TEST

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

În 1956, un alt mare prieten a apărut în viața mea: Mircea Ivănescu. El terminase franceza, dar mai
venea pe la universitate să împrumute cărți de la biblioteca seminarului de franceză, a cărui bibliotecară,
Magda, o ființă delicată și suavă, cu un aer de căprioară speriată, căsătorită în acea vreme cu vărul meu
Romulus Vulcănescu, îi îngăduia ca o favoare ilegală – cum îmi îngăduia de altfel și mie – acces liber și
nelimitat la fondul secret al bibliotecii. Era o favoare imensă, căci fondul secret, care cuprindea marea
majoritate a autorilor francezi de la Baudelaire și simboliști la Camus și existențialiști – cu excepțiile
previzibile al scriitorilor „progresiști” ca Romain Rolland sau Henri Barbusse -, era în principiu deschis
numai profesorilor, iar studenților doar cu permisiunea scrisă și limitată la un autor sau la o carte anume.
L-am cunoscut deci pe Mircea Ivănescu în biblioteca franceză, prin Magda, și am comunicat cu el imediat și
natural în limbajul subtil și codificat al acelei masonerii livrești care se formează de la sine, fără ritualuri
elaborate de inițiere, în orice epocă în care există pasiune pentru lectură, și cu atât mai mult în vremuri de
prigoană împotriva lecturii, când această pasiune e silită să devină subterană și clandestină.
Pe Mircea Ivănescu filmul memoriei mi-l arată ca pe-o siluetă scundă, slabă, cu umerii lăsați, ușor
adus de de spate, purtând cu sine peste tot o uriașă servietă de piele neagră burdușită de cărți, mergând cu
pași mici, dar foarte repezi printr-o infinită ploaie măruntă sau prin iluzia ei, căci acele picături negre care
cad neîncetat într-o tăcere ireală sunt mici zgârieturi sau fire de praf pe-o veche peliculă, ca-n filmele mute
în care plouă așa tot timpul și, foarte misterios, în scenele din interior. Și deodată scena din filmul memoriei
se mută în camera lui Mircea din casa lui veche, construită pe la începutul secolului, de pe Strada Spătarului:
în lumina filtrată prin perdelele celor două ferestre lungi văd fața lui mare și lungă, chinuit-resemnată, și
fruntea boltită și nefiresc de largă, sub sprâncenele negre stufoase, ochii lui blânzi și totodată pătrunzători,
sfredelitori, măriți melancolic de dioptriile ochelarilor cu rame groase.
Poeziile pe care Mircea mi le arăta, bătute la mașină […] îmi apăreau ca fragmente dintr-un nesfârșit
monolog interior stilizat, ironic și autoironic, plin de aluzii și de confesiuni mascate, de-o sensibilitate atât
de mare, încât avea nevoie, din discreție, dar și din vulnerabilitate, să se ascundă în spatele unor complicate
ritualuri verbale, citate de citate de citate făcute irecognoscibile, intimități și declarații de dragoste la
persoana întâi plural, măști și alegorii.
Matei Călinescu – Ani tulburi în Amintiri în dialog. Memorii de Matei Călinescu, Ion Vianu

A. Scrie, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al expresiei în principiu. 6 puncte
2. Menționează două trăsături ale bibliotecarei Magda, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează ce includea fondul secret de carte al bibliotecii, justificându-ţi răspunsul cu o secvenţă din text.
6 puncte
4. Explică motivul pentru care Matei Călinescu și Mircea Ivănescu s-au apropiat într-un mod firesc.
6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, două particularități ale liricii lui Micea Ivănescu, așa cum se desprind din
al treilea paragraf al textului dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă între scriitori pot exista sau
nu relații de prietenie, raportându-te atât la informaţiile din fragmentul extras din volumul Amintiri în
dialog. Memorii de Matei Călinescu, Ion Vianu, cât şi la experienţa personală sau culturală. 20 de
puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind relația dintre idea poetică și
mijloacele artistice:
Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
şi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep?
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soartă şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului, despre cerul spre care creştem,
despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
şi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plângă şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele, de aceea – lăsaţi-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.
Lucian Blaga, Către cititori

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularități ale unui text narativ
studiat, aparținând lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele
comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.)

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.