WINISTPRUL BDUCAEEL 8t IXVAPAMINTULUL Conf. dr. ing. IACINT MANOLIU FUNDATII $! PROGEDEE DE FUNDARE = Curs.pentru subingineri = * EDITURA DIDACTIGA $1 PEDAGOGICA » BuewregttCUPRINS Prefatit 10 Introducere 11 Partea. inti ELEMENTE DE GEOTEHNICA Cap, 1, Nojiuni generale despreroel 6.2 22 acacnd oBitiye ceueinlie 17 1, Rocilemagmatice 5 5 6. 6 wie Hes fiat scab, Ms rh es 4,2. Roolle sedimenitara:a:ssy ais tltcbwvasioae « ace ont sige nallnialnls a8 19 1.2.1. Rocile sedimentare detritice .. 6. 66 ss ete Ee 19 1.2.2. Bocilesedimentare de precipitatie idle a vertat-cd cttaelea’s. 20 0 1.2.3. Roeile sedimentare blogenc sau organogenes- sss 6 4 oes 20 1.2.4, Caraeteristicl generale ale rocilor sedimentare <2 6 sss + + + at . Fioelle smietminoeties © ree oki rte ses MRR Ag Se 21 Modul de formare a piiminturilor 2. 5... + pn he tinea cea oe 14.1, Eroxiunea . . coeds ee ee Cee ee ee we eS Fee 22 14.2, Transportal 6. 66 ee 2 cline sgh takwcwnen ayer oo? ot WAS @ 1.4.3, Sedimentarea . . 4 Dial hig ae a EROETE eS ae 1,5, Prineipalele eategorii de pamintuet Ta pl Seemed cies Oe 1.54, Pliminturile mecoerive. 2. 5 6 I Ee ae a4 1.5.2, Pimintusia eoesives . co 6. Woe GaN at Cup, 2, Aledtuirea slelasificnrea piminturilor © © ©. 6 6 ee es Ks 2.1, Granulozitaten piininturilor .. see t Reeser ss 2. Compozitia mineralogied a piminturilor .... 5. cabs 9.5, Fenomene de suprafata la piimtnturile argiloase - . . «+ PE ena aa 24. Struetura piminturilor . 66-2 ee ee eee We Gulaise re sere 24,1, Structuri caracteristice pentru paminturi coszive - - - - - ce 24.2. Structurl earacteristice pentru paminturl necoezive . . - - . . - Q) 2.8, Indiei geotehnict simpll. - 6. see bt tn ttn tnetitetet 2.5.1. Porozitatea n, indicele porilor ¢ . . ¢ 6 setts Peer 30 2.5.2, Umiditatea ww... « Bree a att wiih sen cr eat ® 2.5.3. Greutiiftile volumice gi deasitaile pimintul). . we ee. Relatiile intre y, n, © in functie de starea fizicé a pamintului . Gradul da umiaitehe ayes ei tes cae ie ere 0s . Gradul de indesare 5... es 2 > Gbpaettited de tndesame< 2. is oat i ee hy ey , Plasticttaten paminturilar coezive. Timiteto de Plasticitate, Indieele de plasticitate i 2.5.0. Consistenja piiminturllor coezive. Indicele de consistent Gap. 3 Apa tn pimint . . cere 3.41 Apa legaté sau absorbit@ . 2 RRM etc cde iis pceeee poet eten BS cApaeaplhir<:: Waits seen Mieted keels! eae Apa liberd (gravitational) 1, Presiune efectivé si presiune neutrald Actiunea mecanic& @ apei asupra payintului hay Pity: taverns (5) 2s a eee ah mere ace lneee 7c hne ab hitak ae eo es Cap. 4. Proprictitile mecantee ale piimiuturilor. .. . . . ft pes 4.1, Compresibilitatea piminturilor 6. Ge ee 4.1.1, Comportaren fazelor componente ale piiminturilor sub actiunea solicita~ rilor de comprestune . . . a2 8 AER taal 43.2; Stuaisl comprestblitafit ta Iskorator’ ..... « onsamelareiinn 2 4.1.8, Determinarea pe teren 4 compresibllitd}i pautalurtior <0 s-4. 1.2, Consolidarea paminturllor ... 2. sw wh ve we 4.3. Rezistenta ja foriecare a phnithtustior ett ab neinowty 4.3.4. Gondifia de rupere le paminturl eo. ae Determinarea in laborator si pe tener a “Fesistente ww forfecare « 4.3.3, Metodica delermindril rezistenfei la forfecare « piminturilor 4.9.4. Rezistenfa Ya forfecare a misipurllor . 4. 608 eee ee eo tae 1.3.5. Fleristenfa In forfecare a argilelor . . . . ‘otedimevce le Cap. 5, Gercotarea terenulul de fumdare . . 5.1. Prospeetiuni prin sondaje siprin metode geofizice . 51d, Sondajele .... . oye csi FUER caay Ue Ai vlad LEE = 5.1.2, Probele de pimint . . 2... 2. ey wet al heile'L 34 oh 5.1.3. Prospeetiunile geofltice 0°. 5. seals alinildii’s ee 5.2, Determinarea pe teren a proprieti{ilor pAminturilor prin prot penetrare . . cage eee eS . Prezentarea graficd a rezultatelor cereetirii terenului de fundare . 2... dcithialinl: pootebendee so iat ese te ete he ert ieee eet noe Parlea «down PROCEDEE GENERALE DE EXECUTIE A FUNDATIILOR Stabilitatea taluzurilor i versunfilor, Sapiiturl nesprijinite . Caleulil pantei taluzului stabil in masive de péimint omoger S115 Pamintay nepokee ). celor doud diametre care define: iracjiunea pind la intersectia cu curba de granulozitate. Se citese pe axa oonatelor procentele corespunziitoare celor doud, diametre. Diferenja celor dou’, procente reprezinti-procentul ciiutat, adici indltimen treptei napective din histograms. fog d, in mnPiagrama ternard utilizeazd proprietiifile triunghiului echilatoral. Oole trei laturi sint gradate de la 0 1a 100 (procente) gi sint atribuite fieeare unei anumite fractiuni granulometrice. In diagrama din figura 2.5, a, 510 20 30 40 8060 70 60 S00" rat : qa 4 Fig. 2:3, Diagram’ temard (a) si folosiren ei la amestecurl titre pimninturi](), Jaturile sint atribuite celor trei fractiuni granulare principale : nisip, prat, Granulozitates unui pamint se exprima in diagrama ternard printr-un punct. Fie un pimint cu urmétoarea granulozitate (tig, 2.3,4); nisip 50% praf 30%, argilis 20%, Din dreptul procentulni 50 de pe seura ,,nisip” se duce o paralela, cu sears, precedenti (argili), iar din dreptul procentulni 30 de pe scara ,,praf” o paralela. cu seara ,nisip’. Cele doui paralele se intil- nese in punctul B, care defineste granulozitatea pimintului respectiv. Diagrama ternard este utlizath si in probleme de amestecuri intre pimimturi, Dindu-se ‘ous piiminturl ale cdror granulozitati sint reprezentate prin, punctele 2 si Cm disgrama tersiarit (fig. 2.3, b), un piimint obtinut prin amestecul m orice proportie a piminturilor Fi C este reprezentat printr-un punet D aflat pe dreapta care uneste # cu G, Fie, de exemplu, un pamtit D avind urmatearen comporitie : D= (MBB + in WE, Pentru aflarea pdmintului D se procedeaza astfel :seimparte dreapta JC in 100 divisi Se masoari a diviziuni, Incepind din #, obtinindu-se punctul cutat. In exemplul din figura 2. m= 30%, n= 70% Fiind aflat punetul D, ducind paralele in cele trei Jaturi st afl compozitia granujometric’ (in procente din fracfiunile principale) i pimintului D reznitat din amestecul in propdrtia dath 2 paminturilor B si C. 3,6 Granulozitatea, constituie un eriteriu de bazi pentru clasifiearea pauninturilor. In STAS 1243-74. sint cuprinse tabele care aratd ce procente din diferite fractiuni granulare trebuie si confini un anumit piimiit spre a fi clasifieat, de exemplu, drept nisip, praf nisipos sau argilii 2Bprifoasi cic. In standard este dati si diagrama ternara din figura ajutorul cdreia se poate clasifica dintr-odaté pimintul dupa ce i se stabi- Jeste pozitia in diagram. Cunoscindu-se eurba dé granulozitate se poate aprecia cit de uniforn: kau neuniform este pimintul respectiv eu ajutorul coefierentilud de newni- formitate U, care se defineste + unde dy si d, represinté diametrele particulelor de pimint corespunzi- toare procentelor 60 gi respectiv 10 de pe curba de granulozitate, Daci U, <5 pimintul are granulozitate foarte uniform. Daci U, = 5... 15 pamintul are granulozitate uniforma. Daci U, >15 pimintul are granulozitate neuniforma. Cu cit un pimint este mai uniform, cu atit curba de granulozitate ete mai apropiata de vertical’ (fig. 2.5). of aN 9 a0 Fede Xe 60} ie Veen \, oy Kee nN 4 ar) ae AN 3 60 80 0 20 ——=PRAF— , al - 1_t (05-0005 mm) “Argyid pretoase nisicoas Se Ay fogd.inmm Fig. 2.4. Diagramé ternara standard. Fig, 2.5. Curbe de granulozitate pene iri: Pe linga utilizarea la clasificarea paminturilor, cunoasterea granulozi- iStii este importanté ori de cite ori pimintul servegte ea material de constructie, la realizarea amestecurilor de piminturi, la confectionarea filtrelor inverse ete. 9az. COMPOZITIA MINERALOGICA A PAMINTURILOR ‘Compozitia mineralogieii a piminturilor depinde de modul lor de formare. Cind paminturile s-an format printr-m proces de dezagregare pe cale ich a rocilor existente, caracterizat prin modificarea dimensiunilor fragmentelor de .roed, si mentinerea compozifiei chimice, in produsul dezagregirii se regisese aceleasi minerale ca gi in roca de bagi. Acestea sint mineralele primare, ea de exemplu cuarful, feldspatii, calcitul, mica etc. Piiminturile la care predomind fracjiunile granulometrice nisip si praf sint aletituite din minerale pritmare. Dupa cum s-a aratat, o alté cale de formare a piminturilor o constituie procesul de alterare a rocilor, care are ca rezultat nu numai firimitarea’ fragmentelor de roca pind la dimensiuni coloidale, ci modificaréa. compozitiei lor chimice. In cursul acestti proces 0 elasi deminerale primare, feldspafii se. transforma in minerale semindare sau minerale argiloase. Mineralele argiloase constituie din punct de vedere chimie alumino- sitieafi hidratefi. Ele formeaz’ o familie din care principalii reprezentanti sint eaolinitul, montmorillonitul gi illitul. Proprietifile acestor minerale aint ifluentate de modul de asezare relativa in refeaua cristalink a atomilor e le compun. in reteaua cristalind a mineralelor argiloase, se intilnese dowd. wnitepi eristalin le basa: — unitatea tip tetraedru, cu formula SiO,, avind atomul de Si** in centru, iar cei de oxigen 0*~ in colturile tetraedrului (fig. 2.6) ; prin asocie- rea mai multor tetraedri se formeazd un strat la care atomii de oxigen de la baz apartin concomitent la doi tetraedri; stratul tetraedric se noteazd eu simbolul —unitates tip octaedru, cu formula ANOH),, cu atomii de Alt (san Meg*+) in centru gi de (OH) la colfuri (fig. 2.7); prin asocierea mai multor oetaedri se formeazi un strat care se noteazd cu simbolula. © = Al *sau Mg2t Fig. 2.6, Unitate tip tetracdru, Fig. 2.7. Unitate tp oetaedra. Distantele intre atomii aflati in colfurile unitafilor de tip: tetraedric Bi oetaedrie gint identice. Aceasta favorizeazi aaocierea straturilor tetraedrice si octaedrice pentru a forma lamele structirale. 7 a0Difcritele minerale ale fam — modul de asociere a struc forma lamele structurale ; modul de asociere a Jamelelor pentiw a forma mineralul argilos. Lamela bistrat (fig. 2.8), rezultata prin asocierea unui strat tetraedric cu unul oetaedric, este caracteristica pentru caolinit. de minerale argiloase se dec ‘ilor tetraedrice gi oetae esc prin : pentria Cee nm AP sau Mg? * LAAN, BF" Vig, 2.8, Lamela bistrat (eaolinit) Asocierea unui numdr Mare de asemenea lamele, reprezentata simbolic in figura 2.9, fort io partioulé de caolinit, Doud lamele suece fata in fai atomii 0* edric eu atomii (OH) tului octaedric care, desi au sarcind electricd de i semn au naturi intre atomii de 0* si (OH) se stabile o legitu relativ legdtura hidrogenied. Reteana cristali eaolinit particulele sale sint inflmenjate in misuri mai redush de uni exterioare, in primul rind de cele ale apei Lamela tristrat 2,10), constind dintr-un strat octaedric cuprins intre dowd’ straturi tetraedrice, este caracteristica petitru montmor itlonit. Mai multe asemenea lamele formeaz’ particula minerali (fig. 2.11). Sim de atomi ale lamelelor fati, in fata sint identice 0°, legitura dintre lamele este foarte slabi, permitind apei ai intre intre ele si le indepirteze. Reteaus cristalin’ a montmorillonitulai este extensibili. Toate propriet pile montmorillonitului legate de prezenta apei sint mai pronuntate (pkasti- eitatea, contractia, umflarea). Fig 2.10. Lathela tristrat (montmorillontt), Fig. 2.11, Reprezen larea’ — simbolicd montmorillonitului, olIlitul are o structuri similari cu a montmorillonitului, deosebirea constind in faptul ci un numir de atomi de Si sint inlocuifi eu A+. Lamela tristrat devine astfel incireat& cu o sarcin’ electricd negativi, neutralizati prin atragerea'de ioni de potasiu K+, ceea ce asigura o legituri mai puternicd intre lamele (fig. '2.12). Din punctul de vedere'al proprietiti- lor in raport cu apa, illitul ocupa o positie intermediaraé intre caclinit ¢1 montmorillonit. 2.3. FENOMENE DE SUPRAFATA LA PAMINTURILE ARGILOASE Ca urmare a strictirii bidimensionale a minera- lelor areiloase, particulele de argili au forma unor foije sau plécufe. Datoritt: gradului ridicat de disper- es sie si formei de placufai, particulele de argil&i au o Pig. 242, Repreventarea gypratapi specified foarte mare (de exemplu, $00 m*/z Sal aap lalla Hi montinonillonit, 80 ‘int/g Ta illit, 16 mg la ewolinit), Suprafata lateral a foifélor argiloase reprezintd sediul unor fenomene acteristice denumite fenomene de siprafata. In cursul procesului de alterare suferit de particulele de argili, parte din ionii pozitivi (cationii) de pe faba particulei sint smulsi din rejeaua, cristalind, trecind in. medin! inconjuritor, In geest fel, suprafata particulei are o sareind electric’ negativi. © alidi manifestare @ procesului de alterare avind drept consecin}a aparitia unei sarcini electrice, o constituie substitupia izomorjd, prin care se intelege inlocuirea unui ion din rejeaua cristalind cu un altul avind aproxi- mativ acecagi mirime, dar yalent& diferitd, De exemplu, inlocuirea: ionu- lui de Si 4 sareini electrice pozitive cu ionul de Al, avind numai3 sareini electrice positive determin’ aparifia, wnei sarcini electrice negative. Pe de alta parte, chiar atunei ind particula in ansambIn poate fi conside- punet de vedere electric, centrele sarcinilor electrice (--) yi{—) nu coincid. La suprafafa particulelor se afli atomii incdrcati negativ, de.O gi OH, in timp ce in interior se gisesc cei incdrcati pozitiv, de Si, Alete., astfel incit suprafafa apare inedrcati negativ. Sarcina electrici disponibili a particule’ de angili este nentralizata prin atragerea de cationi metalici (de Lit, Nat, K*, Mg**, Cat*, Al’, Fe* ote.) proveni{i prin disocierea eleetrolities a diferitelor siruri-aflate in apa din pori (fig. 2.13). : ; Oationii atrasi de supratata particulei pot fi inlocuifi. Acest fenomen cu importante aplicatii practice, in special in probleme de imbunatafire a paiminturilor prin tratarea ct substante chimice, poarth numele de schimb de cationi. 32_Thtr-o exprimare conventionald, inlocuirea cationilor de Nat prin cation’ de Ca~* este ilustrata astfel : Na Na Nw Ca Ca angili mi + & NaCl Sarcinii electrice negative de la suprafata particulei ii cor aut punde un polenjial electric ¥, w chrui intensitate seade pe miisura departé de parti bes it, > - + = us * £ 2 + & i < + Distange de Ja particuld Fig, 2.13, Cationi atrasi de par Fig. 24s Variatia grosimil stratulul difwz cu va- tienla de argili : lenja eationilor; 1 pee pactcale deargit; # — ea J = valen SS) 2 — valent ‘tient, cule, Anih sa acestui potential se face prin cationii atrasi in jurul par enlei gi dixpuyi in doua stratur: dratul de contraioni, alcituit din cationi retinuti direct pe supradata particule stratul difuz, format din cationii aflati in zona de atractie a partieulei. Grosimea stratului difuz scade pe masuri ce creste valenta cationilor ( 2.14), concentratia de joni a apei din jurul particulei, temperatura ape Atit particula de argilii cit gi cationii din jurul particule pot atrage molectile de api, Molecula de api este neutra din punct de vedere electric, dar centrele sarcinilor electrice (++) ) nu coineid, formindu-se astfel un dipol (fig, 2.15). tntr-un eimp electric, moleculele de apa polarizeazi, adie’ se ovienteazi eu polul (+) sau (—) elitre suprafetele incdreate electric (fig. 2.16). Aga se intimpli gi in jurul particule: de argili. O parte din er te 36 oe eee Dyin Og B... 2. Dipolul de apa. Fig. 2.16. Polarizarea mole culelor dé api he, 02 33moleculele de api sint atrase direct pe suprafaja particulei, altele se orienteazd cu polul (+) spre particulé, sub influenta sarcinii electrice a acesteia; in sfirgit, oa trein categorie 0 formeaz’ moleculele de api care, ca un roi, se fixeazi in jurul cationilor (apa de hidratare). Totalitatea moleculelor de apa Presiunea osmotich “0. orientate in cimpul electric al : particulei de argilé formeazd un Apa legate Apatite’ _—=sintvelig samo peliculli deapd tegata sau apd adsorbitd. Presiunea cu | eare moleculele de ap’ sint atrase de particula de argilA, denumita presiune osmotiod, des- eregte odatd. cu. distanja de la faja partieulei (fig. 2.17). La limita stratwlui de ap& legaté, Distanta faté departiculd =o presinnea osmotic& se anuleazi, Fig. 2.17, Variatia presiunii osmotice eu distanfa moleculele de apii se gésesc in de la partiewlA, starea de agitafie caracteristich (migearea brownian’), iar apa incetind si se mai afle sub in- fluenta particule: se numegte apd liberd. Pelicula de api legata gi straturile de cationi din jurul particulei. de argili, formeaz’ aomplewul de adsorbfie (tig. 2.18). 2.4, STRUCTURA PAMINTURILOR Prin structurd se infelege aranjarea relativi a particulelor care aleiituiese un pamint. 2.4.1, Structuri caracteristice pentru paminturi coezive 4 Fie doud particule de argilA care se afl intr-un bazin cu apa (fig. 2.19). Cind particulele se apropie una de cealaltd, incep si se inflnenteze reciproc. Ca urmare a faptului ef fetele particulelor sint, incdrcate cu sareimé electricé de acelagi semn (negativa), intre particule se manifest’ o fort&i electro- static de respingere R. Pe de alti parte, intre particule se manifests o forfa de atrae- tie A, de natura, cleciro-moleculari, de tip Yan der Waals. Ambele forte descrese pe mAsura ce cregte distanta dintre particule ; la distanje foarte mici, forta A. este intot- deauna mai mare, in schimb se atenueazi mai repede eu cregterea distanjei. For{a de atractie A este independentatde natura me- diului in care se giisese particulele. In schimb, 34 Fig. 2.19 Interactiunea intre dowd particule de argila in cursu) depunerii : Y= partioulA de argilt;, 2 —tnveliy de api legat.forla de respingere R depinde de hatura mediului, de va- peas lenta cationilor din complexul = de adsorbtie, de concentra- tia de siruri, de temperatura ISS apei. —=—= Greutatea proprie G a par- —_+ ticulelor este neglijabilAinraport = SS on R gi A, astfel incit forfa neta AS rezulti prin insumarea forelor i —_—S——= desemn contrar R gia. es Oind invelisul de aps legaté, ae este mate (ceea ce se intimpla’ in cazol saturirii complexului [== Lo de adsorbtie cu ioni de valenta. mich, sau in cagul unei solntii Fig: 2.20, Structura de tip dispers. eu coneentratie sefimuthi de si- muri) particulele sint finute una fafi de alta la distantela care for{a de respingere Fe este predominanti, Partieulele se depun Ja fundnl bazinului in mod individual. Fenomenul acesta poartii numele de peptizare sau dispersie, iar structura la care di nastere este o structura de tip dispers, caracterizat’, prin agezarea jafd t+ fafd m particulelor, agezare pentru care forta neta de respingere este maxinuc (fig. 2.20). Structura de tip dispers este proprie argilelor depuse in bazine cu api dulee (la care eoncentrafia de shruri este minim‘). Cind invelignl de ap’ legatd este subtire (ceea ce se intimplé in cazul saturirii complexului de adsorbfie cu ioni de valent ridicata sau in cazul ineisolufiicu concentratie mare de siruri) particuleleajung in contact una on cealaltti, se asociaaii in eursul sedimentarii, forja de atractie 4 este predo- : minanta. Acest fenomen poarté numele de eoagulare sau floculare, iar structura la care d& nagtere este o structura de tip floeular. Contactul are loc in mod preferential intre miuchia unei particule gi fata celeilalte (fig. 2.21) deoarece diseontinuitatea girurilor de atomi din ‘refeaua’ eristalini, in dreptul muchiilor, le las& pe acestea incircate elec- tric pozitiv in timp ce fefele sint, dup cum 8-2 aritat, incdrcate electric negativ. Fig: 2.21; Legitura intre muchia tunel, particule $1 fata altet parti- Structura de tip flocular, caracterizata “eule., prin agezarea muchie pe fafa (fig. 2.22), se intil- neste la argilele depuse in bazine cu apa sirata. O particularitate a structurii unor p&iminturi argiloase o constituie plezénta unor legituri intre particule, formate in decursul timpului geologic pein depunerea in punctele de contact a unui material de cimentare provenit fie din siirurile aflate in apa din peri, fie ca produs al alterdrii chimice. 35Aceste legdiuri de cimentare intre partieule, care pot fi asemuite cu nigte punti rigide (fig. 2.23) reprezinté una din componentele coeziunti pimintu- rilor argila . Legéturl de cimentace partionle de argila Fig. 2.22. Structura de tip flocular, Diferite cauze pat produce modificari ale siructurii naturale a piminturilor, O as ea cauxi o constitule, de exemplt, (ulburarea sau remeaiéerea structurii, cum este cea care se produce prin transformarea In lahorator, prin {rimintare, a unej probe intacte, reeoltate din terem, Intr-o pastil. Accast remaniere are drept efect ruperea legdlueilor de eimentare $1 0 reorienLare a particulelor, ceca ce duce In scideren registen{ei pAmintniui. Aceasta selidere de rezistenta este denumita sensitivifate 4 structuril 91 se exprim’ cantitativ prin raportul S intre revister}a la compresiune cu defermare Jaterali liherd a unei probe de panint netulburat gt revisten{a compresiune, in aceleasi candifii pe © proba din acelasi pimint, nlburat, flirdi modificares uini~ ititil gi poroxitapii. In functie de marimea raportului S, paminturile se clasified astfel S< 2 pamintari sitive 5 piminturi putin sensitive; ..8 paminturi sensitive ; S> 8 piminturi foarte sensitive, nice (secur Remanicrea stracturii pAmintarilor argilease In urma unei actiuni mee: vibra{ii) poate avea drept rexultat trecerea plimmtulul in stare curgiitoare, transformarca acestuja intr-un lichid yiscos, Aceasta constituie o manifestare a ({xofropiei la paminturi. in primul stadin al depunerii, un péimint argilos formeaz& ceca cc chimia colnidald denumeste gel : de particulele coloidale aledtuiese o refen structurala continnd, dar fragili; in timp, numir contacte Intre particule erepte, inveligul de apa legatil se subsiazi, rezistenta sistemulul eregte ; cind se produce actiunes mecaniel, reteaua structurald este distrusi dar, dupi trecerea unei perioade de timp de Ja Incetarea aetiunii, se reface. 36Tixetropia argilelor se manifesta, de ¢xemmplu, la infigerca prin batere sau vibrare a piloli- Jor. Remanicrea structurll pamintuluj la contactul eu pilotul permite patrunderea mai ugoarti a pilotuini in p&mint. Este necesari treeerea unei periaade de timp dela ineetarea baterii sau vibririi pentru ea legiiturile distruse si se refacd. 2.4.2. Structuri caracteristice pentru paminturi necoezive Paminturile necoezive sint definite prin wtheoneré grauntoasd. Tn cursul procesului de sedimentare predomina forjele masice ; particulele se depun sub efectul gravitatiei. Structura griuntoasi se caracterizeaz’ prin sontactul direct de ln particuli la partieula (fig. 2.24). 2.5, INDICI GEOTEHNICI SIMPLI Mirimea relativd a fazelor constituente ale piiminturilor, raporturile eantitative dintre ele, se exprim’ prin caracteristici denumite indict geolehniet simpli. 2.5.1. Porozitatea n, indicele porilor e Fie un volum de pAmint ¥ compus in cazul cel mai general din ¥, yolumul pirtii solide ; V.— volumul ocupat de apa din pori; ¥, — volumul ocupat de aerul gi gazele din pori; V, gi V, formea: yolumul porilor V,,. In mod similar, G,, G, gi @, veprezintéi greutifile care corespund célor trei volur iar G este greutatea totala, Se consider’ ci volumele aferente celor trei faze s-ar fi separat pe aap unei probe de pamint avind sectiunea unitard gi volumul V (fig. 2.25). fig. 204. Structura gréiuntoasi, Fig. 2.25, Volum de pimint, aSe defineste” porozitate x piminturilor gi se noteaz’ en» raportul intre'volumul porilor V, dintr-o cantitate de piniint gi volumiul aparent V (volumul total al piimintului, inclusiy golurile) al acelei cantititi : a% = a +100. (2.1) Se defineste indice al porilor gi se noteaxt cu ¢ raportul intre yolumul porilor V, dintr-o cantitate de pamint gi volumul particulelor solide V, din acea cantitate de pimint : 12.2) (2.4) ¥ «lito 100 in cazul pAminturilor necoezive. mirimea Ini n (sau ¢), poate da o indicatie asupra stirii relative de indesare a paimintului. Fie un sir de sfere egale (fig. 2.26, @). Dact s-ar uni centrele sferelor s-ar obfine cuburi, Aceasta este pozitia sferelor clireis ti corespunde yolumul maxim de goluri, circa 48% din volumul total. Daci sferele ar fi astfel agezate’ fnett prin unirea centrelor lor si se obtind tetraedre (fig. 2.26, b) volumul de goluri ar fi minim, reprezentind cirea 26% din volumul total, 6 Granulele unui pamint nisipos nu sint egale gi nici nu au forma, sferied.. Totugi, analogia cu sferele conduce la valori_ extreme ale porozititii care sint destul de apro- iate de cele ale piminturilor reale, ntr-adeviir, porozitaten m 9 nisi- purilor yaring’intre 20 gi 50%. Pamincurile neuniforme an porozi- tiifimaireduse, deoarece particnlele mai miei intré in golurile ce se for- meaza intre particulele mari. Nisi- 26, Asezarea particulelor de ford sferica : area oea rdtiatinai’ 8— (A stardg ooh sal Indesatd,