Sunteți pe pagina 1din 28

AUZUL FONEMATIC Auzul fonematic reprezinta o particularitate a auzului uman de a recepta sunetele vorbirii si de a diferentia elementele fonematice in procesul

articularii si coarticularii. Prin examinarea auzului fonematic se poate vedea in ce masura exista o tulburare de limbaj. Convergenta exercitiilor de dezvoltare a auzului fonematic si a celor de dezvoltare a motricitatii organelor articulatorii, deriva din insasi natura senzorialmotrica a actului de pronuntie. Emisia si receptia sonora se acomodeaza reciproc. Aceasta acomodare implica perceptia corecta, atat a sunetelor emise de altii, cat si a propriilor miscari articulatorii (proprioceptive) si a efectului lor acustic (autocontrolul auditiv). Intre emisia si perceptia sonora se stabilesc circuite de feed-back. Sunetul articulat si efectul sau acustic se integreaza intr-o unitate complexa senzorio-motorie care primeste semnificatie fonematica prin raportare la sistemul fonologic al limbii. Copilul, pentru a dobandi asemenea conexiuni senzorio-motrice trebuie sa dispuna, nu numai de un nivel corespunzator de dezvoltare a auzului si a motricitatii organelor respiratorii, fonatorii si articulatorii, dar si de o capacitate corespunzatoare de simbolizare, de intelegere a sensului structurilor sonore in ansamblul lor si a fiecarui sunet in parte, ca unitate fonetica distincta a cuvantului. Prin natura sa senzorio-motorie, orice modificare in una din verigile sale -; motorie sau auditiva -; se rasfrange intr-o anumita masura asupra intregului proces de pronuntie. O ameliorare a perceptiei auditive a sunetelor, prin exercitii de dezvoltare a auzului fonematic, atrage dupa sine, pe baza efectului lor acustic, un autocontrol si o dirijare mai precisa a miscarilor de articulatie. Multi copii dispun de capacitatea motrica necesara articularii corecte a sunetelor, dar auzul lor s-a deprins cu o pronuntie defectuoasa. In aceste cazuri, dificultatile

de

pronuntie

se

gasesc

in

deficiente

ale

auzului

fonematic.

Inainte de a pronunta anumite sunete, copilul le aude de nenumarate ori. Incercand sa le reproduca, el isi asculta simultan pronuntia si o compara cu modul receptionat din mediul inconjurator. Pe baza autocontrolulului auditiv, se produce o legatura inversa (feed-back) de la efectul acustic spre dirijarea centrala a miscarilor de articulatie a sunetelor. La copii, in perioada insusirii sistemului fonetic al vorbirii, pot sa apara unele neconcordante in ierarhia feed-back-rilor (auditiv si tactil-kinestezic). Maturizarea, uneori mai lenta, a proceselor neurologice ce stau la baza capacitatii de percepere si diferentiere auditiva, in special a sunetelor cu frecventa inalta, fata de capacitatile motrice, determina frecvent pronuntia eronata a sunetelor siflante. Copilul ce prezinta o intarziere in dezvoltarea perceptiei si a discriminarii auditive a unor sunete, are de rezolvat, cand auzul sau ajunge la maturitate, o dubla problema: el trebuie sa invete nu numai pronuntia corecta a sunetelor, dar sa se si dezvete de substitutele inadecvate pe care le-a folosit in incercarea de a reproduce modelele auzite. Numerosi factori in faza de dezvoltare a vorbirii, ca pronuntia incorecta a celor din jur, o hipoacuzie pasagera, lezari ale timpanului, lipsa dintilor, pot sa contribuie la insusirea si fixarea unui model defectuos de pronuntie. Fenomenul de identificare eronata a sunetelor este caracteristic si dislalicului, in special senzorial. Acesta aude deformat unele sunete pe baza modelului gresit invatat anterior, dar este convins ca pronunta bine. Prin repetarea gresita a sunetului isi consolideaza greselile in vorbire. Vorbirea dislalicului rezida in nesesizarea diferentei dintre pronuntia sa defectuoasa si pronuntia celor din jur. Din acest motiv se acorda o deosebita importanta exercitiilor de sesizare a propriilor greseli de articulatie. Auzul fonematic se examineaza cu subiectii fata in fata, cu copilul intors cu spatele sau cu fata ascunsa dupa un paravan.

Tulburarile auzului fonematic pot merge de la incapabilitatea de diferentiere a unor sunete (ex.: siflante intre ele, siflante de suieratoare), pana la incapabilitatea de a percepe silabe sau chiar cuvinte. Deficientele de auz fonematic fac imposibil autocontrolul auditiv. La cei cu dislalii audiogene, tulburarile de pronuntie fiind determinate de deficiente de auz, in munca logopedica, se acorda o deosebita importanta formarii, prin antrenament auditiv, a capacitatii de diferentiere auditiva a sunetelor. In corectarea dislaliei trebuie sa imbinam dominanta proprioceptiei si sa revenim la faza cand, in ierarhia de autocontrol a pronuntiei, copilul acorda mai multa atentie sunetului decat miscarilor articulatorii. In caz contrar, sunetul care ar trebui sa il substituie pe cel dislalic, intra pe o ureche si iese pe alta. Obiectivele educarii auzului fonematic sunt: formarea perceptiei fonematice, formarea capacitatii de diferentiere fonematica, educarea pronuntiei ritmice si melodice si educarea atentiei fonematice. In educarea atentiei auditive trebuie sa luam in considerare ca unii copii aud numai sunetele care provin de la surse pe care le vad sau spre care le este atrasa atentia. Astfel, ei nu isi recunosc numele la o chemare repetata, dar il sesizeaza brusc cand li se adreseaza direct. Uneori, din lipsa de atentie auditiva, desi aud cuvintele pronuntate si de la distanta sau in soapta, nu reactioneaza la chemare; acest lucru se intampla, nu din nescultare, ci pentru ca, fiind concentrat asupra unei activitati, realmente nu sesizeaza. Incapacitatea de a asculta cu atentie vorbirea celor din jur este una dintre cauzele, nu numai ale pronuntiei dislalice, dar si a insucceselor muncii de corectare.

Exercitii pentru dezvoltarea atentei auditive: Diferentierea sunetelor fizice si identificarea sursei lor sonore in spatiu (toba, fluier, fosnet de hartie, sticla, lemn, metal) Determinarea numarului de lovituri de toba Jocuri: - baba-oarba -; sa raspunda legat la ochi la intrebari de genul cine te-a strigat, cine te-a strigat pe nume, sa isi recuonosca colegii de joc dupa voce - telefonul fara fir Auditii de recitari, povestiri Exercitii pentru dezvoltarea simtului acustico-motor Reproducerea anumitor unitati rimice. Pentru a se distinge mai bine elementele variabile ale unitatii ritmice, unul dintre ele raman nemodificate. Se recomanda sa se bata ritmul cu palma sau cu un creion in masa: Ex: Pa pa po Papa papa po Papa po Pa-pa-pa-po Pa-ta pa-ta po Ta ta to Tata tata to Tata to Ta-ta-ta-to Ta-pa ta-pa to

Pronuntarea unor serii de silabe opuse Ex: pa-pe-pi-po-pu-pa-pi / ba-be-bi-bo-bu-ba-bi Exercitii pentru insusirea elementelor prozodice ale vorbirii. Exercitii de intonatie pe silabe, cuvinte, sintagme, fragmente de text special intocmite. Ca si exercitiu se poate alege imitarea sunetelor din natura (onomatopee) in soapta sau tare, respectand ritmul si accentul Ex: sarpele -; s-s-s -; prelungit albina -; bazzz-bazz -; cu b accentuat si z prelungit soricelul -; chit-chit-chit -; executarea in ritm rapid a grupurilor de trei silabe sirena -; z-z-z -; alternativ, incet si tare vantul -; vajj-vajj -; j se prelungeste si accentueaza clopotul -; bing-bang -; n se prelungeste si se accentueaza, etc.) Exercitii pentru diferentierea semantica a cuvintelor pe baza de accent Ex: mobila -; mobila acele -; acele laturi -; laturi copii -; copii Exercitii pentru dezvoltarea memoriei auditiv-verbale Aceste exercitii contribuie la dezvoltarea capacitatii de insusire si de reproducere corecta a succesiunii sunetelor in cuvinte. Reproducerea unor serii de sunete: r, s, c, s, l, m Reproducerea unor serii de silabe fara sens: sa-sa, so-so, si-si, ti-ca, te-ca, te-ca Reproducerea unor cuvinte fara sens: enden, nida, tina, saraca, tica, et Sa memoreze dupa auz cuvinte si propozitii selectionate pentru sunetul la care se exerseza pronuntia

Concurs pentru invatarea dupa auz a unor texte (proverbe, ghicitori, versuri, cantece Exercitii pentru dezvoltarea capacitatii de diferentiere a sunetelor Aceasta etapa este impusa si de faptul ca unele sunete au modul si locul de articulatie foarte apropiat si, de aceea, exista posibilitatea de a le confunda. In acest scop se folosesc doua metode: Metoda exercitiilor -; copilul este antrenat prin exercitii sa isi analizeze propria pronuntie, atat sub aspect acustic, cat si motrico-kinestezic, si sa sesizeze greselile. Exercitiile de diferentiere fonematica se aplica gradat, pornind de la diferentierea sunetelor izolate, la diferentierea lor in silabe, cuvinte si propozitii. Diferentierea se face dupa patru criterii: din punct de vedere acustic (consoana -; vocala), dupa locul de formare (s-siflanta -; h-velara, s -; c-alveolara, s -; t-dentala, s -; m-labiala), dupa modul de formare (s-fricativa -; b-ocluziva, s -; t-africata), din punct de vedere al sonoritatii (s-surda -; z-sonora). In cadrul acestor exercitii fonemele se prezinta in perechi si se asociaza de fiecare data consoana sonora cu cea surda pentru a evita desonorizarea (ex: s -; z). Diferentierea fonematica se poate face in cuvinte paromine, fie dupa auz, fie prin denumire de imagini. Se pot utiliza o multitudine de materiale, cum ar fi planse cu imagini si cuvintele paronime corespunzatoare scrise sub imagine. Cu ajutorul acestor cuvinte se poate face si o diferentiere scrisa, nu numai sonora. Diferentierea fonematica trebuie facuta si in scris-citit, deoarece copilul scrie si citeste asa cum pronunta. Metoda comparatiei -; copilul dislalic trebuie convins ca pronuntia lui este gresita. Inregistrarea copilului in timp ce vorbeste, material care ii permite apoi sa isi

auda si sa isi analizeze obiectiv pronuntia in comparatie cu modelul logopedului Dictari de cuvinte sau propozitii in care apar frecvent sunetele pronuntate defectuos. Solicitand copilului un control auditiv si vizual permanent, procedeul il ajuta sa diferentieze sunetele problema, sa le observe locul in cuvant (initial, median, final) Exercitii de pronuntie a logopedului intr-una din urechile copilului, concomitent cu pronuntia proprie in cealalta. La acest exercitiu se foloseste, pentru conducerea directa a sunetului, jgheabul format din palmele si auricularele de la stetoscop, sau castile Exercitii pentru diferentierea sunetelor -; in alcatuirea materialului verbal pentru exercitiu se tine seama de gruparile de sunete care se inlocuiesc mai frecvent in vorbirea copiilor dislalici Pentru sigmatism: Sunete: s -;z -; s -; t -; c -; j Silabe: sa -; sa -; za -; ja Cuvinte: Somes, soseste, sosea, steluta, casuta, multumesc, seminte, zare, ceara, jucarie etc - Pentru rotacism: Sunete: r -; l -; d -; m Silabe: ra -; la ro -; lo -; do Cuvinte: caldura, grebla, patrunjel, republica, problema - Pentru diferentierea sunetelor M -; N: Citeste cu mine urmatoarele silabe si loveste in masa cand auzi m sau n: Ex:

Ma -;na Ma -; na Ma -; na Me -; ne Mi -; ni Mo -; no Mu -; nu Am -; an Am -; an Im -; in Em -; en Im -; in Om -; on Um -; un Ama -; ana Ama -; ana Imi -; ini Eme -; ene Imi -; ini Omo -; ono Umu -; unu Mam -; nan Mam -; nan Mam -; nan Mana Mana

Mana Citeste alternativ, cu voce tare, urmatoarele cuvinte: Ex: Nai -; mai; nea -; mea; nod -; mod; noi -; moi; nor -; mor; rama -; rana; vama -; vana; coama -; coana; ham -; han; gem -; gen. Citeste cuvintele si subliniaza cu o linie pe cele in care auzi sunetul m si cu doua, pe cele in care auzi n. Ex: Mar, mos, lan, bomba, frunza, cana, banca, matura, buzunar, frumos, parfum, etc. Desparte in silabe cuvintele urmatoare si spune in care silaba se aude sunetul m si in care n. Ex: Marunt, meniu, sampon, toamna, numar, dimineata, lemn, neam, alimente, etc. Memoreaza poezia: Ex: Mos Martin mananca mure In desisul din padure. Zice-o gaita isteata: Da-mi si mie de-o dulceata! Macar una de culeg Mi-ar ajunge-un an intreg. Mos Martin n-o asculta, Mormaia si-nfuleca. - Pentru diferentierea sunetelor T -; D: Citire de silabe: Ex:

Te -; de Ti -; di Et -; ed It -; id Ete -; ede Iti -; idi Tet -; ded Tit -; did Tede Tidi

Citire de cuvinte: Ex: tac -; dac; top -; dop; paturi -; paduri; etc. Despartire in silabe: Ex: trandafir, dentist, rotund, etc. Memorare de poezii: Ex: Tinu, Tina, Dan si Dora Dau de-a dura-n toata ora Cate-o minge, cate-un cerc,

Sa-i opresc nici nu incerc! Uite-un cerc de-a rostogolul, Chiar acum mi-a dat ocolul. Uite-o minge care sare Din pamant pana la soare, Dar de-atata oboseala Cad rapusi de ameteala. - Pentru diferentierea sunetelor C -; T: Citire de silabe: Ex: Te -; ce Ti -; ci Et -; ec It -; ic Ete -; ece Iti -; ici Tet -; cec Tit -; cic Tece Tici

Citire de cuvinte: Ex: coc -; toc; cot -; tot; crai -; trai; cub -; tub; cai -; tai; corn -; torn; vaca -; vata; etc. Despartire in silabe: Ex: doctor, catalog, secret, ficat, etc. - Pentru diferentierea sunetelor G -; D: Citire de silabe: Ex: Ga -; da Go -; do Ag -; ad Og -; od Aga -; ada Ogo -; odo Gag -; dad Gog -; dod Gada Godo

Citire de cuvinte: Ex: gram -; dram; gulie -; dulie; ogor -; odor; ruga -; ruda; rog -; rod; etc. Despartire in silabe: Ex: gospodar, dunga, desaga, drag, gand, logoped, etc. - Pentru diferentierea sunetelor C -; G: Citire de silabe: Ex: Ca -; ga Co -; go Ac -; ag Oc -; og Aca- aga Oco- ogo Coc -; gog Cuc -; gug Coco-;gogo Cucu-;gugu Citire de cuvinte: Ex: caz -; gaz; cat -; gat; cala -; gala; cros -; gros; creta -; greata;etc.

Despartire in silabe: Ex: crenga, gasca, gandac, coleg, covrig, agricultor, castigator, etc. - Pentru diferentierea sunetelor F -; P: Citire de silabe: Ex: Fa -; pa Fa -; pa Af -; ap Af -; ap Afa -; apa Afa -; apa Faf -; pap Faf -; pap Fafa -; papa Fafa -; papa Citere de cuvinte: Ex: far -; par; fin -; pin; face -; pace; ceafa -; ceapa; etc. Despartire in silabe: Ex: pantofi, parfum, tipografie, fapta, pofta, friptura, etc.

- Pentru diferentierea sunetelor V -; B: Citire de silabe: Ex: va -; ba ve -; be Av -; ab Ev -; eb Ava -; aba Eve -; ebe Vav -; bab Vev -; beb Vaba Vebe Citire de cuvinte: Ex: val -; bal; var -; bar; vis -; bis; votez -; botez; etc. Despartire in silabe: Ex: bolnav, vulevard, vorba, verb, bravi, adverb, proverb, etc. - Pentru diferentierea sunetelor F -; V: Citire de silabe: Ex: Fa -; va

Fe -; ve Af -; av Ef -; ev Afa -; ava Efe -; eve Faf -; vav Fef -; vev Fava Feve Citire de cuvinte: Ex: far -; var; fin -; vin; afara -; avara; etc. Despartire in silabe: Ex: firav, efectiv, vifor, definitiv, infinitiv, favorit, varf, etc. Memorare de poezii: Ex: Fulger rosu printre cetini Este veverita, prieteni, Pe-o creanga elastica Face-n zbor gimnastica. Vantul vajaie prin brazi, Ii sopteste: ai sa cazi!

Vulpea cu priviri viclene, O pandeste printre gene. Stand cu ochii pe vecina, Doar i-o cade-n vizuina. - Pentru diferentierea sunetelor S -; T: Citire de silabe: Ex: Si -; ti Se -; te Is -; it Es -; et Isi -; iti Ese -; ete Sis -; tit Ses -; tet Sete Siti Citire de cuvinte: Ex: sac -; tac; soc -; toc; sos -; tos; plasa -; plata; roasa -; roata; pas -; pat; etc.

Despartire in silabe: Ex: baston, creasta, costum, pretentios, trusa, casetofon, etc. - Pentru diferentierea sunetelor Z -; D: Citire de silabe: Ex: Zi -; di Ze -; de Iz -; id Ez -; ed Izi -; idi Eze -; ede Ziz -; did Zez -; ded Zidi Zede Citire de cuvinte: Ex: zac -; dac; zor -; dor; zare -; dare; roz -; rod; panza -; panda; caz -; cad; etc. Despartire in silabe: Ex: desenez, dansez, dizolvat, prizonier, indraznet, etc.

- Pentru diferentierea sunetelor S -; F: Citire de silabe: Ex: Fa -; sa Fa -; sa Af -; as Af -; as Afa -; asa Afa -; asa Faf -; sas Faf -; sas Fasa Fasa

Citire de cuvinte: Ex: fac -; sac; fan -; san; fete -; sete; sef -; ses; puf -; pus; etc. Despartire in silabe: Ex: falos, fisa, sifon, casetofon, stuf, filosof, etc.

- Pentru diferentierea sunetelor S -; Z: Citire de silabe: Ex: Sa -; za So -; zo As -; az Os -; oz Asa -; aza Oso -; ozo Sas -; zaz Sos -; zoz Saza Sozo Citire de cuvinte: Ex: seu -; zeu; spor -; zbor; varsa -; varza; oase -; oaze; etc. Despartire in silabe: Ex: zacusca, desenez, scuza, senzatie, solzi, dansez, etc. - Pentru diferentierea sunetelor S -; S: Citire de silabe:

Ex: Su - su So -;so Us -; us Os -; os Usu -; usu Oso -; oso Sus -; sus Sos -; sos Susu Soso

Citire de cuvinte: Ex: soc -; soc; sosea -; sosea; sura -; sura; peste -; peste; dus -; dus; plus -; plus; etc. Despartire in silabe: Ex: sacosa, sase, meserias, inveseleste, ostas, soseste, etc. - Pentru diferentierea sunetelor J -; Z: Citire de silabe:

Ex: Ja - za Ju -; zu Aj -; az Uj -; uz Aja -; aza Uju -; uzu Jaj -; zaz Juj -; zuz Jaza Juzu Citire de cuvinte: Ex: jale -; zale; coji -; cozi; breaz -; breji; manz- manji; etc. Despartire in silabe: Ex: jaluzea, japonez, rujez, aranjez, incurajez, etc. - Pentru diferentierea sunetelor J -; S: Citire de silabe: Ex:

Ju -;su Jo -; so Uj -; us Oj -; os Uju -; usu Ojo -; oso Juj -; sus Joj -; sos Jusu Joso Citire de cuvinte: Ex: joc -; soc; jale -; sale; jura -; sura; cosi -; coji; etc. Despartire in silabe: Ex: somaj, vestejit, dojeneste, jucaus, etc. - Pentru diferentierea sunetelor C -; S: Citire de silabe: Ex: Co -; so Cu -; su

Oc -; os Uc -; us Oco -; oso Ucu -; usu Coc -; sos Cuc -; sus Coso Cusu Citire de cuvinte: Ex: cec -; sec; cioc -; soc; ciur sur; seara -; ceara; zis -; zici; jos -; joci; etc. Despartire in silabe: Ex: sucit, seceta, piscina, surcele, sprancene, lipicios, delicios, etc. - Pentru diferentierea sunetelor C -; S : Citire de silabe: Ex: Ca -; sa Ca -; sa Ac -; as

Ac -; as Aca -; asa Aca -; asa Cac -; sas Cac -; sas Casa Casa Citire de cuvinte: Ex: cir -; sir; duci -; dusi; greci -; gres; papuci -; papusi; etc. Despartire in silabe: Ex: saizeci, piciorus, cismea, purcelus, luceste, etc. Diferentierea cuvintelor paronime dupa auz si prin denumire de imagini: P -; B: Para -; bara Papa -; baba Albina -; alpina T -; D: Toamna -; doamna Clatite -; cladite Vant -; vand

S -; S: Scoala -; scoala Desert -; desert Dus -; dus S -; J: Soc -; joc Pasit -; prajit Sir -; jir

T -; C: Tara -; ceara Tine -; cine Teapa -; ceapa S -; Z: Sare -; zare Vase - vaze Sac -; zac

L -; R: Lama -; rama File -; fire Cal -; car F -; V: Far -; var Afara -; avara Fiu -; viu

Z -; J: Zar -; jar Cozi -; coji

Diferentierea consoanelor surde de cele sonore -; se face prin palparea laringelui in timpul citirii de silabe (ex: pa -; ba, ap -; ab, apa -; aba, papa -; baba), cuvinte paronime, cuvinte cu punct de articulatie apropiat (ex: barca -; barza -; barda, cer -; ger, clont -; glont) Pe langa toate aceste exercitii, putem sa mai propunem si altele de genul: - compunerea din literele alfabetului denumirea imaginilor aratate de logoped - completarea cuvantului omis din propozitie prin denumirea imaginii care ii tine locul - formarea unor cuvinte dupa sunetul sau silaba de reper: Ex: A -; ____ (-duc) ____ (-lung) ____ (-puc) Sa -; ____ (-pa) ____ (-re) ____ (-lata)

(na-)___ -; S (cea-)__ (o-)____ (ma-)___ -; Re (sa-)____ (ta-)____ - jocuri de cuvinte de genul: Caprarul crapa capul caprei pe capra in patru

- exercitii sub forma de concurs. Acesta poate consta in denumirea a cinci categrii de cuvinte care sa inceapa cu un sunet dat: Ex: pentru s persoane animale plante orase lucruri Sanda strut secara Sibiu sapa - completarea partii omise din cuvantul pronuntat de logoped ex: L-am lovit cu ba__(tul). - alcatuire de cuvinte din silabe sau sunete prezentate in alta ordine ex: za -; da -; pa - compunerea dupa ilustratii, care contin obiecte in a caror componeta intra sunetele ce se exerseaza Bibliografie: 1. Gutu Matei -; Curs de logopedie, Cluj Napoca, 1974 2. Jurcau E., Jurcau N. -; Invatam sa vorbim corect, Edit, Printek, Cluj Napoca, 1999 3. Vrasmas E., Musu I., Stanica C. -; Terapia tulburarilor de limbaj -; Interventii logopedice, Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997 4. Paunescu C. -; Tulburari de limbaj la copil, Edit. Medicala, Bucuresti, 1984 Universitatea Babes-Balyai, Facultatea De Psihologie si Stiinte ale eEducatiei