YVINTYd 107919 NI HOLLING lndyaadd VIIGOLIN naaesiL ujeye> easprincipalelor figuri geometrice plane ‘Autorul_mulfumeste Doamnei Profesoare Florica Diaconescu jutorul si sustinerea constant, pentru numeroasele si foarte purtate pe teme cu confinut didactic si nu numai si tea cu care a rispuns solicitirii de a citi si recenza 6 Elemente de proiectare a activitatilor matematice Proiectarea modema asigura profesorului libertatea de a selecta, Iternative (ceea ce se numeste in teoria curriculumului lectura personalizata) in scopul competenfelor educafionale dorite, orientdndu-se dupa anume programa scolar, disponibila pe ijilor matematice respect le cunoscute ale proiectarii curriculare, care este studiata la cursu- le de teoria curriculumului, de aceea doar se reamintesc principalele care se aplica la activitajile matematice. Structura si confinutul 1, Programa scolara si proiectarea unitifilor de invatare Structura programelor de matematic’ la clasele I-IV este cea cunoscuti: © noti de prezentare, obiective-cadru, obiective de referinya, si standarde curriculare de performanga. Obiectivele-cadru sunt * cunoasterea gi irea conceptelor specifice matemat + dezvoltarea capacitiilor de explorare/investigare si rezolvare a problemelor; + formarea limbajul matemati + dezvoltarea interesului si a motivafiei pentru studiul si aplicarea ticii in contexte variate. Pornind de la programe, se elaboreazi planificarea calendaristied curgand urmatoarele etaps + realizarea asocierilor intre obiectivele de referin{& si confinuturi in uniqaqi de invatare; + stabilirea succesiunii de parcurgere a unitiilor de invajare; + alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de re in concordana cu obiectivele de referinga si competentele vizate ile delimitate calendaristice pot fi intocmite pornind i dezvoltarea capacitijii de a comunica utilizénd mi‘a ar one pe saan Planificara cae Tanassde | Obccive dereterigw | Conpinuuri— [ Nr-ore | Sp | Ober finvsyae | compoteme specific socae_| mana pani Planificarea calendaristicd este un document orientativ, deseori elaborat la nivelu! catedrelor ‘tate de invajamant ca rezultat al unui acord, profesorii avand la dispozitie rubrica Observafii pentru consemnarea modificarilor survenite pe parcursul anului. Conform [5], unitifile de invijare sunt structuri didactice deschise i flexibile formate din: competene specifice, confinuturi instructiv-educative, activitiji de invajare si resurse educafionale”. Proiectarea unitifilor de invajare fine cont de rispunsurile la intrebarile sintetizate in schema (preluatd din [5], pag. 142) mam Lf ow |_ az |}—[Ser}—{ ae facet saloice vol facet reat at nee \swer (meee a Trebuie precizat faptul c& unele manuale alternative sunt structurate pe unitati de invaare, dar rolul decisiv in delimitarea si planificarea lor iL fre profesorul, singurul care cunoaste nivelul clasei. Un model de rubricafie este coal: Profesor: Diseipl ‘Casa. Numi deo pe sprain Sépeimina’ Atl ‘Unites deine ( va presiza manele iti dere) Nim de oe aca: Cet | Com Getaller)_|_ specie [sc deine | __Reure Exaluare 2, Proiectarea leciilor de matematica ‘de matematicd soliciti urmatoarele activitii itatea de invajare si stabilirea tipului I predare-invijare, consolidare, recapitulare $i evaluare; + selectarea si pr + desfisurarea lecfiei (structura procesuala); de exemy i plu, o lecfie de predare-invajare parcurge in general etapele: ‘ - moment organizatoric; comunicarea titlului si a obiectivelor le prezentarea situafiei de invatare si + asigurarea feed-back: cunoastere a efectel cat si din cea a > fixarea si slabilizarea performangei (etapi care presupune purtaea de discuit elevi-levi si elevi-profesor, in sopul insusiii corecte si clarifier noilor nofiuni si operafiiCAPITOLUL 2 Metodele de predare si invafare folosite Ja activitatile matematice Metodele de predare si invajare folosite la acti ig si invajimdntul primar sunt cunoseute de la cursurile de prof Magogic. Ele sunt determinate de obiectvele, de confinuturile, de srmele de evaluare gi de specificul unitafilor de invatare. 1. Exemple ‘urmeazi\ trecem in revista citeva dintre cele mai folosite de matematica. tia, Este 0 metoda clasicd, de baz, pe care profesorul imbajul popular i inci : profesorul explicd. Este 0 forma de ascult’ si infeleaga actiunile natematice curente dintre concepte si proceduri matematice. Reamintim ci explicafia bazata pe rafionament este de Miuctiv. deductiv gi analogic, Cel putin in cazul matematicii explicatille , clare gi cor complete. ata. , intrebuinfarea unei « idei » cu functie i ies dued iu ci prin obsevatie dirijata de o anumitd id rezervat subiectului din capitolul Cunoasterea in exemplele care urmeazi autorul tun parcuts prin lumea descoperitilor stiinfifice — astrofizica — insistind pe sesizarea diferen{ei dintre entionarea de! marelui ganditor sia originii sale ca metoda de ic experimentale. Achizifia acestei metode simpl ‘educatiei este de data recent, devenind imediat = bazi in activitatea de instruire. Etapele parcurse + observarea propriu-zisa gi consemnarea rezultatelor partiale; + prelucrarea observatiilor si elaborarea concluzilor; + verificarea concluziilor si valorificarea lor. Se recomandi folosirea wetode imy 1u experimental §i acestei metode impreuna c demonstratia, ” 13. Exerci bazat& pe un algoritm simplu. Es i i simply, Este una dintre cele mai importante i foloste metode clasice de predare si tnvdjare. in cadrul actvitiior operafionalizarea lor. sunt diverse, toate respectind céteva con: + suecesiunea il dificultate; nea progresiva prin esalonarea lor dupa gradul de 1 fn functie de particularit ficd in funcfie de mai multe criter ia avem: introduetive, de baz, de ‘ural (de formare a automatismul Demonstrafia. Refinem std in prezentarea de catre cadrul didactic a unor a unor substitute ale acestora sau a unor 2wrobleme sau la act ‘unui context stinjelor, prin declansarea unei atitudini de investigare direst & realititil:apropiind astfel invatarea scolara de cunoasterea stinfifics” tru realizarea unei lecfii folosind metoda in cauza se parcurg etapele: + definirea problemei si formularea ipoteze! « desftigurarea experimentului gi objinerea datelor; interpretarea datelor si formularea conclu iu ipoteza. La orele de matematicd metoda se poate folosi, de exemplu, la despre matimi $i m&surarea lor. Se recomanda de asemenea $1 la i integrate. 1.6. Problematizarea, Este 0 metoda de instruire cu o deschidere pedagogic foarte ampla, folositt Ia toate tipurile de actiuni de invat® Ss yrincipala activitate ind situatia-problema. Conceptul se referd lao multitudine de activitfi aflate Tntr-o micas rt de mare la granifa dintre matematica teoretic& gi situatile Situafia” descrist este, cel pujin la prima vedere, Prradictovie, uneori conflictuala, stimind curiozitatea si dorinja de tare side aplicare a cunostinfelor dobéndite anterior. Conform [1 le problema sunt sugerae, printe altele, de urmétoarele tipurt de dezacorduri sau reevaluiit ecncord intre cunostinfele dobéndite anterior si sarcini ¢ de profesor intr-un nou context didactic si psihosoc ‘ordonare a cunostinfelor intr-un lant sau sistem ineomplet care sului completiri cu date, ontradicfie aparenta intre dimensiunea teor nditi de elev si dimensiunea aplicarii care prez contextul nou propus de profes nterpretarea dinamic& a unei scheme de invijare prezentaté doar dintr-o perspectiva statica”; are a cunostinfelor in condifii noi”. .¢ parcurg pentru rezolvarea unei situ: * 18 dificultiji majore si punerea probleme; identificarea datelor si + organizarea inform: din cunostinfele ant yr necesare, extrase din descrierea joare; : prelucrarea informafiilor folosind cunostinfele de matematica necesare, a rafionamentelor specifice si selectarea solutiei opti * + executia rezolv. Un exemplu de situatie-problem, preluat din [21] este urmatorul: se prezinta clasei o sacosa sau un cog in care se afli un numar de mere astfel: dupa ce profesorul formeaza grupe de patru elevi spune ci merele nu ajung la tofi elevii, le explica ce trebuie s8 fact: st impart merele in parji egale in asa fel incat fiecare membru al echipei si , foarfeci, creioane colorate, servefele de masa, bil expandat, plastelina, radiete si foi de carton. Fiecare elev primeste u lintre urmatoarele responsat unul raspunde de materialele de lucru, unul va supraveghea durata si incadrarea in timp, unul va fi purtatorul de cuvant si unul va coordona actiunea. Timpul de lucru acordat este de 1 de minute. Sarcina didactica este familiarizarea cu fractiile. sf respecte urmitoarea regula: daca dorese si ia eavéntul vorbi, vor plasa radiera in mijlocul mesei de lucru. lai aa in vor lua cuvantul, sugerand 0 solujie a problemei. Apoi ficcare se ire trecea printr- datele problemei ra obfind propria ec in prezent si probabil cdi tat, Din pacate, dactice folosite si la lectiile de matematica mumite alternative, care, meritat sau nu, sunt foarte in voga” vent, Ne referim la cubul, mozaicul, jocul de rol, brainstormingul \udiul de caz, stiu-vreau -am invijat, organizatorul grafic etc fagem atenfia asupra ultimelor dowd care sunt mai mult tehnici de ‘wanizare a cunostinjelor matematice gi care au rezultate foarte bune in ile de recapitulare si sistematizare. reusind” s t 2. Mijloacelele didactice specifice activiti{ilor matematice Conform [18], acele didactic reprezinta tot nstrumentelor fizice gi regulilor lor de utilizare, folosite in scop di entra transmiterea informatici . Formele fizice ale racelor didactice se mai numesc si materiale didactice. Preluim din i a posibilelor materiale matic. Se recomanda, printre altele: trusa creioane, befigoare, bile colorate, cuburi care se imbind, un calendar, 3-4 dic, al ciror volum poate fi, masurat prin imensiuni egale, un ceas mare, din carton sau pe care limbile se pot deplasa (ceasul demonstrativ), un © balanfé sau un céntar, 0 numéritoare de pozitionare, operajii matematice $i lor, plange reptezentind axa numerelor, table magnetice, ‘reime sau o piitrime din intreaga figura, o planga cu tabla din orice punct al clasei, un metru de tamplairie, vase lc diferite marimi pentru masurat capacitifi, mase de 1 kg, ind, a CAPITOLUL 3 Numerele naturale in ciclul primar , Hova method exposita”. Acest eveniment es mai notabile d fata numerelor. Chiar simplul fapt c4 un matematician de talia lui Peano s-a ocupat de 0 constructie matematica riguroasi a acestui concept ce poate Parea la indemana orieui atrage atenjia asupra dificultijilor logice aseunse pe care subiectl le dezvaluie lao privire mai tent, Nu est jocul det inut faptul c& o parte a acestor dificultati se parcursul nu numai care urmeaz pentru numérul. Continuturi patru ani din ciclul primar dar si al anilor “legerea a ceea ce pare cel mai simplu lucru: invajarii_din ciclul primar oferi o solutie Se_recomandl a Ja un moment dat, si se prezinte elevilor wi clemente de istoria numerelor, cum ar fi faptul c& serierea i este 0 mostenire culturala et ‘nlilor de antichitate care au descop. care au perfectionat-o si au rispandit-o sub f ; spandit- forma pe care astem astizi. mn ae 1, Formarea conceptului de numir natural 1.1. Funcfiile numirului natural, Fara a avea pre exhaustive, putem considera ci_numéat le toaté lumea fumizeazi simultan dowd la care se refera: una ce reprezint’ \de la intrebarea eft ? si una de plasacAtelea 2 in limba romana aceste doud funefii sunt marcate de existenja celor dowd numerale: cardinal gi ordinal: doi - al doilea in cursurile de metodica se vorbeste de aspectul cardinal si de aspectul ordinal al imerelor naturale. Aspectul cardinal cfind se introduc numerele noi cand se invafi scrierea si citirea numerelor, cénd se identifica muljimile care au acelasi cardinal prin corespondenfa unu la tinu, Aspectul ordinal, care transfera in plan metodic relafia de ordine a nuljinii mAeFeTor naturale, se ilustreaz prin activitatile de comparare ‘ordonare, Cele doua aspecte se regisesc in actiunile de numerotare a fapt ce faciliteazi major utilizarea lor. Prin humerotare executim doud operafii: stabilim cardinalul mulfimii care este egal cu numérul maxim si stabilim o ordine intre elementele ¢i 1.2. Compunerea si descompunerea numerelor naturale. ‘Activititile de acest fel sunt necesare pentru intelegerea felului in care se formeaz numerele si la activitafile de predare a operat La inceputul numer ‘Gd nu sa introdus adunarea, 4 in primele eta fie de cardinal dat in dou submu activitatile 39999 Baca 3 33 je 0-10, 0-20, 20-30 si rmirindu-se formarea numerelor prin grupe de Zeci i ime, lungime. "7.1, Etapele perceptiva, a reprezentirilor si cea abstracti in predarea si invifarea numerelor din concentrul 0-10. Parcursul metodic al lectiilor de predare din acest concentru transpun in practicd regula succesorului; numarul nou reprezinti numérul clementelor r care au cu un element mai mult decdt mulfimile care au atdtea {ermindnd cu zece, numarul zero fiind predat undeva in prima tre 2/17 intervalului. In linit mari, sesnaril didactic parcurs pentru jntrodue ‘unui numar natural nou este urmatorul, che in etapa perceptiva se pleaca de la dou mul Soe numar de elemente egal cu numarul predat anterior. Dupai ce stabilese prin corespondenja unu la unu ca cele dou’ mulfimi au a numar de elemente, pe care il numese si eventual il scriu pe tabla, adaugi un element la a doua muljime, acfiune pe care elevi rent mai mult decét prima, Se continu prin exemple de care au un numar de elemente egal cu numarul nou, f 1 egal cu numarul anterior si recunoasterea multim acelasi cardinal, prin trasarea ou la core:e = 6 9 — 4 9 — ° & dupa 3 urmeazti 4 a doua mulfime are cuun element mai mult {fn etapa abstract se scrie numirul nou pe tabla gi se tree ie etapa de invajare a scrierii sale, Se exerseaZi prin activiitl Of fe elemente ale unei mulfimi gi cu formarea ‘ar dat de elemente, Tot in faza abstract’ se {n sirul numerelor naturale. ; jirea unor momente fixe ale acestor lecfii, coarecum ritualice, unde se repeti definiii simple ale numerelor din acest neentru, ugor de memorat. Sugerim urmatoarea actiune, pe care 0 pe care o executi tofi elevii in cor, i se pune clasei de dou’ oti cxemplificati Ta lecjia eu numérul patru: se pt fntrebarea: cine este patra ? primal rspuns (ugor de memorat) va fi patty umarul care urmeazt dupa trei, al doilea rispuns (explicativ) va B ‘numaral care) este mai mare cu unu (si se ridie& mana cu sus) decdt trei. . ie "ee predare si invitare_a_numerclor sunt_interealate cu je grupare, descompunere, comparare $i ordonare, & numerelor Foarte wvajaie. Dupa predarea numerelor reprezentate de cifrele oe ‘mal, se preda lectia_consacrati numérului_zece, pe care i} dellhilt Tegula suecesorului, adic& numarul elementeor mulfimilor care a ‘lement mai mult deca mulfimile care au now elemente, Nowtaita sti in faptul c& pentru scrierea Tui nu introducem un simbol nou » das crierea numarului zece este 10, unde cifra unu de zece elemente au o singurd grupa de zece si 3. Numerele naturale din concentrul 0-100 Pentru a fi mai simplu pentru elevi, care pot avea inca unele infelegerea numeratiei, programa a impirfit acest concentru {in concentrele,0-30 si 30-100. Aceastd etapa este important pentru c& pe parcursul ei se descrie in cele mai mici detalii mecanismul_formarii |. Ceea ce acumuleazii numerelor, in céle dou aspecte, cardinal si ord ari si la definirea elevul acum se aplicd la formarea numereloi operatiilor aritmetice. 3.1. Numerele naturale de 1a{0-20 si de 1a 20-30. $i aici se recomanda trecerea prin fazele de predare cunoscute. in functie de ceea ce consider’ profesorul, se poate continua cu introducerea numerelor succesiv, incepand cu unsprezece, ca la concentrul precedent, dar la un moment dat se va renuna la aceasta abordare, scojénd in de cardinal cuprins i pleac& de la observatia: toate mt rdinal cuprins ir pot fi_descompuse in doui grupe de cate zece elemente confine mai pujin de zece elemente, ceea ce se traduce in numerelor in forma 2a, unde a este 0 cifra iar 2-ul dit c& sunt doua grupe de zece. Lecfiile alocate de la 10 la 20 gi de la 20 la 30 pregitesc lec mari decat treizeci. Ele sunt urmate obligatoriu de lectii comparare si de ordonare. Se scriu toate numerele d crescatoare, se numara sirul crescator si descrescator, din doi in doi de ta un loc dat, se precizeazi care sunt cel \centrele 0-20 imarul zece ¢fnjelege in_dublu_sens.. Primul sent serveste gspectului_i 26 n vi i se re care numaram elementele unei m flecta in modul i n HS gi ult de zece elemente gi in ful in care notin rezultatul, urmand regula : Leittaram toate grupele de edte zece pe care Ie Pulm forma; i i + si ocupa pozifia din stanza; aces mum repre ee er acest mar reprint i ocupdi pozitia din dreapta. — wma I ameraot folosind_dov_ifre_confine in descompunerea numdrului in eck si unit, fapt care tre pe acum far folosirea operafiilor cu numere, prin Co ae Pe hnafului unet mulfimi ou mai mult de telnet de slemente care a carting grupele de zeci, urate de exerefii de mumarare ¢ ‘element, dupa modelul: vec] [unitati] teste saizeci si sapte ‘Al doilea sens serveste aspectului_ordinal_al_numarului, indicdnd pozifia sa in sirul crescator al ‘numerelor in doi timpi, upa de zeci, exprimat de cifra din stanga. apos inferiorul grupei de zeci. Lectiile unde se_predau in acest concentru se intercaleazi cu lectiile de comparare ordonare, Recomandim exer numérare pana la o suté de diverse feluri, din zece in zece, din di de la un loc pan’ la altul in ambele sensuri, completarea unei cifre care lipseste dintr-un desen, numirarea vecilor-dintreun-numér-de-trei-eiffe, determinarea vecinilor, a celui mai apropiat sau a celui mai indepartat numar. 4. Numerele mai mari decat 1000 Trecerea la numarul 1000 gi la numerele cuprinse intre 1000 si 999 folosesc mia ca unitate de numeratie, in continuare, odati_cu T unei cifre sau uniti{i reprezinta numarul de ordine de la dreapta spre stnga. Astfel uni fi numite unitafi de ordinul intai, zecile de ordinul doi, sutcle de rdinul trei, mile de ordinul patru etc. Clasele sunt struct ide cate trei ordine (cifre) consecutive. Se formeaz urmitoarele clase: + clasa unitafilor: ordinele unu, doi si trei + clas bilioanelor: cincisprezece ete. ‘Se recomanda citirea si scrierea numerelor mari, care au gi zero, compararea si_ordonarea lor. Se fine cont de faptul ci_pentr separarea claselor se foloseste un spajiu liber. Copiii trebuie informa si de folosirea i si prezinte situafit se folosese numere mar Je in km dintre capitalele lumii, traseee strabatute de mat lumii, distanfele din sistemul solar, fondul de care averile unor persoane. Un exemplu important din de yiteza luminii, care se poate exprima, pe infelesul iptul c& lumina parcurge intr-o secunda distana de ordinele treisprezece, 2299 792 458 de metri si se citeste: doud suie noukl ssi dowd de mii pat milioane sapte sute noudzeci tru sute cincizeci si opt de 5, Activitifi de ordonare, comparare si estimare Cum s-a subliniat deja, lecfiile lor se realizeazi in tandem cu lecfille-« ia de ordine a are, de seriere gi de noscut este viteza lumii 0-10 pomesic. de 1a com prin corespondenja umu reprezinta cardinal ale; mai multe elemente, ‘ai mic. Pe parcursul de ordonare in sens ete BSS urmati de scrierea numerelor care ‘trecdnd prin formulele fot atitea elemente, mai putine elemente, prediirii numerelor se rezolva © sscator gi desctescitor. de felul: numdirul mai mic cu 0 unit ir mai mic decdt zece este eel mai mare num Se recomanda activitaji de numerotare: 2 paginilor caietelor, a omanda_activitati_de_mumerc are clasi. Se soliciti elevilor ex rtamentele de la 0 scara de bl emple de numerotéri: oc, scaunele dintr-un mijloc de transport .erelor in concentrul_ 0-100 si concent comun etc. Compararea numerelor incon Te ~e se introduce si_se foloseste treptat, Deserierea pasilor este urmatoarea: dowd numere aparfin unor cl ‘ai mare este cel care aparfine clasei mai * daca douit numere aparfin acelei “de [a concentru la te, atunci numarul jasi clase, dar ordinele lor sunt 1 care are ordinul mai mare; ‘le cifrelor din scrierea ‘mare este cel care are mai ud numere au acelasi ordin (acelasi a pe rind cifrele de la std invata estimarea si rotun| ‘e: este mai relevant in conte: celelalte. De regula, dupa mul numar. De refinut este faptul depagese ordinal numarul ids cfm rotu care reprezinta in ‘de numarul dat, preferat din este mai usor de refinut, © astfel de actiune, abaterea” find la o cifré mai mare sau mai ‘mic& dar in interiorul aceluiasi ordin: de exemy 2 :plu 812 se rotunjeste 1a 820 1a 900 sau la 800, dar nu la 1000. Sigur, se trece la 0 ‘lad mai mare numerelor apropiate de clasa urmitoare. Un exemplu care este rotunjité la 300 000 000 mis. 23CAPITOLUL 4 Operatiile cu numere naturale in ciclul primar Studiul operajilor cu mumere naturale incepe in clase tu adunarea si scdderea numerelor naturale $i continua pe parcursul tuturor adaptor din ciclul primar pand in clasa a TV-a, cfd, in final, preda ‘mpartirea numerelor naturale Ja un numar cu o cifra, cu sau fara res in teenfa, amplele demersuri didactice pe care le vom descrie a8 finalitai fnvatavea nor algoritmi mintali sau serisi care facilitearA calculul cu numerele naturale, Este foarte important ca, pe tot parcursul anilor de Scoala s&_se explice copiilor utilitatea invari operation Ct numere naturale. Incheiem prin a reaminti trei ‘adevaruri matematice care asigura 1 didactice descrise mai jos: i a dowd mulfimi finite si disjuncte este egal cu suma cardinalilor multimilor: te ie eu! de elemente al diferentei a dowd multimi finite, dintre care una este inclusi in cealaltd, este egal cu diferent lor lor; * cardinalul produsului cartezian a dowd multi cu produsul cardinalilor mulfimilor. 1 Adunarea si sedderea numerelor naturale Fira trecere peste ordin Conform programei in vigoare, adunarea si scéderea numerelor naturale se preday_in_clascle 1 shedalla, Confinuturile invari si obiectivele de referinja de la clasa I prevad doar adunari in concent 30, in curriculumul extins pnd la 100, fara trecere peste ordin. Oper de adunare si scddere cu trecere peste ordin sunt rezervate clasei a I-a. Dupa o reactualizare ampli a ‘cunostinfelor acumulate la gradi .cepe predarea si invijarea adundrit si scdderii numerelor natural . recomandidu-se ca predarea si se realizeaze in cu lecfiile de formare, citire gi scriere a numerelor naturale in respectiv. ‘Aceasta abordare este mai dinamica, ‘stimuland analogie si permifind abordarea unor categorii mai largi de a ‘Pentru a incepe adunarea si scdderea intr-un lut necesar ca elevii s& stipaneascd foarte bine ‘concentrul precedent. fn prima parte a metodice ce vizeaza operatiile Piri trecere © aduc paragrafele urmatoare este aga gm care desemneazi un set de ay 4 cand operat la unitatea urmai la zeci, 2 ele didactice absolut Materiales Sasecice cu citre Ia sute gi cesare predarii adunarii gi + seturi de jetoane, bastonase; ; numératori simple si numaratori cu tije verticale. pe ‘Adunarea gi seiderea numerelor naturale in concentrul 0- inarea si scdiderea numerelor naturale in concentrul 0-10 incepe seo fermi ptedarea si invijarea numerelor naturale in acest si. Leotile de incep sunt consacrate_adunétii_si_seAderii_ou en "in parte, succesiv, incepand cu numdrul unu, termindnd cu Telia consacrta numérului zero (elementul neutra) fiind plasati a in prima treime a perioadei. Etapa se finalizeaz cu le rate descompunerii numerelor in sume de doud sau trei numei , in orsine, etapa perceptiva, urmata abstracta. In linii mari, parcursul actiunii didactic irmiat c i. lidactice est Fixam numerele a cdror sums vrem s-o calcul, coaam in etapa perceptiva ele in_formarea_a_doud_multimi i i fn obiecte de acelasi fel, cardinalele lor reprezentand reunes¢ cele dowd mul numara céte elemente are noua mulfime i ¢ , profesorul A ci numarul de. elemente al reuni Pee toal atin pele cardinalele mulfimilor inifiale. Aceasta explicaie este cesar pentru a fixa actiunea concret& (fizied) de punere (Iuare) lunare a numerelor naturale. Se repetd acfiunea cu mulfimi conc mate cu alte obiecte, pentru a sublinia faptul c& rezultatul adunarii nu spinde de natura obiectelor din care sunt formate multimnile. “Tn etapa reprezentirilor inlocuim m: ismul grafic, unde o | de formalism este Prope, aa ath zbra (aa}ac ~ar(bye) 25Bees apa abstracti se face introducing si numind -spectiv plus, egal cu si soriin ea reervenl cavintelor fermen, sum, rezultat a Sti etapa de predare si invajare se. walente ca de exemplu: gal cu noua”, .suma a cunostinjelor sunt grafice gi problemele formulirilor verbale echi le parcurge aceleasi etape de si abstract. Se poate eazi descazutul si Jidere ce se vrea ilustrat. ‘i, la inceput se cere ‘Seaderea numerelor natural da dupa cum urm pai la operatia de sc {in etapa perceptiv: me de obiecte de acelasi fel wautul ales. Se continu: ba cardinalul egal cu lemente are mulfimea levilor s4 formeze 0 ba cardinalul egal cu se si elimine o submulfime care scizitorul ales i se cere elevilor sai numere de obiecte ramase. Este moment Ye al multimii rimase e: rmarulp de elemente al de scidere dintre nut t si numarul de eleme nportant ea elevul actiunea coneret (fizicd) de ime de obiecte de numerelor naturale. rentarilor — presupun¢ de lucru pe care sunt desenate, cu ) de desene identice si li se cere s& incercu ¢ fig o mulfime de cinci (se&zatoru care gi profesorul o executa la tabla. in continuare, profesorul anunfa ca doreste si elimine multimea incercuitd, cerndu-le copiilor s4 spund cum acest numar este rezultatul operafiei de scddere a numérului cinci din numarul noua. 299993339 ‘Trecand la etapa abstract, profesorul introduce semnul —, care se i sori 9-5 = 4, explicdnd cuvintele desedzut gi atul sclderii se numeste rest sau diferenfi Foarte important este sublinierea legaturii dintre cele dowd operatii gare, conform programe! in vigoare, la acest nivel se face prin verifiedri directe, fir enuntarea regulilor. La fel de importante ca lecfiile de introducere a adunarii le de descompunere a numerelor naturale in sume de dows numere. Un caz particular, cdruia i se va acorda o atenjie ald, este descompunerea lui 10 in suma a doud numere, ceca ce ic laa afla ceea ce se poate numi, poate printr-un abuz, de limba. ementul unui numér mai mic ca zece, care este rezultatul scdideri inire zece si numéul respectiv (idee preluata din [ le acum incolo. O finalitate a acestor }), termen pe care il ste tabla adundt0+0=0; 1=140,1=0+1; 2=240,2=14+1,2=0425 10=10+0,10=9 +1, 10=8+2, 10-743, ..,10=149,10=0+ 10. {in mod similar se construieste si 0 tabli.a sclideniin concentrul 0 ~ 10. Prin observare dirijaté elevii sunt indrumati sé ‘sesizeze proprietatea de comutativitate a /numerelor naturale. Prin trecerea adunari cu trei termeni in concentrul 0-10 se jlustreazi si asociativitatea numerelor naturale. Insistim, in i trebt 4 inteleag’ si sa nltatul final al actiunilor fizice de Iuare inare) daca efectueaz corect operatiile de faptul c& pot cunoaste impreund si scoatere (el adunare si scddere. 1 >, Adunarea si scAderea numerelor naturale in concentrul 0- 100, fara trecere peste ordin, Daca este necesar, lee alocate sreatui subject trebuie precedate de lectii_unde se reaminteste formarca, wetherelor din acesie-concentre, in special rolul Zecilor si_sulglor in ‘Serierea numerelor. TAT. Pentru inceput, ne limitim la adunarea_si ciderea fark te ordin in concentrul 0-20. Trebuie precizat faptul cd din acest concentra au ca finalitate calculul minal. mplificim adunarea pe calculul 14+5=19. Elevii descompun numarul pecPare decal zece intt-0 zece si unitifi, deci seriu 14-1044. In vare adund unitafile, deci scriu 445-9. in final, adund acest somtat eu 10 si obfin rezultaul final, anume 19. Pe tabli cele de mai sus 30 si + 5= (1044)45= descompun 14 in zeve gi unitdfile sale 445)= adun unitdtile adun rezultatul cu zece 28 1ua prin exercifii de adunare a trei termeni care se incadreaz c + scdderea unui numar de o cifra dintr~ - sei [19 moro © cifra dintr-un numar de doua cifre, + sciderea a dou numere de dou’ cite. Doua exemple§ i strate gi, de cdte ori se poate, cu text in final, se exerseaza calculul mintal, prima dati cu exercifiul seris, GL fe calcule mintale sub forma intrebarilor si raspunsurilor. Fy Pe masura ce se introduc numerele din. )- il aie cee et ace te ical adam we prea ¢ situafiile intdlnite la adunarea fri trecere al . adunarea a dows numer formate numai din zeci; (2 430> ro) recnepamacie US Tue CTT unit 88 trecere peste ordin. (405 24+ 4 observand c& adunarea se face unitate +4 +a doua formate din zeci urmati de scdderea unitailor din unitai si in zeci ; um iti si a zecilor din zeci. sciderea $8 - 35 = 23 se scrie desfaigurat astfel: ordinzesi De sxemp i 58-5048, 35=3045 50:30=20, 8-5=3 58-35=2043=2: rmulare a_probei sc&derii =— [SeiaAtorul=Dese Proprietitile adundrii si scdderii se introduc progresiv, fol termenii specifiei. Pentru fixare recomandim exercifii eu mai multe ‘operatii combinate gi probleme cu doua operatil 2, Adunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin in concentrul 0-20 Vom prezenta parcursuri_metodice foarte importante sidificile trebuie invafaji si efectueze astfel de calcule mit Cheia algoritmilor este formatea numérului_zece, urmatii de adunarea la ‘eee sau scdderea din Zece a ceea ce a ramas din al doilea numar, mai scurt, ,,trecerea” mintala prin numéarul zece. 2.1. Adunarea numerelor natu} cu trecere peste ordin in jerea_numéarului pe care trebuie sii parcurgem in minte atunei cdnd adunim ‘fous numere care au cate o cifra si suma depageste zece sunt urmator » determindm complementul primului termen al sumei date ‘compunem al doilea termen in suma a doi termeni, unul ind complementul primului termen; y formarea zecii: adunim primul termen al sumei cu complementul sau, obfinnd rezultatul 10 (zece); aia numarul zece adundim ce a rimas din al doilea termen, dupa __ seiiderea complementuluis ‘ul objinut este rezultatul adundrii celor dou numere. descrierea de mai sus trebuie sintetizaté intr-o formula i de urmiarit in gdnd. Propunem formularea na dowd numere care au cate o cifre atunci cand iced astfel: Ta al doilea termen cat fi trebuie primului pane mai rdmas din al doilea. da parcurgerea cel pufin a etapei reprezentarilor cedurii, O ilustrim pe exemplul 6+9 = 15. 30 ‘am format zece sf au rimas cinci —————— io 6 929909O0004 90D -1045= “as 15. Se repetii algoritmul folosind exemple di repeti iple diverse, trecénd treptat la calculul mintal, in etapa urmatoare se trece la adunarea a trei termeni nu depaseste douazeci, folosind calculul mintal combinat eu eel \ cain exemplul: 7+44+8=(744)+8=11+8=19. — 2. sciderea numerelor naturale cu trecere it peste ordin in concentrul 0-20. Sciderea numerelor naturale in concentrul 0-20 parcurge, in linii mari, pasii urmatori (vezi si [18]): * sciderea unui numar di ) : orideea onl miners unde desc&zutul este format dintr-o zece iar seizatorul este format numai din unitafi, find mai m: le descizutului. (2.¢-*/ “ “mee Folosind analogia, se speculeazi faptul ci aceasta scidere determinarea complementului, inlocuindu-l pe zece cu 4 este descompunerea numarului dowizeci in suma a dows 20 =20 +0 =0 + 20,20=19+1=1419 20=18+2=2+418,20=17+3=3+17 urmati de exersarea calculelor mintale. 2.2.2. Sciderea_cu_ imprumut este una dintre_actiunile didactice ind indicat’ parcurgerea’tuturor_ctapelor: perceptiva, a jezentiilor, si cea abstracti. Reamintim faptul of in cele ce urmeaza Wandu-se ajuta doar de degetele neavand pi ii prin scris a operatiei. Vom dows modaltayi de calcul mintal, care corespund celor dou vizuale de eliminare a scdzAtorului: de la dreapta la stinga i le 31+ scddem din zece rezultatul ant rezultatul scdiderii celor dou numere, Formula verbal pe care propunem este: pentru a scdidea dowd mumere atunci cénd descéicutul este format dintr-o zece si unitati iar sedizdtorul este format numai ind mai mare decdt unitajile descdzutului, procedam astfel: « scddem din scdzator cifra unitailor decdizutuluis + sedidem din zece numdirul obfinut anterior. ezultatul objinut este Ne folosim de exemplul 16-97. In faza reprezentirilor desenam aisprezece obiecte de acelasi fel pe tabli. In faza abstracts seriem Sperafile de mai sus uilizand grafica numerelor, dupa cum urmeaz: «+ descompunem descazutul in zece si unitaile sale: 16=10+ 6; + scidem din seéizator unitafile descizutului: 9-6=3; 2 cadem din zece rezultatul anterior (aflim complementul fata de zece al acestui numar): 10-3=7; + scriem in final 16-9=7, sunt gaisprezece obiecte din care elimin nowd YOVOYVOIGOIIOIT decompun desciizutul in sece gi unitifi YOLIQOOVID GUTH climin unitatile desedzutulut ‘au ritmas rece am eliminat gase 9E99999999 OOTOD trebuie sii elimin inc’ 9-6=3 oD 9999999908 _elimin ined trei 909 te am eliminat 6+9=9 IOTIIOT Dupé reluarea mai multor exemple serise pe tabli se trece Ia de_calcul_mintal, in prima fazi se pe tabl ndu-le rispunsul, in a dova etap8 calcul mintal pur, féra se lor pe tabla, doar intrebairi si rispunsu Continuam descriind si algoritmul de Ja stan cenunfa astfel: pentru a scidea dows numere atunci cfind descazutul este format dintr-o zece si unitifi iar scztorul este format numai din unitati, find fi mare decat uniti procedam astfel: scidem din zece scizatorul: + adundm rezultatul cu unitatile descdzutulut Ne folosim tot de exemplul 16-9=7, in faza abstract seriem pe tabla: sunt gaisprezece obiecte din care elimin nowd ROR MIVIIIOID decompun descdzutul fn zece si unititi PIII OVID desfac zece in sciizator gi ce mai riimane 9 ——ae BOOWOGISY 9 999900 elimin scdizdtorul din zece: 10-9=1 am eliminat nowit QUITO au rémas 1+6=7 9 99K00 3, Adunarea i scdderea numerelor naturale eu trecere peste ordin in concentrul 0-100 si 0-1000 + alocate formérii numerelor di le din acest concentru. Vom ajunge | pe care fi parcurgem trecdnd prin adunarea cu trece peste ordin din concentrul precedent. Reamintim c& elevii cunose ¢ rea fara trecere peste ordin. 1, Adunarea numerclor 0 turale cu trecere peste ordin cere peste ordin a numerele+ adunarea unui numar format din zeci gi unitafi cu unul format din unitaji, astfel neat suma unitatilor este egala cu zece; { 7/4 + adunarea a doud numere formate din zeci este egal cu zece; (% {1 } ea a doud numere formate din zeci gi unitati, cu trecere Descompunem ambi termeni in zeci nitafi, adic& scriem descompunem ‘in zeci $i unita{i M=40+4, 26=2046 adundm zecile cu zeci gi unitafi cu unitafi 404+20=60, 44+6=10 adundim zecile obfinute gi obfinem rezaltatul adundrii 60-+10=70 Se-explicd algoritmul de seriere, urmeaza : trat pe tabli dup cum 44 644=10; seriu 0 si fin minte 1 2G 442=6; 641 (pe care L-am tinut minte)=7 ap (pe care Fran fat inte) =7 verbalizénd astfel: Patru si cu sase este egal cu zece. Scriem zero $i finem minte unu. Patru si cu doi este egal cu sase si cu unu pe care I-am finut minte este egal cu sapte. Scriem sapte. Rezultatul este saptezeci. 3.1.2. Adunarea a dowd numere formate din zeci gi uniti trecere peste ordin est cu lustrat& aici prin exemplul 38+25=63. Folosim descompunem in zeci gi unitati 38=3048, 25=2045, adundm zecile cu zeci si unitifi cu unitéfi 30420=50, 845=13 ‘adunim numerele obfinute gi scriem rezultatul adundirii 384-25=63. 384 8+5=13; scriu 8 gi fin minte 1 942=5; 5+1 (pe care Lam finut minte)=6 3.2. Seiiderea, numerclor naturale cu trecere peste ordin in trul 0-100. Scaderea cu impromut necesit& mai mult cfort + sedderea unui numar dintr-un numar format doar din zeci; (3.2.4) a ifya unitatilor sedzatorului este mai mare decat cifra unititilor descazutul 6 2.2) 3.2.1. Procedam astfel: (a) descompunem descazutul intr-un zece si un numér din zeci; (b) descompunem scazatorul in zeci si unititi; (c) “idem unitatea zitorului din zece gi zecile din zeci adunam iItatele. Ne folosim de exemplul 30-14=16. descompunem descitzutul in zece gi alte zeci ir 30=20410, 14=1044 sedidem zocile sciiztorul la descdeut si unitaten s ‘aduniim numerele obfimute gi scricm rezultaful scdderit —30- Algoritmul seris pe verticala este: patru din zero nu se poate; ¢mprumut unu de la trei au rémas doud zeci 30- patru din zece este ase; scriu sase 14 __unu din doi este unu; scriu unu 16 3.2.2. inainte de a descrie etapele sciderii cu imprumut, reactualizm sediderea a dou’ numere, unde descazutul este format din veci si unitafi si scizdtorul dintr-o unitate mai mare decat unitatea deseazutului. In etapa urmatoare, efectuim exerci de descompunere a itaiti, cu cifra zecilor mar mare sau egalit numérului dat si celalalt din zecile ramase, de exemp! 68 = 50 + 18; 26 = 10 + 16; 84 = 70 + 14; 36 = 20 + 16; 93 = 80 + 13. Ilustrim pasii algoritmului pe exemplul 83-57=26.Pe tabla se serie: sapte din trei nu se poate; imprumutéim anu de la opt deci avem treisprezece din optzeci au rimas saptezect 83. sapte din treisprezece este egal cu suse; seriem gase gi trecem mai departe 57_cinci din gapte este egal cu doi; scriem doi ordin fn concentrul 0-100 si peste 1000. Trecerea la oper adunare gi scidere a numerelor mai mari de 1000 (ambele sau unul ele) se face gradual, urménd pasi similari cu cei prezentafi mai sus. Un exemplu de joc 1a clasa a IV-a, cu completare intr-o sciidere cu numere mari este (preluat din [13], pagina 18): 4. inmultirea numerelor naturale pet le de inmultire si_imy mai ridicat, fiind predate in clase roducerea acestor operatii ince; seiderea numerelor natural cfiderea itatea acestor ca algoritmii scrisi se bazeaz pe un numir . efectuate simultan, eeea ce solicits memoria si 4.1, Adunarea repetat de termeni egali si transferul spre inmultirea numérelor naturale. Din punct de vedere m« predarea ifarea inmultirii se bazeaz pe adunarea repetata de termeni egali, ‘pe scurt adunarea repetati, care este un caz pai ar de adunare gi careia se recomanda s& i se consacre una sau mai multe leet 4.1.1, Adunarea repetata se introduce prin probleme simple, cum sunt: Pentru a impodobi bradul de Criiciun, cei trei elevi au adus céte 1 globulefe fiecare. Céte globulefe sunt ? (preluata din [12]), menite intetizaté prin formularea ,adundm de trei vor infelege faptul ef in aceste cum se mai numeste si unul care indic& de cAte w adund termenul egal, rezolvarea constind, deocamdata, in adunarea iva, descrisi de 444+4=G4d)+4=844= 12, \uafii practice unde intervine o adunare repetat&: de exemph nnumirului de seaunele pe care stau cle i pot fi cele ce survin la cumparituri, atunci cénd cumparim obiecte de acelasi fel. Principala preocupare a profeso1 74 a preditii consti in a sublinia importanta practic a ac face pe elev si infeleaga faptul ca este necesar ca adunar a ‘intr-o noua operafie, numita ,,inmulfire”, care patru, Mai departe, le spunem cle' ndu-ne de aceste mnul grafic * si Abd d=3 x 4= 12, ony famuljireaEste momentul_introducerii_termenilor_noi: numerele seri freapia semnului ¥ se numese factorii inmulfirii, Rezultatul se numeste produs. Putem descrie intr-un mod sugestiv cele invafate la acest pas cu o diagram’, pictograma sau alte reprezentiri iconice. i » 5 2 de cate of ‘alin Factor x = produ Repetém parcursul de mai sus cu alte inmultiri si cu exercifii de seriere a adunarilor repetate sub forma de inmultire, urmate de efectuarea calculului. Tot acum elevul va fi familiarizat cu formularile echivalente de female ge Ie exemplificam pentru 47: yapte Tuat e © atentie speciala se va acorda infelegerii corecte a formulatil numdrul de sapte ori mai mare decat patru, care trebuie transformata in ire si infelegerii diferenjei dintre aceasta formulare si numarul cu ji mare decat patru. Toate aceste formulari, odatd introduse, se ersificat pe tot parcursul procesului de invafare a operafiilor ‘cu numere naturale, in probleme si exerci or cum sunt 99 . a) 9° Ca) ome eee == 6 Asociativitatea este sesizata de elevi calcul, Pe parcursul invaarii inmulfirii, De remarcat totus} a, daca tofi factorii sunt mai mari sau egali cu cinci, rezultatul de suta, O reprezentare iconic& sugestiva este urmatoarea (a se vedea si ay (nate ax@xa—e th 39OO YT IWOT wy | OOOO | tate Spree OHIO. rows =2x (344) =2x7=4 axb=bxa; asociativitatea ax Xe) =(axb) xe; distributivitatea tnmulfirii fata de adunare ax(b+e)=axbtaxe; distributivitatea tnmulfirii fata de scéidere ax(b-o)=axb-axe, fiind corespunzitoare fazei_abstracte (nu sunt ictual). 40 rcurg traseul_urmitor: se valorifics de fiecare dati cunostinjele ai i cu numerele deja invatate, nou cu numerele mai a, La inceput, pentru |, se predau si se invafi toate inmulfirile cu numérul tru aceasta se foloseste cu preciidere adunarea repetati. Pe ‘mari sau egale cu el, Ponderea celor douti part numerele respectiv si acelor rezultate unde unul dintre factori este numarul no} un numar mai mic decét el. 43.1, in cele ce urmeaza schitam pagit unei lectii de predare DeDHI+DHDHD+D+DHI=1B, = IAL 2+Q+DHBHDHDHYADHI+I=D ménd ca in partea a doua a lectiei si se facd transferul catre operatia de onsta in a efectua transferul catre operatia “sa efectuat calculul adunarii_repetate. Oper itrodue succesiv, prin probleme simple, abor adunarea repetati, urmate de identificarea factorilor, unul fiind doi rea rezultatului folosind semnul x, Dupa ce s-au stabilit toate caiete si la faza memoraii. de_inmultire_imediat ari permit. valoi a_rezullatelor_ obfinute_anterior prin sit ivi icdm cele spuse descriind eta ‘cu numarul slop: aBAT IO ms Tea we on patru este egal cu treizeci si doi pentru ed opt ori patru evve egal cu patra ovi opt si pentru ed patra ori opt este egal cu treizeci $i doi. +S Bx Lol x 8=8, BX2=2*B=1G, BXS=3XBH 2A, BXAH 4x 8=32, Bx 5=5x8=40, 8x 6=6x8=48, 8X7 « Elevii sesizeaz faptul cf au rimas de efectuat inmul 8 <9 si 8 * 10. Se trece la predarea acestor inmultiri. Se poate rev + ody adundrii repetate, combindind-o cu descompunerea imulfitorior folosind proprictatea de distributivtate a inmultirii fay de adunare, De exemplu, pentru 8 x 9 putem serie: 1x8- 56. SHSPREBHRHSHSISHS = (B+SFSHSHSHSHS HS) + et Bx8 + G48 = 72. cu opt si trecem la memorarea este reprezentat de inmultirile cu zero, cu unu si eu. Ja reguli foarte usor de memorat. Inmulfirea cu ‘se exprima prin regula: rezultatul inmulfirit oriedrui numéir cu zero "sero, Enmulirea cu unt se exprima prin regula: rezultatul inmultirit ‘rui numdr cu unu este acel numéir. {nmultirea cu zece se exprima prin regula: rezulfatul inmulfirt oricdrei unitati cu zece este numdrul ae eae aifel: cfa zeclor este chiar cifra care reprezinti mum urmati de cifra zero. 44. inmulfirea unui numir de o cifri cu numere de doud sau trei cifre. Trecem la aceasta etapi de invafare dupa ce aa stapanese fri. in hi i (2) inmultirea unui numér de o singurd eifra cu zect si sute; 4.4.4 (b) inmultirea unui numar de o singurd cifra cu numere cu doua si aceasti regula si de asociativitate in explicatiile care exemplu, pentru calcutul 4 * 700 seriem: 4 x 700 = 4 * (7 x 100) = (4 * 7) x 100 = 28 x 100 = 2800. Regula finala este: rezultatul inmulfirii unui numéir de o cifra cu zeci si sufé, exprimate printr-o cifrd urmata de unul sau doud zerouri se | _objine inmulfind cifrele, urmate de un zero, respectiv dowd zerouri. 4.4.2. Ummeaza demersuri didactice importante, care trebuie parcurse cu multi meticulozitate, in ingem trei_etape, pe care le descriem in continuare. in prima etapa, pentru efectuarea inmulfirii i numar de o cifré cu un numar de dou sau trei cifre ne fol descompunerea numérului_in_unitat i. sute, dupa caz. ‘determina rezultatul trecdnd inmulfirea in adunare repetat, numarand fate sutele, apoi zecile pana Ia o sut% gi unitafile pana la zece. De exemplu, pentru 4 * 133 procediim astfel: + descompunem produsul intr-o adunare repetat 4. 133 = 133 + 133 +133 + 13. urmeazi: de 100+100+100)+(30+30+30+30)+(3+34343) (3 regrupim adunarea repetata a zecilor, identificdnd suta 30-+ 30 + 30 + 30 =120 = 100 + 20: + regruptim adunarea repetata a unita 3434+343=12= 1042; + rescriem adunarea repetata grupand sutele la sute, zecile la zeci gi identificdndu-l pe zece 133 + 133 + 133 + 133 =(100 + 100 + 100 + 100) + (100 + 100 + 100 + 100 + 100) + (20 + 10) + 2 =532; efectuam adunitrile gi 3)= 4% +132 = 532. aydin cauza iculului, numeroasele discutii pe care le-am avul cu doamne si domni profesori cu experienfa au relevat primului_fel de calcul, cel pujin la inceputul perioadei de invajare. in ‘Fell acesta Clevul infelege mai pus in Mai tarziu, abordare a calculului anume algoritmul scris, care, odata infeles, raméne principala metoda de efectuarea inmulti modalitate de scriere a operafi reglteste algoritmul de calcul al inmut c numerelor naturale, iustram pentru inmuljirea de mai sus. Dupa folosind proprietatea de distribu care foloseste calcul mintal al tablei inmultirii, Explicatiile pot fi urmirite schematic pe 1B xd= ages factorif una sub altal se inmulfeste patra cu cifra unittilor seriem doi gi fine minte wow: [F] se inmulfeste patru eu cifra zecilor adundm doi cu unu pe care Lam tinut minte ‘seriem trei gi finem minte noul unu: tat2-ffiypie se fnmulfeste patru eu cifra sutelor indi culculul 44 vim patra cu unu pe care L-arm finut minte a doua card 44] BD Axd=d importana urma unor posibi goritm in paralel cu a doua modalitate de cale nulfitor” pentru numarul de doud cifre. Ei nu sunt obligatorii, find tea exprimarii, La inceput efectuam e inmulfiri utilizénd descompunerea inmultitorului in unitii, zeci si ea, reduce calculul la efectuarea a i ale unor numere de o cifr cu numere de dou sau trei lustram cele spuse pe calculul 132 x 56: 132 x 56= 132 x (6 +50)= 132 x6 +132 x 50= 792 + 6600 = 7392. ‘enfiondm elevii asupra liniei a treia, unde se efectueazi d din areale cunoscute, Dupi exersarea acestei tehnici, propunem de scriere rapida a calculului, explicat mai jos, el devenind lul instrument de lucru de acum mai departe. 182% seriem factorti unul sub altal ey 4 nmulfeste cifra unidifitor fnmadftorulué fou deinmulfital Gx IW = 132% i se tece rezultatul sub Tinie 36 mars se frmulfeste cifra zecilor éamulfitorului eu defmenlitul 5x 1m = 660 i se trece resultatul sub linia serisd! anterior, sunitititortibertPentru fixare se exerseazd cé recomanda exerciii de completare a u pe exemple diverse. Se inmulfiri, cum sunt i of 5| ol 2fo ifo 2| o| =f fe ofa otf o. ol o ESE ao of | impartirea, ca operati tabla imulfirii si insofeste inmulfirea pana in clasa a patra. 5.1. impartirea ca scidere repetata, Impirfirea in parfi egale si imparirea prin cuprindere, Asa cum introducem inmulfirea ca adunare repetaté, este firesc si introducem imparjirea ca sciidere repetati ins apare 0 problemi de nuanfi, cauzati de .,tigiditatea” oper deoarece, spre deoscbire de inmultire unde factorii au oarecum acelasi in stabilirea rezultatului, putndu-gi inversa rolurile, la imparjire dispare proprictatea de comutativitate, cétul reprezentind rezultatul calculului, neputindu-se confunda cu impértitorul. De aceea majoritatea metodicilor vorbesc de dowd modalitati de a preda si infelege impartirea, anume impérjirea in parti egale si imp2rfirea prin cuprindere. Bfectudm 0 impérfire in purti egale atunci céind cunoastem muméirul pe care tl imparfim, cunoastem in cdte parti egale vrem ssa impdrtim numdrul si vrem sii aflém cate elemente are fiecare parte egald. Efectum 0 impartirea prin cuprindere atunei cdind cunoastem | numérul pe care il impartim, cunoastem cate elemente confine | fiecare parte egald si vrem sd aflim cate parti egale sunt. .ciderea repetati va fi instrumentul metodic prin care explicdm n ambele situafii si ea se va transforma in noua introductive se recomanda ca exemplele si se refere la impartirea in parti egale, care este mai usor de explicat pe injelesul yr. Si considerim urmitoarea problema: tn pivti eqle verbarea pomului de Crdciun, bdieft clasei a treia au ‘cumparat de la cofetdrie patruzeci si doud de préjituri fondante, pe care doresc sé le impartéi in mod egal celor sase colege ale lor. Cate préj va primi fiecare colega? _ i vor fi intreba{i cum putem proceda si rispunsul natural este urmatorul: distribuim succesiv bomboanele, cate una fiecdirei colege, scéizind repetat numirul sase. Astfel, dupa prima turd fiecare colegé are cdte o bomboana gi au mai rimas de distribuit 42 — 6 = 36 de bomboane. Dupa tura a doua fiecare coleg’ are cite dowd si au mai ramas de distribuit 42 — 6 ~ 6 = 36 ~ 6 = 30 de bomboane. Continudim distribuirea succesiva pand la epuizarea stocului si acelagi numir de bomboane, anume sapte. Acum se recomandai chi parcurgerea etapei perceptive si a reprezentirilor pe exemple variate. Pentru transferul spre noua operajie propunem clevilor inlocuirea scderilor repetate printr-o noua operafie, numita imparfire, notati cu semnul : , care se realizeazi intre doud numere, primul, numit deimpar{it, indicd pe cine imparfim si al doilea, numit impartitor. indicd la cat impa le ‘mai sus se rezolv& printr-o singura operafie. Se recomanda explicafii pe imagini de felul deimpartit Tot acum se prezinta impirfirea ca op: setizata prin proba impart= [imparted] x aul care va fi folositA de fiecare dati la sfargitul calculului pentru verificarea apelind din nou Ta sc&derea repetata. Considerim problema: Doamna profesoard vrea sé aducé de la bibliotect treizeci gi doudi de cairti de povesti pentru ora de limba romand, Pentru aceasta, dumneaei vrea sd aleagd un numér de elevi, déndu-i fiectruia sa transporte eéte patru eiirti. De citi elevi are nevoie doamna profesoard printr-o impartire si de aceea trecem la sc&derea repetat, folosindu-ne chiar de suport coneret, Distribuim pe rand céte patru cari, Dupa ce am dat patru primului elev, am rimas cu 32 4 = 28 de cArfi. Continuam cu mei este opt elevi. La pasul urmator, sugerim r si rezolve problema printr-o singuri operafie si recunoastem (poate nu tofi!) impartirea 32 : 4 = 8. Continudm cu alte probleme, recurgand din nou la scdderea repetata le concrete pana la {injelegerea deplina a acest 5.2. impartirea in concentrul 0-100. imparjirea in concentrul 0- 100 se invafi prin lecfii succesive consacrate impirfirii cu ficcare numar de_o singura_cifra. ingepand cu numérul doi si terminand cu_numarul nous. Ceea ce este caracteristic acestor impértiri este faptul ci i se consacra lectia si de aceea pot fi gandite ca o rescriere a tablei inmulfirii. De altfel, aceasta secvenfa de lecfii se termina cu asa-numita tabli a impérfirii care, pentru numirul opt se scrie: 8:8=1 16:8=2 24:8=3 32:8=4 40:85 48:86 56:8=7 64:8=8 72:8=9 80:8=10 rile 1a unu, la zece sau impartirea numrului_ zero dde_zet0. se pot preda la sfarsitul etapei. Tot acum se va 48 acest concentru se vor introduce $i utiliza toate le echivalente pentru operajia de imparfire, cum sunt: 0 jumitate din, 0 treime ain, un sfert din, o zecime din si numarul de ... la”, prima cu impirfirea in pi cegale si a doua cu imparfirea prin cuprindere, cum sunt de exemplu: treizeci de cutii de pantofi in cinci saci. cutti de pantofi, edte gase fntr-un sac. Céti pantofi sunt in fiecare sac? De cdifi saci a avut nevoie muncitoral? preferabil una propusi de profesor, cealalté compusi de elevi améndoua compuse de elevi, 5.3. imparfirea unui numir natural mai mic decat 1000 Ia un numar deo cifra, impérfirea cu rest. Odat stapanitd impirjirea in concentrul 0- adicd imparfirea exact a unui numdr de una sau doua cifre la un ci cific. il me rea exact a um de trei cifre la'un numar de o in ‘compe si decurge se descompune deimparjitul in sute, zeci gi unit rand la imparfitorul de o cifra si se aduna rezultatele, urmand formula (*)) Werd = Wid 4+ Widterd Sunt cdteva detalii ce trebuie discutate de mai sus este adevaraté in m iferent dacs ‘impirfitorul divide sau nu fiecare component a sumei), Daca ne la imparfirea exact’ a numerelor naturale, atunci, in mod nec Ex: 688; $= “0imparfitorul trebuie si divid’ fiecare componenté a descomp\ trebuie alese astfel Asifel de imparjri pot fi explicate atunci cand predim algoritmul final al inainte de a discuta aspectele metodice ale imparfirii cu rest, reamintim rezultatul. ‘Teonea impArqinn cv REST. Oricare ar fi doud numere naturale D si f, ew Fe 0, exista yi nice numerete naturale C si R, astfel incdt (i) D=fxC+R Yumerele D, 1, C si R se numese respectiv deimpdrfit, imparfitor, cat si rest, Sigur, elevii vor fi sesizat, cel put {incepem si prediim acest tip de imy cu.doud cifre care nu apar in le de imparfire. Pentru a limuri lucrurile, le spunem elevilor c& in care impirfirea exact’ nu exist printr-o metoda de impirjire mai general care o include pe cea exact’, numiti imparjirea cu rest, care se pred succesiv, urmand numarul de cifte ale din teorema aga strict mai mic dect impirjitorul. Pentru facilitarea infelegerii de elevi, relajia (+) se serie: (41) D: F=C. rest R, unde R < f. Pana la predarea algoritmului scris, relajia din teorema impari cu rest se objine prin scaderi_repetate, vericdnd de fiecare data daca ultimul rezultat al sciderilor este mai mic decét imparjitorul. Este recomandata scrierea a cat mai multor imparfiri ale numerelor de o cif Ja un numar de o cifia, de exemplu: pana in momentul cand TAHT, restO—7=1*7+0, 0<1 7:2=3, rest 1 7=2x3+1, 152 7:3=2, rest 7=3x241,1<3 7:4=1,rest3 7=4x1+3,3<4 7:51, rest 2 TSx142,2<5 7:6=1, rest 17-6141, 1<6 st T=T1+0,0<7 7:8=0, rest 7 7=8x047,7<8 7:9=0, rest 7 7=9%0+7, 7<9 Tl, 50 Un caz aparte, care va surprinde elevii, atunei cf nde sfitul este mai mic decat imparjitorul, c: ul coincide cu_deimpartitul jor fi lui zero la un numér natural nenul, unde teorema imparfirii cu rest se sctie 0=a x 0 +0, unde a poate fi orice numér natural nenul gi reprezinta imparfitoral, nu sit Un.caz particular, ce se preda in leofii separate este imparfirii la un numar de o cifra se preda fi clase a patra, pe rand, pentru deimpartiti de o cifta, de doud si trei cifre, Algoritmii se descriu pe pasi succesivi, alegénd exemple variate, de la simple la complexe. De exemplu, in cazul unui numar de trei cifre, recomandam urmatoarea gradare: ‘impirtirea este exact, pe sub-caz cifra sutelor este mai mare, egal decit a impartitorului; (441254 65656; 12bF) + imparfiri cu rest nenul algoritmului in cauzi pe a 386: 7. sopte in trei nu se poate transform sutele fn zeci $i adun cu zecile; obfin treizeci gi opt sapte in treizeci gi opt intr de cinci ori seriu 5 la ct gi 7x5=95 sub 98 fectues seiiderea 38-35=9 Scriu trei gi cobor pe gase sapte in treizeci gi gase intr de cinci ori; scriu 5 la eft si 7x5=35 sub 36 efectuez sedderea 36-$6=1; scriu 1 deoarece 1<7, cétul este 55 gi restul 1astfel incat s& acopere o.paleti cat mai variati de situafii care pot pune probleme de infelegere. Nereferimla: ry {itul imparfirii are doua sau trei cifte; + citul impartirii confine una sau doui cifre de zero. Algoritmul se fixeaz prin exercitii de calcul direct, de aflare a termenului necunoscut, de completare a datelor ipsa dintr-un calcul probleme cu 0 operatic. 6. Ordinea operafiilor si folosirea parantezelor Iva exercifii care folosesc doar ind cea in care sunt scrise ‘a impartirii, , Nu recomandim enunjarea directa a regul descoperi_singuri, ajutindu-i prin discufii dirijate. Pentru a explica wT situajia noua, le propunem sa efectueze calculul 4+3x5, ‘indu-le prerea despre cum ar trebui procedat. Conducem discufia cA inmulfirea este o adunare repetata gi le sugerdm sa — 443x5=4454549=19, care este rezultatul corect. Mai departe le propunem si verifice tatea rezultatului in functie de ordinea in care se fac oper rezultatul cu cinci sau efectudim stabilirea regulii in acest caz: intr-un caleul cu 0 sumd si 0 inmultire, scrise la rand, efectudm prima dati inmulfir adundm recultatul cu celdlalt numar. Urmeazi stabilirea primul reguli care ghideazi calculele fri paranteze. Operafiile invafate se “@aasificd in dou’ ordine: fectueazA oper se rescrie exercifiul, inlocuind operafiile de ordinul II cu rezultatele lor si se efectueazit operafiile de ordinul I in ordinea in care sunt serise. se folosese pentru a modifica regulile de mai_sus, impunand alté ordine a operat ituafia in care apare accasti necesitate, Parantezele sunt de trei feluri: paranteza mica sau rotunda (=), paranteza mare sau piitrat acolada {° - *}. UI parantezelor se ilustreazi prin probleme simple, care, puse sub forma de exercifiu, solicitd acest lucru. Parantezele se ordoneaza astfel: + parantezele rotunde: confin operafii scrise la rnd; + parantezele patrate: contin paranteze rotunde si operatii scrise la ind si nu sunt confinute in paranteze rotunde; + acoladele: confin paranteze patrate, rotunde si operatii serise la and gi nu sunt confinute in paranteze rotunde sau patrate, parantezelor si de calcul sunt: aranteze rotunde, calculul se efectueazi {indnd cont de ordinea operafiilor; dupa terminarea calculelor, paranteza se inlocuieste cu rezultatul; + dupa efectuarea tuturor calculelor din parantezele rotunde si {inlocuirile cu rezultatele obfinute, parantezele pitrate se transforma in paranteze rotunde, acoladele in paranteze patrate si se reia procedeul, pina la eliminarea parantezelor si obfinerea rezultatului Un exemplu de scriere gi rezolvare:gaa 497 = 60 103 9454: (122-2 3) = 12 454:G=12+9=21 deoarece obosese §i plictisese, preferabil fiind ca ele si faci parte din _rezolvarea_unci_probleme, ‘eventual trecerea problemei in exercifiu $1 verificare. 7. Caleulul mintal Efectuam zilnic calcule mintale, Chiar dact nu ne transforma rneapirat in buni matematicieni, calculul mintal ajuti_intels i pshihicul deoarece =, dezvolta concentrarea si atenfia imediat’; + dezvolti memoria; + ajutd la formarea gant ‘ dezvolté capacitatea de efort intelectual de lung’ durata, «ciliteazt TOATE activitatile matematice (a se citi Obiectivele Cadra, numerele 2 gi 4 din Programele Scolare); ROARTE IMPORTANT! - intireste increderea in propria sunt doar o parte din marile cAstiguri ale tatea de calcul mintal trebuie pus: calculul_mintal trebuie exersat la este Marea Britanie, Germania, Olanda, resort au elaborat documente oficiale ref predarea lui in clasele mici. Cel britanic, numit ,The Nationall Numeracy Birategy, ‘Teaching mental calculation strategies” este accesibil Pe Intemet, Analizand programele in vigoare, am identificat o singuré Imfivitate de invajare care se refer Ia calculul mintal, anume Ia Objectival de Referinga 1.5 de la clasa a TV-a. Cu siguranj nu exi tiv de referin{& care si formuleze explicit necesitatea caleululut ‘nina, Si totusi traseele metodice descrise in acest capitol releva tipurle de calcul care sunt obligatorii mintale: — fefea in concentrele 0-10 si 0-20; is ‘ imparfirea cu sau fra rest in concentrele 0-10 si 0-20; inmmulfiri gi imparfiri cu 10 si 100. Tehnicile de calcul mintal, care sunt studiate gi pot fi Internet sunt diverse (exist un campionat mondial de caleul mintal), gradate ca dificultate in funcfie de nivelul de performenti dori Recomandim pentru profesorii din ciclul primar, g% documentul citat inainte si cartea clasic "How to calculate serisa de Henry Sticker, disponibilé pe Internet. Recomandm i parcurgerea integrala a paragrafului 4.442, din [18]. Unele date au fost preluate $1 din tm.CAPITOLUL 5 Metodica predarii unititilor de misurd lactice si a volumului mare de materi deschid apetitul clevilor pentru cunoasterea ceea ce este foarte bine si de aceea profesorul trebuie si se cH suplimentar, pentru a face fafa curiozitatii micutilor. incepem cu urmatoarele tecomapdarj— + Sa cunoasca defir i (proprietatea termenilor inseamni_,folosirea c in raport cu ideea pe care vrem s& o exprimam”) ; + Sa cunoasca, eventual si reactualizeze obiectivele de referina si confinutul invagar clor in mod adecvat, + Si fie informat si despre folosirea altor unitii, cum sunt: uncia, masa aurului (0 uncie =31,1g); caratul, pentru masa pietrelor ea fevilor (un fol=25,4 tea fifeiului (un baril=158,76 1). 1. Marimi fizice si masurarea unei mirimi fizice Credem cd o scurti reactu: a unor_cypostinte de fizicd este sari. O mirime fizied este 0 calitate care caracterizeaza starea unui Zic (reprezentat in general de un corp sau mai multe corpuri imi determi in urma unei misuritori si c! itatea de masura. Masura unei marimi fizice rim ca produsul dintre valoarénumericd misurata si unitatea ei de sur, Ceea ce ar trebui cu ceva vreme in urma prin infelegeri acceptate gi respectate de toata fizice: fundamentale si derivate. Cele fundamentale sunt independente una de cealalt& si au unitafi de masurd cele derivate se exprima cu ajutorul celor fundamentale prin urmitoarele operafii matematice: inmulfirea, impartirea si ridicarea la Putere. Aria, viteza, tensiunea curentului electric sunt marimi derivate; Pe Tanga aceste marimi, se folosese si al a legaturii dintre determinatile can se objine comparind mirimea cu un etalon, numit unitate de masurd si sta rintr-un_numar. Masurdrile se fac folosin imisur’, specifice fiecirei mérimi fizice, 2. Marimile din invafaméntul primar gi unitifile lor de misurs Pe parcursul celor patru levi si masoare. Se incepe cu u sunt: * pentru lungime: palma (deschiderea de la degetul mare la cel pentru lungimi mici; pasul pentru lungimi m: banca, pentru masurarea lungimii * prajina, folosita la sate pentru hung + pentru masi: fructe de aceeasi marime: nuci, mere portocale; pietricele de acceasi marime si consistent; cuburi umplute cu nisip; * pentru capacitate: ura, paharul, cana se folosesc la refetele culinare!; giiletusa, diferite vase de bucatr * pentru timp:+ pulsul; calendar; clepsidra. bacnote xeroxate. ‘Trecem in revisté un summum minimal de materialele didactice_ snecesare:_ * pentru lungime: rigla gradaté, metru de tamplarie, metru de croitorie; + ruletd; + pentru masa: ~ balanfa si greutat cntar electro + pentru eapacitate: vas gradat; - sticle din comert, de diferite capaci + pentru timp: eas cu cadran rotund, nu electronic; cronometru. tultiplii si submultiplii unitajilor de masura sunt urmatorii: * pentru lungime: unitatea de masurd standard este metrul, cu dam=10 m; hectometrul: 1 hm=100 m; - kilometrul: 1 km=1000 m. + pentru masa, unitatea standard este kilogramul, cu submult gramul: 1 g~0,001 kg; BID. (ea standard este secunda, cu multiplii + minutul: 1 min=60 s; ora: | h= 60 min; ziua: 0 zi are 24 ore; + pentru bunuri materiale: leul si banul, un leu valoreazi 100 de 3, Despre confinuturi si unele sugestii metodice Programa scolar in vigoare prevede urmitoarea _suecesiune _principiala de prezentare a cunostin{elor referitoare la marimi si masurari= fizice si se exerseaz masurari ale imp se introduce ora gi se invafé citirea orelor pe ceas. Co invafa si despre zi, siptimana si lund. In clasaa tia} la cele invafate in clasa I se adauga unitatile de e: rigle rade monetare roménesti si europene, in clasa_a IV-a se pot efectua masuritori complete folosind standard, i i Terminologia spe aritmetica. © constant a lectiilor alocate_mirimilor si masuratori cum icq sugeral “ih itroducere, “carastertee pent ‘organiza lecfia urmarind scenariul! ‘opuse: mai scurt-mai jung, mai scund-ma al incepind cu clasa a I itorie si tamplrie gi alte i, se adaugs exereiti de transforma compararea masei a dou& corpuri folosind balanfa, in scopul stal celui mai_greu-mai_ugor. in clasele urmitoare letile se centreazi pe ional. Se poate ¢ tea folosindu-se ima; ce inseamna masa si vaizute de elevi la televizor cu astronaufi , unde ei aut aceeasi masa, dar greutatea gravitaionale. , in sensu propriu al cuvantului, este o marime fizicd eazi volumul lichidelor si gazelor. Este doar o diferen{a de nuanfi intre capacitate_sivolum, pe care o explicim aici cuvantul volum pentru obiecte sol nu se schimba la deplasiri mecani seade odata cu sciderea atrac{i Capa uzuale. O cutie de carton are un asociindu-l cu Gre care este 'baj prin cuvantul capacitate, care se atribuie atat lichidelor, cat si recipientelor care le confin. Spunem cé o sticla are capacitatea de un Hew pentru c& in sticla se pastreaza un lichid. Volumul unui litru_est Adim®, adica volumul ocupat de un cub cu iatura de Idm = 10cm. Mai | thult, un litru este volumul ocupat de Ikg de [apa jOdata stiute acestea, + Le spunem elevilor c& un litru este volumul (spatiu!) ocupat de un kilogram de apa, Céntarim un kilogram de ap’. Oriunde am tuma apa, va avea fea de un litru, + Tuméim apa in vasele cirora vrem sa le masurim capacitatea gi marcdm pana unde vine ap: in vasele de forma cilindric& marcim pe inaltime doi litri sau mai vasele de forma tronconic repetim procedeul. Pentru ire masi si capacitate, se recomanda céntirirea, de jerea este mai grea decdt apa. Cu cA uleiul este mai usor ea apa. abstract. O imagine iconic’ utila este axa timpului, care eis dreapt, pe care am marcat un punct, numit prezent si un sens, de la stinga | dreapta. Fajii de reperul prezent, evenimentele trecute sunt marcate are la dreapta. Ceea ce trebuie s& infeleaga elevii sunt cel bajul cotidian. Un sens este timpt sfarsitul aceluiagi eveniment. Se pot explica mai usor cuvinte 1arziu, mai devreme, acum, atunci, simultan etc. Se recomanda ap! {arziu, mai deyreme, acum, atunci, simultan lectit in activitafi integrate cu cele de muzica, de istorie, prin folosire datelor istorice de valoare nafionala si locala. olCAPITOLUL 6 Geometria ciclului primar simpla privire asupra programelor ne edifica asupra faptului ci imar este doar intuitiva si descriptiva, S-a ajuns la aceasta sifuafie in urma elimindrilor succesive a tuturor confinuturilor deductive, atétea edt vor fi fost si ele, Acest reductionism se risfrénge iteaza Ia formarea unui mba + identificarea figurilor geometrice plane care admit axe de simetrie; + desfgurarea in plan a cubului sia paral diferite de cel sunt cele dedicate numerafi icepind cu clasa a Vi-a elevilor li se prezint& geometria lui Euclid, care a transformat-o intr-una dintre spus Ion Barbu. in acest capitol se incearci o sistematizare a confinuturilor si se prezinté unele sugestii metodice. 1. Confinuturile geometriei ciclului primar jele de geometric se impart in trei grupe: ele despre figuri geometrice si cunostinfe ai Cunostinjele de baza cuprind termenii sau conceptele intalnite la ea figurilor geomeirice, la descrierea propritajilor figurior fe ale definitiilor. in.categaria dreapta, ségmentul de IV-a, deoarece solicit intr-o masura mai mare puterea de abstractizare a nic, _ Chiar daci programa nu se refer’ la activitati de notare, levi pot ‘de tipar, segmentele cu doud Iitere de tipar ce marcheazi capetele segmentului, dreptele printr-o succesiune de doua litere mari de tipar care drepte distincte in plan. Cazul dre desene care confin sau nu contin punetul de intersecti el fiind imaginat de elev. Spunem ca doua drepte sunt paralele daci nu se intersecteaza, adicd nu au niciun punct comun, sunt idenlficatea, desorierea si desenarea urmitoarelor figuri geometrice plane: triunghiul, patratul, dreptunghiul si cercul. La acestea se adaugi i sfera si cilindrul. in clasel urmatoare se introduce rombul gi trapezul. in cazul paralel pedului includem: axele de simetrie yi proprietatea de simetrie, perimetrul, desfasurarile poliedrelor. Ca urmare dreptunghiului (patratul este un dreptunghi), egalitatea unghi dreptunghiului etc. 2, Metodica acti tailor cu confinut geometric Metodica activitajilor cu conjinut geometric se bazeazi pe urmatoarele activititi_pe care le numim de baz: desenul, decuparea, plierea si suprapunerea. aoe‘Suntem siguri ci 0 astfel de recomandare profesorii si de aceea sunt necesare unele ex} in opinia noastra, senark urilor geometrice dezvoltii direct percepia corecta distanfei, 2 proporjici,a_simettici. si in general ajuta_intuirea_unor. adevaruri_geometrice. ce vor fi demonstrate riguros”incepaind cu clasa a Vi-a. Nu putem demonstra adevarul acestor afirmatii care, in lipsa unui sunt pur speculative, dar putem face o analogie intre folosirea excesivi a instrumentelor geometrice, cum am auzit deseori cd se recomanda si invajarea calculelor aritmetice folosind calculatorul si atat. jn fond nu este greu sa-i invafim utilizarea instrumentelor, mai ales dupa ‘apfnirea desenelor cu ména liber. Asadar, se recomanda urmatoarele i fundamentale de desen liber: = Desenarea unui fascicol de drepte care trece printr-un punct dat. « Desenarea segmentelor cu capete date, la inceput cu capetele 'stana dintre capete si se mireasc’, pana la doua unei foi Ag, Se urmareste formarea abilitatii de fa cat mai aproape de forma dreptei, dintr-o singurd miscare, ‘ndrumat ca, inainte de a executa misearea, si urmareascd cu privirea de mai multe ori traseul segmentului. ‘+ Desenarea unui segment egal (congruent) cu un segment dat. Este o activitate care dezvolta simful distantei. ste agreati de toli mici la mai mari, la inceput in pozifii orizontale, ulterior rotindu-le. + Desenarea cercului cu méina liberd se poate face extrem de usor fixénd unghia arititorului cu care se fine creionul pe hartie si rotind hartia. In felul acesta se va infelege si proprietatea punctelor de pe cere dea fi egal departate de centru. * Desenatea corpurilor introducdnd conventia ca vad si fie trasate punctat. ‘Se_recomanda jelor_la_activitafi la care suratejea desenului este absolut necesard, cum sunt, de exemplu: Desenarea segmentelor cu capete date; prelungirea unui segment Ja dreapta suport. ssenarea, cu echerul, a dreptei perpendiculare pe o dreapti care aparfine sau nu dreptei figurilor geometrice. Se recomandi desene de metrice: de exemplu, un dreptunghi la care aliturate. le care nu se Toate je_de_desen_se_explicd_la_tabla,_ folosind instrumentele atunci cénd este cazul. ‘Nu recomandam folosirea compasului Decuparea este 0 activitate care insofeste geometrice, atat la cele introductive cat si la cele de fixare, putind fi precedate de identificari, si desene la care se folosese instrumente ‘Beometrice (aici sunt necesare), urmate de asamblari ale figurilor, pentru realizarea unor eolaje sau alte obiecte decorat re de securitate. cfiile alocate figurilor ; i sunt insofite de desene, se recomanda folosirea instrumentelor geometrice si desenarea pe suporturi suficient de trasparente. Caracterul descriptiv al confinuturilor este sustinut metodic in general prin metoda expunerii si a ex a demonstratiei cu obiecte, ic, a conversatiei si a Punctul si dreapta nu se defin find introduse prin exemple sugestive. Dreapta poate fi exemplificati prin linia care rimane dupa indoirea unei 1 celor mai multe obiecte din jurul nostru, Punctul poate fi infeles ca intersectia a doud drepte iar segmentul ca porfiunea de dreapti cuprins& intre dowd puncte nun capetele segmentului, Trebuie precizat faptul c& si in axis ‘modeme punctul ‘Pentru cunostintele despre se adaugi, ale _didaetioe exemphtsal este patrutaterul cu toate unghiurile dreple, patratol este ern cu ttuile egale, Exerot andate. sunt: notarea ucerea nofiunii de Tauri opase la patrulatere, precizarea varraror a laturior si, dupa caz a fefelor, a formelorfefelor preciare® ase varfur, laturi, fele ete. Concomitent cu aceste tipurt de Jc exec desene ilustrative. in etapa wrmétoare se descent ett imediate ale figurilor: egalitatea laturilor opus ariel ciate, egalitatea diagonalelor dreptunghiului folosind tem: Sat ae gurd geomedticd are o axa de.simtie dac& putem pie Heve® astfel incdt dupa aceasta operatie sa se “Obfind suptapunerea perfeoti, =a aired pe bartie find axa de siete. Blevii descopers cS fgusle axe de simetrie sunt: isoscel: 0 ax% + rombul: dowd axe; « patratul: patru axe; . + trapezul isoscel: 0 ax. a ; ‘Activititite de desfisurare a paralelipipedului dreptunghic ¢i cubulvi se nganizeaza avind ca model lecfile de abiltai, find urmate de refacerea CAPITOLULT Metodica predarii fractiilor i invafa fract} invafarii operatiilor aritmetice. Conform programei scolare in vigoat predate in aceasta etapa sunt: nofiunea de fracjie, aflarea_unei frac{ii_dintr-un_intreg, compararea j_sciderea i,_numitor. subject dificil jortant Ta care se recomanda parcurgerea etapelor standard ale invaffiri: cea perceptiva, a reprezentarilor gi cea abstract de Ate ori este nevoie. Si compararea fracfiilor este un subiect care ridicé o iA cauzati de faptul cA va trebui si spunem agezate in ordine crescitoare, pot ocupa por tre dou’ numere naturale consecutive, ceea ce sigur surprinde clevul, fiind un element abstract greu de infeles si de crezut. Programa nu se refer explicit la compararea fracfiilor cu numérul upu, adici la fracii subunit echiunitare si supraunitare, Cu toate acestea, vom include subiectul in prezentarea noastra, lasédu-le profesorilor libertatea de a-1 folosi sau nu la clasa. in fond, ceea ce se invafa acum este doar inceputul unei etape de predare si invétare, care se dezvolti in clasele urmatoare, avand cu subject numerele rafionale si operafiile cu ele. 1. Etapele predarii si invafarii fraetiilor Elevii sunt deja familiarizati cu termenii de o jumatate, 0 un sfertPe-au auzit nu humai puse in legaturé cu numerele naturale et{ile de impartire dar si in contexte in care lipseste referirea la un E \d inlocuit cu diferite obiecte: luna acoperita pe jumitate, istan{a, un sfert dintr-un salariu. Toate aceste formula, infelesurile lor gi acfiunile pe care le descriu sunt sintetizate in model ‘matematic numit fracfie. Punctul de plecare in_predarea_fractiilor chiar formulirile de mai sus pe care Te analizim impreund cu el constatind c& ele se referi la imparfirea unui obiect in parti egale alegerea unui anumit numar dintre ele. De exemp! “Mama a impdrtit tortul in sase felii egale, - deci s-a efe impirfire a unui obiect- mie mi-a dat dor 0 tatei $i pe una a mdncat-o ea - deci wi orRepetim astfel de analize de text, solicitind elevilor si precizeze numérul pirtilor egale si distribusia partilor. 1.1. Etapa perceptiva. in mari, aceasti etapa const in onerete, de divizare a unor it mai diverse in pari egale Si gruparea acestor pari in diverse feluri, prezentaie co} efectuate de ei. Se recomanda: + imparfirea unot obiecte familiare lor: o paine, o prajiturd, un mai, 0 portocal sau un litru de lapte cal * imparfirea unei multimi de obiecte: muljimi de befigoare, jetoane, nuci, alune; * fractionarea prin pliere a unor figuri geometrice de-a Iungul axelor de simetrie si verificarea prin suprapunere a pi patrate, dreptunghiuri, rombur, triung! * fracfionarea unor desene prin + se reaminteste faptul c& rezul la doi se numea si jumatatea numaruh patru un sfert din numar sau o pitrime. Aceste acfiuni sunt insofite de verbalizarea si inregistrarea lor in tabele, de exemplu: TABELA 1. Cum am impartit feliile de tort EU SORA MEA MAMA TATA doud gesimi doud gesimi 0 gesime 0 sesime rate ale unei figuri care ca folositéi cuprinde: ite in sectoare, dreptunghiuri imparfite in parfi egale prin TABELA 2 EU SORA MEA MAMA = TATA doud sesimi doud gesimi 0 gesime 0 gesime 1.3. Etapa abstract’, Ca parte a trecerii spre faza abstract, vom renunfa la a denumi de fiecare dati obiectul, numindu-l de acu {ntreg. Deci intregul va fi acel obiect care urmeaza a fi impart este intregul, mulfimea de nuci, care urmeazi si fie imparfita este intregul, numarul pe care urmeaza si-1 imparim este intregul. Continuim introducand termenul de fraefie, care este un simbol matematic ce confine cele dou numere care ilustreazi acfiunile de pand acum; ; + numitorul, care este diferit de zero gi care reprezinta in céte parti a fost imparfit intreg + numaritorul, care reprezinta céte pari am luat din intreg. Fracfia se scric ctajat, folosind liniufa care separi cele dou numere care compun fracfia, deasupra umaritorul si sub liniuféi numitorul. Scrierea unei fracfii poate fi sintetizaté in formula graficd numdrétorul arate cate parti egale luém 7 punuiiitor ‘amtor ‘numitoral araté in cite parti egale a fost impéirtit éntregul 09intregul atribuim numarul unu ¢i fracjia 1. Continudm scriind sub forma de fracfie activitajile efectuate in etapele anterioare. ‘Completam in tabel: doit sesimi le de tort SORA MEA MAMA — TATA dowd gesimi 0 gesime 0 gesime y 1 1 é s t a ‘Tot acum indicim formulele verbale echivalente de felul: a acenee Dupa parcurgerea tuturor etapelor se recomanda fice a unei fracfii dintr-un intreg, dupa model frei pe cinci sau trei cincimi Ce Hie reprezintd portiunea Hagurafi porfiunea . renee din intreg? reprezentatit de fractia §. YA \ dedicate nara. in programa scolara nu exist’ un pasaj ile} il ajuta pe rezultati in urma imp&rtirii intregului in parti egale. Unitatile fracfionare sunt caracterizate de faptul c& au _numérdtorul_unu, deci unitijile fraefionare sunt: 1 1 1 1 4 ko jumatate, 4 = o treime,+ = un sfert,+ = 0 cincime,.. 5 2 jumatate, 5 = 0 treme, 5 ert 1.5. Fracfii echivalente. in faza perceptiva imparjim doua mere, unul in doua si celal Un elev primeste o jumitate din primul mir gi itandu. compare partile pri ‘operafii distincte de fractionare si grupare a parfilor egale ale acel intreg, in urma clrora grupurile de unitafi fracfionare alese reprezint par{i egale ale intregului conduc la aceeasi concluzie. in faza abstractii sol care modeleaz acfiunile desfaigurate: primul elev a primit o jumata ‘mar, al doilea doua sferturi din mar. Cum fiecare a primit aceeasi parte dintr-un mar, deducem ca AY.2. Compararea fractiilor ata doua tipuri de comy yr cu numarul un; + care au acelasi numarat subunitare, echiunitare si supraunitare. Pentru primul tip de comparaii, trebuie explicate inainte de toate nofiunile de fractii subunitare, echiunitare si amen la care se ajunge A ie etapele de inceput ale inv. ce De ‘gale subunitare nea ‘ocupat in partea introductiva. Blevii deja stiu c& ele modeleaz impartirea unui singur intreg in pari gale si alegerea unor parti, deci numarul pafilor alese este mai mic decét numrul total al parfilor. Acest fapt are o dubla con: + ele reprezint& parfi ale intregului, deci sunt mai at intregului; ; + numératorul este mai mic decét numitorul, De exemplu, fractiile urmatoare sunt subunitare, deoarece numirdtorul este mai mic decdt numitorul. Sunt adevarate si inegalitatile 5 134 2

S-ar putea să vă placă și

• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7848)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13186)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25134)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20022)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24585)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3276)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12946)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12520)
• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5754)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10906)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2566)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12010)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6521)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (8934)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5502)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1107)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)