sta lagi au fost executeyt 300 fudeor muni car trtsesera focurh de arma din case, avupra scldatiler germani gi De acelas autor: 7 Comunicat oficial Universal, Ne. 175, sn 58 Wi tome cela cline fu data de 2 lie 1081 24 de ore in jurol lumii Paul Valéry i Poezia Para Vazduhul ne cheami! N’am descoperit America! Povestea minunata a lui Shirley Temple ‘Sa Impiedicim razboiul ? Albumul Shirley Temple ‘S& emigrim cu:tofii! Amintirile unei studente Atlantinia Extraordinara odisee a reporterilor Rango, prietenul oamenilor 1. Cum au provocat evreii Daca istoria nar fi aranjat ca ziua de 29 lunie 1941 s& aibe loc intr’o Duminiea, mulfi evrei din lagi ar fi sclipat morocul de a intra’ deavalma — 14.000 — in cronica vremurilor. Intriadevir, daci 29 Iunie, la Iasi, ar fi fost futr'o zi de lucru, iegenii ar fi fost pornifi dupa freburi, aga ci nu s'ar mai fi pregatit gramada Sie ©) J s<254, ‘asteptind sa. fie invitati ta mice. Ba nial © | gersicoit public, “tic! tata oman niet sol Va apare: datii genmani, n’ar fi avut timp si fie eroi, preocupagi fiind de mérunte treburi edilitare sau de front. Asa dar, pentruc& toati lumea era disponibila, S'a hotarit'si se tntrebuinfeze edt mai cu folos a ceste avantagii. ‘Se simfea de mai multi vreme, chiar depe tim- pul nipoottalad AC. Gaze, ot trcbue sist tape Croitoral din Back, roman Copyright by Marius Mircu, Bucuresti, str. Valeria Branigte «7 BIRLIOTECA PERSONALA PROF. BANU iON4 ceva. Se pregitise cu atta trudi si migtleala Hizboi regizat si fie cel mai mare’ din istorie; bine, dupa atata asteptare infrigurat nizboial gePuse, si Iagul, nesimtit, par’ed nici nu lua parte aflaw adunate acolo toate elementele, dar to! li si militar. $i, culmea cinismului, in. lagi Patria $i capitala adeviratului. nationalism ‘ros Rese, evreii mai tritiau. Ciea vai de eapul lon traiau. E drept, legi bine chibzuite (jidanil, in stien{i, Je numeau legi ilegale), rasiste, le’ cehf ceserd (jidanii, partinitori, spuneau: furaserd) f mobilele si averile, ii scosesera din slujbe, di meserii si din negof, ii lasaser’ muritori de foame Dar numai muritori, nu morfi. Ei'nu Iuau aitmie fetios, se indarjeau si triiased. Ce fel. de ed bolu cra, cum putea fi lunt in seams, dacd ev Wau fost exterminali din prima — Pai dack ming romanul prea repede! cereau si explice naiiit Atunci unde € spectacolul, care. dieecyin Tosul? Nu mai era de supartat. Mai ales ci, aminuntl ie altfel cu totul secundar, frontul stagna la Peat, Dapi 'o miireati. pornire vijelioasd, cand. altruistel Tegimente romancsti, blind, ‘dezinteresat gi nesovaitor, “pent interose gtrline, armatele tropitiau pe loc; facuseré‘nume, Fosse Incerciri aprige, dar nu reugiau si trowel }, Purgatoriul. Oamenii, prea infierbantali, tn- Shea sd capete guturai. Trebuia sii se intample ceva, trebuia un remediasuveran $i universal, (Ca stat mai molt eu cat se implines toca ju: le an dela rebeliunea legionara, adios dela tsneraea "coer dn Bucs Pal cam, foo sai iegenii réposatulai A.C. Cuza nu invalascr Soe eee Drept este, totugi, of inci la 22 Tunic, un cépitan de jandarmi,’ cantonat la familia Schneier din str. Pucurari, a ‘seipat o vorbi, aga inte’o doa — Ar fi bine ca birbajii evrei, mai tineri, sit lece deacasi. Se pregitesie ceva. Pie 26 Tunic, Tagul sa mai dosmorfit, Un are care bombardament crian Ia trezit. Se reperase, fn special, Centrala telefonica. Nu era ceva serios, a ee ee ‘Afar de cifiva nemernicl (intimplitor cei m tm feu) care au facogut of Mew inboiul si pe cel care il incepusers, oamenii erau ineantati: iacepe epopeca! ea munitajii, Fa pus sa adune si si depuna toate Jan- ess eee Dar trai gisit, aa de usor se astampira evreil AAtunc), sau dotapatgrupuri de tert evrel dela Munca Obligatorie, si moargi la cimitirul israeli din Pacurari. Acolo au fost pusi sa sape gropi mari, gropi preventive, Iungi de cate 20—30 de metri. ‘Aga, casi fie < : Sift cand an Bécut gropile? Ca bunt pope. dari, im puteau si Jase pe ultima zi, sau ultimele ile. Le-au ficut cu zece zile inainte, Intradevir, la 20 lunie, Staerman Herp (ste. Ip- silante, 7), seful unci tabere de munca obligatorio care cuprindea 110 tineri evrei, a primit ordin dela Inspectoratul Pregitirii Premilitare Iasi, si mear-g4 Ja cimitirul israclit-Pacurari, oa si sape de ur- genta doud gropi, dupa dimensiunile- indicate de serial Tehnie a, Primiie, Municipal Stacrman Herp s'a prezentat imediat arhitectilor Primiriei, Grumazeseu gi Ciurea, cari au indicat weméloarsle’ dimensiunt una groapa lungi de 30m, lati de 2m, a dinca de Pm j de 15 m, lati de 2m, a Ordinal citre cimitir a fast senmat de maiorl Novotnick. = Gropile au fost terminate la 26 Tunic Total era, dec, pregitit. La 27 Tunic « fost un bombardament mai greu. Hei rézboiul nue glaml $i nue imal pentru cei de pe front. Au murit deai nostri, sopteau samenii, adicd rominii, Aga ne-a fost vorba? ‘Noi of turin? Tas vedem, dani au mit? iu, nau murit, Au murit prea putin’. Aproape fob aiatia cat gi ai nostri, PA nu ‘ee rupiae, ie ilagii, si se misoare eu not? Noi avem frafi, pa nt, Bi, neamuri, seu micar vecini, pe front. Et stau’ acasi. Uite,’ serie gi ‘2 noast Moldova”? ge — Stau acasi mu pentru ei ef an veut, ei fx ck not i vrath a incoret, mil, un om Simpl Stapoi, cum ni se spune (eu nu prea cred) ai mo: gtri se afla pe front pentru fara noastra! Care © sia lor) Nu triiese i ei aici? Nu feu niscut aici? Nu mor aici — Cum 0 si fie fara lor, ,fara” care ia jefuit gi 1 ia_ucis ca in codru? Cum si aibe datorii intr’ jar in care mau drepturi? — Aiureli... $i cum vrei si omoare aviatorii so- vietici peai lor, cind jidanit i-u adus gi learaté unde si asvarle bombele? Uite, spune gi in Mol dova”. Au declarat chiar aviatorii capturali, Ci ji- danii aprind noaptea becuri rosii la cosurile case lor, ca si arate bombelor unde si cadi. Jidanit ag- teapti si cad o rachetd Iuminoasi, albastré, semm ci trebue si dezkin{ue revolutia in Tagi, Va fi vai de zilele noastreh — Da, aga ef Aim a dente jidoafce din Tagi. A fost prins chiar gi un doctor jidan din Iasi, Reznie, care s’a lisat cu paraguta cind ai nostri au lovit_avionul, —"Reznic!? Nu exist la Iasi nici un dr. Reznic! spus, incet edt il fines glasul, un medic batran din_localitate, ‘Nu La auzit, nimeni. $i chiar daci tl auzea! Ce conteazi asemenea aminunte, intr'un riizboiu aga ‘de uriag! Si pentrucd evreii din Iasi craw aga ide i de bombardamente, oamenii, adici roménii, au arilat o& gtiu oii fie viteji si in spatele frontului, nu numai pe front. La inceput a stiduit gi au blestemat si s'au certat cu oricare evreu pe dare-t intalneau, Dar pentra ci nemernicii de jidani nu au sinchisit, ba nici micar n’au réspuns 0 vorba lagi —, oamenii nu slau mai putut stipani si ‘au inceput’ si dea. $4 dea in evrei. Ori unde i fntalneau: in tramvai, pe stradi, in localuri, Dacii yedeau in tramvai, fi asvirleau jos. Dacd-i vedeau jos, i alungau in case. Daci-i vedeau in case, i as- varleau afard. E gren si nu te-apuce furiile cand