Etica economica islamica Academia de Studii Economice din Republica Moldova coala Masteral de Excelen n Economie i Business Catedra

Filozofie si Stiinte Politice Etica Economica

REFERAT
Pe Tema:

ETICA ECONOMICA ISLAMICA

Efectuat:Moraru D. Gr.IPC111M Controlat:Chistruga I.

Chisinau 2011

PLAN

Etica economica islamica

1. Introducere 2. Valori Culturale Islamice 3. Motivarea salariailor n rile islamice 4. Perpectivele dezvoltarii economice musulmane 5.Riba- dobanda in islam 6. Economia Islamica-posibila solutie a crizei actuale 7. Concluzii 8. Cuvinte Cheie 9. Bibliografie

INTRODUCERE Miezul tare al paradigmei economice islamice este promovarea justitiei economico-sociale. Islamul nu este individualist, ci comunitarian, iar valorile morale sunt predominante, cea mai puternica fiind solidaritatea. Deci demersul economic are un filtru moral.

Etica economica islamica

Stiinta economica are valoare ontologica prin insusi scopul aprioric determinat. Economia, avandu-l in centrul ei pe Om, deriva din manifestarea sacrului in potentialitatea si plenitudinea sa. De aceea, este imperios necesar sa revenim la sursa de cunoastere primordiala si sa incercam, in limitele si imperfectiunea manifestarii umane, sa umplem vidul constituit prin eliminarea lui Dumnezeu din sferele inalte ale stiintei. De fapt, Dumnezeu nu poate fi eliminat, iar vidul despre care vorbeam este unul plin, plin de Dumnezeu. Islamul ne infatiseaza o perspectiva originala si pune in valoare un alt sistem decat cel cunoscut de noi indeobste. In Coran, problemele economice sunt vazute in mod diferit (vezi Sura Abraham, 32-34). Practic, natura umana este plasata in inima a doua probleme de natura economica: prima priveste justa repartitie a resurselor materiale, iar a doua se refera la buna utilizare a resurselor. Rezolvarea problemelor economice ar trece, deci, printr-o necesara moralizare a relatiilor economice, fapt avut in vedere, de altfel, si de clasicii occidentali ai economiei politice ca stiinta, dar uitat sau eludat de urmasii lor. Islamul aseaza insa si astazi cultura si etica in centrul reflectiilor asupra crizei economice. Astfel, gandirea economica se imbogateste printr-un nivel de legitimare suplimentar, tinand seama de valorile morale mai presus de imperativul eficacitatii economice. Cultura isi regaseste rolul sau social discriminant. Spre exemplu, textele religioase interzic in mod categoric recursul la dobinda in tranzactiile financiare. Acest fapt face ca intregul sistem financiar sa fie vedeti? diferit. Este totusi de remarcat faptul ca dobanda sau camata erau interzise si de Aristotel, si de legea iudaica, si de biserica crestina, pina in epoca moderna. Pentru musulmani, Creatorul a dotat in mod suficient natura cu bogatii, deci resursele nu sunt rare ca in paradigma occidentala, de aceea cautarea obstinanta a profitului si multiplicarea bogatiilor nu este un obiectiv in sine al fiintei umane. Modelul social propus este unul generos si solidar. Dar Islamul pretinde sa ghideze omenirea in toate aspectele vietii economice. Charia, legea islamica, contine un capitol dedicat tranzactiilor economice, ca si numeroase alte dispozitii privind impozitul si subiecte patrimoniale si de comportament in afaceri. Islamul nu este incompatibil cu capitalismul, valorile lor sunt congruente, traditiile fiind cele care intra in conflict. Mai mult, teoretic cel putin, sistemul islamic rezolva contradictiile interne ale capitalismului, conciliind efectele distributive ale factorilor de productie, mai ales capitalul si munca, si aliniind determinantele investitiilor dupa etalonul investitiilor productive. Concurenta fara valori morale nu poate asigura justitia socio-economica dorita, deoarece ratiunea si pozitivismul vor influenta negativ institutia familiei, a societatii sau a politicului. Referitor la sistemul bancar islamic, el este o inventie a Islamului, principala sa particularitate fiind obligatia legala de a avea echivalenta intre activul si pasivul bilantului bancar, cu scopul de a se evita orice criza de insolvabilitate. In gindirea economica islamica nu exista teorii formalizate privind moneda. Pietele financiare sunt orientate dupa criterii de eficienta si profit, realizate cu metode precise de benchmarking al proiectelor si pe baza unor cunostinte solide privind cererea, riscul si solvabilitatea. In mod ironic, eliminarea ratei dobinzii poate fi privita ca o premisa a succesului liberalismului in conditiile pietei financiare. Intr-adevar, pe o piata fara dobanda, caracterul pur cantitativ al selectiei proiectelor se atenueaza, pentru a lasa o mai mare marja de manevra investitorilor si pentru a oferi un plus de sansa proiectelor care, aplicand ortodoxia financiara, ar fi urmat sa fie indepartate. Pe o piata libera de rate ale dobinzilor, unde nu se mai exercita selectia adversa prin intermediul ratelor, proiecte de buna calitate, dar cu randamente inferioare ratei randamentului intern, pot fi si ele realizate. La nivel microeconomic, aceasta marja de manevra calitativa permite luarea in consideratie a criteriilor culturale pentru proiectele de investitii si eliberarea de dictatura cifrelor.

Etica economica islamica

Miezul tare al paradigmei economice islamice este promovarea justitiei economico-sociale. Islamul nu este individualist, ci comunitarian, iar valorile morale sunt predominante, cea mai puternica fiind solidaritatea. Deci demersul economic are un filtru moral. Piata si mecanismul preturilor nu sunt neglijate, dar preferintele sociale sunt superioare, in mod traditional, celor individuale. Cum s-a mai spus, Islamul este compatibil cu valorile si structurile capitalismului, etica sa seamana cu cea protestanta, iar accentul este pus pe eficienta distributiva si reducerea consumului risipitor, ostentativ. De aici, sporirea economisirii, a investitiilor, a locurilor de munca si a cresterii economice. Conceptul de eficienta este un mijloc de evaluare a efectului util asteptat in urma desfasurarii unei activitati umane, in conditiile unui consum optim al resurselor disponibile. Este adevarat ca in societatea islamica risipa este considerata ca un mare pacat (haram), si asta face parte din educatia pe care o primeste fiecare in perioada copilariei de la familia lui. Tot asa, se educa si spiritul pentru redistribuirea profitului sub forma de ajutor social (sevap) pentru cei saraci, nevoiasi, si alte categori defavorizate ale socetatii. Important este ca se promoveaza munca, ca singura sursa de bunastare a omului, familiei si societatii. Lacomia,furtul, inselaciunea, excrocheria si castigurile nedrepte, pe spinarea altora, sunt condamnate de morala islamica. Trebuie sa intelegem un lucru foarte important, ca religia islamica s-a nascut pe baza si in spiritul vechiului testament, intr-o zona foarte defavorizata a orientului mijlociu, unde resursele erau limitate. Morala societatii era una umanista de supravietuire. Aceasta societate si morala ei, fac parte din mozaicul cultural mostenit, din care putem alege anumite aspecte ce pot fi viabile si utile in proiectarea viitorul economic al omenirii. Cred ca este foarte important sa rezolvam prioritar problema crizei morale inainte sa stabilim regulile economice ale viitorului. Difera si rolul femeii n societate si n mediul de afaceri. Se stie ca n tarile islamice este de neconceput ca o femeie sa fie implicata n negocieri de afaceri. Se ntelege ca ntr-o asemenea tara nu poate fi trimisa pentru negocieri o femeie, indiferent de pozitia si experienta sa n cadrul firmei. si tonului vocii trebuie sa i se acorde atentia necesara n cazul unor comunicari orale. Apare si aici o problema de psihologie, de temperament. n tarile asiatice este preferat tonul calm, moderat, al discursului. n tarile latino-americane si n cele din Europa Centrala au loc schimburi de opinie aprinse, apparent ncinse, dar care nu pot fi considerate atacuri la persoana sau atitudini agresive. Se ntelege ca agresivitatea verbala nu poate aduce nimic bun, mai ales n fata reprezentantilor unei culturi sensibile. Este, cum se spune n lumea afacerilor internationale, un stil al ,,desertului", n care timpul conteaza cel mai putin. De prima importanta este ca negociatorul sa cstige ncrederea partenerului arab. Frecvent, stilul arab de negociere este dezordonat, confuz, lipsit n aparenta de o logica elementara. Chiar daca negocierile decurg ntr-un climat amiabil, normal, nu sunt rare cazurile n care negociatorii arabi recurg la afirmatii dure, la ntrzieri si ntreruperi pentru a discuta cu un tert, care, de regula nu are nici o legatura cu negocierea. Negociatorul arab nu admite nici un fel de compromisuri oficializate, iar mita este exclusa n afaceri, mai ales celor din tarile fundamentaliste islamice, unde religia i condamna aspru pe cei care primesc mita. Sunt apreciati n mod deosebit de catre musulmani cei care le cunosc cultura si modul lor de viata.

Valori culturale islamice

Atunci cand in Occident (Europa, Statele Unite ale Americii) se vorbete despre Islam, se ine, de regul, prea puin cont de unele particulariti de natur geografic, istoric, politic sau cultural. Adesea, chiar conceptele implicate se confund. Succesul islamismului arab se bazeaz indeosebi pe priceperea conductorilor de a guverna, pe baza unui sistem politic, legislativ i fiscal inteligent, inspirat in mare msur chiar de Coran. Islamul funcioneaz ca un ansamblu, fiind concomitent religie, organizare politic, social i cultural, civilizaie i mod

Etica economica islamica

de via. Ca religie, intereseaz in primul rand izvoarele Islamului. Acestea sunt in numr de patru: dou izvoare religioase, Coranul (in limba arab, recitare), povestea vieii lui Mahomed, i Sunna Profetului, care se refer la comportarea lui Mahomed, i dou izvoare de origine profan, ijma, consensul doctorilor legii, i qiyas, raionamentul prin analogie. Coranul, Cartea sfant, devenit testament pentru toi credincioii musulmani, dup moartea lui Mahomed, reprezint cuvantul lui Dumnezeu, devenit carte. Musulmanii consider Coranul ca fiind increat i etern, doar literele au fost create, pentru a permite transmiterea sa. Coranul este sacru, motiv pentru care musulmanul evit s il lase in mana unui nemusulman, s vand cartea sfant i solicit o maxim puritate celui care atinge textul. Coninand circa cinci sute de versete, grupate in 114 capitole, numite sure, Coranul reprezint, pentru musulmani, legea i dreptul. Sunna, tradiia, adic ansamblul cuvintelor, gesturilor, comportamentelor lui Mahomed, al modului su de a se comporta i de a trata pe aproapele su, precizeaz o serie de obligaii pe care le are musulmanul in viaa de zi cu zi in societate sau in familie. Obligaiile de cult sunt considerate fundamente ale religiei musulmane i sunt in numr de cinci: mrturisirea credinei, adic formula de convertire la Islam; rugciunea, realizat de cinci ori pe zi; sprijinul acordat celorlali, un fel de impozit obligatoriu; postul in luna Ramadan, cea mai cunoscut obligaie de cult; pelerinajul la Mecca, cel puin o dat in via. Obligaiile privind relaiile in societate sunt reprezentate de recomandrile juridice ale dreptului privat, de obligaii juridice i de diverse interdicii. Recomandrile juridice, adesea chiar prescripii ale dreptului privat, se refer la cstorie, considerat ca o datorie; la zestre, care este adus de brbat i nu de femeie; la divor, considerat de fapt ca o repudiere; la dreptul la motenire al femeilor. Obligaiile juridice se refer la sanciuni legale, fixe, stabilite de Coran pentru diverse fapte, precum adulterul i hoia. Interdiciile, de cele mai multe ori, sunt de ordin alimentar i se refer la interzicerea consumului crnii de porc sau al vinului. Ijm, probabil cea mai important surs pentru crearea dreptului musulman, a dezvoltat dogma infailibilitii comunitii musulmane, atunci cand exist unanimitate, consens sau cel puin sprijin mutual. Qiys, analogia, a permis folosirea raionamentului logic drept surs de drept, chiar dac acest izvor a indus elemente de raionalitate profan, contrar spiritului legii islamice. Ca atare, pentru musulmani, raiunea trebuie s fie impiedicat, controlat cu rigoare, incadrat in limite bine fixate i supus autoritii textelor sacre. Mesajul Islamului este reprezentat de dogme i de legea islamic. Dogmele, adic punctele fundamentale ale credinei, ii spun musulmanului ce trebuie s cread, iar legea islamic ii arat acestuia ce trebuie s fac i ce trebuie s nu fac pentru a fi un bun musulman. Dogmele sunt puine. Musulmanul trebuie s cread in unicitatea lui Dumnezeu, s cread in ingeri, in profei, in crile revelate, precum i in Judecata de Apoi. Legea islamic, sharfa, calea de urmat, cuprinde o serie de porunci, interdicii, recomandri i avertismente. Ca urmare a importanei Coranului i a Sunnei, activitile umane sunt repartizate in cinci seturi: ceea ce este permis, ceea ce este recomandat, ceea ce este obligatoriu, ceea ce este demn de dispreuit i ceea ce este interzis. Legea islamic face distincia intre obligaiile de cult i obligaiile privind relaiile in societate. Motivarea salariailor n rile islamice Elementele motivaionale sunt derivate din acest stil managerial bazat nu pe tiin, ci pe adaptarea la mediu. Salariul negociat este minim i este stabilit astfel in mod intenionat, astfel incat salariatul s fie interesat atat in realizarea scopurilor organizaiei, cat i in realizarea unor scopuri personale. Ca atare, el trebuie s incerce s obin pentru produsele pe care le vinde un pre minim stabilit de proprietar, dar ori de cate ori este posibil, un pre mai mare, care s-i asigure i o marj de profit personal. Adesea, atunci cand unul dintre vanztori nu reuete s

Etica economica islamica

conving clientul, intervine un alt vanztor, care aduce noi inlesniri clientului, reducand preul pan la un nou nivel, suficient de ridicat i acesta, astfel incat un cumprtor avizat s se simt obligat s reia, in fond, intregul proces de negociere. Negocierea n afaceri Nu sunt deloc rare situaiile in care negocierea se desfoar pe durata mai multor zile, de fiecare dat aceasta continuand de le nivelul la care s-a ajuns in ziua precedent. In tot acest timp, atenia acordat clientului crete, pe msur ce crete ansa incheierii unei tranzacii, prin apelarea la elemente de natur psihologic. Odat intrat in acest joc i clientul este contient c nu se mai poate retrage fr a jigni vanztorul care in fond trebuie s-i asigure i el un venit firesc. Incheierea tranzaciei, ca punct final al negocierii mulumete ambele pri, dei fiecare este convins c se mai putea inc negocia. Perpectivele dezvoltarii economice musulmane Incadrarea culturii i a managementului din rile islamice corespunztor celor dou abordri culturale cunoscute, particularitile de natur geografic, social i economic ale rilor islamice, rspandite pe cinci continente, face dificil identificarea unor direcii de evoluie a acestora pe termen mediu, dar mai ales indeprtat. Cu toate acestea, se pot identifica unele perspective ale economiei din rile islamice, care vor permite plasarea treptat a acestora in prim planul competiiei comerciale internaionale, datorit unor avantaje concureniale specifice. Dintre aceste perspective le reinem pe urmtoarele: a. dezvoltarea economic accelerat, bazat pe utilizarea resurselor naturale importante de care aceste state dispun (petrol, gaze naturale) i a resurselor umane numeroase (un miliard de persoane); b. creterea nivelului de instruire a populaiei din rile islamice, prin programe adecvate convingerilor religioase ale acesteia; c. valorificarea ecologic a enormelor resurse naturale de care aceste ri dispun; d. democratizarea treptat, din interior, fr intervenii externe de nici un fel, a vieii sociale, economice i politice a rilor islamice; e. valorificarea motenirii culturale, bazat pe rolul preponderent al religiei, i, prin urmare, dezvoltarea turismului cultural, pe msura stabilizrii situaiei politice i economice; f. preluarea in managementul companiilor a unor elemente manageriale din alte ri, dup o adecvat adaptare la specificul cultural al rilor islamice.

Riba- dobanda in islam

Din punct de vedere etimologic RIBA vine de la verbul raba & arba care inseamna a face sa creasca un lucru. Din punct de vedere juridic. riba , poate fi definita ca un avantaj, un plus pe care l-ar pute primi unul dintre partile contracatante fara a face nimic pentru acel plus. Acesta poate aparea in cadrul unei tranzactii bancare, in cazul unui imprumut, schimb de monede sau supraestimarea preturilor diferitelor produse. Daca cercetam textele coranice care vorbesc despre dobanda putem constata ca islamul nu a interzis brusc dobanda, ci mai degraba a instaurat progresiv aceasta interdictie. In textele coranice dobanada a fost subiectul a patru revelatii inainte ca aceasta sa fie calificata definitv ca pacat foarte mare. Primul pasaj care vorbeste despre bobanda este cel din sura 30, versetul 38:,,Ceea ce dai cu camt, ca s-o nmulii cu averile oamenilor, nu se va nmuli naintea lui Dumnezeu, ns ceea ce dai milostenie dorind faa lui Dumnezeu v va ndoi averile voastre." Acest verset prezinta doar un

Etica economica islamica

ordin pasiv sub forma unui avertisment; atrage atentia asupra unei conduite care nu are nimic in comun cu spiritul de solidaritate pe care islamul il promoveaza. In urma relevarii acestui verset, dobanda continua sa se practice, atat doar ca acum era privita ca fiind nerecomandata din punct de vedere islamic. Al doilea text ce face referire la dobanda, schimba tonul si stilul verbal. Condamna practicile unora, printre care si oamenii Cartii, care percep dobanda in ciuda interzicerii sale. deasemena ii ameninta pe acestia de o pedeapsa dureroasa: ,, in ceea ce-i priveste pe cei care percep dobanda, care le- a fost interzisa, si care manca ilegal din averile oamenilor. Celora dintre ei care neaga, noi am pregatit pedeapsa dureroasa..." In acest verset, mesajul isi schimba tonul in raport cu cel precedent. Totul indica ca Coranul pregateste musulmanii pentru o eventuala interzicere a dobanzii. In al treilea text putem constata ca apelul la a se abtine de la aceasta practica devine din ce in ce mai clar si direct: ,,O! Voi cei care credeti, nu practicati dobanda pentru a inmulti fara numar averile voastre..." In ceea ce priveste acest verset parerile savantilor sunt impartite: unii sustin ca acest verset se refara doar la aceea dobanda folosita pentru a inmulti averea, pe cand altii, printre care si Ulemas considera ca acest verste interzice orice fel de dobanda. Ultima revelatie despre dobanada este in sura a doua versetele 275-279:Cei care se hrnesc din camt nu se vor ridica n Ziua Judecii dect aa cum se ridic acela pe care Diavolul l-a lovit cu strnicie. Aceasta, fiindc ei spun: Negustoria i camta sunt deopotriv. Dumnezeu a ngduit negustoria, ns a oprit camta. Cel care se va lsa de camt, ndat ce aude o predic de la Domnul su, va putea pstra ceea ce a agonisit. Fapta lui este la Dumnezeu. Cei care se vor rentoarce la camt, vor fi soii Focului, unde vor venici. Dumnezeu va strivi camta i va nla milostenia. El nu-l iubete pe tgduitorul pctos. Cei care cred, cei care fac binele, cei care i svresc rugciunea, cei care dau milostenie, aceia sunt cei care i vor afla rsplata la Domnul lor: ei nu vor cunoate acolo team i nici nu vor fi mhnii. O, voi cei ce credei! Temei-v de Dumnezeu! Lsai camta, dac suntei credincioi.Dac nu o facei, vei auzi de un rzboi de la Dumnezeu i de la trimisul Su. Dac v vei ci, v vei putea pstra agoniseala. Nu nedreptii i nu vei fi nedreptii. In ceea ce priveste aceste versete majoritatea savantilor sunt dfeacord ca acestea interzic in mod categoric dobanda, care devine astfel o medota ilegala de a obtine sau de a spori averea. Interzicerea dobanzii in islam este precizata atat in Coran cat si in Sunnah. Allah ne spune in Coran: Cei care se hrnesc din camt nu se vor ridica n Ziua Judecii dect aa cum se ridic acela pe care Diavolul l-a lovit cu strnicie. Aceasta, fiindc ei spun: Negustoria i camta sunt deopotriv. Dumnezeu a ngduit negustoria, ns a oprit camta. Cel care se va lsa de camt, ndat ce aude o predic de la Domnul su, va putea pstra ceea ce a agonisit. Fapta lui este la Dumnezeu. Cei care se vor rentoarce la camt, vor fi soii Focului, unde vor venici Dumnezeu va strivi camta i va nla milostenia. El nu-l iubete pe tgduitorul pctos. Cei care cred, cei care fac binele, cei care i svresc rugciunea, cei care dau milostenie, aceia sunt cei care i vor afla rsplata la Domnul lor: ei nu vor cunoate acolo team i nici nu vor fi mhnii. O, voi cei ce credei! Temei-v de Dumnezeu! Lsai camta, dac suntei credincioi. Dac nu o facei, vei auzi de un rzboi de la Dumnezeu i de la trimisul Su. Dac v vei ci, v vei putea pstra agoniseala. Nu nedreptii i nu vei fi nedreptii. Dac i este greu cuiva, ateptai pn i va fi uor. Dac v milostivii de el, este cu att mai bine pentru voi. O, dac ai ti! Temei-v de ziua cnd v vei ntoarce la Dumnezeu, ziua cnd fiece suflet va primi rsplata a ceea ce a agonisit, ziua cnd nimeni nu va fi nedreptit. ( Al Baqara 275-281). Ibn Annas spune: Ultimul verset revelat Profetului s.a.w.s a fost cel despre riba.

Etica economica islamica

In ceea ce priveste versetul coranic mai sus aminitit el se refera numai la dobanda, nu si la castigurile obtinute in urma vanzarilor, in acest sens Coranul specifica: ,,Allah a facut comertul licit si ilicita dobanda" Desi obtinerea de castiguri prin dobanda este un pacat foarte grav, Allah intinde mana celor care regreta obtinerea castigurilor astfel si le da ocazia sa se indrepte: ,, Acela care inceteaza imediat ce a venit interdictia de la Allah , poate pastra ceea ce a castigat inainte , si afacerea sa depinde de Allah". In cazul celui care are dubii sau care este tentat sa se imbogateasca prin dobanda allah ii spune: ,, Cel care va recidiva, atunci priviti-i, oamenii focului! Acolo vor fi pe veci!" Putem deduce din aceste versete ca dobanda este un lucru total interzis in islam. un om l- a intrebat pe Ibn Malik astfel:,, Am vazut un ombeat care incerca sa atinga luna. Atunci miam spus: Sotia mea este divortata daca este ceva mai rau decat vinul care intra in burtile fiilor lui Adam. Atunci imamul ia spus : ,, pleaca pana ce voi gasi un raspuns la problema ta". A treia zi omul s-a intors si cum imamul nu avea inca un raspuns Malik i-a sugerat sa revina mai tarziu. dupa trei zile omul s-a intors din nou . Malik i-a spus ca sotia respectivului om era divortata caci dupa ce a recitit Coranul si Sunnah nu a gasit nimic mai rau decat dobanda. Allah a declarat razboi acestei fapte". Chiar daca aceasta povestire poate parea anecdotica, releva totusi gravitatea acestui pacat caci nici consumul de alcool, nici adulterul, nici violul nu sunt amenintate cu razboi din partea lui Allah. Pentru a intelege mai bine gravitatea acestui fapt mai jos sunt prezentate cateva din cuvintele Profetului s.a.w.s: Profetul s.a.w.s l-a blestemat pe cel care consuma dobanda, pe cel care o da spre a fi consumata, pe cel care face tranzactia si martorii acestei. Sunt toti la fel!"( Sahih Muslim) Profetul s.a.w.s a spus: Indepartati-va de pacatele cele mai grave; printre cele sapte enumera si dobanda"( Sahih Al-Bukhari) Profetul s.a.w.s a spus: Dobanda are saizeci si trei de usi. Cea mai putin grava este comparabila cu a comite adulter cu propria ta mama. Ce poate fi mai grav?"( Al-Hakim, al- Mutadrak). CONCLUZIE O posibila solutie la actuala criza economica internationala ar putea veni...dinspre "Davos-ul" lumii musulmane. Performanta economica a lumii musulmane este in general modesta: un grup de state(38 de state) care aduna o cincime din populatia lumii reprezinta doar 7% din economia mondiala. Statele musulmane sunt si ele afectate de criza economica mondiala. Nu sunt imune, in epoca globalizarii, la esecul modelului de piata liberal. Prabusirea sistemului financiar a generat, in special, interes in randul finantistilor islamici. Sistemul financiar islamic, condus pe baza principiilor Sharia (legea islamica), functioneaza prin finantari garantate de bunuri tangibile si implica impartirea riscului intre parti, urmarind activitatile comerciale reale in loc de profitul obtinut pe baza speculatiilor. Printre musulmani, dar nu numai, circula o teorie conform careia sistemul financiar islamic ar putea oferi o cale de iesire din actuala criza si de a deveni o fundatie pentru o noua ordine economica mondiala, mai sanatoasa. Sistemul financiar islamic are in centru credinta ca banii in sine nu au valoare intrinseca, ci sunt doar un mediu de schimb. Nu ai voie sa faci profit schimband bani cu o alta persona. Un musulman nu are voie sa beneficieze de imprumuturi in bani sau sa primeasca bani de la cineva. Asta inseamna ca dobanda nu este permisa, deoarece este asociata cu camataria si specula. Si atunci cum fac bancile bani? Din vanzarea si cumpararea de bunuri si servicii. Sistemul financiar islamic se bazeaza pe comert si cum este esential ca riscul sa fie implicat in orice

Etica economica islamica

activitate comerciala,bancile si institutiile financiare fac investitii cu banii depozitati la ele de clienti si impart riscurile si beneficiile cu acestia. Bancile fac bani din ajutorarea clientilor sa-si cumpere o proprietate, folosindu-se de instrumente precum ijara sau murabaha. Prin ijara, banca face bani incasand de la client chirie; prin murabaha, se stabileste un pret la inceput, mult deasupra pretului de piata, banca achizitioneaza proprietatea, o revinde clientului, iar banii astfel rezultati sunt considerati rasplata pentru riscul asumat de banca. Sistemul financiar islamic interzice categoric investitiile in companii din sectoare care au de a face cu producerea de carne de porc, tutun, bauturi alcoolice, pornografie sau jocuri de noroc. Ciinii latra, caravana trece, (proverb arab) Cuvinte cheie Islam Coran Lege islamic Medersa

Profet Medina

Moschee Souk

Bibliografie 1. Istocescu, Amedeo - Management comparat internaional, Bucureti, Editura ASE, 2005 2. Farmer R., Mc Goun, Advances in International Comparative Management, IA I Press, Grenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988. 3. Lament A., Managing Across Cultures and National Boundries, in: Forum, nr 1, 1994. 4. Nicolescu O. (coord.) Strategii de firm, Editura Economic, Bucureti, 1996. 5. Nicolescu O. Elemente de management comparat, in: Tribuna Economic, nr. 7, 8, 14, 1991. 6. Nicolescu O. Management comparat, Editura Economic, Bucureti, 2001. 7. Nicolescu O. Nouti in managementul internaional, Editura Tehnic, Bucureti, 1993. 8. Craciun D. Etica in Afaceri, Bucuresti, Editura ASE 200 9.Bortun, Dumitru (2005), Relatiile publice si noua societate, Bucuresti: Tritonic. 10 , . . . . , ,2006.