MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SUCEAVA

COLEGIUL “ALEXANDRU CEL BUN” GURA HUMORULUI

OLIMPIADA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE, ETAPA NAŢIONALĂ

GURA HUMORULUI, 2-6 APRILIE 2012
LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

Subiectul I – 23 puncte
Se dau termenii: A=„numere divizibile cu 3“, B=„numere divizibile cu 8“, C=„numere divizibile cu
4“, D=„numere divizibile cu 2“ şi E=„numere prime impare“.
Cerinţe:
1) Precizaţi ce raporturi există între termenii: C şi B; A şi B; A şi E; D şi E.
2) Reprezentaţi cu ajutorul diagramelor Euler, în cadrul unei singure figuri grafice, raporturile dintre
cei cinci termeni daţi;
3) În baza reprezentării realizate, p recizaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:
a. Subclasa AE conţine numai două elemente
b. Câţiva D sunt E
c. Există o subclasă care conţine un singur element
d. Există cel puţin un element care aparţine extensiunilor tuturor celor cinci termeni
e. Există elemente care aparţin extensiunilor a patru termeni
4) În baza reprezentării realizate, pornind de la raporturile extensionale dintre cei cinci termeni:
a) Justificaţi propoziţia „Unele numere divizibile cu 3 nu sunt numere prime impare“ cu ajutorul
unui sorit aristotelic (analitic). Scrieţi soritul atât în limbaj formal, folosind simbolurile date
pentru fiecare termen, cât şi în limbaj natural.
b) Construiţi o epicheremă pe baza unui polisilogism sintetic sau progresiv alcătuit din două
silogisme, primul silogism fiind un silogism eliptic şi anume o entimemă de ordinul doi, pentru a
justifica concluzia: „Niciun număr divizibil cu 8 nu este număr prim impar“, respectând
următoarele cerinţe:
- scrieţi întâi cele două silogisme, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural;
- apoi scrieţi epicherema, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

Subiectul II – 15 puncte
1) Fie termenul galerie de picturi.
a) Explicaţi dacă şi în ce sens se modifică extensiunea şi intensiunea termenului dat mai
sus prin adăugarea menţiunii „...româneşti“;
b) Explicaţi dacă şi în ce sens se modifică extensiunea şi intensiunea termenului dat mai
sus prin excluderea menţiunii „...de picturi“;
c) Caracterizaţi din punct de vedere intensional termenul galerie de picturi;
d) Caracterizaţi din punct de vedere extensional termenul galerie de picturi;
e) Construiţi o definiţie a termenului pictor, care să încalce, în acelaşi timp trei reguli ale
definiţiei. Precizaţi regulile încălcate.
2) Se dă următorul enunţ: „Este cunoscut faptul că metalele sunt solide.“
Pe baza enunţului de mai sus, profesorul de logică formulează următorul argument, care
corespunde unui anumit tip de combatere sau infirmare:
„Presupunem că toate metalele sunt solide. Dar s-a constatat că există şi un metal lichid –
mercurul. Descoperirea mercurului contrazice supoziţia iniţială. Aşadar, nu este adevărat că toate
metalele sunt solide.“
Se cere:
a) Precizaţi tipul de combatere sau infirmare căruia îi corespunde argumentul dat;
b) Scrieţi schema de inferenţă a tipului de combatere care corespunde argumentului dat;
c) Transcrieţi infirmarea în formă standard, conform schemei de inferenţă.
3) Se dă argumentul: „Onorată instanţă, vă rog să luaţi în calcul faptul că inculpatul este
singurul din familia sa care aduce un ban în casă. Prin urmare, dacă veţi dispune arestarea lui, familia
sa va ajunge în scurt timp pe drumuri.“
Se cere:
a) Precizaţi tipul de eroare materială / de conţinut comisă în argumentul dat mai sus;
b) Construiţi un contraargument pertinent la argumentul respectiv.
Subiectul III – 20 puncte
Patru colegi discută despre inferenţele imediate cu propoziţii categorice, fiecare susţinând propriul
argument:
Sorina: Propoziţia „Unele idei inutile nu sunt false“ este obversa conversei contradictoriei
supraalternei propoziţiei „Unele idei false nu sunt utile“.
Dorel: Propoziţia „Unele idei inutile nu sunt adevărate“ este obversa conversei supraalternei
subcontrarei propoziţiei „Unele idei false nu sunt inutile“.
Sergiu: Propoziţia „Nicio idee falsă nu este utilă“ este contrapusa parţială a supraalternei inversei
parţiale a obversei propoziţiei „Toate ideile inutile sunt false“.
Paula: Propoziţia „Nicio idee utilă nu este falsă“ este conversa supraalternei obversei inversei totale
a propoziţiei „Toate ideile adevărate sunt utile“.
Se cere:
a) Formalizând demersul vostru, analizaţi argumentele de mai sus şi precizaţi explicit care din cei
patru elevi raţionează corect și care nu;
b) Demonstraţi, utilizând inferenţele imediate, dacă propoziţia (1): „Toate ideile false sunt inutile“
este un temei suficient pentru derivarea propoziţiei (2): „Nicio idee inutilă nu este adevărată“;

Subiectul IV – 20 puncte
Fie perechile de moduri silogistice valide din aceeaşi figură, astfel încât, în cadrul fiecărei perechi,
cele două moduri să îndeplinească următoarea condiţie: atât premisele majore, cât şi premisele minore
sunt în raport de subalternare;
Cerinţe:
a) Având ca termeni aceleaşi noţiuni, identificaţi toate perechile de moduri silogistice valide, aflate
în aceeaşi figură care îndeplinesc condiţia de mai sus. Prezentaţi raţionamentul prin care aţi
identificat perechile de moduri silogistice valide;
b) Identificaţi între modurile silogistice găsite la punctul a) pe cele care satisfac condiţia
suplimentară: ”premisele majore sunt subcontrare”;
c) Verificaţi validitatea modurilor silogistice identificate la punctul b), utilizând metoda reducerii
directe pentru unul dintre moduri şi metoda reducerii indirecte / metoda reducerii la absurd pentru
celălalt mod silogistic;
d) Construiţi în limbaj natural un silogism care să corespundă unuia dintre modurile silogistice
identificate la punctul b).

Subiectul V – 12 puncte
După ora de matematică, unde s-au analizat derivabilitatea şi continuitatea funcţiilor într-un punct,
are loc o dispută între câţiva elevi, fiecare susţinând propriul argument:
Marian: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă este continuă în acel
punct. Însă funcţia nu este derivabilă în punctul respectiv. Aşadar, funcţia nu este continuă în
acel punct.“
Adina: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă este continuă în acel
punct. Însă funcţia nu este continuă în punctul respectiv. Prin urmare, funcţia nu este
derivabilă în acel punct.“
Ioana: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă este continuă în acel
punct. Iar o anumită funcţie este continuă în punctul respectiv. Rezultă că funcţia este
derivabilă în acel punct.“
Paul: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă este continuă în acel
punct. Iar o anumită funcţie este derivabilă în punctul respectiv. Rezultă că funcţia este
continuă în acel punct.“
Cerinţe:
a) Transcrieţi raţionamentele celor patru elevi în limbaj formal.
b) Numiţi pentru fiecare raţionament tipul de argument sau de eroare formală de argumentare, după
caz.
c) Verificaţi, prin oricare metodă cunoscută, validitatea celor patru raţionamente şi precizaţi explicit
care din cei patru elevi raţionează corect şi care nu.

Notă: 10 puncte se acordă din oficiu.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SUCEAVA
COLEGIUL “ALEXANDRU CEL BUN” GURA HUMORULUI

OLIMPIADA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

ETAPA NAŢIONALĂ
GURA HUMORULUI, 2-6 APRILIE 2012
LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE
BAREM
Subiectul I – 23 p:
1)C şi B sunt în raport de ordonare; A şi B sunt în raport de încrucişare; A şi E în raport de
încrucişare;
D şi E sunt în raport de opoziţie 2 puncte
2) reprezentarea grafică corectă (se acordă punctaj numai pentru reprezentarea grafică integral
corectă): 8 puncte

A
D C B E

3) a - F; b – F; c – A; d – F; e – A 5 puncte
4) Construirea soritului aristotelic (analitic), în limbaj formal şi în limbaj natural pornind de la
raporturile extensionale dintre cei cinci termeni:
(a) AiB Unele numere divizibile cu 3 sunt divizibile cu 8
BaC Toate numerele divizibile cu 8 sunt divizibile cu 4
CaD Toate numerele divizibile cu 4 sunt divizibile cu 2
DeE Niciun număr divizibil cu 2 nu este număr prim impar
AoE Unele numere divizibile cu 3 nu sunt numere prime impare 2+2 puncte
(b) Construirea epicheremei pe baza unui polisilogism sintetic sau progresiv:
- scrierea celor două silogisme:
Primul silogism: DeE Niciun număr divizibil cu 2 nu este număr prim impar
(prosilogismul) CaD Toate numerele divizibile cu 4 sunt divizibile cu 2
CeE Niciun număr divizibil cu 4 nu este număr prim impar 1 punct

Al doilea silogism: CeE Niciun număr divizibil cu 4 nu este număr prim impar
(episilogismul) BaC Toate numerele divizibile cu 8 sunt divizibile cu 4
BeE Niciun număr divizibil cu 8 nu este număr prim impar 1 punct
- scrierea epicheremei :
CeE, deoarece Niciun număr divizibil cu 4 nu este număr prim impar, deoarece
DeE niciun număr divizibil cu 2 nu este număr prim impar
BaC Toate numerele divizibile cu 8 sunt divizibile cu 4
BeE Niciun număr divizibil cu 8 nu este număr prim impar 1+1 puncte

Subiectul II – 15 puncte:
1) 7 puncte:
a) Extensiunea scade, iar intensiunea creşte; 1 punct
b) Extensiunea creşte, iar intensiunea scade; 1 punct
(c) Caracterizare intensională: termen absolut, concret, pozitiv, compus 1 punct
(d) Caracterizare extensională: termen nevid, general, colectiv, precis 1 punct
De exemplu: Pictor =df o persoană care pictează, are talent înnăscut şi nici nu
sculptează în piatră sau marmură, nici nu modelează în lut
 regula definiţiei clare şi precise
 regula prevenirii viciului circularităţii
 regula afirmării definitorului despre definit 1+1+1 puncte
 2) 3 puncte:
a) Eliminarea unei universale printr-un contraexemplu 1 punct
b) Schema de inferenţă a eliminării universalei printr-un contraexemplu:
Supoziţie: A
Constatare: B (exemplu care contrazice A)
Deducţie: B → ~A
~A 1 puncte
c) Transcrierea argumentului în formă standard:
Supoziţie: Toate metalele sunt solide
Constatare: S-a constatat că există şi un metal lichid – mercurul (contraexemplu)
Deducţie: Existenţa unui metal lichid contrazice supoziţia
Aşadar: Nu este adevărat că toate metalele sunt solide 1 puncte
3) 5 puncte:
Precizarea tipului de eroare materială/de conţinut: argument relativ la milă (argumentum ad
misericordiam) 2 puncte
Construirea contraargumentului 3 puncte

Subiectul III – 20 puncte

a) Analiza argumentelor celor patru elevi:
Dacă, spre exemplu, se utilizează următoarea notație, S = idei false; P = idei utile; ~S = idei adevărate; ~P =
idei inutile, atunci:
Sorina:
„Unele idei false nu sunt utile“: SoP ; „Unele idei inutile nu sunt false“: ~PoS 1 punct
supraalterna SoP: SeP; contradictoria SeP: SiP; conversa SiP: PiS; obversa PiS: Po~S 1 punct
Sorina nu raţionează corect. 1 punct
Dorel:
„Unele idei false nu sunt inutile“: So~P; „Unele idei inutile nu sunt adevărate“: ~Po~S 1 punct
subcontrara So~P: Si~P; supraalterna Si~P: Sa~P; conversa Sa~P: ~PiS; obversa ~PiS: ~Po~S 1 punct
Dorel raţionează corect. 1 punct
Sergiu:
„Toate ideile inutile sunt false“: ~PaS; „Nicio idee falsă nu este utilă“: SeP 1 punct
obversa ~PaS: ~Pe~S; inversa parţială ~Pe~S: Pi~S; supraalterna Pi~S: Pa~S; contrapusa parţială Pa~S:
SeP 1 punct
Sergiu raţionează corect. 1 punct
Paula:
„Toate ideile adevărate sunt utile“: ~SaP; „Nicio idee utilă nu este falsă“: PeS 1 punct
inversa totală ~SaP: Si~P; obversa Si~P: SoP; supraalterna SoP: SeP; conversa SeP: PeS 1 punct
Paula raţionează corect. 1 punct

b) Verificarea supoziţiei că propoziţia (1) este temei suficient pentru derivarea propoziţiei (2):
„Toate ideile false sunt inutile“: SaP; „Nicio idee inutilă nu este adevărată“: Pe~S 2 punct
SaP c >PiS o >Po~S 2 punct
SaP o >Se~P c >~PeS o >~Pa~S c >~Si~P o >~SoP 2 punct
Propoziţia SaP nu este un temei suficient pentru derivarea propoziţiei Pe~S. 2 punct

Subiectul IV – 20 puncte
a) Prezentarea raționamentului prin care se identifică a perechilor de moduri silogistice: 2
puncte
Identificarea perechilor:
- perechea aii–3 (Datisi) şi iai–3 (Disamis); 1 punct
- perechea eio–3 (Ferison) şi oao–3 (Bocardo); 1 punct
b) iai–3 (Disamis) şi oao–3 (Bocardo); 2 puncte
c) Aplicarea metodei reducerii directe în cazul modului iai-3:
MiP MaS MaS
MaS MiP cs ► PiM
SiP PiS cs ► SiP 4 puncte
Deci modul iai-3 (Disamis) este valid, deoarece se reduce la modul aii-1 (Darii) care
este mod valid în figura I. 2 puncte
 Aplicarea metodei reducerii indirecte în cazul modului oao-3:
MoP ip.: MoP=1
MaS MaS=1
SoP SoP=0 → SaP = 1 2 puncte

SaP
MaS
MaP Deci modul aaa-1 valid în figura I 1 punct
MaP=0, deoarece MoP=1 (prin ipoteză) 1 punct
Dar MaS=1 (prin ipoteză), deci SaP=0 1 punct
Dacă SaP=0 → SoP=1, deci modul oao-3 este valid 1 punct
d) construirea silogismului iai-3 sau oao-3 în limbaj natural 2 puncte

Subiectul V – 12 puncte
a) Marian: [(p → q) & ~p)] → ~q 1 punct
Adina: [(p → q) & ~q)] → ~p 1 punct
Ioana: [(p → q) & q)] → p 1 punct
Paul: [(p → q) & p)] → q 1 punct
b) Marian: argument eronat numit „eroarea negării antecedentului“ 1 punct
Adina: argument valid cu două premise numit „modus tollendo-tollens“ 1 punct
Ioana: argument eronat numit „eroarea afirmării consecventului“ 1 punct
Paul: argument valid cu două premise numit „modus ponendo-ponens“ 1 punct
c) Verificarea argumentului lui Marian – precizarea faptului că Marian nu raţionează corect
1 punct
Verificarea argumentului Adinei – precizarea faptului că Adina raţionează corect 1 punct
Verificarea argumentului Ioanei – precizarea faptului că Ioana nu raţionează corect 1 punct
Verificarea argumentului lui Paul – precizarea faptului că Paul raţionează corect 1 punct

Notă: 10 puncte se acordă din oficiu