Sunteți pe pagina 1din 43

a

Spele

Copilolul

Sectiuneq ll
Spete
PPeta nr. 1 In fafa primei instanfe se desfdqoard. cercetarea judecitoreascd. ln cursul audierii inculpatului, judecdtorul l-a intrebat pe acesta dacd iEi menfine declarafiile date in fata organelor de urmfire penald. Inculpatul a afirmat cd iqi men{ine declaraliile date in faza de urmdrire penald. Aceastd declaratrie a inculpatului este consemnatd in incheierea de sedintd. Similar, martorii sunt intrebali daca iqi menfin declaratiile anterioare. Rdspunsul lor afrrmativ este consemnat in incheierea de gedin[{. in baza acestor recunoaqteri, instantra de judecatd a solufionat cauza nenali. -

inteb*"

Existd dispoziSii procesuale fuicalcate in spefa?


Spe{a nr.2 Organele de cercetare ale politiei judiciare au fost sesizate, prin plAngere prealabild, despre sdv6rgirea infracfiunii de distrugere, prevdzutd in art. 219 alin. (1) C. pen. in fapt, se arati cd inculpatul a distrus cu tractorul 164 de butuci de vie plantati in anii 1990-1993 ;;i cultura de legume de pe un teren restituit, conform Legii nr. 1811991. PlAngerea prealabili a fost intocmitd de ginerele proprietarului, care ;i-a legitimat interesul de a ac{iona, ardtdnd cd este posesorul de fapt al terenului in litigiu Ei cd paguba s-a produs in

patrimoniul sdu.
Prima instantrd a dispus incetarea procesului penal, cu motivarea cd pldngerea prealabild nu a

fost fdcutd de proprietarul terenului care, numai el, poate avea calitatea de parte vdtdmata. Hotdr6rea de incetare a procesului penal este atacatd de cdtre partea vdtdmatd, pe considerentul incilcdrii de catre instanld a principiului rolului activ.
intrebare

Au fost ittcdJcate dispozi;iile relative la principiul rolului activ al insknfei


desfd;urarea prccesului penal?

de

judeeati in

Spela nr. 3

Judecitoria Buftea a dispus condamnarea incuipatului A.A. ia 6 luni inchisoare pentru a unui autovehicul. Totodatd, inbaza art. 1l pct.2Lit. a) si art. 10lit. e), cu referire laart.47 C.pen., inculpatul a fost achitat pentru infractiunea de ucidere din culpi. In fapt, instan{a de fond a refinut cd inculpatul A.A., conducdnd o autoutilitard mixtd, in urma dispozitiei conducerii unitetii al carei angajat era, degi nu avea permis de conducere corespunzdtor categoriei de autovehicul, a fost implicat intr-un eveniment rutier soldat cu accidentarea gravd a numitului T.S., care, cu toate ingrijirile medicale primite, a decedat" Din expertiza tehnici gi doud suplimente la aceastd expertizd, avAnd ca obiect explicarea dinamicii producerii evenimentului, s-a concluzionat c{ accidentul nu s-a datorat culpei inculpatului, ci unei imprejuriri imprevizibile (care nu putea fi prevdzutd qi preintdmpinati de cdtre inculpat), adicii unui caz fortuit. in fatra primei instante, inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto la Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngi Ministerul Justitriei, cerere respinsd fdrd nici o motivare. in apelul parchetului, cu privire la achitarea inculpatului pentru infracliunea de ucidere din culpd, Tribunalul Bucuregti a dispus menfinerea condamndrii pentru infractriunea de conducere fdrd perrnis de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul. De asemenea, instanta de apel a dispus condamnarea inculpatului la 2 ani inchisoare pentru sdvAr;irea infractiunii de ucidere din culpa gi aplic;rea pedepsei celei mai grele de 2 ani inchisoare. Decizia a fost motivatd prin urmitoarele: 1). neluarea in considerare de cdtre instanfa de fond a tuturor imprejuririlor care au concurat la producerea accidentului; 2). supraincdrcarea autovehicuiului; 3). plecarea in cursd fdrd a exista aprobarea revizorului tehnic al unitalii; 4)" acceptarea cu ugurin{d, de ciffe inculpat, de a conduce autovehiculul, desi acesta rul i se incredintase in mod iesal.
sdvArgirea infractriunii de conducere fdrd permis de conducere pe drumurile publice
Drept procesuol penol
17

Copilolul

Spele

$i in fata instanlei de apel inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto, cererea sa fiind respinsd nemotivat. In recursul inculpatuiui se invocd nelegalitatea ;i netemeinicia hotdrdrilor, pe considerentul incdlcirii principiului rolului activ.

Intebarc

in aceste circumstanfe, se poate considera cd procesul penal s-a desfaSurat prin neres7nctarea principiului rolului activ a] instanfei de jadecatdT Recursrl inculpatului este fandat?
Spela nr. 4
Jrldecdtoria Bacdu a dispus condamnarea incuipatului C.I. 1a 6 luni inchisoare pentru tentativd la furt calificat gi a inculpatului V.N. la 7 luni inchisoare pentru complicitate la tentativd de

furt calificat. in fapt, in noaptea de2O121.09.1995, autoturismul persoanei vdtdmate T.T. a fost pwcatin apropierea locuinfei persoanei vdtimate. La cirsa 10 metri in spate se gisea autoturismul inculpatului C.I. Cei doi inculpatri, fiind Al stare de ebrietate, s-au deplasat la autoturismul inculpatului C.I", au intrat in interiorul acestuia, unde au consumat biuturi alcor:lice $i au ascultat muzicd. Pe fondul unui consum
exagerat de bauturi alcoolice, cei doi inculpatri au inceput sd se certe, fdcdnd mare galdgie, ceea ce a determinat trezkeamai multor locatari din blocurile aflate in apropiere. Vdzand c6teva ferestre luminate, inculpagii au purtat un dialog necuviincios cu persoanele care au iegit la ferestre. Printre persoanele care s-au uitat pe fereastrd a fost si so{ia persoanei viitdmate T.T., cireia i-a atras atentia un zgomot care, ulterior, s-a dovedit a fi provocat de spargerea unei sticle. in

momentul producerii zgomotului au sosit la fata locului lucrdtorii de politrie care patrulau in zond, g&sindu-i pe cei doi inculpafi in stare de ebrietate, in apropierea autoturismului persoanei vdtdmate T.T., inculpatul C.I. avdnd in mdnd o gurubelnifd. Cum portiera din partea st6ngd a autoturismului persoanei vdtamate T.T. a fost gdsitd descuiatd, s-a ajuns la concluzia cd inculpafii au vrut sd sustragd bunuri din acest autoturism. T"T. a confirmat cd din autoturismul sdu nu s-a furat nimic. Inculpatul C.I. a justificat faptul cd avea $urubelnita in mf;ni deoarece si-a descuiat propriul autoturism cu acea gurubelnitrd. In cauzd nu au fost ridicate urme de la fata locului, iar inculpalii nu au recunoscut c5 au vrut sd f-ure iucruri din autoturismul pd4ii vdtimate. Singura probd in acuzare consta in procesul-verbal de constatare intocmit de lucrdtorii de poli;ie. Hot6rdrea de condamnare a fost atacatd de cdtre inculpafi, pe considerentul incdlcdrii principiului prezumtiei de nevinovdfie.
Intrebare Poate fi luatd procerul penal?

in considerare, in

spefd, incdlcarea principiului prezumfiei de nevinovdfie

in

PPefa nr.5 In data de 8 mai 2004, orele 23.45, in zona autogara Filaret Bucuregti, P.D., cetdfean turc, este surprins in flagrant delict in timp ce comercializa 33 de doze de heroind (diacetilmorfind). Cu aceastd ocazie, lucrdtorii de poiilie au procedat la intocmirea procesului-verbal de constatare a

infrac{iunii fl agrante. P.D. a declarat organelor judiciare cd nu cunoa;te limba romdnd.


Procesul-verbal de constatare este semnat de cdtre P.D., dar nu poartd semnitura unui interpret, din cauza faptului ci la realizarea flagrantului nu a participat Si un cunoscdtor autorizat de limba turcd. Intrebare Au fost incalcate dispozifiile relative Ia principiul limbii ?n eare se desfd.1oard procesul wnal?

Spefa nr.6 Inculpatul, cetdlean al Republicii Moldova, a declarat cd vorbegte bine romAneqte si cd infelege tot ceea ce i se spune. Inculpatul a mai afirmat cd nu gtie sd scrie gi sd citeascil in limba romAn6. In aceste circumstanfe, instanta de judecatd a solufionat catzafdrd, a asigura inculpatului ser-

viciile unui interpret. Intebarc S-a incdlcat, in spefd, prineipiul limbii in care se desfdsoard procesul penal?
t8 Drept procesuoi penol

Spele

Copitolul nr.7

Spefa

Inculpatul, condamnat de prima instantrd penru sivdrgirea infractiunii de furt calificat, a declarat apel. Cu o zi inaintea termenului fixat pentru judecarea apelului, inculpatul a depus la
registratura instanlei o cerere de amdnare a judecdtrii pentru lipsd de apdrare. Cererea de amdnare nu este insd atagatd la dosar, din culpa unui lucrd"tor al registraturii instan{ei respective. in aceste circumstanle, instanfa a respins apeiul, fdrd a fi avut cuno$tinfd de cererea inculpatulu^i de am6nare a judecdlii.

Inrebare
S-a adus atingere, fui spefa,

principiului garantdrii &eptului de apfuare?

Spela nr. I Inculpatul D.N. a fbst condamnat pentru comiterea a doud infracliuni de vdtdmare corporald din culpa.

Inculpatul invocS, prin recurs, nulitatea hotdrArii de condamnare gi a actelor de urmdrire penald, deoarece organul de cercetare penal^a a incdlcat dispozitriile art. 6 alin. 5 C.pr.pen., referitoare la garantarea dreptului de apirare. in acest sens, inculpatului recurent i s-a luat prima declarafie fdtrd' ca organul de cercetare penald sa ?si indeplineascd obligalia de a-l incunogtin{a, de indatd 5i mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, incadrareajuridicd a acesteia, dreptul de a fi asistat de un apdrdtor. De asemenea, organele de cercetare penald au continuat sd administreze probe in lipsa unui apiiritor si in lipsa procesului-verbal de incunogtinfare.

tnrcbari
S-a

incdlcat deplina exercitare de cdte inculpat a dreptului la apdrare? Recursul

este

fsndat?

Drepi procesuol pencl

t9

L
Grile

Copifolul

Secliuneo lll bri|e


1-.

Fazele procesului penal sunt:

a). urmdrirea penalS 9i judecata; b). urmdrirea penal5, judecata gi condamnarea; c). urmdrirea

penald, judecata gi punerea in executare a hotdrArilor penale rd.mase definitive; d). urmdrirea penald, procesul penal qi executarea hotdrArilor penale. 2. Prin excepfie de la principiul

oficialitifii procesului penal, membrii Guvernului pot

fi urmirifi penal:
in urma unei cereri fdcute de cdtre qi Preqedintele RomAniei; b). pentru toate faptele prevdzute de legea Camera Deputatrilor, Senat penald, cu incuviin{area Guvemului RomAniei; c). pentru faptele sdvArgite in exercitriul funcfiei lot, cu incuviinfarea Primului-Ministru al Romdniei; d). membrii Guvemului nu pot fi urmdritri penal pentru faptele sdvdr;ite in legdtura cu exercifiul funcfiei pe durata mandatului.
3. Aducerea la cunoqtinla
a). pentru faptele sdvdrqite in exercifiul funcfiei lor, numai

invinuitului

sau

inculpatului despre dreptul de a fi asistat de

un apirltor:
a). reprezintd o obligafie numai in ceea ce privegte activitatea instanfelor de judecatd; b). este obligatorie doar in cazurile in care pedeapsa prevdzutd de lege pentru infrac{iunea sdvdrgitd este inchisoarea mai mare de 5 ani; c). se consemneazd in confinutul unui proces-verbal de cdtre organele de urmdrire penald; d). reprezintd o activitate atribuitd in exclusivitate procurorului.

4.

Urmirirea penali presupune ca limiti inifiali:

a). trimiterea in judecatd; b). sesizarea organelor de urmdrire penald; c). intocmirea actului de incepere a urmdririi penale; d). punerea in miqcare a acfiunii penale.

5. Raporturile juridice procesual penale: a). iau na$tere, de reguld, peste $i in afara acordului de voinfd al pa4ilor; b). presupun in mod obligatoriu prezenfa persoanei crre a sdvdr;it infracfiunea; c). se sting odatd cu trimiterea in judecatd a inculpatului; d). implicd luarea mdsurii arestdrii preventive a invinuitului sau incul-

patului.

6. Interpretarea normelor juridice procesual penale ficuti de organele de urmirire penali: a). are fodd obligatorie; b). prezintd relevan{d doar pentru caazapenald,in curs; c). reprezintd o formd de interpretare legald; d). reprezintd o formd de interpretare istoricd.

7. Punerea sub acuzare a Prepedintelui Romdniei, ca excepfie de la principiul oficiatiti{ii procesului penal: a). se realizeazd de cdtre Guvernul Romdniei, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud treimi din numdrul membrilor; b). se realizeazd. de cdtre Camera Deputafilor gi Senat, pentru inaltd trddare, cu votul a cel putrin doud treimi din numdrul deputatrilor gi senatorilor, in gedinfd comund; c). se realizeazd de cdtre Guvemul Romdniei, Camera Deputafilor gi Senat, in gedinfd comuni, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud treimi din numdrul membrilor; d). presupune suspendarea din funcfie a acestuia.

8. Limba in care se desfiqoari procesul penal a). pd4ilor care nu vorbesc sau nu inleleg limba romind ori nu se pot exprima li se asigurd posibilitatea de a lua cunogtinfa de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum gi dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmdnd a fi suportate individual de cdtre aceste persoane; b). in procesul penal, procedura judiciard se desflqoar6 in limba romdni; c). se asigurd folosirea limbii mateme a populaliilor de altd natrionalitate decit cea romAna in cazul unor proceduri judiciare penale; pentru litigiile de naturd civila, persoanele care nu infeleg sau nu vorbesc limba romdnd au dreptul de a lua cunogtinfa de toate actele gi lucrarile dosarului, de a vorbi in
Drept procesuol penol
n1 zl

Copilolul

Grile

instantrd ;i de a pune concluzii prin interpret; d). se stabilegte in funcfie de limba matema a pa.rticipanfilor la procesul penal; consernnarea declarafiilor se face in dublu exemplar, in limba romdnd si in limba matemd a participantului.

f. in conformitate
nevinovat:

cu principiul prezumliei de nevinov5fie,

fiptuitorul

va

fi considerat

in judecatd prin rechizitoriu.


10-

a). pAnd la rdmAnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti penale; b). pdnd la punerea in migcare a ac{iunii penale; c). pdnd la dispunerea arestdrii preventive pe 30 de zlle; d). pAnd la trimiterea

in judecatd prin rechizitoriu.

Dreptul de aphrare este garantat invinuitului sau inculpatului: a). pe tot parcursul fazei de urmdrire penald; in cursul fazei de judecatd, apdrarea se organizeazd. de cdtre procuror; b). pe tot parcursul procesului penal, dacd asistenlajuridicd este obligatorie; c). pe tot parcursul procesului penal; d). pdnd la strAngerea probelor necesare trimiterii

11. Momentul de la care se nagte obtigafia organelor judiciare de a-l incunogtinfa pe invinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de un apiritor: a). concomitent cu trimiterea in judecatd; b). inainte de a se dispune arestarea preventiva; c). de indatd 9i mai inainte de luarea primei declarafii; d). pe parcursul urmdririi penale, la punerea in migcare a actiunii penale, prin rechizitoriu. 12. Momentul final alfazei de judecati consti in: a). rdm6nerea definitivd a hotdrArii penale; b). trimiterea in judecati; c). prezentarea materialului de urmfire penald cdtre inculpat; d). pronunlarea hotdrdrii judecdtoregii de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal.

Conform aft. ?29 C.pr.pen., Dpersoana fald de care se efectueazd urmddrea penald 5s anmegte invinuit cAt timp nu a fost pusd in migcare acliunea penald impotriva sd,. Conceptul de mai sus reprezinti un exemplu de: a). interpretare legald; b). interpretarejudiciard; c). interpretare doctrinard; d). interpretare sis13.

tematicii.

14. Conform art. 313 alin. (4) C.pr.pen., ,,in cauzele in care inculpatul este trimis in iudecati in stare de arcst, jadecdtorul ... comunici citafia fupreund cu o copie a actului de sesizare a instanfef'. Per a contrario inculpatului aflat in stare de libertate, odati cu citafia, nu i se trimite gi copia actului de sesizare a instanfei. Aceastfl concluzie se desprinde ea urmare a aplicilrii regulilor de: a). interpretare legald; b). interpretare sistematicd; c). interpretare doctrinard; d). interpretare

logici.

15. Conform art. 2 alin. (1) C.pr.pen., ,rprocesul penal se desfigoari atftt in cwsul penale, cilt gi in cutrul judecdtii, potrivit dispoziliilor previzute de legd,. Se apreciazi ci dispozi{iile citate sunt de aplicare gi in ceea ce privegte faza puneriih executare a hotirfirilor penale. Aceasti concluzie se desprinde ca urmare a apiicirii regulilor

wmdririi

de:

a). interpretare legala; b). interpretare extensivd; c). interpretare restrictivd; d). interpretare declarativd.

22

Drept procesuol penol

Spele

Copitolul ll

Sectiuneo ll Spele
Spela nr. I Inculpatul, aflat in stare de libertate, a fost reprezentat lajudecarea recursului de un apdrdtor ales, care a pus concluzii in numele sdu. Impotriva deciziei instanfei de recurs, inculpatul declard contestafie in anulare, potrivit art. 386 lit. a) C.pr.pen., motivatd prin faptul cd, fiind gregit citat la instanla de recurs, nu s-a putut prezenta in vederea susfinerii apdrdrii.

Intebdri
Se va admite contestalia in anulare, formulati ?n baza acestor considerente? Dar in ipoteza in care, reprezentat fiind la judecata in recurs de un apdrdtor ales, inculpatul ar fi invocat o boald care I-a adus in imposibilitatea de a se prezenta Si de a in1tiinfa instanfa despre aceasti impiedicare, se va admite cererea de contestalie in anulare, potivit art. 386 lit. b) C.pr.pen.?

Spela

nr.2

Potrivit afi.291alin. (3) C.pr.pen., partea prezentd,la un termen nu mai este citati pentru termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. In spefa, in incheierea de gedinfd se menfioneazd cd.partea responsabild civilmente, persoand juridicd, a fost prezentd la termenul de judecatd prin consilierul juridic. Nu se indicd numele acestuia gi nici concluziile sale asupra problemelor aflate in discufie. De asemenea, in dosar nu existi nici o delegafie pentru activitatea de reprezentare a consilierului juridic. Ludnd in considerare cd, prin prezenta consilierului juridic, partea responsabild civilmente a luat cunoqtinfd de urmdtorul termen, instan{a de judecatd nu a mai dispus citarea persoanei juridice pentru termenele ulterioare, judecata avand loc in lipsa acesteia.

intetari
civilmente a fost prezentd la termenul de judecatd prin reprezentantul efectiv ptezent, ?n condifiile neindeplinirii condisiilor de formd necesaxe reprezentitii? Comentafi dispozifia instanlei de judecati de necitare a pdrtii responsabile civilmente pentu termenele ulterioare, fu baza art. 291 alin. (3) C.pr.pen. Spela nr.3 Inculpatul, persoand fizicir cu capacitate deplind de exercifiu, lipseqte de la judecata in primd instanfd. Apdrdtorul inculpatului este desemnat din oficiu,inbaza unei delega{ii emise de cdtre
baroul de avocafi.
Se poate considera cd pafiea responsabild

inrebare

in tafa

instanSei,

fu absenfu

inculpatului, apdrdtorul poate pune concluzii

in calitate de

reprezentant?

Spela nr. 4
Prima instanJd a dispus condamnarea inculpatului pentru siivAr;irea infrac(iunii de furt cali-

ficat. Inculpatul a declarat apel impotriva sentinfei de condamnare.


Instanfa de apel a luat act de cererea avocatului inculpatului de retragere a apelului declarat de cdtre acesta. Pentru refragerca apelului, avocatul nu a avut un mandat special din partea inculpatului.

tnreteri

Era necesard existenfa unui mandat special prin care inculpalii sd-l imputerniceascd pe avocat cu tetagerea apelwilor? Recursul inculpalilor cu privire la nelegalitatea deciziei insknfei de apel de admitere a retagerii apelurilor este fondat?

Spela nr. 5 Inculpatul minor B.M. a fost condamnat pentru sivArgirea infracfiunilor de violare de domiciliu qi de furt. Inculpatul, ndscut la data de27 .09.1976, era minor atAtladata sdvArgirii faptelor (8.09.1993), cdt pi la data sesizdrii instanfei (13.02.1994).
Drept procesuol penol

Copitolul ll

Spele

dintele instanfei

Completul de judecatd a fost format din judecdtori cure nu erau nominalizaJi de cdtre pregesd judece cauzele cu inculpatri minori.

Intebare Completul de judecatd a fost compus in mod legal? Ce consecinfe produce neregularitatea
semnalatd?

Spefa

nr.6

Potrivit afi.307 C.pr.pen., la deliberare iau parte numai membrii completului de judecatd in fafa cdruia au avut loc dezbaterile, iar pofrivit art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd infr-o minutd, care trebuie sd aibd conlinutul prevdzut pentru dispozitivul hotdrdrii 9i se semneazd de tofi membrii completului de judecatd. Pe de altd parte, conform axt. 292 C.pr.pen., completul de judecali trebuie sd rdmAnd acelaqi in tot cursul judecdrii cauzei, el putdndu-se schimba numai pdnd la inceputul dezbaterilor. Dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbateriior. Intebare Ce semnificalie are lipsa minutei de la judecata fondului?
Spefa nr.7 Inculpatul a fost condamnat in primd instanfd pentru sdvdrgirea infracfiunii de trafic de influen{d. Sentinfa a fost menfinuti in apel, de cdtre un complet de judecatd format din doi judecdtori. in conditriile in care decizia instanlei de apel a fosi r".n rutd de cdtre ambii membri ai completului de judecati, minuta a fost semnatd de cdtre un singur judecdtor.

Intebare Ce semnificafie are faptul cd minuta nu a fost semnatd decilt de un singur judecdtor, condigiile in care decizia a fost semnati de cdtre ambii judecdtori?
Spe{a judecatd.

fui

nr.8

Minuta intocmitd in urma judecdtrii in apel este semnatd de cdtre toli membrii completului de Decizia instanfei de apel, recurati de cdtre inculpat, nu este semnatd de cdtre toti membrii completului de judecati.

Intebarc Ce semnificalie are, in circumstanlele spefei, nesefinarea deciziei de cdte toti membrii completului?
pPeta nr. 9 Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect o infracfiune de omor, organele judiciare penale au date certe despre identitatea qi domiciliul pdrin{ilor victimei. De asemenea, din declarafiile mai multor martori, cdt gi ca urmare a declara{iei inculpatului, rezultd cd pdrintrii primeau sprijin material
din partea fiului lor ucis.

Pdrinfii victimei nu se constituie pdrti vdtemate 9i nici pdrfi civile in proces. in aceste circumstante, organele de urmdrire penald dispun trimiterea in judecatd a inculpatului fdrd a menfiona Ei despre respectivele persoane vdtdmate. Instanfa de judecata procedeazd la solu{ionarea cauzei penale fdrd a dispune chemarea pdrinlilor victimei. Intebare
Existd in spefu incalcfui ale normelor procesual penale? Spefa nr. 10

Pentru o infracJiune de dare de mitd, mituitorul denunfd fapta mai inainte ca organul de urmdrire penald sd fi fost sesizat pentru acea infracfiune. In procesul pomit impotriva funcfionarului mituit, persoana care a dat mitd solicitd participarga in calitate de parte vdtdmatS.

Intebare
Va putea participa

mituitorul

fut

proces fu calitate de parte vdtimatd?


Drept procesuol penol

J4

Spefe

Copitolul ll

Spela nr.11 Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdr;irea tentativei la infracfiunea de omor. Prin aceeagi sentinfd a fost obligat inculpatul la plata unor desplgubiri materiale cdtre unitatea spitaliceascd care a acordat ingrijiri medicale victimei. Cererea pdrfii civile pentru despagubiri civile reprezent6nd daune materiale a fost respinsd de cdtre prima instanfd, ca tardiv formulatd. in acest sens, s-a relinut cd persoana vdtdmatd a solicitat instanfei de judecatd sd participe in proces in calitate de parte vdtdmatd, dupd inceperea cercetdrii judecdtoreqti, la al treilea termen de judecatd.
Comentafi respingerea de cdte pima instanta a cererii pffi civile pentu despdgubiri civile, reprezentAnd pagbe materiale. in ipoteza?n care se ?ncalcd dispozifiile art. 15 alin: 2 C.pr.pn., acceptul inculpatului cu privire la eonstituirea pffi civile are relevanld juridicd?

inrehari

Spela nr.12 Inculpatul a fost condamnat pentru tentativd la infrac{iunea de omor. Prin aceeaqi sentinfd, inculpatul a fost obligat la despdgubiri civile in sumd de 5.000 lei (RON) catre partea civild. Partea civild a solicitat instanfei de judecatd ca inculpatul sd fie obligat la plata sumei de 10.000 lei (RON). Totodatd, s-a considerat cd nu estejustificatd cererea aceleiagi pddi civile de obligare a inculpatului la daune morale in cuantum de 3.000 lei (RON), instanfa apreciind cd prejudiciul moral
nu este probat.

ln fapt, s-a relinut cd tentativa la infrac{iunea de omor a fost sdv6rqitd in condifiile existen{ei stdrii de provocare a inculpatului de cdtre partea vdtdmatd, care a inifiat conflictul lovindu-l pe inculpat cu un bd1.
este intemeiatd solufia instanlei de acordne pffi civile a unei sume jumdhte din pretenliile materiale initialeT Comentali dispozilia instanfei de judereptezentAnd cati cu privire la neacordarea despdgubirilor cu dnl de daune morale.

inneteri in circumstanlele spefei,

Spe{a

nr.13

Inculpatul a fost condamnat pentru sdvArqirea tentativei la infracfiunea de omor.

In solutionarea laturii civile, instanla a acordat pdrfii civile despdgubiri in cuantum de 50Vo fafd de suma cu care aceasta se constituise parte civilS. Instantra a invocat existenfa stdrii de provocare a inculpatului in sdvAr;irea infracfiunii. Instanfa a rctinut cd inculpatul a sdvdrEit infracfiunea deoarece ar fi fost provocat de faptul cd partea vdtdmatd ar fi fdcut o serie de afirmafii calomniatoare la adresa soacrei sale. TotodatS, starea de provocare a fost justificatd gi prin ameninfdrile proferate de partea vdtdmatd fatra de
soacra inculpatului.

Intebare
Este legald solulia instanlei de acordare de despdgubii civile fut cuantum de 50Vo fala de pretenfiile pdrlii civile, pe motivul reSinerii stirii de provocare Si, pe cale de consecinfi, a culpei comune a pd$ii civile la producerea rezultatului?

Spefa

nr.lA

intr-o cauzd penald avAnd drept obiect o infracfiune de furt, persoana vdtdmatd a solicitat restituirea obiectelor furate de cdtre inculpat sau sd i se pldteascd contravaloarea acestora. Manifestarea de vointrd s-a realizat, in cursul fazei de urmdrire penald, prin pldngerea penald de sesizare a organelor judiciare. in cursul fazei de judecatd, in cadrul declarafiei date in fatra instanfei, partea civilS a stdruit in repararea prejudiciului, fie prin restituirea bunurilor sustrase, fie prin plata unei sume de bani. Instantra de judecatd, considerAnd cd persoana vdtdmatd se poate constitui parte civild numai printr-o cerere expresd, scrisd sau orald (caz in care organul judiciar are obligafia de a o consemna in scris), nu a solufionat aspectul

civil al caazei. in cadrul procesului penal


?n calitate de

inreAari
Persoana vdtdmati care urmdreSte sd participe
Drept procesuol penol

parte
35

Copilolul ll

Spefe

civild poate face acest lucru numai

print-o

din acest punct de vedere, soluSia instanlei

declaraSie de constituire, scrisd sau orald? Este legald, de judecatd de nerezolvare a acsiunii civile?

Spefa nr. 15 Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea in stare de provocare a infracfiunii de omor. Sofia victimei, ea insdgi condamnatd pentru tentativd de omor asupra sofului, face cerere de constituire ca parte civild, solicitdnd daune morale.

Intebare
Se vor acorda daune morale sotiei victimei?

Spela nr. 16 Persoanele vdtdmate nu s-au constituit pdrfi civile pdnd la citirea actului de sesizare, potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., ci dupd aproape un an de la sesizarea instanfei. Din cuprinsul incheierii rczultd cd inculpatul s-a opus cererii de constituire.

Intebare
Se va admite cererea de constituire in calitate de parte civild a persoanelor vdtdmate?

Spela nr.17 Inculpatul minor este condamnat pentru infracfiunea de furt. La data sdvf,rgirii infracfiunii, minorul se afla sub supravegherea mamei, cdreia ii fusese incredintrat spre cre$tere ;i educare prin hotdrdrea de divorf, rdmasd definitivd.
Innebare Tatdl minorului poate
mente,

civile?

fi intodus fui procesul penal fu calitate de parte responsabild civilpentu a fi obligat, in solidar cu inculpatul si cu mama acestuia, la plata despdgubirilor

Spe(a nr. 18

Inculpatul minor a fost intemat intr-un centru de reeducare, de unde a fugit, iar dupd cdteva zile a comis infrac{iunea de furt.

inrebari
Vor putea fi intodusi in cauzd pdrinSii minorului, fut calitate de pM civilmente responsabile, pe temeiul existenfei deficienlelor in fudeplinirea obligagiei de a asigura educafia copilului lor minor? Vor putea fi cihfi ?n cauzd, in aceeagi calitate procesuald, institutorii, membri ai corpului didactic ai gcolii respective?

Spela nr.19 Inculpatul minor este trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de tAlhdrie. Persoana vdtdmatd prin sdvdr;irea infracfiunii, constituitd parte civild, solicitd instanfei de judecatd introducerea in cauzd, in calitate de parte responsabild civilmente, numai a tatdlui inculpatului minor. Partea civild nu solicitd introducerea in cauzd ca pafie responsabild civilmente Ei a mamei minorului. Instantra de judecatd a solufionat latura civild a cauzei, in funcfie de cererea pd4ii civile, fdrd a dispune introducerea in proces Ei a mamei inculpatului.

Intebare
S-au ?ncdlcat prevederile art. 16 C.pr.pen.,

prin neintoducerea fu calitate

de

mamei inculpatului minor?

parte civild Si a

Spefa nr.20
Cererea inculpatului de introducere in procesul penal gi a unor alte persoane, indicate prin expertrza contabili, in calitate de pd(i responsabile civilmente, este respinsd de instanfa de judecatd.

intebare
Este legald hotdrilrea instanlei de judecatd?

Spefa nr.2l O societate comerciald


36

a pus la dispozitria

inculpatului,inbazaunei convenlii civile, un autoDrept procesuol penol

Spele

Copitolul ll

camion, pentru a efectua, in folosul sdu, transporturi de marfd. Cu ocazia unui asemenea transport, fiind ?nsofit gi de un delegat al societdtrii comerciale, inculpatul, conducind imprudent autolehiculul, a provocat un accident de circulafie in care o persoand a fost rdnitd grav. Intebare Poate fi chemati in procesul penal, In calitate de parte responsabild civilmente, societatea comerciald?

Spela nr.22 Inculpatul indeplinea funcfia de vdnzdtor-gestionar la un centru de butelii al unei societdfi comerciale. Acesta a organizat, in interes personal, ?mpreund cu 3 muncitori striini de unitate, transvazarea de gaz petrolifer lichefiat din butelii pline, destinate distribuirii cdtre populafie, in alte butelii goale, care ufinau a fi, de asemenea, valorificate. Operafiunea s-a efectuat prin folosirea unei instalalii improvizate, dupd terminarea programului de lucru, in interiorul depozitului. Pentru a nu fi descoperitri, inculpatul i-a incuiat pe muncitori in depozit, asigurdnd prin exterior uqile metalice cu lacdte, dupd care a plecat, ludnd cheile. Dupd un interval de timp s-a declangat o explozie in lanf. in incendiul care a urmat, tofi cei 3 muncitori gi-au pierdutviala.

Intebarc
Poate fi chematd in procesul penal, fu calitate de parte responsabild civilmente, societatea comerciald la care era angajat inculpatul pentu a pldti, in solidar cu inculpatul, despdgubiri civile sofiilor si copiilor victimelor, avilnd fui vedere cd inculpatul a desfdsurat activitatea ilicitd fdrd acordul unitiitii, In interes personal Si dupd orele de program?

Drept procesuol penol

37

Grile

Copilolul ll

Sectiuneo lll Grile


1. Se incadreazi in conceptul de participanli in procesul penal, in sens restrflns: a). organele judiciare, apdrdtorul 9i pd4ile; b). organele judiciare qi pd4ile; c). inculpatul, partea vdtdmatd, partea civild, partea responsabild civilmente; d). procurorul, apdrdtorul, pd4ile gi alte persoane chemate sd participe la desfdgurarea procesului penal.

2. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cauzei in primi instanti ori la rejudecarea ei dupi desfiinfarea hotdrArii in apel sau dupi casare de citre instanfa de recurs? a). doar cu condilia ca inculpatul sd fie minor; b). doar dacd inculpatul se afld intr-una dintre situatriile prevdzute de art. 171 C.pr.pen., de asistenfd juridicd obligatorie; c). inculpatul poate fi reprezentat oricdnd, cu excepfia cazurilor in care prczenla acestuia este obligatorie; d). doar in ipteza in care inculpatul este militar in termen sau militar cu termen redus.
3. Completul de judecati se poate schimba pe parcursul solu{ionirii unei cauze? a). nu, avdnd in vedere cd la deliberare pot participa numaijudecdtorii care au fost prezenli in mod nemijlocit la desfiqurarea procesului; b). da, pe tot parcursul procesului penal, numai in urma unei cereri de recuzare formulate de pd4i; c). completul se poate schimba pAnd la inceperea dezbaterilor; dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor; d). completul de judecatd se poate schimba numai in cursul judecdtrii in primd instanfa; in cadrul judecdfii in apel ori in recurs completul de judecatd nu se poate schimba.

4. Ministerul Public ipi desfigoari activitatea, sub autoritatea ministrului justi{iei, potrivit urmitoarelor principii:
a). principiul imparfialitdfii; b). principiul controlului ierarhic; c). principiul independenfei

procurorilor.
5. Fac parte din categoria organelor de cercetare penali speciale: a). ofitrerii qi subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romdne; b). subofitrerii Politriei de Frontierd anume desemnafi; c). comandanfii de nave gi aeronave; d). ofderii anume desemnafi de cdtre comandan{ii unitdfilor militare corp aparte pi similare. 6. Dobdndirea calitflfii de invinuit este determinati de: a). punerea in migcare a acfiunii penale; b). inceperea urmdririi penale; c). sesizarea organelor judiciare despre sdvdr;irea unei infracfiuni; d). trimiterea in judecatd prin rechizitoriu. 7. Dobffndirea calitilii de inculpat este determinati de: a). dispozitria de arestare preventivd; b). inceperea urmdririi penale; c). declangarea procesului penal in urma sesizdrii organelor judiciare; d). punerea in migcare a acfiunii penale.
8. Declarat-ia de participare in procesul penal in calitate de parte

vitimati

se

poate face:

a). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procurcr; b). numai o datd cu redactarea pldngerii penale, la momentul sdvdrgfuii infracfiunii; c). din momentul punerii in migcare a acfiunii penale pdnd la terminarea dezbaterilor; d). in fafa primei instante, pdnd la
citirea actului de sesizare.
9. Partea vitimati: a). poate fi reprezentatd in procesul penal numai in situalia in care este lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercilia restrdnsd; b). este persoana care a suferit prin fapta penald o vitdmare ftzicd., materiald sau morald, dacd padcipd in procesul penal; c). beneficiazd de asistenfd juridicd obligatorie in ipoteza in care este militar in termen ori militar cu termen redus; d). devine parte in procesul penal doar in urma trimiterii in judecatd a inculpatului.
Drept procesuol penol
39

Copitolul ll

Grile

10. Ac{iunea

civill

se

exerciti din oficiu:

a). cdnd persoana vdtdmatd este o persoand dintre cele la care se referd errt. 145 C.pen. qi in cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercitriu restr6nsi; b). cdnd inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercitriu restrdnsd; c). cdnd se dispune restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori parfiald a unui inscris ;i restabilirea situatriei anterioare sdvArgirii infrac{iunii; d). dacd valoarea prejudiciului este mai mare de 1 miliard de lei.

ll.Introducerea pirfii responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc:


a). in tot cursul urmdririi penale; b). p6nd la terminarea cercetdrii judecatoregti, ludnd procedura din stadiul in care se afld la momentul intervenfiei; c). in fata instanfei de judecati, pdnd la pronunta.rea hotdrArii; d). numai pAnd la momentul prezentdrii materialului de urmdrire penald cdtre inculpat.

12. Sunt considerali subiecfi oficiali ai procesului penal: a). pd4ile; b). martorii; c). fdptuitorul, odatd cu punerea sub acuzare in mod oficial; d). organele de urmdrire penala.
13. Condi{iile

cauzei

in care partea responsabili civilmente poate fi reprezentati in ciile de atac:

Ia

judecarea

a). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusi[judecdfii este inchisoarea de cel pufin un an; b). pal-tea responsabild civilmente poate fi reprezentatd, oric6.nd, fdrd indeplinirea unor anumite conditrii; c). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusdjudecdfii este inchisoarea de cel mult un an; d). partea responsabild civilmente nu are capacitate de exercitriu deplina.

14.Pot fi substituili procesuali:


a). pdrintele care formuleazdpldngere pentru copilul major; b). soful persoanei vdtdmate care

solicitd procurorului punerea in miqcare a acliunii penale impotriva inculpatului; c). copilul major care face plAngere prealabild pentru pdrinfi; d). soful care declard apel pentru celdlalt sof
inculpat. 15. Ministerul Public exerciti, prin procurori, urmitoarele

atribufii:

sesizeazd instan{ele judecdtoregti pentru judecarea cauzelor penale caracteizate prin punerea in migcare a acfiunii penale la pldngerea prealabild adresatd instanfei dejudecati; d). solufioneazdcdile de atac exercitate impotriva hotdrdrilor judecdtoreqti. 16. Seclii maritime qi fluviale functioneazi pe a). Brdila;b). Galatri; c). Tulcea; d). Orqova. 17.

qi controleazd activitatea de cercetare penald a politriei judiciare; c).

a). asigurd interpretarea gi aplicarea unitard a legii de cdtre instanfele de judecatd; b). conduce

lffngi instanfele din:

Localitifile care fac parte din circrmscripliile judecitoriilor

se stabilesc:

a). prin hotdrdre a ministrului justitriei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

b). prin

la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; c). prin decret prezidenlial, cu avizul ministrului justifiei, la propunerea
hotdrAre a Guvemului,

Consiliului Superior al Magistraturii; d). prin hotdr6re a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conform al ministrului justifiei.
18. PreEedintele inaltei Cur.ti de Casafie 9i Justitie este numit pe o a). 6 ani; b).4 ani; c). 5 ani; d). 3 ani.
19. Cauzele penale se

perioadi de:

judeci in primi instanfi, la nivelut judecitoriilor, tribunalelor

qi

curfilor de apel:
a). intotdeauna, in complet format din 2 judecdtori; b). in complet format dintr-un singur judecdtor; c). in complet format dintr-un singur judecitor, doar penfru ipoteza in care obiectul
40

Drept procesuol penol

Grile

Copitolul ll

judecdtrii constd in autorizarea efectudrii unei perchezifii domiciliare; d). in complet format din trei judecdtori, dacd judecata are loc la nivelul cudilor de apel.

judecati are in vedere judecdtorii, procurorul qi grefierul; b). judecdtorii desemnafi de pre;edintele instanfei pentru a intra in complet; c). judecdtorii, procurorul, grefierul qi aperatorul; d). judecdtorii, procurorul, grefierul gi experfii oficiali.
20. Constituirea completului de
a).

penale.

21. Controlului ierarhic, principiu ce sti labazaactivititii Ministerului public, poate fi exercitat in urmitoarea modalitate: a). ministrul justifiei are dreptul sd dea dispozitrii scrise, in mod direct sau prin procurorul general al Parchetului de pe l6ngd inalta Curte de Casafie qi Justitrie, procurorului competent sd inceapd, in condi{iile legii, procedura de urmdrire penald pentru infracfiuni despre c:ue are cuno$tinfd; b). ministrul justiliei are dreptul sd exercite control asupra procurorilor prin procurori anume desemnafi; c). ministrul justitiei poate sd ceard procurorului general al parchetului Nafional Anticorupfie informdri asupra activitdtii parchetului; d). ministrul justitriei poate solicita efectuarea unor activitdfi de control asupra mdsurilor dispuse de procuror in cursul urmdririi

22. Persoana vitimati prin infracfiune, constituiti part'e vitdmati, poate participa in aceeagi cauzil in calitate de parte civili? a). nu, deoarece calitatea de parte vdftitmatd?nldturd dreptul persoanei respective de particia pa in aceeaqi cauzd gi in calitate de parte civild, prejudiciul urmdnd a fi recuperat pe cale unei acfiuni introduse la instan{a civild; b). da, cu excepfia cazului in care persoana vdtdmatd este lipsitd de capacitate de exercitriu, cAnd unul dintre pdrinti se constituie parte civild; c). da; d). nul peruoana vd.tFtmatd va putea solicita doar tragerea la rdspundere penald a fdptuitorului; in ceea ce privegte exercitarea acfiunii civile, aceasta este de competenfa exclusivd a Ministerului public. 23. Persoana vitimati: a). se poate constitui parte civil6, doar dacd prejudiciul cauzateste deosebit de grav; b). beneficiazd de asisten{d juridicd obligatorie dacd participd in proces in calitate de parte vdtdmatd; c). poate solicita sd participe in procesul penal atetin calitate de parte vdtdmatd c6t gi in calitate de parte civila; d). poate fi trasd la rdspundere penald pentru sdvdrqirea infracfiunii de mdrturie mincinoasd dacd declarafia sa este vddit necorespunzdtoare adevdrului.

24.Iudecata in apel se realizeazi de citre un complet: a). format dintr-un numdr de judecdtori desemnat de pregedintele instanfei, in funcfie de complexitatea dosarului; b). format din 3 judecdtori; c). format din 2 judecdtori; d). format din 2 judecdtori, dacdjudecata are loc la tribunal, qi din 3 judecdtori, dacajudecata are loc la nivelul curfii de apel.
25. Partea responsabilS civilmente poate interveni in procesul penal: a). pAna la momentul redactdrii rechizitoriului de cdtre p.o"utot; b). p6nd la terminarea cercetdrii judecdtoregti la prima instanfd; c). pdnd la citirea actului de sesizari al primei instanle; d). pdnd la terminarea dezbateilor la prima instanfd;

26. Cazari de asistenfi juridicn obfigatorie:


a). inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate de exerciliu sau cu capacitate de exercifiu restrdnsd; b). partea vdtdmatd arc calitateade militar; c). inculpatul este minor; d). inculpatul
este

elev al unei institulii speciale de invd{dmdnt.

27. Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu apiritorul? a). da; de cdtre procuror, din oficiu sau la propunerea organelor de ale politiei judi""r""t*" ireptul sd ia ciare, o singurd datd, pe o duratd de cel mult 5 zile; b). nu; inculpatul arestat are contact cu apdrdtorul, asigurdndu-i-se confidentrialitatea convorbirilor; c). nu; inculpaiul aresar
Drept procesuol penol

4l

Copitolul ll

Grile

are dreptul sd ia contact cu apdrdtorul, in prezenfa organelor de urmdrire penald, pentru a se preveni posibilitatea schimbarii declara{iilor date p6nd la acel moment; d). numai de ciitre instanfa de judecal'i, pe parcursul judecafii ?n primd instanfd, o singurd datd, pentru cel mult 48 de ore.

28. Justifia se realizeazi prin:

a). inalta Curte de Casafie 9i Justifie gi celelalte instanfe judecdtoreqti stabilite de lege; b). organele de cercetare ale Poliliei Judiciare; c). Ministerul Public; d). Directia Nationald
Anticorupfie.
29. Declarafia de constituire ca parte civili in procesul penal se poate face: a). numai in cursul urmdririi penale; b). ?n fafa primei instanfe, pdnd la citirea actului de sesizare; c). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre prccuror; d). oricdnd pe parcursul procesului penal, pdnd la rdmdnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti. 30. Procurorul general al Parchetului de pe ldngi inalta Curte de Casalie pi Justifie: a). este numit de pregedintele Rominiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistrafurii;

b). este numit pentru o perioadd de 5 ani; c). este numit de cdtre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru 5 ani, cu avizul ministrului justifiei; d). este numit de pregedintele
Romdniei, la propunerea ministrului justifiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadd de 3 ani. 31.

Apiritorul invinuitului

sau al inculpatului:

a). trebuie sd aibd vechime in avocaturd de cel pufin 3 ani; b). pafticipd in mod obligatoriu la toate activitdfile de urmdrire penald, dacd asisten{a juridicd este obligatorie; c). are dreptul de a asista la efectuarea oricdrui act de urmdrire penald care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului cdruia ii asigurd apdrarea; d). concomitent, poate acorda asistenfdjuridicd 9i pdrfii vdtdmate, dacd aceasta nu s-a constituit insd parte civild in procesul penal.

32. Apiritorut pirfii responsabile civilmente: a). are dreptul de a asista la ascultarea celorlalte parti in procesul penal; b). poate participa doar la efectuarea acelor acte de urmdrire penald care vizeazd, situatria pdrfii responsabile civilmente gi a inculpatului; c). poate fi desemnat din oficiu, dacd pedeapsa prevdzutd de lege este detenliunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani; d). are dreptul de a formula cereri gi de
a depune memorii.

33. Organele de cercetare ale polifiei judiciare apreciazi ci inculpatul nu igi poate face singur apirarea. a). in aceste conditrii, asistenfa juridicd este obligatorie; b). asisten{a juridica este obligatorie
doar dacd pedeapsa prevdzatA e lege este detenfiunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani; c). in aceste condilii, urmdrirea penald se suspendd pdnd la momentul la care inculpatul va putea sd iqi organizeze apdrarea; d). asistentrajuridicd este obligatorie doar dacd, suplimentar, se constatd cd inculpatul este arestat chiar in altd calz1l

34. Succesorii

in procesul penal:

a). pot interveni numai in latura penald a catzei; b). pot interveni atdt in latura penald, cfit qi in latura civild a caazei; c). pot interveni numai in latura civild a cauzei, ei devenind pd4i in procesul penal; d). pot interveni numai in latura civild a caluzei ei nu devin pdrfi in cadrul procesu-

lui, fiind simpli participanfi.


35. Pot participa in procesul penal in calitate de parte responsabili civilmente: a). persoanele care au suferit prin sdvArgirea infracfiunii o vdtdmare frzicd, materiald ori morald; b). parinfii persoanei vdtdmate dacd aceasta este lipsitd de capacitate de exercitriu ori are capacitatea de exerciliu restrdnsd; c). pdrinfii pentru faptele ilicite sdvArqite de copii lor minori; d). cei care au sdvArgit infracliunea, dacd se stabileqte legdtura de catzalitate dintre ilicitul penal

;i prejudiciul
4Z

cauzat.

Drept procesuol penol

Spefe

Copilolul lll

Secliuneo ll
Spefe

L Acfiuneo penol6
Spefa

nr.1

A.A. a fost surprins in timp ce intrefinea raporturi sexuale cu o minord in vdrstd de 16 ani de
cdfte tatdi acesteia. Despre A.A. se cunoa$te cd este prieten cu tatdl minorei. De asemenea, este de notorietate faptul cd acesta este implicat inff-o rela{ie sentimentald cu minora, avdnd consimfamfintul pdrinfilor. Pentru acegtia, A.A. reprezintd ,,o partidd bund", datoritd situatriei materiale. Dupd consumarea raportului sexual, A.A. a rupt relafiile cu paftea vdt[matd, refuzfind a se ciisdtori cu aceasta. in car;zdnu existd probe din care sd rezulte cd relafiile sexuale au fost precedate gi/sau determinate de vreo promisiune de cdsdtorie, fdcutd de inculpat. In aceste condilii, tatdl minorei formuleazd plingere penald impotriva lui A.A., pentru sdvdrqirea infractriunii de seducfie. intrebare

Ce solufie se impune cu privire la punerea infracsiunii de seduc6ie?

in

miscare

acsiunii penale sub aspectul

fPeta nr.2 In fapt, s-a refinut cd B.B. i-a propus persoanei vdtd.mate, avAnd vdrsta de 17 ani, sd se cdsdtoreascd cu el. ln acest sens, B.B. a avut discufii cu parinlii acesteia, care au acceptat propunerea fdcutd. in aceste imprejurdri, B.B. Si persoana uata-uta au inceput sd locuiascd impreund, intrefindnd relalii sexuale, timp de aproximativ o lund, dupd care parinfii persoanei vdtdmate au venit la domiciliul lui B.B. ;i au luat persoana vdtdmatd, ducdnd-o acasd. Ulterior, B.B. s-a deplasat la domiciliul persoanei vdtdmate incercdnd sd o determine sd se reintoarcd la domiciliul sdu. Pdrinfii persoanei vdtdmate au refuzat acest lucru. A doua zitatdl minorei s-a deplasat la sediul organelor de urmdrire penald unde a formulat impotriva fdptuitorului o pldngere penald sub aspectul sdvArgirii infracfiunii de seduc{ie. Intebare Ce solufie se impune in spefa? lntr-o cauzd, penald, instanfa de judecatd a pronunfat achitarea inculpatului in baza aft. pct.^zlit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a) qi d) C.pr.pen., cumulativ. Intebare
Este legald hotdrhrea instanlei de judecatd? Argumentafi.

PPefa

nr.3
11

Spefa

nr.4

judecatd pentru sdvArgirea infracliunii de vdtrimare corporald din culpd. lnculpatul a fost trimis in In fapt, s-a refinut cd inculpatul, medic specialist ortoped, a acordat victimei asistentrd medicald pentru o fracturd a antebrafului drept. Evolufia nefavorabild a caztlui s-a soldat cu amputarea antebrafului. in sarcina inculpatului nu s-a putut stabili existenfa culpei medicale, asistenfa medicald fiind acordatd corect.

inrebare
Instanfa de judecati a pronunlat achitarea inculpatului in baza afi. art. 10Lit. c) C.pr.pen. Este legald solufia de achitare?
11

pct. 2 bit. a) raportat Ia

Spefa

nr.5

Inculpata a fost trimisd in judecatd pentru sdvArgirea infractriunii de furt calTfrcat, constdnd in aceea cd. a sustras curent electric in valoare de 10.500.000 lei ROL).
Drept procesuol penol
49

Copitolul lll

Spele

Sentinfa de condamnare (menfinutd li in apel) a fost atacatd cu recurs de cdtre inculpati. Recursul a fost motivat prin aprecierea cd fapta comisd nu prezintd gradul de pericol social al unei infracliuni. Instanfa de recurs, ludnd in considerare cd inculpata a comis fapta intr-o perioadd friguroasd a anului, cd are in ingrijire 5 copii, cd prejudiciul, care nu este mare, a fost acoperit, cd a avut o atitudine procesuald sincerd ;i de regret, a apreciat cd fapta sdvdrqiti de ea nu prezint|gradul de perirol social al unei infracfiuni. In consecinfd, constatdnd existenfa unei cauze de inldturare a rdspunderii penale, adicd, in concret, de ?nlocuire a rdspunderii penale cu o rdspundere ce aftage o sancfiune cu caracter administrativ,inbaza art. ll pct.2lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C.pr.pen., instanfa de recurs a disp]rs achitarea inculpatei.

Intebare
Este legald solugia de achitarc, fundanentati pe existenla cauzni de inlocuirc a rtspunderii penale?

Spe{a

nr.6

Inculpatul a fost trimis in judecatd pent-u sdvdrgirea infracfiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neinmatriculat. in fapt, s-a constatat cd perioada de valabilitate a certificatului de inmatriculare al autoturismului expirase de trei zile. De asemenea, atributii in ceea ce priveqte prelungirea valabilitdtrii certificatului de inmatriculare reveneau 9i societdfii prin intermediul cdreia inculpatul a achizitrionat autoturismul in leasing. Inculpatul a regretat fapta comisd. Se cunoagte despre acesta cd are un comportament onest in societate, are loc de muncd gi familie. De asemenea, din figa de cazier judiciar rezultdcd inculpatul are antecedente penale, suferind in urmd cu 6 ani o condamnare pentru comiterea infrac{iunii de viitdmare corporald gravd din culpd. Inculpatul a solicitat instanfei de judecatd achitarea inbaza lipsei gradului de pericol social al
faptei.

intebare Ce solugie se impune in cauzd?


Spe(a nr. 7

Inculpatul a fost trimis in judecati pentru sdvArgirea infracfiunii de ucidere din culpd. In fapt, inculpatul a accidentat mortal o persoand aflatd in stare de ebrietate gi culcatd pe carosabil, pe care n-a observat-o la timp. Timpul era ploios, cerul acoperit, vizibilitatea redusd ;i
carosabilul alunecos. Evenimentele s-au petrecut in jurul orei 22.20. S-a stabilit cdbdtua farurilor era de 30 m, iar spafiul necesar pentru oprire de 21-22 m. Inculpatul soliciti constatarea inciden{ei prevederilor afi. 47 C.pen., privitoare \a cazttl fortuit,
prezen+a

victimei adormite, pe $osea, neputdnd fi prevdzuti. Intebarc Ce soluSie se inpune in speldT

Spefa nr. 8 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea mai multor infracfiuni ?n concurs, printre care gi infracfiunea de ucidere din culpd, prevdzutd in art. 178 alin. (3) C. pen. in fapt, s-a refinut cd in timp ce inculpatul conducea autoturismul pe razaunei localitdtri cu o vitezd de 90 km/h, la roata dreaptd din fald s-a produs o explozie, ceea ce a fdcut ca magina sd iasd de pe carosabil, sa intre in ;an! qi sd se izbeascd de un pode! de beton situat la o distanfa de 20 m. Autoturismul s-a rdstumat, imprejurare in care o persoand aflatd in autoturism qi-a pierdut viafa. S-a constatat faptul cd inculpatul avea in sdnge o imbibafie alcoolicd de l,85%o. Din cuprinsul raportului de expertizd,rezultA cd accidentul a avut loc din cauza exploziei pneului, care era nou; aceasta inseamnd cd inculpatul nu ar fi putut evita accidentul, chiar dacd ar fi condus cu viteza legald 9i chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influenfa alcoolului. Aceastd din urmd concluzie nu este prezentati in raportul de expertizd, ca o certitudine. Inculpatul solicitd constatarea incidenfei arI. 47 C.pen., privitoare la cazul fortuit, fafd de sdvArgirea infrac{iunii de ucidere din culp5.
Drept procesuol penol

Spefe

Copitolul lll

infebare
Ce solufie se impune fu spefa?

Spefa nr. 9

Inculpatul, dupd ce aparat lovitura incercatd de victimd asupra sa, a lovit-o de mai multe ori cu pumnul peste fa[d. In urma loviturilor primite, victima a cilzrtt, iar inculpatul a continuat sd o loveascd, cu pumnii gi picioarele, in cap qi abdomen, cauz6ndu-i moartea.

Intebare
Ce solusie se impune in spefa? Se poate dispune achitarca inculpatului de legitimd apdrare?

in

baza refinerii stdrii

Spefa nr. 10 Inculpafii au fost trimiqi in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de trecere frauduloasd a frontierei de stat. in fapt, s-a refinut cd cei doi inculpafi s-au deplasat pe malul Dunarii cu un autoturism dotat cu un radioemi{ator putemic pentru a se intdlni cu un cetifean sdrb, conform unei inlelegeri realizate de unul dintre ei. Au trecut cu o barcd in mod fraudulos frontiera de stat a Romdniei peste Dundre, in lugoslavia, pentru a efectua cumpdrdturi. Pe malul sfubesc au fost a;teptafi de o magind. Dupd efectuarea cumpdrdturilor, inculpalii s-au plimbat cAteva ore, interval de timp in care au perfectat
nigte afaceri gi apoi, cu aceeagi barcd, s-au re?ntors tn Romdnia, trecAnd fraudulos frontiera.

inrebare Ce solufie se impune in cauzd? Prezintd faptele inculpafilor gndul de pericol social al unei infracfiuni?
Spefa nr.11 in fapt, s-a reJinut cd inculpatul circula cu magina, in localitate, avAnd vitezade 30 km/h, mult sub viteza maximd admisd de lege. Copilul-victimd. a traversat in fugd drumul, prin loc nepermis, izbindu-se in partea laterald dreapta a autoturismului condus de inculpat. Ldngd locul accidentului existd o grddinifa de copii, dar indicatorul ,,Atentrie, copii!" a fost instalat dupd producerea accidentului.

Intebare
Ce solufie se impune ?n spefa?

Spefa nr.12 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmare corporald gravd, preudzutdin art. 182 alin. (2) C. pen. In fapt, s-a refinut cd inculpatul a fost atacat de partea v6tdmatd. Aceasta din urmd i-a aplicat inculpatului trei lovituri de cufit superficiale, cauzdndu-i leziuni corporale vindecabile in 8 zile

ingrijiri medicale. Urmare a acestui atac, inculpatul s-a inarmat cu un par $i, la rdndul sdu, a lovit partea vdtdmatd in mod repetat peste bra{e gi tot corpul, provocdndu-i multiple echimoze, excorialii gi fracturi, pentru care serviciul medico-legal a concluzionat cd sunt necesare 60 de zile ingrijiri medicale. S-a mai constatat faptul cd viafa pddii vdtdmate a fost pusd in primejdie. intebare Ce solulie se impune in cauzd?
de

Spela nr.13

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracliunii de cercetare abuziv6, prevdzttitin art.266 alin. (2) C. pen. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, pentru a-l determina sd recunoascd comiterea furtului, a aplicat unui minor bdnuit mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc, peste palme gi brafe. in apdrarea sa, inculpatul susfine cd nu a aclionat cu intenfia de a obtrine declaralii. De asemenea, in spefd, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald.
Drept procesuol penol

Copilolul lll

Spete

In considerarea acestor argumente, inculpatul solicitd achitarea sa, intrucdt nu sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuzivd. inrebate
Ce solufie se impune

h spefdT

Spefa nr. 14 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru silvdrqirea infracfiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice avdnd in sdnge o imbibatrie de alcool ce depdpegte limita legald. In apdrarea sa, inculpatul sus{ine cd a sdvArgit fapta in conditiile art. 45 C.pen. (starea de necesitate), intrucat a efectuat deplasarea pentru a procura medicamente pentru socrul sdu, bolnav incurabil. Acesta din urmd suferea de cancer, boald cu o evolu{ie lentd qi indelungatd, deceddnd,
de altfel, dupd,1 z1le.

Intebare Fapta a fost sdvdrsitd in stare de necesitate? ce solusie se impune fu spefd?


Intr-o carrzd penald, instanfa de judecatd a constatat cd fapta imputatd inculpatului a fost dezincriminatd. in acelagi timp, pdrfile se impacd.
Intrebare Ce solusie se impune fut cauzd: achitarea inculpatului, ?n baza art. 10 Uit. b) C.pr.pen. sau incetarea procesului penal, in baza art. 10 Lit. h) C.pr.pen.?

fP"t" nr.15

Spefa nr.16
Instanfa de judecatd a fost sesizatdpri rechizitoriu despre sdvArgirea infracfiunilor de lovire, prevdzutd in art. 180 alin. (2) C.pen. qi de distrugere, prevdzutd in art. 217 C.pen., cu aplicarea

afi.33lit. c) C.pen.

La ultimul termen de judecatd, partea vdtamatd a declarat cd nu cere condamnarea inculoatului, dar stdruie in obligarea acestuia la plata despdgubirilor. Intebare Ce solulie se impune in cauzd? Spe{a nr.17 Inculpatul este trimis in judecatd pentru sdvArqirea infracfiunii de abandon de familie, prevdzutd in art. 305 lit. c) C.pen., in urma plAngerii prealabile formulate de fosta sa sofie, pentru neplata cu rea-credin{d a pensiei de intrefinere datoratd pentru fiica sa minord. In fafa instanfei se prezintd inculpatul qi fiica sa, devenitd., intre timp, majord. Aceasta declara cd a primit in intregime sumele ce trebuiau achitate in beneficiul sdu. De asemenea, inculpatul gi fiica sa majord declara cd s-au impdcat. Intebare Ce solulie se impune in spefd?
Spefa nr. 18 Instanfa dejudecatd a fost sesizatd despre sdv0rgirea infracfiunii de furt intre so{i, in conditiile afi. 208 C.pen., cu aplicarea art.210 C.pen. (sofia a sustras un bun comun). Bunul despre care s-a afirmat cd ar fi fost sustras este dobdndit de cdtre sofie in timpul cdsdtoriei prin donafie. Conform axt. 31lit. b) din Codul familiei, bunurile dobdndite in timpul cdsdtoriei prin donafie de cdtre unul dintre sofi, in mdsura in care donatorul nu a prevdzut cd vor fi comune (ceea ce nu este cazul in spetra de fafd) constituie bunuri personale ale acestuia. in considerarea acestui aspect, apare evident faptul ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale

infracfiunii de furt intre so!i.

inculpata

in fatra instanfei de judecatd, la unul din termene, inculpata a declarat cd doregte sd beneficieze de amnistia acordatd prin Decretul-Lege nr.311990. Ulterior acestei manifestdri de vointd,

solicitat administrarea de probe

in apdrare,

acliondnd

in

vederea probdrii

nevinovdfiei.

in*ebare
Ce solusie se impune ?n spefa: achitarea inculpatei
52

in baza art. 10hit. d) C.pr.pen. (bunul susDrept procesuol penol

Spele

Copitolul lll

/ras nu face parte din bunurile comune) sau ?ncetarea procesului penal, C.pr.pen. (intervenfia amnistiei)?

in

baza

at.

10 Lit. g)

Spefa nr. 19 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunilor de omor calificat Ei a tentativei la infracfiunea de viol. In fapt, s-a refinut cd inculpatul, dupd ce a consumat bduturi alcoolice, a pdtruns in domiciliul victimei cu care a incercat, prin constrdngere, sd aibd raport sexual. Victima s-a impotrivit, fapt pentru care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu un cufit in zona toracicd, cauzdndu-i moartea. Inculpatul susfine cd, in ceea ce privegte acazafia de tentativd la infracfiunea de viol, instanfa trebuie sd ia in considerare cd lipseqte pldngerea prealabild, ca mod de sesizare a organelor de urmdrire penald. in acest sens, se solicitd instanfei incetarea procesului penal, inbaza art. 11 pct.2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen., lipsa pldngerii prealabile a persoanei
vdtdmate.

intrebare Ce solulie

se impune

in spefa?

Spela nr.20 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de lovire. In cursul judecdlii, partea vdtdmatd a decedat. In considerarea acestui aspect, instanfa de judecatd a dispus ?ncetarea procesului penal, in $az* art. 1 1 pct. 2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen. In spefd, instanta a fost legal investitd prin pl6ngerea prealabild a persoanei vdtiimate cu judecarea infracliunii de lovire.

inrebare
Este legald solusia de fuicetare a procesului penal?

2. Acfiuneq civil6
Spela nr.2l Inculpatul a fost trimis injudecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de nerespectarea hotdr6rilor
judecdtoregti.

ln fapt, s-a refinut cd, prin sentin{a civild pusd in executare, inculpatul a fost obligat sd lase pd(ii vdtdmate in deplind proprietate suprafafa de'72 m'dintr-un teren in litigiu. Inculpatul nu a
respectat hotdrdrea qi a ocupat terenul in mod abuziv. Partea civild a solicitat instantrei de judecatd obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri civile, reprezentdnd contravaloarea recoltei pe care ar obfinut-o de pe suprafafa ocupatd

fi

abuziv. Instanfa de judecatd a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de bani solicitatd de partea civild. De asemenea, instanfa a dispus restabilirea situaliei anterioare comiterii infractiunii, inculpatul fiind obligat sd elibereze terenul ocupat abtziv.

Intebare
Este legald hotdrirea instanlei de judecatd sub aspectul restabilirii sinaSiei anterioare comiterii infracfiunii, ?n condiSiile in care partea civild nu a solicitat instanlei decdt plata unei sume de bani reprezentfutd contravaloarea recoltei pe carc ar fi obfinut-o?

Spefa nr.22 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de omor. Partea civild, sofia victimei, a solicitat, cu ocazia constituirii de parte civild, ca inculpatul, pe l6ngd cheltuielile de judecatd qi despdgubirile lunare cdtre cei 4 copii minori ai victimei, sd fie obligat ;i la plata cheltuielilor efectuate cu organizarea parastaselor la 3 , 6 9i 40 de zile de la data inmormdntdrii.

inreAeA
a). Ce solufie se impune in spefa? b). Dar fu ipoteza in care paftea civild solicitd, cu titlu de
Drept procesuol penol

Copitolul lll

Spefe

despdgubiri, o sumd egald cu clrcltuielile ce ar urma sd fie fdcute pentu parastasele ulterioare pfud Ia inplinirea a 7 ani de Ia deces? c). Poate fi inclus in despdgubirile civile costul unui monument funerar?

Spela nr.23 Inculpatul a fost trimis in judecali pentru sdvdrgirea infracfiunii de ingeldciune. Pentru repararea pagubei cauzate, inculpatul a ldsat pd4ii civile in gaj anumite bunuri a cdror valoare acoperd prejudiciul. intre partea civild 9i inculpat existd un contract care stipuleazd dreptul pd(ii civile de a dispune liber de acele bunuri, in condifiile in care inculpatul nu va achita, pdnd la o anumitd datd, suma echivalentd valorii pagubei.

innebarc va fi obligat inculpatul la despdgubiri civile prin hotdrdrea instanlei penale?


Spela nr.24 La producerea unui accident de circula{ie a contribuit, pe ldngd fapta inculpatului, qi culpa unor alte persoane, netrimise insd in judecatd. Inculpatul este obligat la plata in intregime a despdgubirilor civile, iar nu in mod proporfional
cu culpa
sa.

Intebare
Este legaJd solufia instanlei de judecati?

Spela nr.25 Inculpa{ii au fost trimipi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmare corporald din
culpd.

In fapt, s-a refinut cd inculpa{ii (unul mecanic, celdlalt mecanic-ajutor la Metrou Bucuregti), conducdnd un tren de metrou, la plecarea din statrie au pus in migcare vehiculul dupd ce au anunfat cd se inchid ugile, fdrd a fi observat persoana vdtdmatd. Aceasta a incercat sd pdtrundd in ultimul vagon dupd darea semnalului sonor. Persoana vdtdmata a rdmas prinsd intre ugi, cu laba piciorului stdng 9i cu mdna dreaptd in interiorul vagonului, iar cu restul corpului in afard. in urma pomirii trenului, ea a fost finutd in aceeaqi pozitrie pdnd la capdtul peronului, unde s-a izbit de peretele tunelului, cdnind pe terasamentul cdii ferate gi suferind leziuni corporale grave. Penfru vindecarea leziunilor au fost necesare 200 de zile de ingrijiri medicale. Potrivit art. 5 alin. (2) 9i art. 18 din ,,Instrucfia personalului de tracfiune", inculpafii erau obligafi, inainte de a executa demarajul garniturii, sd se convingd personal, prin mijloacele
prevdzute

in

acest scop, inclusiv imaginea monitoarelor gi verificarea personald fdcutd de

mecanicul ajutor, de inchiderea corectd a uqilor.

Cdldtorii au acfionat imediat asupra mai multor semnale de alarmd, ceea ce a determinat aprinderea becului rogu la bordul trenului. Persoana vdtdmatd s-a constituitpnte civild cu suma de 100.000.000lei (ROL), reprezentdnd
contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare.

intebare

in

aceste circumstanfe, cum

va soluliona instanfa

de

judecatd acfiunea civild?

Spefa nr.26 Inculpatul a fost trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiunea de omor. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, af\atsub influen{a bduturilor alcoolice, a incercat sd loveascd pe qeful postului de polifie. Partea civild a intervenit pentru a-l opri pe inculpat. in busculada creatd., inculpatul a aplicat o loviturd cu cufitul in abdomen pddii civile, cauzdndu-i o plagd
penetrantd cu secfionarea splinei.

Cererea de despdgubiri formulate de partea civila a fost admisa in parte, inculpatul fiind obliFat la plata unei sume, reprezentAnd U2 din costul ingrijirilor medicale.

Intebare
Este legald solufia instantei de judecati prin care despdglbirile solicitate au fost reduse proporfional cu culpa pdrlii civile? Argamentafi.
EA

Drepi procesuol penol

Spefe

Copilolul lll

Spe{a nr.27 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de ucidere din culpd. In fapt, s-a retinut cd inculpatul, conducdnd cuviteza de 58 km/h un autoturism, a lovit mortal un copil care se angajase, pe nea$teptate, in traversarea strdzTi, iegind din spatele unui autobuz aflat in statrie. De;i la locul respectiv nu existd marcaj pietonal (acesta existdnd in imediata apropiere), se afla amplasat, totugi, un indicator de avertizare ,,Atenfie, copii!".

inrebare Ce solufie se impune pentu rezolvarea acfiunii civileT Se poate reline existenla unei culp comune fut producerea prejudiciului?
Spefa

nr.28

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiunea de omor. In fapt, s-a refinut cd inculpatul se afla intr-un bar impreund cu alte persoane, printre care ;i victima, aflatd in stare de ebrietate. Aceasta din urmd a adresat insulte inculpatului, motiv pentru care barmanul i-a scos pe cei doi afard. Dupd ce au fost scogi din local, victima l-a lovit pe inculpat pe la spate, dobordndul la pdmdnt. in continuare, victima a aplicat lovituri 9i fiilor inculpatului. Inculpatul, care pdnd in acel moment avusese o pozilie conciliantd, vizdnd actele de agresiune indreptate impotriva fiilor sdi (din care unul minor, in v6rstd de 17 ani), putemic tulburat, s-a ridicat gi a lovit victima, pe la spate, cu cutritul. Leziunile suferite de victimd i-au pus in pericol via{a.

in latura civild a cauzei, unitatea spitaliceascd

care a acordat asistenfd medicald

victimei s-a

constituit parte civild cu sumele cheltuite in acest scop. Partea civild, la rdndul ei, a solicitat instanfei de judecaL{ obligarea inculpatului la plata unor
sume de bani, cu titlu de daune materiale $i daune morale. Inculpatul a fost de acord sd pldteascd despdgubirile pretinse de partea civild.

intebare
Ce solugie se impune ?n spela

pivind justa rezolvare

acliunii civile7

Spela nr.29 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt calificat. Persoana vatamata s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilor sustrase. Pentru aceastd sumd, partea civild nu a solicitat ;i plata dobdnzilor legale. Instanfa de judecatd a dispus, in rezolvarea laturii civile, obligarea inculpatului la plata sumei solicitate, plus dobdnzile legale aferente sumei, cu incepere de la pronunfarea sentinfei gi pAnd la achitarea debitului.

inteteri
a). Este legatd solufia instantei de judecatd? b). in ipoteza In care partea civild soliciti instanfei ca inculpatul sd fie obkgat Ia despdgabiri constdnd int-o sumd determinati, poate instanfa sd fixeze cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, rezultati din evaluatea ipoteticd realizatd de expert?
Spefa nr. 30 InculpaJii au fost trimiqi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de viol. In solu{ionarea laturii civile, avdnd in vedere cd persoana vdtdmata s-a constifuit parte civild cu 80.000.000 lei (ROL), instanfa de judecata i-a obligat sd pldteascd acesteia carc 40.000.000

lei (ROL) fiecare.


intrebare

Este legald solulia instmlei de judecatd de obligare a inculpaflor la plata despdgubirilor civile pe cote-pdrfi?
Spefa

nr.31

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArpirea infracfiunii de ucidere din culpd. In solufionarea acfiunii civile, instanfa a obligat inculpatul sd pldteascd pd4ii civile despdgubiri globale in sumd de 100.000.000 lei (ROL), reprezentdnd cheltuieli de inmormAntare ;i despdgubiri sub forma unor presta{ii periodice lunare pentru cei doi copii minori ai victimei.
Drept procesuol penol
55

Copitolul lll

Spefe

La stabilirea prestafiei lunare periodice a inculpatului condamnat cdtre copiii victimei s-a luat in considerare media lunard a salariului Ei a celorlalte venituri realizate de victimd inainte de deces.

tnreAari a). Este legatd hotdrfirea instanlei de judecati cu privire la rezolvarea acsiunii civile? b). In ipoteza in care, pe parcursul Sedingei de judecatA, pafiea civild solicitd actualizarea sumei pretinse drept despdgabiti, ce solufie se impune?
Spefa nr.32 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infrac{iunii de distrugere. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, folosind tractorul, i-a distrus pdrfii vatdmate cultura de de pe terenul atribuit de comisia pentru reconstituirea dreptului de proprietate porumb qi
funciar6.

"uttofi,

Partea vdtImatd s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilor distruse. Instanfa de judecatd a admis cererea pdrfii civile obligAndu-l pe inculpat la plata sumei de bani pretinse de partea civild.

apel,-partea civild a solicitat majorarea cuantumului despdgubirilor civile, solicitAnd instantei sd procedeze la repararea prejudiciului real, calculat prin aplicarea coeficientului de inflafie.

in

tnrebarc Ce solulie se imPune in sPefd?


Inculpatrii au fost trimili in judecatd pentru sdvArgirea infrac{iunilor de tulburare de posesie. Pdrfile civile au solicitat obligarea inculpafilor la despdgubiri civile. Instanfa de judecatd a dispus achitarea inculpalilor, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b) C.pr.pen. (fapta nu este prev1nutd de legea penald). De asemenea' s-au respins cererile pdrtilor vdtdmate cu privire la acordarea despdgubirilor.

Spefa nr.33

inrebare Este legald solufia instanfei

de

judecati cu referire Ia rezolvarea acfiunii civile?

56

Drept procesuol penol

Grile

Copitolul lll

Secfiuneo lll Grile


Se va dispune scoaterea de sub urmirire penali in urmitoarele ipoteze: a). fapta nu existd; fapta nu este prevdzutd de legea penald; b). fapta nu prezintd gradul de pericol social al unei infracJiuni; a intervenit decesul fdptuitorului; c). faptei ii lipseqte unul din elementele constitutive ale infracfiunii; lipseqte plAngerea prealabild a persoanei vdtdmate;
1-.

d). pa4ile s-au impdcat.

2. invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, in ipoteza dispunerii incetirii urmiririi penale ori incetflrii procesului penal pentru urmitoarele considerente:
a). partea vdtamata qi-a retras plAngerea prealabild; b). pd4ile s-au impdcat; c). in ipoteza in care se constatd cd faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infracfiunii; d). dacd se constatd cdfapta nu este prevdzatd, de legea penald. 3. Ce solufie se impune in ipoteza in care nu existi invinuit in cauzi qi s-a implinit termenul de prescripfie al r[spunderii penale? a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). incetarea urmdririi penale; c). cercetdrile se continud in vederea descoperirii fdptuitorului; d). clasarea.

4. Repararea prejudiciului in naturl se poate face: a). prin restituirea lucrurilor, prin plata unor despdgubiri bdneEti, prin restabilirea situatriei anterioare sau prin orice alt mijloc de reparare in naturd; b). prin plata unor despdgubiri bdnegti, prin restituirea lucrurilor sau prin restabilirea situatriei anterioare; c). prin restituirea lucrurilor, prin restabilirea situafiei anterioare, prin desfiintarea totala sau patiald a unui inscris ori prin orice alt mijloc de reparare in naturi; d). numai pe calea unei actriuni introduse la instan{a civild.

5. Hotflrffrea definitivl a instanfei penale are autoritate de lucru judecat in fala instanlei civile care judeci acfiunea civili cu privire la:
a). solu{ionarea acfiunii civile; b). orice aspect care intereseazd solufionareaca:uzei; c). existenta faptei, cuantumul despdgubirilor civile, persoana fdptuitorului qi vinovilia acestuia; d). existenla faptei, a persoanei care a sdvdrqit-o gi a vinovdfiei acesteia.

civill in procesul penal se poate exercita impotriva: padii vdtdmate gi persoanei responsabile civilmente; b). inculpatului, mogtenitorilor inculpatului qi padii responsabile civilmente; c). pa4ii responsabile civilmente, cu condilia ca inculpatul sd se sustragd de la judecarea cauzei; d). inculpatului, pdrfii civile 9i pd4ii responsabile civilmente.
6. Ac{iunea
a).

7. Ac.tiunea penali: a). se poate pune in mi;care prin ordonanld a procurorului; b). are drept obiect tragerea la rdspundere civild a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). apa4ine persoanei vdtdmate, in ipoteza in care ac{iunea penala se pune in miqcare la plAngerea prealabild; d). se pune in m$care in momentul pronunfdrii hotardrii definitive de condamnare.. 8. Adagiul latin electa una via, non datur recursus ad alteram semnific5: a). dreptul persoanei vdtdmate de a-gi valorifica pretenfiile civile ce rezultd din infracliune in fafa instantei penale; b). dreptul pddii civile de a face recurs impotriva hotardrii instanfei prin care se rezolvd latura civild; c). regula conform cdreia persoana prejudiciatd, odatd ce a ales una din cele doud cdi puse la dispozifie pentru acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate pdrdsi calea respectivd; d). dreptul persoanei vdtdmate de a se constitui parte vatdmatd ori parte civil6, in funclie de aprecierea acesteia.

Drept procesuol penol

57

Copilolul lll

Grile

9. Acfiunea civilfi: a). se pune in miqcare prin rechizitoriul procurorului; b). are drept obiect Eagerea la rispundere penald a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). aparfine statului; d). presupune provocarea unui prejudiciu prin sdvirgirea unei infracfiuni. 10.

Trislturile acfiunii

penale:

a). acfiunea penald aparfine stafului; in situafiile in care sesizarea instanfei de judecatd se face prin plingerea prealabilS a persoanei vdtimate, acJiunea penald apa4ine acesteia din urmd; b).

acfiunea penald este accesorie acfiunii civile; c). acfiunea penald este personald; d). acfiunea penald se poate exercita qi in fa{a unei instan{e civile, in ipoteza suspenddrii procesului penal. 11. Actele prin care se poate dispune punerea in mipcare a acfiunii penale: a). ordonanfa procurorului (in timpul fazei de urmdrire penald); b). rechizitoriul intocmit de procuror (la momentul inceperii urmdririi penale; c). pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate adresatd organelor de urmdrire penald; d). ?n cursul fazei de judecatd, numai prin incheiere a instanfei de judecatd.
12. Pronun!ffnd achitarea, instanla

Ei a daunelor morale potrivit legii civile: a). c6nd se constatd cd,fapta nu prezintd gradul de pericol social al unei infracfiuni; b). cdnd partea vdfidmatd qi-a retras plAngerea prealabild; c). cdnd se constatd existenfa unei cauze de nepedepsire; d). cAnd inculpatul a decedat pi mo;tenitorii acestuia au fost introdusi in cauzd..

penali poate obliga la repararea pagubei materiale

13. Procurorul poate renunfa la exercitarea a{iunii penale? a). nu, deoarece Ministerul Public reprezintd,interesele statului in cadrul procesului penal; b). nu, deoarece acfiunea penald este irevocabild; c). doar in ipotezain care a intervenit prescripfia rdspunderii penale; d). da, in situafiile in care invinuirea nu este confirmatd, iar procurorul pune concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal.
14. Pe parcursul urmdririi penale se constatfi ci faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infracfiunii. Se va dispune: a). clasarea (dacd nu a fost pusd in miqcare acfiunea penald); b). incetarea urmdririi penale; c). scoaterea de sub urmdrire penald; d). incetarea procesului penal. 15. inainte cu o zi de prezentarea materialului de urmirire penali inculpatul decedeazi. a). organele de cercetare ale politriei judiciare vor dispune scoaterea de sub urmdrire penald; b). procurorul va dispune incetarea urmdririi penale; c). procurorul va propune instan{ei de jude-

catd competente clasarea cauzei], d). la propunerea organelor de cerceta.re ale poli{iei judiciare procurorul va dispune scoaterea de sub urmdrire penald.

Trisiturile acliunii civile: a). ac{iunea civild este disponibild; b). acfiunea civild este principala ac{iunii penale; c). acJiunea civild este individuald; d). acfiunea civild aparfine Ministerului Public.
16.

civili si poatfi fi exercitati in cadrul procesului penal: a). infracfiunea trebuie sd producd un prejudiciu material sau moral; b). intre infracfiunea sdvdrqitd 9i paguba reclamatd nu trebuie sd existe un raport de cauzalitate; c). prejudiciul trebuie sd fie actual; d). prejudiciul trebuie sd fi fost repalat.
17. Pentru ca acfiunea 18. incetarea

urmiririi penale

se

poate dispune daci:

ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infractiunii; c). mituitorul a denunfat fapta autoritdtrilor dupi punerea in mi;care a acfiunii penale; d). a intervenit graJierea faptuitorului.
a). partea vdtdmatd s-a impdcat cu inculpatul; b). faptei

19. Acfiunea civili se pornepte qi se exerciti din oficiu: a). c6nd cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de
Drept procesuol penol

Grile

Copitolul lll

exercifiu restrf,nsd; b). cdnd persoana vdtdmatd este o unitate dintre cele la care se rcfefi, afi. I45 din Codul penal; c). cdnd prin infracliunea comisd au fost cauzate consecinfe deosebit de grave; d). cAnd persoana vdtdmatd nu
a.re

domiciliul in Romdnia.

20. Se dispune achitarea inculpatului. Instanfa penali nu acordi despigubiri civile daci se constati c5: a).fapta nu prezinti gradul de pericol social al unei infracfiuni; b). fapta nu existd; c). faptei ii lipseqte vreunul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; d). existd o cauzdcare inldturd caracterul penal al faptei.

a)' faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; b). fapta nu este prevdzutd de legea penald; c). inculpatul a decedat; d). existd vreuna din cauzele de nepedepsire.
22. Dacil se constati implinirea termenului de prescripfie a rispunderii penale, iar fiptuitorul nu a fost descoperit se va dispune: a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). continuarea cercetdrilor in vederea descoperirii
fdptuitorului; c). clasarea; d). incetarea urmdririi penale.

pronunli achitarea inculpatului.Instanfa nu va soluliona acfiunea civili daci constati ci:


21. Se

se

c). procurorul va dispune solulia achitdrii; d). instanfa va dispune incetarea procesului penal.

23.intimpul fazei de judecati partea vitimati gi incurpatul se impaci. a). procurorul va dispune incetarea procesului penal; b). instanfa va dispune clasarea cauzei;

24. Acfiunea penali se poate pune in mipcare prin urmfltoarele acte: a). incheierea instanfei de judecatd, dacil se constatd necesitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte ;i procurorul nu participd la gedinfa de judecatd; b). rezolu{ia intocmitd de procuror, cdnd plAngerea prealabild se adreseazd organelor de urmi[rire penald; c). declaralia verbald a procurorului, la terminarea urmdririi penale; d). hotdrdrea instantrei de judecat6 de condamnare a inculpatului.

vitimati se poate face: instanle, pdnd la terminarei cercetarii judecdtoreqti; c). pAnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procuror; d). oricAnd pe parcursul procesului penal.
a). in tot cursul urmdririi penale; b).

25. Declarafia de participare in procesul penal in calitate de parte

in fafa primei

?.6-

s-au impicat. Instanfa va dispune: a). continuarea procesului penal, pentru constatarea nevinovdfiei inculpatului; b). incetarea procesului penal, inbaza art. 10 lit. h) C.pr.pen.; c). instantra va lua in considerare atdt dezincriminarea faptelor (pronunfdnd achitarea inculpatului) cdt 9i impdcarea pd4ilor (pronunf6nd incetarea procesului penal); d). achitarea inculpatului,inbaza art. 10 lit. b) c.pr.pen.

intr'o cauzi penali, in care a intervenit dezincriminarea faptelor penale, pnr{ile

2T.inipotezain care persoana vitirnati, care nu s-a constituit parte civili in procesul penal, a introdus la instanfa civili acliune pentru repararea pagubei materiale 9i a daunelor morale pricinuite prin infracfiune a). judecata in fafa instanfei penale se suspendd pdnd la rezolvarea definitivd a catzei civile; b). cererea de reparare a prejudiciului va fi respinsd, urmAnd ca acfiunea civild sd fie exercitatd in cadrul procesului penal; c). judecata in fafa instantrei civile se suspendd pdnd la rezolvarea definitivd a cauzei penale; d) cele doud procese se vor desfdEura concomitent, fdrd, ca instanp civild sd se poatd pronunta asupra vinovdfiei fdptuitorului ori asupra incadrdrii juridice.
28. Hotirdrea definitivi a instanlei civile prin care a fost solufionati actiunea civild a). are autoritate de lucru judecat infala instanfei penale cu privire la existenfa faptei, a persoanei care a sdvdrgit-o ;i a vinovdfiei acesteia; b). nu are autoritate de lucru judeiat in fafa
Drept procesuol penol
59

Copilolul lll

Grile

organelor de urmdrire penald gi a instanfei penale cu privire la existenfa faptei, a persoanei care a sdvdrgit-o qi a vinovdfiei acesteia; c). poate fi desfiinfatd prin hotdrArea instantrei penale dacd aceasta constatd existenfa vinovd{iei persoanei trimisd in judecatd; d). poate fi admis6 ca mjloc de probd in cadrul procesului penal.

producerii unui accident de circulafie), persoana vitimati a suferit un prejudiciu material de 25.000lei (RON)' reprezentind cheltuieli de spitalizare. De asemenea, in urma accidentului, magina pirfii vitimate a fost avariati, repararea acesteia frind evaluatfi la 3.500lei (RoN). Exercitarea actiunii civile in procesur penar va urmiri: a). doar recuperarea prejudiciului material in sumd de 25.000 lei (RON); b). doar recuperarea prejudiciului de 3.500 lei (RON); c). tragerea la rdspundere penald 9i civild a inculpatului; d). recuperarea atdt a prejudiciului in cuantum, de 25.000 lei (RON), c6t qi a prejudiciului
reprezent6nd contravaloarea reparafiilor autoturismului. 30. Procurorul va susfine in fala instanfei acfiunea civil[: a). in ipoteza in care persoana vdtdmatd s-a constituit parte civila, iar procurorul apreciazd ci pretenfiile acesteia sunt justificate; b). cAnd persoana vdtirmatd este o unitate de interes public; c). cdnd cel viitdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exercitriu restrdnsd, doar dacd.reprezentanfii acestuia au solicitat instantrei de judecatd repamrea prejudiciului; d). doar in cauzele in care prin infracfiune s-au produs consecinfe deosebit de grave.

29.inurma sivdrqirii unei infracliuni de vitlmare corporali din culpi (ca urmare

civili in procesul penal se poate face: a). in tot cursul urmdririi penale; b). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procuror; c). din momentul punerii in mi;care a ac{iunii penale pdnd la terminarea dezbaterilor; d). oricdnd pe parcursul judecdfii in primd instanfd.
31. Declarafia de constituire ca parte 32. Instan{a de judecatd constatd existenla unei cauze de nepedepsire. Se va dispune: a). scoaterea de sub urmfire penald; b). incetarea procesului penal; c). achitarea inculpatului: d). clasarea cauzei. 33. Acfiunea penali: a). se poate pune in migcare, in cursul fazei dejudecatii, numai prin incheiere a instanfei de judecatd; b). se poate exercita ?n tot cursul procesului penal; c). aparfine statului numai in ipoteza in care se pune in migcare din oficiu; d). se poate exercita atat in fafa instanfei penale, cit qi in fafa instanfei civile.
34. in ipotezadispunerii incetirii urmirii penale, invinuitul ori inculpatul poate solicita continuarea procesului penal daci s-a constatat: a). existenfa vreunei cauze de nepedepsire; b). cd parfile s-au impdcat; c). cd faptei ii lipsegte gradul de pericol social al unei infracfiuni; d). cd fapta nu a fost sdvArtitd de invinuit ori inculpat.

35. Acliunea

civili nu se poate exercita in cadrul procesurui penal dac[:

a). prejudiciul a fost repara| b). prejudiciul nu este actual; c). cererea de constituire caparte civild a depdgit momentul ludrii primei declaratii a invinuitului; d). infracfiunea sdvdrgit6 presupune punerea in migcare a acfiunii penale la pldngerea prealabild a persoanei vitdmate.

60

Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copilolul

FUNDAMENTALE ALE PROCESUTUI PENAL iru

NOTTUNT GENERALE pRtVtND PROCESUL PENAL 9I DREPTUL PROCESUAL PENAL. PRINCIPIILE

Copilolul

nouAun

Spela nr. 1 Limitdndu-se la a-i intreba pe inculpafi gi martori dacd igi menlin declaratriile date in cursul urmdririi penale, prima instanfd a incdlcat dispoziliile procesuale referitoare la aflarea adevdrului. Astfel, potrivit art. 3 C.pr.pen., ,,in desfdqurarea procesului penal trebuie sd se asigure aflarea adevdrului cu privire la faptele gi imprejurarile caluzei, precum gi cu privire la persoana fdptuitorului". Totodatd, potrivit art. 287 alin. (2) C. pr. pen., ,,instanfa de judecatd igi exercitd atribufiile in mod activ, in vederea afldrii adevdrului pi a realizdrii rolului educativ al procesului
penal".

De asemenea, judecata s-a desfdqurat prin incdlcarea dispoziliilor relative la modul de ascultare a inculpafilor gi martorilor. in acest sens, potrivit art.7l alin. (3) qi (4) C.pr.pen. qi art. 86 C. pr. pen., inculpafii qi martorii sunt mai intdi ldsa{i sd declare tot ceea ce gtiu in cauzd.
Spefa

nr.2

Avdnd in vedere cd autorul plAngerii prealabile a ardttat cd este posesorul de fapt al terenului 9i ca paguba s-a produs in patrimoniul sdu, se impunea ca instanfa sd verifice dacd intr-adevdr persoana ce se pretinde vdtdmati prin sdvdrgirea infracfiunii a avut posesia terenului gi dacd culturile au fost realizate de ea gi de familia sa. in mod contrar, prin inldturare a de plano a prercnfiilor sale, pentru motivul cd nu este titulard a dreptului de proprietate, se restrdnge in mod nejustificat protecfia legala pe care o conferd prevederile aft.217 alin. (1) C. pen., instanfa nemanifestdnd rol activ in solutionarea caazei.
Spefa nr.3 Prin respingerea nemotivatd a cererilor inculpatului de efectuare a unei expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Ministerul Justiliei, atdt prima instan{d, cat $i instanla de apel au stabilit situafia de fapt gi vinovdfia inculpatului pebaza unui probatoriu incomplet, fdrd exercitarea rolului activ prevdzut in art. 4 5i287 C.pr.pen., pentru aflarea adevdrului, potrivit principiului inscris in art. 3 C.pr.pen., in ce privegte dinamica producerii accidentului. Acest aspect nu putea fi clarificat decdt prin dispunerea 9i efectuarea unei expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngd

Ministerul Justiliei.

inbaza acestor considerente, tecursul inculpatului va fi admis, se vor casa atAt decizia recuratd,, cdt qi hotdrdrea instanfei de fond, urmdnd a se dispune efectuarea unei expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Ministerul Justitriei.

Spefa

nr.4

Potrivit arr. 65 C.pr.pen., sarcina administrdrii probelor in procesul penal revine organelor de urmdrire penald qi instanfei de judecatd, inculpafii nefiind obligafi sd-qi dovedeascd nevinovd.{ia, beneficiind de prezumfia de nevinovdfie, aga cum rezultd qi din prevederile art. 52 gi art. 66 C.pr.pen. Pe de altd parte, nici o persoand nu poate fi condamnata decdt in mdsura in care i s-a dovedit vinovdfia pentru sdvdrgirea unei infracfiuni fdrd nici un dubiu. Din procesul-verbal de constatare incheiat de lucrdtorii de polilie rezultd cd atdt patrula poliliei, cdt gi locuitorii din blocurile aflate in apropiere au fost atra$i de zgomote puternice. in apropierea autoturismului aparfinAnd persoanei vdtdmate T.T. (dar ;i in apropierea autoturismuDrept procesuol penol
325

Copitolul

Solufiile spefelor

lui inculpatului C.I., aspect ignorat in mod inexplicabil) au fost identificafi cei doi inculpali, C.I. avAnd in mdnd o qurubelnitd. Avdnd in vedere cd de la fatra locului nu au fost ridicate urme, cd inculpafii nu au recunoscut cd au vrut sd fure gi cd singura probd ?mpotriva lor este reprezentatd de procesul-verbal de constatare, in lipsa oricdror alte probe care sd ateste cd inculpafii au comis tentativa qi, respectiv, complicitatea la tentativa de furt calificat, singura solufie care se impune este achitarea inculpafilor in baza afi^ Il pct. 2 lit. a) si art. 10 lit. a) C.pr.pen., deoarece nimeni nu poate fi condamnat doar pe simple banuieli ale unor persoane, chiar dacd acestea au calitatea de lucrdtor de polifie.
Spefa nr. 5

Articolul 8 C.pr.pen. prevede obligafia ca pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{eleg limba romAnd ori nu se pot exprima sd li se asigure, in mod grafuit, posibilitatea de a lua cunogtinfa de
piesele dosarului, dreptul de a vorbi 9i dreptul de a pune concluzii in instanfd prin interpret. Legea nu impune insd prezenfa unui traducitor gi la incheierea unui proces-verbufd" "onstatare de cdtre organele de politrie, lucru, de altfel, dacd nu imposibil, cel pufin foarte greu de realizat practic. ln baza acestor considerente, apelul inculpatului pentru nerespectarea principiului limbii in care se desfdgoard procesul penal urmeazd afi respins ca nefondat.

Spela nr.6 Potrivit art. 8 C.pr.pen., numai pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{eleg limba romAnd ori nu se pot exprima li se asigurd, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunogtinfd de piesele dosarului, dreptul de a vorbi gi dreptul de a pune concluzii ?n instanld prin interpret. Din moment ce, in spefd, inculpatul, cetdfean al Republicii Moldova, a afirmat cd vorbegte romAneqte, faptul cd el nu gtie sd citeascd gi sd scrie in limba romdnd nu impune folosirea unui interpret, deoarece oralitatea constituie unul din principiile fazei dejudecatd. Spefa nr. 7 Potrivit art. 6 C.pr.pen., dreptul de apdrare este garantat inculpatului, acesta avdnd dreptul de a fi asistat de apdrator pe tot parcursul procesului penal. Instanfa, nepronunfdndu-se asupra cererii formulate de inculpat de a dispune amdnarea cauzei pentru a-i da posibilitatea de a-gi angaja un apdrdtor, a incalcat acest drept ;i, prin aceasta, l-a lipsit pe inculpat de posibilitatea de a beneficia de apdrdrile pe care avocatul ales le-ar fi putut face la un alt termen, precum qi de posibilitatea ca, in acest mod, sd influenleze solufionarea cauzei.
Imprejurarea cd instan{a de apel nu a avut la dosar cererea de amdnare pentru lipsd de apdrare formulatd de inculpat gi depusd la registraturd in preziua termenului de judecatd nu poate sd impieteze asupra dreptului de aparare al inculpatului. Gregeala este de ordin administrativ si este imputabild instanfei, nu inculpatului, care nu trebuie sd-i suporte consecinfele. Spe(a nr. 8

juridicd a acesteia qi dreptul de a fi asistat de un apdrdtor, s-a incdlcat principiul garantdrii dreptului de apiirare. Aceastd neregularitate procesuald nu intrd insd in categoria nulitdtrilor absolute men{ionate in mod expres in art. 197 alin. (2) C.pr.pen., ci in categoria nulitdtrilor relative reglementate in art. 197 alin. (1) ;i (4) C.pr.pen., ceea ce conduce la concluzia cd nulitatea actelor de urmdrire penald poate fi invocatd numai in timpul efectudrii actului, cdnd partea este prezentA, sau la primul termen de judecata cu procedura completd, cdnd partea a lipsit la efectuarea actului. Cum nulitatea nu a fost invocatd, pentru prima oard, decdt in fafa instanfei de recurs, admiterea cererii inculpatului aparc ca fiind gregitd.

Prin incdlcarea de cdtre organul de cercetare penald a obligaliei de a-l incuno$tintra pe invinuit, de indatd qi mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea

326

Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copilolul ll

CAPITOLUL II PART|CTPANTil tN PROCESUL PENAL

Spefa nr. 1 Potrivit art.174 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cdilor de
atac.

in

spe1d,

din moment ce inculpatul a fost reprezentat la judecarea recursului de cdtre un

apdrdtor ales, care a pus concluzii in numele sdu, cazul prevdzut in art. 386 lit. a) C.pr.pen., cAnd procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-ajudecat cauza de cdtre instanta de recurs nu a fost ?ndeplinitd conform legii, nu poate fi invocat, urmdnd ca cererea de contesta{ie ?n anulare sd fie respinsa ca fiind nefondatd. In mod similar se pune problema qi pentru ipoteza in care inculpatul, chiar dacd face dovada

imposibilitdlii de prezentare la termenul de recurs ;i de inqtiinfare a instanfei despre aceastd impiedicare, a fost reprezentatin recurs de cdtre un apdrdtor ales. De asemenea, cererea de contestafie in anulare, introdusd inbazaart. 386lit. a) ;i b) C.pr.pen. (inculpatul a fost nelegal citat qi, fiind plecat din trarA, s-a aflat ?n imposibilitatea de prezentare
9i de ingtiinfare a instanfei despre aceastd impiedicare), va fi consideratd cafiind nefond atd, atdta vreme cdt inculpatul a fost reprezentat lajudecata in recurs de cdtre un apdrdtor ales.

Spela

nr.2

Calitatea de reprezentant se dovede$te cu un mandat judiciar pentru exercitarea dreptului de


reprezentare.

Cum in spefd, pafiea responsabila civilmente este o persoand juridicd, justificarea calitdtii de reprezentant trebuie fdcutd prin delegafie scrisd, semnatd fie de directorul general, fie de ;eful oficiului juridic. in aceste condilii, deqi in incheierea de Eedin@ se menfione azd prezen[a pd4ri responsabile civilmente prin consilier juridic, nu se indicii numele acestuia, nu se aratd concluziile sale cu privire la solufionarea cauzei, iar in dosar nu existd nici o delegafie. In aceastd ipotezd,, in mod greqit s-a considerat cd partea responsabild civilmente a fost prezentd la termen gi in mod gregit nu a mai fost citatd pentru termenele ulterioare.

pPeta nr.3 In cadrul cdilor de atac, deEi reprezentarea inculpatului este permisa, potrivit art.174 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., absenfa acestuia nu putea fi suplinitd de apdrdtorul desemnat din oficiu, care sd-l reprezinte, cdcireprezentarea neputdnd fi decdt legald sau conventionald, apdrdtorul din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant. Reprezentarea legald poate avea loc doar in cazal persoanelor lipsite de capacitatea de a sta justilie sau al persoanelor juridice, iar reprezentarea convenfionald numai inbaza unei conin

venfii de mandat. Delegafia emisa de baroul de avoca{i nu atribuie calitatea de reprezentant apdratorului desemnat din oficiu, ci numai celui ales, cdci numai in acest caz, avdndlabazd alegerea fdcuta de parte, ea dobdndeqte 9i valoarea unei imputemiciri.
Spefa

nr.4 in

in cazul persoanelor fizice ia na$tere prin acordul de baza unui contract de mandat, reglementat, in principiu, de dispoziliile art. 1552-1592 Cod civil qi normele de procedurd civild ;i penald. Mandatarul cu procurd generald poate sd reprezinte in judecatd pe mandant, numai dac6 acest drept i-a fost dat anume, aceasta insemndnd, de reguld, cd in cuprinsul contractului este necesard 9i obligatorie inseratea consimfdmdntului mandantului de a fi reprezentat in judecatd de cdtre mandatar. Aceasti dispozitrie de excepfie nu opereazd pentru actele procesuale de dispozilie, cum sunt chemarea injudecatd, achiesatea sau renunfarea lajudecatd, care pot fi aduse la indeplinire de cdtre mandatar numai dacd este imputemicit in acest scop printr-o procura speciald.
voin{d al pdrfilor,
Drept procesuol penol
327

Reprezentarea convenfionald judiciard

Copitolul ll

Solufiile spefelor

In acest sens, instanfa de recurs a refinut cd apdrdtorul inculpatului nu avea mandat special in vederea retragerii apelului acestuia. in considerarea acestui aspect, potrivit prevederiloi art.369 C.pr.pen. (... retragerea trebuie sd fie fdcutd personal de parte sau prin mandatar special...), decizia instanfei de apel a fost casatd, iar canza a fost retrimisd instanfei de apel spre judecarea in fond a apelului. Spefa nr. 5 Potrivit afi.483 alin. (1) C.pr.pen., cauzele in care inculpatul este minor se judecd, potrivit regulilor de competenfd obiqnuite, de catre judecdtori anume desemna{i potrivit legii (la instan{ele unde nu fiinfeazd sec{ii pentru minori qi familie). Cauzele in care inculpatul este minor
judecd de cdtre judecdtori desemnafi de pregedintele instanfei; acest complet rdmdne competent sd judece qi face aplicafia dispozitriilor procedurale speciale privitoare la minori chiar dacd, dupa data sesizdrii instanfei, inculpatul a implinit vdrsta de 18 ani. In spefd, completul de judecatd a fost format din judecdtori care nu erau special nominalizafi sd judece cauzele penale cu inculpa{i minori. in raport de cele menfionate, hotdr6rea instanfei de fond este lovitd de nulitate absolutd, potrivit art. 197 alin. (2) C.pr.pen., fiind incdlcate dispozitriile relative la compunerea completului de judecatd.
se

Spela

nr.6

Rafiunea intocmirii minutei imediat dupd deliberare, potrivit art. 309 C.pr.pen., o constituie asigurarea garanfiei cd cele inserate in dispozitivul hotdrerii, care se intocmegte mai tdrziu, sunt expresia rezultatului deliberdrii atdt din punctul de vedere al confinutului, cdt Ei din acela al identitd{ii judecdtorilor care au participat la judecatd ;i deliberare. in aceste condilii, lipsa minutei de la judecata fondului face imposibila verificarea respectdrii

dispoziliilor privind deliberarea gi compunerea instanfei, echivalAnd cu incdlcarea prevederilor legale relative la compunerea instanfei, cauzd de nulitate absolutd a hotdrArii pronuntate, potrivit art.197 alin. (2) C.pr.pen.
Spela nr. 7 Nesemnarea minutei de cdtre unul dintre judecdtorii instanfei de apel, chiar gi in condiliile in care decizia a fost semnatd de cdtre acegtia, atrage sancfiunea nulitdtii absolute a hotdririi, neexistdnd garanfia solufiondrii cauzei
punerea completului de judecatS.

in conformitate cu dispoziliile legale privitoare la

com-

Spefa nr. 8
Dacd minuta a fost semnatd. de cdtre toti membrii completului de judecatd qi dacd numdrul acestora corespunde celui prevdzut de Legea privind organizneajudiciara, existd certitudinea cd instanfa a fost compusd in mod legal. Minuta, care se redacteazd, imediat dupd deliberare, gi nu hotdrdrea care se redacteazd, ulterior, este aceea care reflectd cu exactitate modul in care a fost compusd instanfa de judecatd. Chiar dacd hotdrArea este semnatd de un numdr mai mic sau mai mare de judecdtori, in raport cu numdrul celor care au iscdlit minuta, aceastd imprejurare este lipsitd de relevanfa in ceea ce prive$te modul de compunere a instantei, cdci numai minuta este expresia nemijlocitd atdt a ceea ce s-a hotdrdt, cAt gi a numdrului $i identitdfii judecdtorilor care au solufionat cauza. Nesemnarea hotar6rii de cdtre unul dintre membrii completului, in aceste circumstanfe, nu poate fi asimilatd nelegalei compuneri a instan(ei, caz de nulitate absolutd. Aceastd neregularitate procesuald nu poate atrage decdt o eventuald sancfiune a nulitdfii relative, care opereazd in condifiile afi. 197 alin. (4) C.pr.pen., adicd numai atunci cdnd a cauzat pd4ii care o invocd o vdt[mare ce nu ar putea fi inldturatd in alt mod ori cAnd anularea actului este necesard pentru aflarea adevdrului qi justa solufionare a cauzel

Spela

nr.9

Potrivit afi. 76 C.pr.pen., organul de urmdrire sau instanfa de judecatd are obligafia de a chema, spre a fi ascultatd, persoana care a suferit o vdtdmare prin sdv6rgirea infracfiunii gi de a-i pune in vedere, inainte de ascultare, cd poate participa in proces ca parte vdtdmatd, iar dacd
328

Drepi procesuol penol

Solufiile spefelor

Copitolul ll

Omisiunea organelor de urmdrire penald qi a instanfei de judecatd de a chema in proces pdrin{ii victimei, in circumstanfele existente in spe{d, echivaleazdcu lipsa de rol activ, fiind totodatd qi o incdlcare a dispoziliilor art.76 C.pr.pen. De altfel, chiar in lipsa datelor existente in dosar despre pdrinfii victimei, organul de urmdrire penald $i instanta de judecatd aveau obligafia de a identifica qi chema in proces pe pdrinfi, avind in vedere cd, potrivit unui principiu de bazd al Codului familiei, membrii familiei sunt datori sd-qi acorde unul altuia sprijin moral 9i material.
Spe{a nr. 10 Persoana care, dupd ce a dat mita inculpatului, a denunfat fapta in conditriile art.255 alin. (3) C.pen. nu poate avea in procesul penal declan$at impotriva func{ionarului mituit calitatea procesuali de parte vdtdmatd. Astfel, atdta vreme cAt a comis, la rAndu-i, o fapta penald, pentru care insd beneficiazd de impunitatea prevdzutd in textul sus-menfionat, nu se poate considera cd. a suferit vreo vdtimare prin infracfiunea comisd de inculpat. in acelagi sens, potrivit art.255 alineatul final C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie mituitorului, pentru ipoteza

a suferit o paguba materiald, cd se poate constitui parte civild.

in catre mituitorul se autodenuntd.


aceste circumstanfe, persoana care a dat mitd gi apoi a denunfat fapta va participa in procesul penal in calitate de martor.

in

Spefa nr. LL Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmdririi penale, precum Ei in fata instanfei de judecata pdnd la citirea actului de sesizare. Potrivit principiului disponibilitdtrii, care grerrreazd solufionarea laturii civile a unei cauze penale, persoana vdtdmatd are dreptul de a se constitui sau nu parte civild in cauza penali. Cum aceastd constituire trebuie fdcutd numai p6nd la termenul prevdzut de art. 15 alin. (2) C.pr.pen., se prezumd cd persoana vdtdmatd a infeles sd nu aldture acfiunea civild celei penale, avAnd posibilitatea introducerii unei acliuni civile separate, la instanta civild. Excepfia de la aceastd reguld cu privire la momentul-limitd de constituire ca parte civild in pro""ruip"nal o constituie situatria in care inculpatul acceptd o astfel de constituire tardiv6. in spefi, nu rezaltd cd inculpatului i s-a cerut acest accept.

Spefa nr.12

Din examinarea datelor existente in cauzd,, se constatd cd instan{a a refinut corect cd inculpatul, reacfiondnd la atitudinea violenta a pd{ii vdtdmate, a acfionat in condiliile stfii de provocare.

Ca urmare a retinerii corecte a stdrii de provocare, in mod justificat a fost admisd in parte cererea de despdgubiri civile formulatd de partea civilS. Ca atare, solufia prin care partea civild a fosr despdgubitd in limita sumei de 5.000 lei (RoN) este legald qi temeinicd. in ceea ce prive;te cererea de acordare a daunelor motale, fafd de rolul determinant al pdrfii civile in declan$area conflictului qi trindnd cont cd partea civild nu a dovedit cd i s-a cauzat ;i un prejudiciu moral, instan{a, in mod corect, a apreciat c6 acesteia nu i se cuvin daune morale.

Spefa nr. 13

Potrivit art.73lit. b) C.pen., dispozitriile referitoare la provocare sunt aplicabile in cazul in


care infracfiunea a fost sdvdrqitd sub stdpdnirea unei puternice tulburdri sau emofii, determinatd

de o provocare din partea persoanei vdtdmate produsd prin violenfa, printr-o atingere gravd adusd demnitdtrii persoanei sau prin altd acfiune ilicitd gravd. Rezultd, a$adar, cd refinerea stdrii de provocare este conditionatd de o comportare culpabild a victimei, care, prin acfiunile sale, sd fie de naturd a cavza inculpatului o puternicd stare de tulburare sub imperiul cdreia sa comita infrac{iunea. in spefd, faptul cd victima ar fi fdcut o afirmafie jignitoare fafd de soacra inculpatului, cu care se afla in conflict, nu are caracterul de culpd comun[ in raport cu atitudinea violentd a acestuia. Atitudinea inculpatului care a intenfionat suprimarea viefii pd(ii vdtdmate, manifestAndu-se de la inceput violent, a fost cauzatd de dorinfa de rdzbunare, iat nu de tulburarea produsd prin afirmatiile victimei.
Drept procesuol penol
329

Copitolul ll

Solufiile spefelor

in consecintrd, prima instanfd a solufionat greqit latura civild despdgubiri civile in procent de SoVo,gi nu integral.

cattzei, acorddnd pd4ii civile

Spefa nr. 14 Constituirea de parte civild se poate face atdt printr-o cerere scrisd, cdt gi printr-o cerere orald. Din faptul cd legea nu prevede un anumit mod de exprimare a voinlei persoanei vdtdmate, nefiind necesar ca declarafia de constituire sd imbrace o anumitd formd, se desprinde ideea cd are valoarea unei asemenea declarafii orice manifestare de voinfd din care rezultd., in mod evident, dorinla persoanei prejudiciate prin infracfiune de a fi despdgubitd. In spefd, din moment ce atAt prin plAngerea penald adresatd organelor de urmdrire penald, cAt ;i din declaralia datd in fafa instanfei, persoana vdtdmatd a cerut restituirea bunuriloifurate sau contravaloarea lor in bani, instanfa de judecatd era obligatd sd solufioneze, alifiui de actiunea penald, 9i acfiunea civild.

pneta nr.15 In cazul infracliunilor de omot, de esenfa acorddrii daunelor morale in favoarea rudelor apropiate este repararea, intr-o oarecare mdsurd, a unor suferin{e sufletegti, a unor traume efective. In spefd, sofia victimei a fost ea insdgi condamnatd pentru tentativd de omor asupra sofului, a;a incdt nu se poate vorbi de o suferin{d, in urma producerii unui rezultat pe care ea insdgi l-a dorit si urmdrit.

Intruc6t cererea de constituire ca parte civild a persoanelor vdtdmate a avut loc la aproape un an dupd momentul citirii actului de sesizare a instan{ei gi trindnd cont de refuzul inculpatului cu privire la aceastd cerere, refuz consemnat in incheierea de gedinfd, persoanelor vdtdmate nu li se va repara prejudiciul produs prin sdv6rgirea infracfiunii in cadrul procesului penal. Acestea vor putea sd-$i recupereze prejudiciul prin exercitarea unei ac{iuni civile separate. In cazul acceptului, expres sau tacit, al inculpatului cu privire la constituirea de pdrgi civile dupd citirea actului de sesizare, nulitatea relativd ce rezultd din incdlcarea prevederilor aft. 15 aln. (2) C.pr.pen. se acoperd prin neinvocarea ei de citre inculpatul prezent cdnd s-a fdcut constituirea de parte civild sau, dacd nu a fost prezent,la primul termen de judecat{ cu procedura completd.

lPeta nr.16

Spela nr. 17 Pdrintele cdruia nu i s-a incredinfat copilul va rdspunde in calitate de parte responsabild civilmente pentru prejudiciile cauzate prin infracfiune, in mdsura in care se constatd in sarcina sa vreo culpd in legdturd cu educafia minorului. in acest caz insd, rdspunderea va opera inbazaart. 998999 C.civ., Ei nu a aft. 1000 alin. (2) C.civ. in spetrd, se impune introducerea tatdlui in proces in calitate de parte responsabild civilmente, chiar in conditriile in care acestuia nu ii fusese incredin{at minorul. in acest sens, rdspunderea sa civild derivd din calitatea de pdrinte, in temeiul cdreia (atdt inainte de divod, cdt qi dupd aceea) avea obliga{ia, pe care nu ;i-a indeplinit-o, de a asigura fiului siu o educafie corespunzdtoare.
Spefa nr. 18 Cu referire la pdrin{ii inculpatului minot, deqi lor nu le este imputabila lipsa de supraveghere, instanfa trebuie sd examineze dacd gi in ce mdsurd la producerea prejudiciului a contribuit o eventuald culpd a acestora, constand in deficienfe manifestate de cdtre ei in educafia copilului lor minor, urmdnd ca,in cazul constatdrii unei asemenea culpe, rdspunderea pdrin{ilor sd fie angajatd in solidar cu minorul. in aceastd ipotezd.,prezumfia de culpd i pdrinlilor nu este bazatd exclusiv pe lipsa de supraveghere, ci gi pe carenfele in educarea copilului.

In literatura de specialitate, s-a opinat cd existd totu;i situafii

speciale,

in care lipsa

de

supraveghere conduce la inldturarea rdspunderii civile a pdrin{ilor pentru prejudiciile cau,zale de copiii lor minori. Astfel, pentru spefa in discufie, pdrinfii minorului, pe de o parte, nu au avut posibilitatea sd-l supravegheze pe acestao din cauza faptului cd, era internat in casa de copii qcolari, iar pe de altdparte, lipsindu-le paza copilului, nu aveau nici indatorirea de a da direct educa{ie acestuia gi de a-l supraveghea, fiind inldturatd astfel rafiunea prezumtriei de rdspundere
Drept procesuol penol

J L

Solufiile spefelor
in legdturd cu rispunderea institutorilor, instanfa de judecatS, la cererea persoanei vitdmate' constitfid parte civil6, are obligafia sd stabileascl cine sunt institutorii cdrora le revenea muncd, obligafia de a supraveghea minorul in afara programului zilnic de instruire, educafie 9i sosd-i introduc din ca|lzit capd4i responsabile civilmente 9i sd-i oblige la plata despdgubirilor, ilicilidar cu minorul, in ipoteza in care se va refine cd aceqtia ar fi putut impiedica sdvArgirea a minorului sau dacd ar fi anun{at de indatd tului penal dacd ar fi exercitat o strictd supraveghere conducerea gcolii despre plecarea neautorizatd a minorului'
Introducerea persoanei responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc la cererea pd4ii civile ,uu din oficiu. Introducerea din oficiu se realizeazd, in mod obligatoriu, de cdtre sdvdrsitd este instantra de judecatd, numai in ipotezele in care persoana vitdmatd prin infracfiunea restrAnsd. o persoand fdrd capacitate de exercitriu ori cu capacitate de exercitiu ln spef6, persoana vdtdmatd nu este lipsitd de capacitate de exercitriu ori nu are capacitatea de sd exerciliu restrAnsd. Rezultd cd introducerea in cauzd a eventualelor pemoane chemate partea asemenea, rdspundd civil pentru fapta minorului se realizeazdla cererea pdrtii civile. De introducerea in cauzd' inbaza afi' 16 C'pr'pen', 9i a mamei civild, p"rrourrd frzicd, nesolicit6nd cd inculpatului, degi avea posibilitatea sd facd o asemenea cerere, inseamni c6' ea a considerat existd suficiente garanfii pentru acoperirea debitului' Spefa nr. 20 Hotdrdrea instantei de judecatd este legald. poate face la ceChemarea unor persoane in proces, ca pa4i responsabile civilmente, nu se prevdzutd de lege in interesul creditorului, iar nu rerea inculpatului, deoarece solidaritatea este al debitorilof , cate pot fi urmfitri, oricare dintre ei, pand la concufenfa intregii pagube' la cererea pd4ii Introducerea p"rro*"i responsabile civilmente in proces poate avea loc numai civile, p"rround ftzicd,deoarece este un drept al acesteia, 9i nu al inculpatului.

Copitolul ll

Spela nr. 19

Spela nr.21 potrivit art. 1000 alin. (3) C.civ., temeiul rispunderii comitentului pentru faptacatzatoare de a suferit prejudicii a prepusului il constituie obligatria sa de a garanta despdgubirea celui care prin fapte iuurr" prin actriuni comise de prepus atdt in exercitarea atributiilor incredinfate, cdt 9i pentru existenfa rdspunderii comitentului este necesard existenfa unei legdturi de cauzalttzte intre funcfia incredintraid de comitent 9i acfiunea pdgubitoare a prepusului. t" rp"ia, avAnd in vedere cd intre inculpat qi societatea comerciald exista' la momentul societdtii sdvArgirii infracfiunii, un raport de muncd, inbazaconvenfiei civile, se impune citarea cu inculcomerciale, in calitate de parte responsabild civilmente, qi obligarea acesteia, in solidar plata patul condamnat pentru sdvAr$irea infracliunii de vdtdmare corporald din culpd, la despdgubirilor civile victimei. Spe{a nr.22 potrivit art. 1000 alin. (3) C.civ., temeiul raspunderii comitenlilor pentru faptele cauzatoate
abuzive.

de prejudicii ale prepuqilor

constituie obligatia ce o au de a garanta despdgubirea celor care au specifice suferii daune prin acliuni comise de prepugi in exercitarea normald a atribufiilor prin fapte abuzive, contlare normalei desfS$urdri a funcfiei incredinfate, cat qi, deopotrivd, funcfiei, adicd prin depdgirea acel,or atribufii, chiar fdrd qtirea qi consimldmAntul comitentului' i;,o#, in*tputoi a acfionat in funcfia incredintatd 9i cu ocazia indeplinirii acesteia. imprejurarea cd el a depaEit cadrul legal al indeplinirii atribu{iilor nu exonereazd de rdspundere partea sunt indisoluiesponsabild civilmente cdtd vreme comiterea infracfiunii qi rezultatul vdtdmdtor de inculpat in calitatea de prepus al comitentului. biliegate de activitatea desfdquratd indeajuns Cutpa comitentului constd in acest caz in aceea cd nu l-a instruit 9i supravegheat din urmd a acfionat in interesul sa fiind angaiatdindiferent dacd acesta

il

p" pr"por, rdspunderea

comitentului ori in propriul interes.

Drept procesuol Penol

Soluliile spetelor

Copitolul lll

CAPITOLUL III ACTTUNTLE TN PROCESUL PENAL

l. Acfiuneo penold
Spe{a nr.

spefd, se impune a se constata cd A.A. nu a fdcut promisiuni de cdsdtorie pentru a determina partea vdtdmatd sd accepte raportul sexual cu el, ceea ce conduce la constatarea inexisten{ei

in

elementului relei-credinte (a vinovdfiei). Rezultd cd in cauzd ceea ce a lipsit nu a fost latura subiectivi, ci latura obiectivd, adica promisiunea de cdsdtorie, fdrd de care nici nu se mai pune problema existenfei vinovdfiei. De asemenea, in acelagi sens, faptul cdparteavdtdmatd 9i pdrinfii acesteia au sperat doar ca inculpatul se va cdsdtori cu victima nu este de naturd arealizala1lna
obiectiva a infractriunii de seducfie. in aceste circumstanfe, plAngerea penald formulatd de tatdl minorei va fi urmatd de propunerea motivatd a organelor de cercetare ale poliliei judiciare in vederea dispunerii de cdtre procuror a neinceperii urmdririi penale, in baza art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lipsegte unul din elementele constitutive ale infractiunii). Spefa

nr.2

Spre deosebire de spefa nr. 1, in cazul de fatra existd promisiunea de cdsdtorie din partea inculpatului, lipsind insd elementul constitutiv al vinovdfiei. In acest sens, se observd cd promisiunea de casdtorie,inbaza cdreia au avut loc relatrii sexuale intre inculpat qi partea vdtdmatd, nu este fdcutd ctt ,;ea-credinfd", aspect care se desprinde din imprejurarea cd, din vina victimei gi a

pdrin{ilor ei, nu a mai avut loc incheierea cdsdtoriei.


spefd, se impune constatarea existentrei cazului de impiedicare a punerii in miEcare ori a exercitdrii acfiunii penale prevdzut in art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lipse;te unul dintre elementele constitutive ale infractiunii).

in consecinld, in

Spefa

nr.3

Achitarea inculpatului pentru temeiurile existente in art. 10lit. a) C.pr.pen. 9i art. 10 lit. d) C.pr.pen., refinute in mod cumulativ, nu este legald, intrucAt aceste temeiuri se exclud in mod
reciproc.
asemenea circumstanfe, nu se mai poate susfine cd ,,faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infracsiunii",'in mod necesar, lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii implicd existenfa faptei. in consecintrd, instan{a trebuia sd opteze, inbaza probatoriului existent in dosar, pentru unul

Dacd ,,fapta nu existii", inseamnd

cI

ea nu a fost sdv6rgitd, nu existd in materialitatea sa

;i, in

dintre aceste temeiuri, in vederea achitdrii inculpatului.


Spefa nr.4 Instanfa de judecatd in mod gre;it qi-a bazat solufia de achitare pe dispoziliile art. 10 lit. c) C.pr.pen., acestcaz de achitare referindu-se la sdv6rqirea faptei de o altd persoana decdt cea trimisd in judecatd. De vreme ce solufia de achitare se motiveazd prin lipsa culpei inculpatului (care constituie un element constitutiv al infracliunii de vatdmare corporald din culpd) achitarea trebuie sd se pronunfe in temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. (cdnd faptei ii lipseqte unul din elementele constitutive ale infracfiunii).
Schimbarea temeiului legal al achitdrii are influentd qi asupra modului de solufionare a laturii civile, deoarece, potrivit art. 346 alin. (2) C.pr.pen., cdnd achitarea s-a pronunfat pentru lipsa unui element constitutiv al infracfiunii se pot acorda despdgubiri civile, spre deosebire de cazul in care se constatd cd fapta nu a fost sdv6rqitd de inculpat.
Drept procesuol penol
333

Copitolul lll

Solufiile spefelor nr.5

Spefa

prevdzute in art. 90 C.pen. qi cauza de inldturare a caracterului penal al faptei prevdzutd in art. 181 C.pen. Confuzia este generatd de faptul cd in ambele situalii fdptuitorul este supus unor sancliuni cu caracter administrativ prevdzute in aft. 9l C.pen. in sensul existenJei unor aspecte de diferenfiere intre cete doud institutrii, se remarcd f'aptul cd in cazul inlocuirii rdspunderii penale fapta sdvArgitd constituie infracfiune, insd, din cauza gradului sdu redus de pericol social, rdspunderea penald este inlocuitd cu o rdspundere ce atrage aplicarea unei sancfiuni cu caracter administrativ; in ipoteza reglementatd in art. lgr C.pen., fapta sdvdrqitd, fiind lipsitd de gradul de pericol social al unei infrac{iuni, nu constituie infr:acliune 9i, pe cale de consecin{d, nu atrage rdspunderea penald, astfel cd aplicarea unei sancfiuni cu caracter administrativ nu se produce ca unnare a inlocuirii rdspunderii penale. in acelagi sens, inloiuirea rdspunderii penale poate avea loc numai in cazul sdvArgirii anumitor infracliuni, cu un grad de pericol social generic redus, limitativ prevdzute in art. 90 alin. (1) C.pen.; aplicarea art. 181 C.pen. este, in principiu, posibild in cazul oricdrei infrac{iuni, dacd pericolul social concret se situeazd sub limita gradului de pericol social al unei infractriuni. Un alt element de diferenfiere intre cele doud institufiiionstd in aceea cd inlocuirea raspunderii penale este de atributul exclusiv al instanfei de judecatd, in timp ce aplicarea art. lg1 Cpen. se poate face gi de cdtre procuror. Spefa nr.6 Pentru ca o faptd sd fie lipsitd de pericolul social al unei infracfiuni legea nu cere, in mod expres, ca fdptuitorul sd nu aibd antecedente penale. Legea stabileqte cd la determinarea in concret a gradului de pericol social se va fine seama de modul gi mijloacele de savdrgire a faptei, de scopul urmdrit, de imprejurdrile in care fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi putut produce' precum gi de persoana gi conduita fdptuitorului, considerandu-se cd nu constituie infracfiune fapta prevdzutd de legea penald dacd prin atingerea minimd adusd uneia din valorile apdrate de lege 9i prin confinutul ei concret, fiind lipsitd in mod vddit de importanfd, nu prezintd gtugul de pericol social al unei infrac{iuni. In spefd, avdnd in vedere recunoa$terea gi regretarea faptei, comportamentul social actual corect al inculpatului precum 9i faptul cd prelungirea valabilitdfii certificatului de inmatriculare era de competenta societdlii de leasing auto, se poate constatacd,faptanu prezintd gradul de pericol social al unei infracfiuni, chiar qi in circumstanfele personale ale constatdrii antecedentelor penale. in acest sens, antecedentele penale nu reprezinti, de plano,un element care sd conducd la calificarea unei fapte ca fiind infracfiune.

Instan{a de recurs a confundat doud institutrii juridice deosebite: inlocuirea rdspunderii penale

Spefa nr.7 In spetrd, nu se poate refine existenfa cazului fortuit. In acest sens vinovdfia inculpatului constd in neatenfia sa, din care cauzd.nu a observat la timp victima, pentru a putea opri. Acest aspect se desprinde din faptul cd autotrenul putea fi oprit intr-un spafiu de 21-22 m, in timp ce bdtaia farurilor era de 30 m. Ca atate, nu se poate dispune achitarea inculpatului ,inbazaart. 10 lit. e) C.pr.pen., existen{a unei cauze care ?nldturd caracterul penal al faptei. Spefa

nr.8

Se va refine existenfa cazului fortuit.

Aceastd concluzie se bazeazd. pe confinutul raportului de expertizdr, din care reztltd, cd explozia pneului, care era nou, nu putea fi prevdzutd gi cd, in aceste condi{ii, chiar daca inculpatul ar fi condus crtviteza legald, gi chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influen{a alcoolului accidentul nu ar fi putut fi evitat. Imprejurarea cd cea din urmd concluzie a raportului de expertizd nu este prezentatd,ca fiind certi nu prezinti relevanfd, dubiul trebuind a fi interpretat in favoarea inculpatului. In consecinfd, in sarcina inculpatului neput6ndu-se refine existenfa vreunei culpe in producerea morfii victimei, se impune achitarea inbazaart. 1 1 pct.21it. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. pentru sdvdr$irea infractiunii de ucidere din culpd.
Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copitolul lll

Spefa

nr.9

Potrivit art.44 alin. (3) C.pen, se afli[ in stare de legitimd apirare qi acela care din cauzatulburdrii sau temerii a depdgit limitele unei apdrdri proporfionale cu gravitatea pericolului gi cu imprejurdrile in care s-a produs atacul. De asemenea, pentru ca depdgirea limitelor unei apdrdri necesare, sub imperiul tulburdrii sau temerii, sd poatd fi consideratd legitimd apdrare se cere, qi in acel caz, cainculpatul sd se fi aflat, potrivit afi. 44 aln. (2) c.pen., in fafa unui atac material, direct, imediat 9i injust. In spe1d, deqi la inceputul conflictului inculpatul s-a aflat in fafa unui atac imediat care ii periclita viatra, ulterior, pe parcursul desfdgurarii faptelor, mpofful de fode s-a schimbat gi, in situatria nou-creat6, atacul nu mai prezenta pericol pentru persoana inculpatului. in consecintrd, avAnd in vedere cd inculpatul a aplicat loviturile mortale victimei, dupa ce o dezarmase sau dupd ce atacul acesteia se consumase, in spefd nu se poate dispune achitarea inculpatului inbazaart. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. pi art.44 C.pen., impundndu-se o solutrie de condamnare.
Spela nr. 10 Potrivit art. 181 aHn. (2) C.pen., la stabilirea in concret a gradului de pericol social se fine seama de modul qi mijloacele de sdvArgire a faptei, de scopul urmdrit, de imprejurdrile in care fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi putut produce, precum gi de persoana gi conduita fdpruitorului. In spefd, dupd cum reztitdt din procesul-verbal de cercetare lafatra locului, scopul in care a fost sdvArgitd, fapta de trecere frauduloasd a frontierei il reprezintd nu numai efectuarea unor cumpdrdturi, ci Ei perfectarea unor afacei. De asemenea, trebuie sd se aibd in vedere caracterul orgarizat al sdv6rgirii infracfiunii, ce rezultd din faptul cd inculpaJii au ajuns la locul int0lnirii cu cetdfeanul sdrb cu ajutorul unui autovehicul dotat cu un radio-emifdtor puternic, aspect care demonstreazd.intenlia acestora de a preintdmpina ac{iunile specifice ale patrulelor Politriei de Frontierd. Totodatd, in dovedirea caracterului organizat stau ;i infelegerile prealabile cu cetdleanul sArb, pentru a fi transporta{i cu barca gi pentru deplasarea pe teritoriul iugoslav cu un autoturism. In consecinfd, nu se poate retine cd faptei ii lipsegte gradul de pericol social al unei infrac{iuni, ci, dimpotrivd,, cd acest grad de pericol social rezultd din imprejurarile prezentate, impundndu-se condamnarea inculpafilor pentru infracfiunea de trecere frauduloasd a frontierei, sdvdrgitd in formd continud. Spela nr. 11 Faptul cd inculpatul circula cu magina, prin localitate, cu viteza de 30 km/h (sub limita maximd legald) are semnificafia unei pozijli de precaufie din partea inculpatului. De asemenea, se va fine cont de aspectul cd victima a traversat drumul ?n fugd, printr-un loc
nepermis. Existenfa unei grddinife de copii in zond nu are relevanfd in cauzd, atdta timp cit prezenla acesteia nu era semnalizatd prin indicatorul ,,,Atenfie, copii!" (acesta fiind montat ulterior producerii accidentului). In aceste conditrii, este evidentd imposibilitatea obiectivd de prevedere din partea inculpatului. in consecintrd, in spefd se impune achitarea inculpatului iniazaart. 11 p"i. Ztit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. 9i art. 47 C.pen. (caz fortuit).

Spefa nr.12
Este incontestabil faptul cd inculpatul s-a aflat in fafa unui pericol grav, integritatea

lui cor-

porald Ei chiar via{a fiindu-i puse

in primejdie prin atacul material, direct, imediat qi injust

declangat de partea vdtdmatd, care, aplicindu-i 3 lovituri de cutrit, i-a produs leziuni corporale superficiale, vindecabile in 8 zile de ingrijiri medicale. Folosirea armei albe de cdtre partea vdtdmata (cu1it de bucdtdrie) a determinat aparitria unei tulburdri de exceptie in psihicul inculpatului, ufinurea constituind-o inarmarea gi folosirea paru-

persoanei. in acest sens, in condifiile legitimei apdrdri, mijloacele folosite de persoand in vederea inldturfuii atacului material, direct, imediat 9i injust sunt ldsate la propria-i apreciere, neputAndu-i-se repro$a cd s-ar fi folosit de instrumente mai periculoase decdt cele folosite de cdtre agresor.
Drept procesuol penol
335

lui, corp contondent vulnerant pentru viafa

Copitolul lll

Solufiile spefelor

In spefa, insd, actele materiale de apdrare au continuat marea pdrfii vdtdmate), degi nu mai erau necesare. A;a fiind, deqi obiectiv fapta inculpatului

;i

dupa inldturarea atacului (dezar-

este justificatd de necesitatea inldturdrii unui atac gi injust, urmdrile acesteia depiqesc gradul de tulburare ori temere reald material, direct, imediat

declangate de partea vdtdmatd. Cum excesul de apdrare nu poate fi asimilat cu o apdrare legitimd, in sensul art.44 C.pen., neexistAnd deci legitima apdrare, cauzd de inldturare a caracterului penal al faptei, in spe{d se impune condamnarea inculpatului.

pneta nr.13

In spefd, exercitarea violen{elor a fost doveditd. Cu privire la susfinerile in sensul cd nu s-a acfionat cu inten{ia de a obline declarafii gi, oricum, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald, este de refinut cd, potrivit afi. 266 alin. (2) C.pen., infrac{iunea de cercetare abuziva se consumd qi prin intrebuinfarea de amenintrdri sau violenp impotriva unei persoane aflatd in curs de cercetare, pentru
obtinerea de declaralii.

Din examinarea acestei prevederi rentltd cd ele se referd la o persoand aflata in curs de cercetare, in cadrul actelor premergdtoare inceperii urmdririi penale. Ca atare, infracfiunea de cercetare abuzivd subzistd chiar 9i in cazul cercetdrilor qi investigaliilor ce premerg urmdririi penale. Astfel sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuzivd. Pe cale de consecinfd, nu se poate dispune achitarea inbaza art. 1 1 pct. 2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. d) C.pr.pen., impundndu-se condamnarea inculpatului.
Spefa nr. 14 Potrivit art". 45 alin. (2) C.pen., este in stare de necesitate acela care sdvdrgegte fapta pentru a salva de la un pericol iminent, qi care nu putea fi inldturat altfel, viafa, integritatea corporald sau sdndtatea sa, a altuia sau un bun important al sdu ori al altuia, sau un interes obgtesc. in spetra, socrul inculpatului suferea de o boald incurabild, cu o evolulie lentd gi indelungatd, situafie in care pericolul nu era nici neprevdzut, nici iminent (decesul a avut loc peste 7 zile), in inldturarea lui nu era posibild prin administrarea unor medicamente. In consecinfd, nu se poate dispune achitarea inculpatului,inbaza art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10lit. e) C.pr.pen., impunAndu-se o solufie de condamnare. Spefa nr. 15

Dacd fapta reclamatd prin pldngerea prealabild nu mai constituie infracfiune, instan{a pronunfd achitareainbaza art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b) C.pr.pen. Aceastd solufie este mai favorabild inculpatului decdt aceea de incetare a procesului penal, ca urnare a impacarii pdrfilor. in primul caz, faptanu mai constituie infracfiune, pe cdnd in al doilea caz, fapta constituie infracfiune, insd nu existd rdspundere penalii. Aceasta inseamnd cd,pozilra inculpatului este diferitd in cele doud situa{ii: in primul caz, el este o persoand care n-a sdvdrqit nici o faptd penald; in al doilea caz, este o persoand care a sdvArqit o infracfiune, dar nu poate fi tras la rdspundere penald.
Spefa nr. 16 Potrivit art. 131 alin. (2) C.pen., in cazul infracfiunilor pentru care punerea in miEcare

acfiunii penale este condifionatd de pldngerea prealabild

a a persoanei vdtdmate, retragerea acestei

plAngeri inldturd rdspunderea penald. Pentru a putea aveaca efect inlaturarea rdspunderii penale, retragerea pldngerii trebuie sd fie neconditrionatd $i totald, adicd sd priveascd atAt latura penald, cAt gi latura civild a cauzei. Or, in
spe{d, partea vd$d+matd gi-a men{inut pretenliile civile, atitudine ce conduce la concluzia cd retragerea pldngerii prealabile nu a fost totald li necondifionatd qi, ca atare, nu este de naturd sd produca efecte juridice in sensul inlaturarii raspunderii penale a inculpatului. De asemenea, partea vdtdmatd nu a fdcut o declaralie expresd de retragere a plAngerii, ardtAnd numai cd nu cere condamnarea inculpatului, ceea ce, in condiliile legii, nu constituie temei al incetdrii procesului penal. In consecinfd, in spefa, nu se poate dispune incetarea procesului penal in baza art. 11 pct.2 lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. h) C.pr.pen.
Drept procesuol penol

Solu!iile spefelor

Copitolul lll

In spefd, procesul penal s-a declanqat inbaza pldngerii prealabile formulate de fosta sofie a inculpatului, constituitd p afte vittdmatd. in acest sens, se observd cd impdcarea pddilor a survenit intre inculpat 9i fiica majord a pdrfii vdtdmate, care, degi beneficiard a pensiei de intrelinere restante, nu avea calitatea de parte vdtdmati in proces. in consecintrd, impdcarea sa cu inculpatul nu poate produce nici un efect asupra acfiunii
penale.

fn*tu nr.17

Spela nr. 18

Potrivit art. 13 C.pr.pen., in caz de amnistie, prescripfie sau retragere a pldngerii prealabile, precum gi in cazul existenfei unei cauze de nepedepsire, invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, urmAnd ca acestor cauze de inldturare a rdspunderii penale sd li se dea eficienfd numai in cazul in cate, dupd administrarea probelor, nu se va constata nevinovd{ia fdptuitorului ;i, ca atare, instanfa nu va putea pronunfa o solufie de achitare. Cum orice cerere presupune o solicitare expresd gi cum, in spefd, o asemenea solicitare, expresd, de continuare a procesului penal nu a existat (cu at0t mai mult cu cit inculp ata a declarat cd doregte sd beneficieze de amnistie), s-ar pirea, intr-o interpretare riguros formald a prevederilor art. 13 C.pr.pen., cd se impune o solufie de incetare a urmdririi penale. in acelaqi sens, amnistia, fiind o cauzd care inldturd rdspunderea penald, acordatAprin lege, are caracter obligatoriu gi se aplicd din oficiu. De la aceastd reguld existd excepliaprevdnutil in art. 13 alin. (2) C.pr.pen., referitoare la soluJia de achitare care se poate dispune in dauna celei de incetare a procesului penal pentru amnistie. Exceptria opercazd, prin indeplinirea, in aceastd ordine, a urmdtoarelor doud conditii: 1). existenfa unei cereri exprese a inculpatului, formulate personal sau prin apdrdtor, oral sau scris, de continuare a procesului penal; 2). existenfa vreunuia dintre cazurile prevdzute in an. l0 lit. a)-e) C.pr.pen. In absenta unei asemenea cereri, amnistia opereazd in mod automat, indiferent de faza in care se afld procesul Ei de stadiul probafiunii, ladata intervenfiei sale. In sens contrar, afi. 13 C.pr.pen. este susceptibil de o interpretare extensivd. in acest sens, chiar daca inculpata, la unul dintre termene, a declarat cd doregte sd beneficieze de efectele amnistiei, in circumstanfele unei comportdri procesuale ulterioare indreptatd spre demonstrarea nevinovdfiei, instanta de judecatd este datoare ca, in exercitarea rolului activ, sd explice inculpatei prevederile art. 13 gi sa-i solicite precizarea neechivocd a poziliei. Ca atare, in aceste condifii, inculpata igi va preciza riguros pozilia procesuald, aspect care va conduce instanfa fie la luarea in considerare a cazului de incetare a procesului penal, fie la constatarea existenfei vreunui caz care conduce la achitarea inculpatei.
Spe{a nr. 19 Pentru infractriunea de viol in formd simpld, acfiunea penald se pune in migcare la pldngerea prealabild a persoanei vdtiimate. De asemenea, potrivit art. l31C.pen., lipsa pldngerii prealabile
a persoanei vdtdmate inldturd rdspunderea penala.

Conform art. 131 alineatul final C.pen., in cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu ori cu capacitate de exercitriu restrdnsd, acfiunea penald se pune in miqcare qi din oficiu.

Din aceste prevederi legale rezultd cd pldngerea prealabild se face de citre persoana vdtdmatd, deci de cdtre o persoand care a suferit prin fapta penald o vdtdmare fizicd, morald sau materiald 9i aceastd persoand se afld in deplindtatea facultdtrilor frzice qi mentale qi, deci, poate sd-qi exercite drepturile prevdzute de lege. In spe{d, o asemenea plAngere nu putea fi fdcut6, deoarece persoana vdtdmatd a fost ucisd imediat dupa comiterea tentativei la infracfiunea de viol, pentru ascunderea sdvdrqirii acestei infracfiuni. In aceste conditrii, nu se poate invoca lipsa pldngerii prealabile, intrucdt acest caz de inldturare a rdspunderii penale este incident numai in situatriile in care persoana vdtdmatd are capacitate deplind de exercitriu gi nu sesizeazd organelejudiciare penale prin pldngere prealabild.
Spefa

nr.20
337

Potrivit art. 10 lit. f) C.pr.pen., acfiunea penald nu poate fi pusd in mi$care, iar dacd a fost
Drepi procesuol penol

Copitolul lll

Solufiile spefelor

pusd in migcare nu mai poate fi exercitatd dacd, intre altele, lipsegte pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate, necesard pentru punerea tn migcare a actriunii penale, in condiliile legii.

ln spefd, instan{a a fost legal investitd prin rechizioriul procurorului pentru iauatgir"u infracfiunii de loviri, prevtnutd in art. 180 C.pen., ca urnare a plAngerii preaiabile a persoanei
viitamate.
Constatdnd cd, in cursul judecdrii cauzei, persoana vdtdmatd a decedat, instanfa nu putea pronunta, pe acest temei, incetarea procesului penal, deoarece nici o dispozilie legald nu prevede posibilitatea unei asemenea solufii. Intr-o asemenea situalie, procesul penal continud, interesele pddii vdtdmate, chiar decedate, fiind suslinute de procuror, procesul urmdnd a fi judecat sub auspiciile principiului oficialitdtii.

2. Acfiuneq civild
Spefa nr.2l Potrivit art. 14 alin. (3) lit. a) C.pr.pen., repirilea pagubei se face, intre altele, prin restabilirea situatriei anterioare comiterii infracliunii. imprejurarea cd. pafiea civild nu u soli"itat instantrei penale acest lucru nu prezintd relevanfd, avdnd in vedere dispozifiile art. 348 C.pr.pen., potrivit cdrora, instanfa, chiar dacd nu existd constituire de parte civild, se pronunfd asupra repardrii pagubei materiale qi a daunelor morale in cazurile prevdzute in art. l7 C.pr.pen., iar in celelalte cazvi, numai cu privire la restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori partiald a unui inscris gi restabilirea situafiei anterioare sdvArgirii infracfiunii. Rezultd cd, suplimentar ipotezei in care cel prejudiciat este o persoand lipsitd de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de exerci{iu restr6nsd, mai trebuie adiiugate anumite urp""t" de oficialitate ale exercitdrii acfiunii civile, conform ar:t.348 C.pr.pen. Printre aceste aspecte se numdrd gi restabilirea situafiei anterioare sdvdrqirii infractriunii. In consecinfd, indiferent de pozitria adoptatd in cursul procesului penal de penoana vdtdmatd, instanta va dispune, in situaliile in care este posibil acest lucru, din oficiu, restabilirea situatiei
anterioare.

Spela nr.22

Potrivit art. 14 C.pr.pen., despdgubirile pentru prejudiciul catzatprin infracfiune trebuie sd constituie o justd gi integrald reparare a daunelor ocazionate. In consecinfd, cheltuielile de inmormdntare a victimei infracfiunii, cdt gi cele ocazionate de comemordrile ulterioare, potrivit mentalitdlii religioase a comunitdtrii respective, trebuie acordate pd4ii civile, deoarece intre evenimentul morfii gi efectuarea tuturor acestor cheltuieli se constata cd existd raport de cauzalitate. b) In ceea ce prive;te obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri pentru cheltuielile ce ar urma sd fie fdcute pentru parastasele ulterioare pAnd la implinirea ai ani de la deces, cererea pddii civile nu poate fi admisd. In acest sens, una dintre condifiile punerii in miqcare ;i a exercitdrii acfiunii civile in cadrul procesului penal este reprezentatd. de caracterul cert al prejudiciului, atdt sub aspectul existenfei sale, cdt 9i sub aspectul posibilitdtrilor de evaluare. Poate fi cert atat un prejudiciu actual, cdt qi un prejudiciu viitor, in ipoteza in care este susceptibil de evaluare (spre exemplu, acordarea despdgubirilor periodice pentru prejudiciile rezultate din diminuarea sau pierderea capacitdlii de
a)

muncd a unei persoane). In spetrd, insd, cheltuielile ocazionate de organizarea parastaselor tradilionale ulterioare, p6nd la implinirea a7 ani de la deces, reprezintd un prejudiciu viitor ;i incert (eventual), caracteizat prin lipsa de certitudine a producerii sale in viitor. In ipoteza in care prejudiciul va deveni cert, ulterior solu{iondrii acfiunii civile in cadrul procesului penal, parteavdttitmatd va putea cere despdgubiri printr-o acfiune civild separatd. c) Cheltuielile fdcute cu ridicarea unui monument funerar au legdtura de cauzalitate cu infracfiunea sdvdr;ita. Construclia funerard nu poate fi consideratd ca o tendinfd de orgoliu gi vanitate, ci ca o manifestare a unui sentiment firesc de pietate gi de cinstire a memoriei victimei, a cdrei expresie materiald, doveditd cu acte, trebuie sd facd obiectul despdgubirilor civile solicitate.
338

Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copitolul lll

de evenimentul mo4ii victimei, vor

in consecintd, cheltuielile ocazionate de ridicarea unui monument funeral, fiind direct legate fi incluse in despdgubirile civile.
Spela nr.23 Una dintre condiliile exercitdrii acfiunii civile in procesul penal constd in nerepararea preju-

diciului.

in spe16, atdta vreme c6t, pentru repilzrea pagubei cauzate pd4ii civile prin infracfiunea de inqeldtorie, inculpatul a ldsat acesteia in gaj anumite bunuri a cdror valoare acoperd prejudiciul, pddile convenind prin contract ca in cazuJin care inculpatul nu va achita, pdna la o anumitd datd, suma echivalentd valorii pagubei, pafiea civild sd dispund liber de acele bunuri, instanfa nu-l va obliga pe inculpat la plata unor despdgubiri, considerdnd prejudiciul acoperit.
Spefa nr.2A Potrivit art. 1003 Cod civil, cdnd fapta ilicitd este imputabild mai multor persoane, acestea sunt finute solidar pentru repararea intregii pagube. Din aceastd prevedere legald, aplicabild in ipoteza in care rdspunderea tuturor participantrilor are o naturd civild delictu ald., renilld cd inculpatul va putea fi obligat la repararea in integralitate a prejudiciului ca'uzat, persoanele netrimise in judecatd neputdnd suporta repararea pagubei in urma unei hotdrhri penale. Astfel, in primul rdnd, acfiunea in procesul penal Ne ca obiect fiagerea la rdspundere civild a inculpatului 9i a pa4ii responsabile civilmente. in al doilea rAnd, inculpatul nu se poate pldnge cd a fost obligat numai el sd repare intregul prejudiciu, deoarece solidaritatea intre debitori este prevdzutd in interesul creditorului, iar nu al debitorilor, care pot fi urmdri{i, oricare dintre ei, pdnd la concurenta intregii pagube. Inculpatul are posibilitatea de a recupera, ulterior, suma pldtitd, pentru repa.rarea integrald a prejudiciului, printr-o acfiune civild separatd. pneta nr.25 in spe1d, culpa inculpafilor constd in incdlcarea prevederilor aft. 5 alin. (2) ti at. 18 din ,,Instrucfia personalului de tacfiune", precum gi in neobservarea/observarea tardivd a becului rogu de la bordul trenului, aprins in urma manipulfii mai multor semnale de alarmd. Pe de altd parte, culpa victimei constd in aceea cd a incercat sd se urce in vagon dupd ce fusese dat semnalul de inchidere a uqilor. in consecinld, la producerea rezultatului au concurat doud fapte culpabile (cea a inculpafilor gi cea a victimei). Culpa victimei nu exclude rispunderea penald a inculpafilot, dar are implicalii asupra despdgubirilor civile, in virtutea principiului de drept civil al rdspunderii doar in raport de propria culpd. in acest sens, inculpafii nu pot fi obligafi la repararea integrald a prejudiciului, victima trebuind, la rdndu-i, sd suporte o parte din cheltuieli, proporfional cu vinovdlia sa. in ceea ce priveqte determinarea participfii la repararea prejudiciului, in asemenea situafii, primul criteriu nu este culpa (vinovdfia), ci contributia catzald,la producerea pagubei. Autorul faptei ilicite (inculpatul) va rispunde numai in limita in care a cavzat, prin fapta sa, prejudiciul suferit de victimd, aceasta neput6nd cere despdgubiri pentru paguba creatd prin propria sa faptd. Numai cAnd acest criteriu obiectiv este ineficient, neputdndu-se stabili proporfia intre contribufia cauzald a victimei gi a inculpatului la crearea prejudiciului, trebuie sd se recurge la criteriul subiectiv - gradul de vinovdfie - pentru a se stabili mdsura in care paguba va fi suportatd de inculpat si de victimd.

in

spetra datd, instanfa de judecatd a apreciat cd se impune reducerea despdgubirilor la cate ar

fi obligafi inculpafii

cu un cuantum de 507o, proporfional cu contributia acestora qi a victimei la

producerea prejudiciului.

Spe{a nr.26 Din datele problemei nu rezultd cd partea civild ar fi avut vreo contribufie cauzald la producerea prejudiciului, activitatea sa rezumAndu-se la incercarea de a-l opri pe inculpat din agresarea qefului postului de poli{ie. in consecintrd, instanfa de judecatd a solufionat in mod gre;it latura civild a cauzei, acorddnd pd4ii civile sumele pretinse numai in proporfie de 507o, Ei nu integral.
Drept procesuol penol
339

Copitolul lll

Solufiile spefelor

FPeta nr.27 In conditriile in care inculpatul circula imprudent, aparc ca fiind explicabild neobservarea

de

cdtre acesta a indicatorului de a conduce cu maximd pruden(a, datoritLprezen(eiin zona a copiilor. in aceste circumstanfe, gradul culpei victimei esti infim gi nu va fi luat in considerare de cdtre instanfd la repararea prejudiciului. In consecinfd, in spefd, se impune obligarea inculpatului la plata in integralitate a despdgubi-

rilor civile.
Spela nr.28 Din datele spefei rezultd, in mod indubitabil, cd inculpatul a sdvirgit fapta sub stdpAnirea unei puternice tulburfi psihice, cauzate de atitudinea violentd a victimei asupra fiilor sdi, care nu au fost implicafi in discu{ia contradictorie dintre el qi victim6. in acest sens, urneazd ca, in solufionarea canzei, instanta sd find cont de existen{a circumstanfei atenuante legale a provocdrii. Consecinfele refinerii provocdrii, cu privire la solu{ionarea laturii civile, constau in reducerea la jumdtate a despdgubirilor civile, reprezent6nd cheltuielile de spitalizare a victimei. In ceea ce priveqte despdgubirile civile solicitate de cdtre paftea civild, chiar in conditriile existenfei culpei comune, deduse din sdvhr;irea faptei in stare de provocare, acestea nu vor putea fi reduse la jumdtate, urmdnd ca inculpatul sd fie obligat la plata lor integrald. Argumentul constd in caracterul irevocabil al acordului anterior dat de inculpat, cu privire la suportarea preten{iilor pecuniare ale pd4ii civile, caracter dedus, la rAndul sdu, din principiul disponibilitdfii care este incident la solutrionarea acfiunii civile in procesul penal. in vederea atenudrii rigorii principiului disponibilitdlii, s-a statuat cd, deqi inbaza acestui principiu, inculpatul este liber sd recunoascd pretenliile pddii civile, totugi, pentru ca unei asemenea recunoaqteri sa i se dea eficienfd juridicd - in sensul obligarii inculpatului, prin hotdrAre, la plata sumei respective -, este necesar ca ea sd fie fdcutd in cunogtinf d, de cauzd,, neafectatd de eroare in ce priveqte efectele sale gi nedependentd de alte consideralii ce ar vicia consimfdmfintul. De aceea, in cazul in care partea civild formuleazd pretenfii evident exagerate, instanfa, in baza rolului activ, trebuie sd explice inculpatului efectele recunoagterii sale, in sensul cd pe baza ei se va da o hotdr6re cu insemnate efecte asupra patrimoniului sdu; acest lucru se impune pentru ca inculpatul, ddndu-gi consimfdmdntul, sd cunoascd dimensiunile reale ale obligafiei asumate.

Spela nr.29

a). Potrivit art. 14 C.pr.pen., reparafia pagubei trebuie sd reprezinte o justd qi integrald acoperire a prejudiciului suferit de partea vdtdmatd prin sdvdrqirea infracfiunii, ceea ce se realizeazd prin obligarea faptuitorului la plata pagubei efectiv ca.uzate (damnum emergens), precum
qi a folosului de care a fost lipsitd (lucrum cessans).

nu le-a solicitat, iar, pe de altd pafie, nu existi situafiaprevdautd in art. 17 C.pr.pen., cdnd acfi]rns3 civila se pome$te gi se exercitd din oficiu. In concluzie, inculpatul nu poate fi obligat la plata dobAnzilor aferente sumei pe care acesta urmeazd a o pldti ca despdgubiri, decdt dacdpartea civild a formulat cerere in acest sens gi nu existd situaJiile prevdzute in art. 17 C.pr.pen.. b) In situalia in care instanfa concluzioneazd cd suma pretinsd de partea civild este inferioard prejudiciului real, nu poate fixa cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, argumentatd de existenfa unei evaludri fdcute de expert, intrucdt, in solufionarea laturii civile, guvernatd de principiul disponibilitdfii, instanfa nu poate acorda mai mult decdt s-a solicitat (plus petita).
pneta nr.30 ln catzd, s-a stabilit cd inculpalii au participat impreund la sdvdrgirea infracfiunii de viol, pentru care persoana vdttfunatd s-a constituit parte civild solicitAnd daune morale in cuantum de 80.000.0001ei (ROL). Din examinarea datelor problemei, rezttltd, cd obligarea fiecdrui incurpat plata unor iri civile in sumd de 40.000.000 lei (ROL) carre parrea civild este deoarece
Drept procesuol penol

in spetre, instanfa, obligdndu-l pe inculpat sd pldteascd contravaloarea bunurilor sustrase, repararea pagubei este asiguratd conform dispoziliilor menfionate mai-sus. Instanfa nu poate, insd, sd acorde gi dobdnzile legale aferente sumei respective, ?ntrucdt, pe de o parte, partea civild

Solufiile spefelor

Copilolul lll

incalcd prevederile art. 1003 C.civ. in acest sens, potrivit dispozitriilor acestui text de lege, la care trimit dispozitriile art. 14 C.pr.pen., in cazul in care ,delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, acestea sunt finute solidar penttu despdgubire". in consecinfd, fiind vorba de rdspunderea civild delictuala, instan{a trebuia sd-i oblige pe inculpafi in solidar la plata sumei de 80.000.000 lei (ROL), obligarea individuald a fiecirui inculpat la plata unei cote-pd4i din cuantumul despdgubirilor (specificd rdspunderii conjuncte) fiind contrard prevederilor art. 1003 Cod civil. in acest caz, existi posibilitatea ca fiecare inculpat sd se intoarca impotriva celuilalt, pentru recuperarea a ceea ce a pldtit in plus. Spefa nr.31-

a). La stabilirea prejudiciului suferit de copiii minori ai persoanei decedate ca urrnare a infracfiunii, in vederea obligdrii inculpatului la plata despdgubirilor periodice, nu trebuie avutd in vedere media lunard a salariului Ei a celorlalte venituri realizate de victimd inainte de deces, ci cuantumul salariului pe care acesta l-ar fi primit la data pronunfdrii hotdrArii Ei valoarea, la aceeagi datd, a celorlalte eventuale venituri. b) La stabilirea cuantumului daunelor, instanfa de judecatd trebuie sd tind sqtma de coeficientul de inflafie la data pronunfdrii sentinfei, in raport cu data cAnd au fost cauzate pagubele prin sdvdrgirea infracfiunii. in acest fel, partea civild va fi scutitd de un nou proces (civil) pentru actualizarea creanfei cuprinse in hotdrdrea penald. Luarea in considerare a oricdrui alt moment la care urmeazd a fi raportat echivalentul pagubei materiale (de exemplu, data producerii pagubei ori data introducerii actiunii) ar putea conduce instanfa la stabilirea unui prejudiciu inferior valorii reale, ceea ce ar fi conffar art. 998 Cod civil. Spefa nr.32 Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civild se poate face in cursul urmdririi penale, precum gi in fafa instanfei de judecatd p6nd la citirea actului de sesizare. Se apreciazd cd acelagi regim este aplicabil 9i modificdrii pretentriilor pd4ii civile, care sunt limitate de momentul citirii actului de sesizare. Argumentul in baza cdruia este reglementat[ in acest mod formularea preten{iilor civile constd in necesitatea ca inculpatul gi, cdnd este cazul, partea responsabild civilmente trebuie sd cunoascd, incd de la inceputul cercetfii judecdtoreqti, pretenfiile civile ale pdrfii vdtdmate, pentru a-qi putea face apdrarea sub ambele laturi, penald qi civild, ale procesului penal. Cu toate acestea, in practicajudiciard s-a statuat cd, in declaratia de constituire de parte civild, nu este neapdrat necesar sd se precizeze pretenfiile persoanei vdtdmate, acestea put6nd fi formulate qi mai tdrziu, dar nu dupa inceperea dezbaterilor la prima instanfd. Dar, chiar gi in considerarea acestei pozilii mai putin exigente, cererea pd4ii civile, formulatd intr-o cale de atac, ca inculpatul sd-i pldteascd o sumd mai mare decdt cea solicitatd initrial, este inadmisibild. in consecinfd se respinge cererea pddii civile de majorare a cuantumului sumei reprezentdnd despdgubirile civile. Aceastd diferenfd, reprezentdnd pagube ulterioare, va putea fi cerutd numai pe calea unei ac{iuni promovate in fa{a instan{ei civile.

nr.33 Potrivit afi.346 alin. (4) C.pr.pen., instanla penald nu solu{ioneazd acliunea civild cAnd pronuntrd achitarea pentru cazul prevdzut in art. 10 lit. b) C.pr.pen.. in virtutea acestui text de lege, instanfa de judecatd era obligatd sd lase acfiunea civild nesolufionatd, iar nu sd o solufioneze, in sensul respingerii ei. Argumentul constd in faptul cd, inSpefa

tr-o asemeneaipotezd, prin prisma autoritdtrii de lucru judecat a hotdrdrii penale in fafa instantrei civile, pdrfile vdtimate ar fi lipsite de posibilitatea de a-gi recupera prejudiciul ocazionat de sdvArEirea unei fapte care, degi nu este prevdzutit de legea penald, existd in materialitatea sa.

Drept procesuol penol

34t

Rospunsuri grile

CAPITOLUL

NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL $r DREPTUL PROCESUAL PENAL. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL

1. 2.a 3.c 4.c 5.a 6.b 7. 8.b

9.a 10. 11. 12. 13. 14. 15.

c
a a

CAPITOLUL II
PARTTCTPANTil ?n pROCESUL PENAL

2.c 3.c 4.b 5.d 6.b 7. 8.d 9.b 10. 11. t2.

l.a

c
a

13. 14. 15. 16. t7. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

b d b b b d b
a

b c c
c

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

b
c

b
a

b d c d
a c c

CAPITOLUL III ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL

1. 2.a 3.d 4.c 5.d 6.b 7. 8.c 9.d 10. 11. 12.
Drept procesuol penol

c a a

13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

d
c

b
a a
a

b b c

d
a

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

d
c

b d
a a

b
b
a

409