rindu-vi posiblitaea de a «corp ring! atit pentru studiaat sa predau anatomia —elevi, fe seu cultura ge~ neralt a cititorubsinespecializat “assy, comm om ‘gaa ATLASUL ORPULUI LOI Fav ASTEUNCTIILE ORGANISMULUI v4 oe‘ron Hy Abs rac ei em edt cope oe ei fete ls sterner Inet: pt oe Unease tc i as ora ean Unease ‘sit re pn a ho es ee pe Oa ‘srs vedactat mute cit, pit ate inca Anatomy of Prete! Procedures i973} ines Nora agers Eel Cal sey se” un ‘Armagnac apes et a ntti en i Se i r= Crant ss in a 1010 copa medals dt eh ae rae: Adena Eee Tor ‘oer ogc Ol iin pe, Mah Gl ie ep open: Gey ages ‘he Als of he Haman Bay copyright Se Pash Pe Ags reseed Conte ni iii i © 201 a Conn Aca tu a All pa ar fi ana Intermed Ans Lens Us Se Te rue ate drt ORT, san esros-s90.0 Penta comen infomat era. Een Gta ye ‘ea ee 15 Bet eo pol 00012 "fa on131sa629,00\ sient, oo12098877 “hse Monto ofa) Busine Naina «Rosai stan fn organist 7 ee Abroad: AanoEages Ta et Ine Toto Adrian a) s1y00 CUPRINS Introducere Capul Gatul Toracele Membrele superioare Abdomenul Aparatul reproducitor Bazinul Membrele inferioare Sistemul corpului uman Index Surse foro 66 84 124 154 182 196 202 232 248 256ATLASUL CORPULUI UMAN Introducere ‘Medicina si modul in care infelegem noi anatomia umana au evoluat foarte mult in ultimele secole, deseori datorita descoperirilor unor ganditori radicali. 2scinatia pentru corpul uman $ pent ‘modul de functionare al acestla, precum si Curiactatea dea side ce uneor funeyionea- 28 posts ce s facem ea 8 vindecam sunt relmitate. De-alungul storie, au fost nscocite nenumaate teri, majr= tatea eronate, care explicau ana- tomia sfiilogia in conceptia a tot fel de medic, chirugi, ‘rac, eto, alchiisti, {iméduitori prin credingz, astolgi si saratani, care, Jn epoca lor, erau de cele ‘mai multe oF foarte res- pectai foarte bine att a profesionist In cud aesor racic Aosta mescn! ‘ste mara de importante descoeri side o gine Cv avira vonar coe nea a in epoca moder 3 stint mediel iport. ‘birintle medicine, a prctiat medina pe nua grec Kes in Secll al Vleet stein, ceo tal celeb mai otbil fir ct tote Reales sa contain frmarea un cop sprint de mei care se condces dup un cod etc st scare neta ect sale 9 éoptat metode singe de bsenare Aces apt us bezle practic: medal meerne. Cele patra ,umori™ Opera lui Hipocrat a exeritato influent profunds supra medicine, iar dele lui au fost dezvoltate ‘ev entuziasm de catre medi’ in secolee care au Uurmat. Din pacate, teorile sale despre anatomie $ boald erau practic inexact. El credea cd sandtatea ‘omulul este uvernat de patry ,umor™ (ils neagra bits galbend, lima s singel) se orice boala este rezultatul dezechilbrlu dintre aeste 6 Cu excepia calugiilor care cultivau ierburi gi Plante cu anumite proprieti medicinale reale Inexacttatea faptelor era caracterstiea medicine ‘1 anatomiei in Evl Mediu, Teoria .umocior” era ‘nc pe scar larg scotia adevrata iar cred nee religoaseeretine 5 itamiceinfuentau substantial teoria mesial Eau de obiced use in practic tot flu de {cori cum ar fi sSngerarea, drerares .fuideor nocive™ din corp sau incursjarea -fluidelor in exces" si se AY iste tbe prin corp, deseo insoyite de pote LY spisetior, cate continesu ingrediente ciudate 31 deagustitoare, cum ar F limb de salamanda sau vier, (data cu epoca Renasteri in Italia, incepnd cu sfaritulsecoluli a XIV-la, sina medical @ cevoluat. Redescopeires invtatur clasice -a Incuajat pe medicisdaplce dn nou metode stinifice in cercetarea medical i fase in urms influent religiloe¢ superstition. Nume mar in aceastéperioad3, cum ar Leonardo da Vin, au aus ide no. El creda cd penta a trata 0 boals trebuie mai ita s8iavei despre corpul uman si procesele sale si cd acest cunostnteaveau ca urs dsecile Facute pe eadave umane,Disectia ‘nu era totusio idee nous. Claudius Galen, un ‘medic cu foarte mult influent din secolul al Hea disecase avimale gi rezusec& anatomia lumand urmarea aceeagistucturd idee care 2 erpetuat timp de geste 1 500 de ai i pot face azi ceea ce in ‘urm8 cu numai 200 de ani ar fi fost socotit un miracol, cu 0 rata de supravietuire a pacientilor care i-ar fi uluit pe medicii inaintasi. ‘ar prin secoul a X-ea,anatomistul Andreas “Visalusa demonstrat c& Galen gesea gin 1543, in eartea sa De human corporis frie (Despre ‘Sucre corpulul omnes a dat la veal strutur ‘anatomic necunascute pind ature. Totus, Frocurarea cadavrelor pentru dsecie nu ea ich ‘oars ici plcuts isercaintercicea dsetia pe cadre umane,atfel neat anatomist din Europa ‘eeurgeau far jen la jefirea mormintelor gla coborarea cadavelor din spinauratri cab obj material petra ceretaie or. Als activate de poner, cea deiregjstrare acelordescopeite, 2 fost eandusd de cre Leonardo da Vines Vesalius, cae au incercat i reprezinte exact structure anatomicl prin desenedetaliat gusta. Clrculatiasangvina Tots, aceste ide si metode era controversate $i deseorrespnse. In 1628, mesicul englez Wiliam Harvey uimit lumea medical atune cind a publeat An Anatomica! Disquisition On the Motion ofthe Hear and Blood In Animals (Cercetore anotomictesupre mist imi si singelu a ‘animale. in aceasts care, ela aratatc& singele Crul in corp sia afiemat cinima pompeaza Snge in artere. Elia dat in acelas! timp seama Ge importanga valvelor nimi in controll fax sangvi, Didi lui au fost considerate biza aceasti metods stinficd de cereetare s-a dovedit innou a Fun pas inainte. Descoperiie li au fost confimate de inventarea microscopul sfargtul secollu al XVI-lea: pentru prima oard tn Istoric,oameii destin au putut 8 vadd mai sult drat le permitea ociul ber. La fat! secoluui a XK-ea,ieeau Io eas ute sintre practice procedure pe cae nl le otsderm az normale. Anestezicelenepreluerate ‘rau dezvaltate de James Young Simpson anti- ieee erau inate de Josegh Lister, iar 1296, TRODUCERE ‘Wilhelm Réntgen vimes fumes 20 nau inventie care permitea eaninare inter’ a compu, fa & recurge la chirurgie: fuses inventataparatul cu raze X Alt activi inovatoare, desfaqurate de ‘personalitiiprecum Lous Pasteur, care a stabi legtura dintre germeni boas Karl Landsteiner, cate a descopert cele patra grupe sangvine, 34 vat drum spreo chirurgie mult mai complex, tum arf tranplantul de ogane, Chirurg pot face fa ceea ce, n ur cv numa 200 de ai, arf fost, Socotit un miacolcu o rata de supraviquire pacienilr care -f ult pe medi inaintag Descoperirea anstomie! umane Asadar, ct de mut tim oo de fat despre modu In cae functioneadsistemele proprului nostra cop 5 ct de bin inflegem ceea ce ved ce face tun medie sau un cirurg?Atlosulcorplul uman va ve aria din ce sunter noi feu eu adevrat, cu 2ajutoru une’ examina atente @ anatomiei umane. Carteaparcurge dumul de a cap ta degetele de la Picioare 5 est impr in sectiun despre cap, at, ‘orace, membre siperioae, abdomen, sistemul de reproducere, baz, membre inferioaregsstemele ‘generale ale corel La rndul sh, Fecareseciune ‘eramineaza oases, muschi ner, fsutul moae ‘organele,precum si modul In cae funeyioneazd s interactioneaz’ ee. Aceasta carte este inceputul une altri fascinate Conor Klgllon, Amber Books Utd_ATLASUL CORPULLI UMAN ly Cutia craniana - vedere frontala Cutia craniana iluminata din interior Majoritatea oaseor cul aoe Craniene sunt une prin adie sorte Sturt area broase : Fixe, Acesea impreund cu castle din ier cate, ‘raniene pot fi vazute aca privim o ctl erani- find tminaté din interior. An Cutia craniana este Senta casca natural de cca protecjie a encefa- Tului si a organelor de simt. Este alca: ea ‘uit din 28 de oase S50" separate si este cel mai complex element @ 85" al scheletului umen. Sci mia Ue aoe ene Tigers orton San nd pee Eile tee ane mst ‘Srnec Pe (Sbace clan tinge seg pen a er (deg cau ore, aie sate Bese ramen (ps feel smn es ie ne cre evr ceusre cre SS di ese one in= /ATLASUT. CORPULUIUNAN Cutia craniana - imagine laterala 0 imagine lateral ‘sat dintr-o parte a cutici craniene dez- value clar comple- xxitatea structuri, cu multe oase separate sicu articulagile dintre ee. Bima dane an oe Bepae = Interiorul Patea inte stinga a ctl eramiene aata bolts ‘ranand (alana Scheel fete In setiune care. cutiei craniene acs | rarer G ‘ ee 7 ‘on = ae) it~ Bente Scr ane i Sc tne po “aay rag Danes Reis. akira Seas pc eth Spec be non SEigtu creconfoemius, Sonal omer maror ios see dan Siat"— ATLASUL CORPULUT UMAN Calota si baza cutiei craniene i Panes superar cut eranene Parte superior cute ereiene Calvaria sau bolta ‘ioe catiei craniene este partea superioard a cctiei craniene, care inves siprotjeae me a 24 enceall | Sheree, Se i Soca “| on eens fomentpem |_f = lear cipiind sta : ceria! ae Se, = eee = FEST amin =e Srusfan sae ee ese. ‘ileshin se sone ao. nef incre orcs W race pe Setcmeen, "iheerean eh Sse eis tesa” whan cal feel apes) 9 ror moses pro» cate sien a ere Seine deme Smicebicguinesse Seen on netogenerenti TEISSERT omgmenyeacen ns Somumagetent aati cece” Sammons [Giepshdhortnina pov eevee toca Fe oyna sfc de Suntec c-onieingamentrnna india cent ae he - ‘ Titi prin ocean “Aiea ape acre mene oa cid dr SEG ERSaateiayse irtewes malomane gw ier, exoctindo peer SEbarh att ceurmre Gia sven se somallpovoc deo scumte "Uh ser nei 2 capa Baza craniului ‘Aceasth imagine acute ‘ranene est lust de jos Se pot vedea maxlaral 1 Giana prin care wece BSN oe Samltiees ees fiat ian Sear Sec. Semoepercease same ‘imou soil sto pane Lana Seaeiie ome taraccs See BO Sine Tessa exam = sa ing pan cs cs ‘ene | Maxtual ee frat di sol one” mee a fete pane pcre cnment ‘Eno Pte see Eecpaintoma ee awonwamus pang PRIS oe sao ‘Scot Sedseytns pe x Eiccese paced Seat = ‘aa tae ene raceme Sitters Stew See ere ag pep aeeee ci sees ce “i capa opty aetna yt Seams een ‘acy engi ssl Serie oe Seren ‘Sexlygs pcnorar coy“ATLASUL CORPUILA UMAR cat Scalpul Scalpul se compune din cinci straturi de esut, care acopera oasele ccraniene, Pielea este ferm prinsa de muschii scalpului prin {esut conjunetiy, strabatut de numeroase vase sangvine. Seal emg i SS ae oe Bee fraps eto ia lt since pe ‘Bot peng fe ‘Rips cn rte dete ro a (ean Peco ot mal Siesta Sree ste Evie ecu ce {a saan pec get nore a pen hte fine pe ei a ee rce seman SERS wimp {yesUTUL conuncT Fignos couPuct Steers epsom Sot rg cua in es ‘ae oe tena tee sr eo conun co sen ye ‘is demande cou ‘fra con ok es Kee oe | wo en re cements caasaaoe eae Somat See snaeeee Eonar aeaee Sarma auoies. ieee einen caaaiaatee spesktamon Soe ma. ‘coi did a fi eee oe Ee So aed fava ‘oye ocr sme cae i ep Falcone ine ‘etch ncn ker (Sin Cum acs macs ‘eae inl be Muschii capului Musehit capt se afta Sul lee 9 sub un strat fe est conjunc ‘esti mig pelea de pe fant ide pe maxilar {in timpul mastene. Mao sun cr ‘te nn te ‘esac once ta (a ona ees mu Me ages er gs psd een ‘Er pesrr con ‘poten Aca mr ct aoc teva a fu. ssid wasn ta ec pen ‘agus poeo-ars (dla pa ope see, Err ssa te eco mr ap re ‘Sn i tare Sitrelin pl de mesce TESUTL cower ra ef ent a Stetor tse me later scien mania or ‘Se mop ol on xpuL_ATLASUL CORPULUT UMAN Encefalul Encefalul este partea sistemului nervos care se afla in interiorul cutiei craniene. Controleazé multe functii ale corpului, inclusiv ritmul inimii, capacitatea ‘de a merge si de a alerga, precum si procesele psihice. Ene gin Emisfera corebralé stings _Emistera cerebraladreapta a EMSERELE carga iTSupafw ones tee ‘Sxaressreecet i= ‘substi supra ee Ponca cap Fata mediala a encefalului Osecyune medial intre ime Sind) Geeta Pony tele doubemisfere cere- Sian icteonee eo bale aaté principale struct cae contoeaza tin nundr mare de atv tat ain corp. In timp ce 2 infers feazavorbitea sl sommul mie Sa ‘Merial thin cde as ‘Sein pies rt ‘Sissies Siac cause pein ious Fear ‘enn cl er merce pene sien ‘Souwigoanos Sa a os cadet etc Sew wage ane onion ere Sra aac le Sa TMobile, Scions, peer lpeamne ‘wae abtineinsoed” — Sitcerteceee et neat aia” ears SCIEUMMOI EUs esaMOr SIHDMEHIUL cerebral si cee DOU, secrets emt posems ur er firmer itl side bene win ences 9 Spe Gna gece he emg pen ate hlsia we eue ema ingaran cro fics mieten vlan. terol rsa poe Son pr scp ponies st Sarva femurs marten pia ee ao | Fehr mt Send a 6 Guia od cmcet se Steg ea tr dese Saat Gia Iman supa madi res coin i ‘Cerebral becfonet porta penty Conca de meee he | ane Speeredcons 7[ATLASUL CORPULU UNAN Vascularizatia encefalului Arterele iriga ence- Fa bazal a ence falul cu 0 cantitate abundenta de sange oxigenat. fl cnet pce ig eee aa Emisteradreapta —_Emistera stings fees a a "Stee Wi oru. Venele encefalului Venele profunde si cele su- erry Berets perficiale dreneaza singele “cent preg trge oe 8 ‘Sevan get eet ran ste =e aor Comps de sins Saveam is ‘este sinsun se bazeara pe gravitate anc end font singel inimd, Aeoarece, spre densi de sie vere, aestea nu sunt, previzute cu valve eae crept ae portrait" Acaua ai nae that re sre wea (Mert cre eras Soe ee aa FryVentriculele encefalului eae mag rae ees 7 fntrun sistem de cavitii din encefl gi din trunchiul cerebral Seniesa tran, So heen Seishin cs se pt eg See cee eae Seiad ena inept iecomedpina o rE ae dam setae eb tore tere eh ist ea toma peer Sh cca neo ‘Spat Medes fies ul ‘CEDRAL, arise te sma cdrom oumae Egret \} ea pis ca cet ie sing —| | An rst ‘Siu peach meee —, agora iva Sere ee comune apr Sametime anise feist pnt ctl SUSIoN ene ccaners nen ac ar Hace bes st Easement te oeenlich ven acer "Seane toe te Circulatia lichidului cefalorahidian Lichidulcefilorahidin —geawopatupnee gurantee can ste seretat dectre ple busmeeenag™ faa Ries ‘Tul coruidan, in venrcu- swe crest Sim Ee. Ike tater tna rea si Soe See Sal pauls ventric ‘Beonjooa ences Acese eee eee SES Deis recor Scie venta pn ot ‘ul nen Ep ‘as pen Fo pl cree eat jes oan dil pa f iantrecned In Ssue veo le ee aor Wega etoATLASUL CORPULUT UMAN Emisferele cerebrale Emisferele cerebrale reprezint cea mai mare parte a encefalului La oameni, acestea s-au dezvoltat disproportionat in comparatie cu alte zone, ceea ce deosebeste creierul nostru de cel al a obi emistreior cerobrale Eee ca ig SSE fa tr ont Seema tot isc re oe mse ne ems at ‘Teg Gana paca imeves par Jom pepanen acl cacl SPSL a aes ot ‘a om! elon Bu Spi ‘oot finn, smart le ele tee ‘Sl om on ‘rj tl Kane's ‘at ar Svs sa ear saat oe Sitter on'eteas Seater ecm are Bima Se ae ame Steals cae. Sinaia sete eas alelor. eet | | sees | ‘cee See San ' | | | a So Dene cee devo ound apres ‘ee lag id cl occ ‘Erm ae oc it ‘hurt ae es Siece net Cater ‘Seren fe eet Fengniao es ‘DEZvOLTAREA ‘TMSURILOR Q'SqUnL oR ‘iia ee Src na temsan a ‘Sn esc Pte, Sarin. ewes Beh catea bop ‘jal ia oem Functiile emisferelor cerebrale Diferitele regia ae fonexal a fn} Anson pet distincte si foarte | Finene mcats de ee: sprite Reasons, | (Rete Sew cel re Seelam | (SEHR oe Soccer Saar Seat ‘es Spices ronda wh, | Poe ‘Sertnarcee cere ‘Sis dree aia Skis Fe on a once Sa Sooo Harta senzorialé corpulih[ATLASUL CORPULUT UMAN Talamusul ‘Talamusul este un important releu senzorial si centru de integrare al encefalului si se afl situat in profunzimea piri centrale a acestuia. Consta din doua jumatati si primeste informatii senzoriale de toate felurile, cu exceptia mirosului. imate ke eres Bremruoeite eee cima nea rere pee ESS Cools Tocette ea Se peered cea lt Se nh cue —s Senne. Seeds iment ee ‘Biel Un ole at a ee ae steioeehese SS porte ‘impare nate meals et ey Paar Sarenaeine oat anamires oragecust aeons ceureee Saheeamere ne semen aco! Hipotalamusul Hipotlamusl este 0 "trl complex, aera- {in cna profund a fence. Aceta rele ‘aspecteefundamentale fle eget corpus ‘sigurt homeostazia = ‘menginere eh ‘edi inte al ‘organismal, ptm ee 068 mit Seon ecg area ‘Eales apostate tase ‘ite lamar geese ep noe Soh thc mepee Simtech ct mer fps peti ers ata [Premise mi ofr de ‘nea hee re se tps aa rs ‘ati per fea oe anes pt, ‘lasses tins baka eso at a tho de sor eng Seon ipl ese 9 gin ate Dingo achara lige pee egne™” Hotta ye meal ‘Cnet pote ptr) ce ge oar pence eames lenge era Fell nse stn ence Ani se prema Ena ysserl cw ce mowtoramd tempest Sroees tc ag" Ege csc ‘pet oes Fives omer ela Mico computa Sete Nisma cine coe sno Socvaow (iScom dn ruil coe Higa ete Ghemaater Sbawue sre rece, Saveoeae =e re Remeceratt hea enTinecew nae setae Seereimemeaae Sa Rucenee pence pcan conrotast gr, spor wemors ‘Ssetawecpuicepocwior anes cre nan st Teo Satya ar i 25ATLASUL CORPULUT UMAN Sistemul limbic Sistemul limbic este un inel de structuri interconectate, care se afli in profunzimea encefalului. Face legatura cu alte parti Sle ena xe soca eu spot memoria memset Imai med ter in in et Shee, meee gee SS Soe ip cat Seat eames sagan ct mrs ag ies Simca’ ee foe ar Seasons a ata ina ore case ies penne mein a Saige remonn ‘Spl mind mej chee ata Svs teen Pa aatoey ‘Sree ema SESS ten sd lve Sewanee Beene po Sedan" ‘cpa rere mst Sorexre sau sion IS csr on ee rae a rat et scene a Pars rece ei ‘np mio eet tame font ite em eet Surcn anon sar deamon. ‘srusepose apes pl Deameteiiced an rar Sem te te ‘Sgro soma see ca nna 26 -APUL Conexiunile sistemului limbic Sistem limbic are cone ‘tnt cu centr Superior At encefallu in scoaa (cortex) su mai prim tiv trunchi cerebral Ni ‘numa cé permite emo~ filor 38 ne inflengere, Gar regen, de asemenes, reacile emoyonate cae eet 7 “RUN, CEREBRAL ee wl era oe ‘Siennen ua ge iclecme sepa re ‘ep rated a Satem Ge spn el -S1sTEMUL. UM cae eae $e Sten Smear Ee coma ci ca sage Gai ns ome ‘pea ion pe com Evoluiaerleruul Covent et dre Ub sce ses cotinine OLUL SISTEMUL! nme aetna femal ecto Sours eal pose Sertanchalseenls) Weureede seacestaee Seewicke amcind ‘Swiegtaeamingsas Pot omarflaga canna Sema. Glen oar cone dc connaie cy une cere Scena Eicistemse dpsta lean scents cont Sectasiacn pateavea Bako pesand ro, SGoucuivais, eae aber ut gat ENCEFALOPATIA WERNICKE Iva ut at Tang at co at rs ‘Sits one nee Erp ‘See stire pine _LOBULU TEMPORAL Sater een col Siatcate au oie ‘Aces aa ete prove Insptpieaessema ile, steel cred pee Beko sine seo Seed ies ope rence Renna es a dercect a_ATLASUL CORPULUT UMAN Ganglionii bazali Ganglionii bazali se afl in profunzimea substantei albe din ‘emisferele cerebrale, Acestia sunt grupe de corpuri de celule nervoase, care sunt implicate in controlul miscari Secure ape nec Scour ce et pe Terme bina gin SSE no gon Rauwiecee” Senet Serenata sotastc same niga, Sane Smee, “ticws ane taran Teco shea eeet ten sear an cnt, aint pact mectne ut 28 ‘Sieur cra re ry pnt mone ae ec ee ehcrawe nose mar Structura si rolul ganglionilor bazali Forma general a gan- ‘ion (ueleton Baza fst complext s greu de = Imaginat doar prvind fo secfne transversal bidimensionala (er er pare me ee Sil oma nice Sco, it penta. ‘ington to Won TULBURARI DE MISCARE se rt fe Griciel eee cnet Seatice Sas Kensie rn ‘bee ie sare mt——_—_—— _ATLASUL CORPULU! UMAN Cerebelul Cerebelul, ,creierul mic”, se afla sub lobii occipi ai scoartei cerebrale, in partea posterioara a encefalulu Este important pentru controlul subconstient al migcarii, fume de grt a [RSE sous a | Srewnaeee sete {Ems oxi pte S Ines a ae aise Cotetlsteryseanpshel Betas ee SSeGUL espn cal eben ‘Sloman etc eg etl SSS fete cree hah Sete Aces por "Ne ex come dee, Seacsar pamenes, aoe See Sauce one = canoe Feare jst eee ae repr ceptions pate See ceec hipae pall cpl Ae meet amet onee ene ce ‘(competes aarepeapres sei 8 Simcmmiamiaide roa Spon pee enone Snes pa 30 cara Structura interna a cerebelului Ceredell are un strat ‘exter de substanfa cenu- pee eeeeeeenes eeeeeee: Sle stun miez de fibre Fervoase su substan tan pre ——— ‘tba In profunzimea Samiti, | seibortmines” Epes ners dence | Reba nel fay abs cxoton idiot societies Biren Sisco Sanne eames een wanrar ‘Srp eee ¢ dae oo oetewe Sos Scosiews ete Sean e =o Bee Ss eareanens ee noes Soiee ree Dance er a ‘in soma pe mle ‘SS cr Pine Geer Setar aee a grt te[0 car. prtas onrunuMAN . * sani Nervii olfactivi Nervii cranieni eee — Exist doudsprezece perechi de meri cranien care pornesc samc deta ental stimuleazd mai ales strctur ale caput gi git sol omc dela ee Nervii cranieni transmit informatii catre si de la encefal tre bub offal, et ach src reer de cm acy gana Siren Srameeee Zeaaees Seg umre cea ene eee a Satire ‘eo aueacon Seem pa ese Soin 20 de mimonchor Aste ‘oa tna eS Sass crecninte Bowe ‘Ercan cole entra oie aaees Fae es re ‘Sheba Newt cane eres Eacsren ae su pan ance venoxs ume ‘ales se aa ir poerense SEhaiicesae steer emafeote aromcsace Ama renee Statue crete pen Rigo cote Reet slanas Shite: cree Southeepeson a” Ieappeea veomomew asa = ‘ntoms ol 5am QUACT— mien cenie opm mi fe anni de Sines diners cana. fig pre dy ie snd cube cenae mime se Axon aerial ‘ic renor ite” ieee oom eum gh depen it pont spo es norma ocean taped much has nce conta ae. Aca recente in ‘ie ae ‘ind firecre irae ae" aoe emcee ela ——_—_—_ eager eaetner car Race Sees SStempoma eae aol mio inp dence © mare pare y's epg tes icoat Sare Sees mieiens ee! ae Serer rire eu is Sree dete jb fern sameome Se Srhginace svar pe icine? SFECTELEIpATRAN Fema ce cp eae ‘apes per rome Sel rt ate a ‘Sa ions et ei et ‘neti neincmcancnnt ple ct ae nerearh scr de gt nl mi tl nereach mg er 2 2essa. Muschii faciali inchiderea si deschiderea ochilor tuna dinte trisiturile Pare deosebesc omul de animal este capacitatea Regt nt fen etearersemeer —) mesmo aera roti eu ajutort pega = Frac ‘el pute ofr o serie de tee ‘emnale nonverbal. Pleos- [&iStrucweswtte mnoastra de a comunica folosind o gama larga de expresii faciale. Forfa din spateleacestei capacitafi este un sistem complex de mugchi fac gusapngantans, teacner | | Ibiiges oto . cotercom Saez on Sec iiarerns, seers : ere Fe Senne aan Feet mate sea Son vom ‘ual saree homomn Tiare SS sneneperee SO ste avin ee oe ‘Santee une set idee pic ee ‘ines ea nsec ewig gt Ee iddcteal crmidsepe | Spc mbt So geet moan i Pi = seis reas ‘etapa de . . din smugchl art z eae : een, Ee -s es ‘i ocala Rll sete yes q y een ee recat Ageia Er ey ma. a — es eecsrerpamat emer , Miia met secrer i parce a nant amyl cro pleape Siena mre ss omen ie ce Sep ne @ poeta, Sacre, Seer Segre in vince ocr nae socma Eeceee, Saud pa i mana pontine ete pte mei ane aes renee ete rma deg eee encanta earenriegs ips Sn ee sepia a crepe pte Bodies expe ca[ _ATLASUL CORPULLTUMAN Arterele fetei si ale gatului Pulsul care se poate simfi la gat = Bote sangele pompat fineness spre cap prin artera. =" cart. eager BE rae ec i GAS tres Sioa Pepe ‘nm 1 eee 8 Sel moa Sfrngele su fringe 2 ee cmp a onl see ecinon us nde o 4080 ‘Shogo ate mop rao ere natn so Siar oacte Soper iscscannen ’ ‘Seana oa Venele fetei si ale gatului In url fel tll, ve rer tek oo dui srt Ranice: een ae ee mm mcmrasian enum cu ale aero, Wotan mgwtont he | - v sak Ease pe ae ‘te amor colt ene at one — me ccna ce ore cr de ge set sum iSrane Erste Ta ‘a dae pine nee peru a 8[_ Nervii faciali_ rea i an, lll sunt stimulati de nervii facial, care transmit seminale spre si dinspre ereier. / sca ge ‘sche eet. eee nee ote cnet ae ene ecearimre SEES OEE wee esse mont, esas Ee ceemceced, Sete ‘Se somata sce aa ceiving” ore Eeeeorione eure neni So Be sot ate, et Si po ‘ie mp, eva deal “reign elo ‘sre alee 8 Shi ammie cmS See acamissa SSE Minne ie seme, RANE cet ws Muschii masticatori Musi pe care i ulizam i O eee fn proceul de masse surolgiin yori, respira ease Mog manor sun (AS ie me mana apelin oh SE Sinners eo oem “Rec cone eos ‘nacre eral ‘ea pepo coca ‘efuen dnd yet me sigs neces peer - Sor oar eke sit tain cpt nabs | Soe eae Srasccasen' Setemeenen — ~ fccelgpa gine eterna Sarena err y ee efor fn com ae ! Enc fa cr pone nate Ses st Sma fraxeria fesfere 9, Cote Been reatne eee acnee, ge an esate ae SSguseaom eigen er or ater ui ue aa {fh pt gas tcc anc saiseall es coe acu eee dems elece be Sern eect eile wear sheen Stycast Ses ae ng hla ‘taps nce| aa j _ATLASUL CORPULUT UMAN exp Globul ocular Tunicile ochiului ‘Gobul ocular este acoperit de tel tunel ‘erie ecae avand fo fncte special (Ochi sunt organe specilizate ale vede- ri, concepute pentra a reactiona la jumind. i st at | aaaEaEEeEE—_—_————_ een — Muschii, vasele de sange Nervi si vasele de snge ale ochiului an se : * Sits 0 ‘cu srANG (VEDERE DES si nervii ochiului Sens nei Miscirile de rotatie LOCHIUL STANG (IMAGINE LATERALA) een fgets Oe pase mcg Sy eee 2 eee nn oo qtimetcst ee EE — te ci po i weenie : see atone vn et tin octet a rete) a corn rujpors eres um, “sauna eget {| iisRae _RTLASUL CORPULULUMAS Pleoapele si aparatul lacrimal pleoapele sunt straturi subjir de piel, care se Pot inchide peste ochi aaesal protejeze de Ieziuni si de lumina puternicS- ‘Aparatul lacrimal ‘ese raspunzator pentru producerea si drenarea tichidului lacrimal. saree Seeetietaeemn som =, seecat ce em Se Teena ae eee te sree hoa 1s sme ea teatro eae pa 2 plead oles P Tepe, “Sibi sacl Wet ures de Sretifed noes ceo egeemestgel, Saaremen, eceiceietcet Beas Sed SE emus deseo vyscamea yeowre, SSRs cial se inchide Gators mis pee — sce ee et nce whi courses Sa ieee’ Seve Seite. beep seetediad® im ese Seca secon conve papedel = ants, sEa ec pode, a hinge ES ete tege se pe ae ESTER TC Te nal cee Sees” Pood cara, Aparatul lacrimal ‘chi sunt prota lo fia de itil latimal, ‘aia de lac. Apart incimal produce ates Thi si Greneaza xcs in cavatea nazall. eeehetnaae teh % ct Dect gate Sep Scent Sete" ‘Sr fee” SES Steet mete ee oe aeaeceren, Seerete eae eae eet Lee ol to eats lacie wanpeen—cxemtes cal tern SsACUL LACRIMAL, etn ‘oui de gan ‘up spe UL NCRMG Ry, Stele ougin oe Germain esteem “IAULNoUti asa omen mor a ae ‘Som noua cow et at sadcan pets eee Se aes ec. ne me ace ae ts ae eee Soe Ga ee ae Pom Eeecwaereen, Seas Taare seen Ta ep hel acta untae ela Syn aura orate saa sii Taconite il ie ‘esedne ed Aicamte Sarccee suns Tec ape pe eee Setnd! a bl Srl de ewe ae ae Sims we nae Sette feta le ‘eg hoc ne ed ‘REEL Scots alt ‘eee come ‘Se pnt ea le ‘no eta rats roan pe yt ‘ru newest msc———_—_—_ _ATLASUL CORPULUT UMAN Nasul si cavitatea nazala ‘Termenul .nas” implict de obicei numai structura externa, dar din punct de wetere anatomic include si cavitatea nazala. Nasul este organul miresului si vse onifitu al tractului respirator, serveste la incalzirea si filtrarca zenului ‘Veer lateral (eek eens ee weer wea peacaaoae Es ‘See membranes an STRUCTURA EXTERN comic Bi ok earner nae sShateande oie palace ce etiam “en ton pt Sarees ma Sa Mei Str o, seme ney oe oder de jos nic eto oe Sirsa ponte Seite few ua imlPins cals ap rie ‘Scalp ore de pT wear sa 46 Interiorul Caviateanazala se ntine de de la ni pind a fe tinge si este dvizati de szpin dow um fon formeaza o pare din plang eaviat Fee mates avi SS dee Pl se dete peter Frage en tos sod oe llPtns con ose sate Puen ‘Sor oma errs naires Kees me are din one encefaul a SE em cia Sr ry ‘sion p's Dock ee ee see cavitatii n: azale Seren reemamgcoe Fert fous complete {SaaS anaa er ES ao See pee emt fc cena sees tite evista nls Beatrice Berry Ese er a ‘ea Onan cect Saaeaee cut—E————__— _ATLASUL CORPULUI UMAN Sinusurile paranazale Termenul ,paranazal” inseamné lang nas" Sinusurile paranazale sunt caviti pneumatice ale oaselor din jurul cavitiiinazae. Benfleet opie ne en insure como = are eae ae Se eine peel ae santero se Sete SNUSURILE FRONTAL, SANA ngs ste Interiorul sinusurilor Eclenta cu care fiecare pereche de sinus dre Dear cul @pinde fe loc i care se aft facesten,Drenaul ficient Sade seul de eecie 3 ‘Susur. Samoa “SNUSURILE MANJLARE stent in ie maxes rae dr, sei de acs ie Tema pene a Sa.—————_——_— _ATLASUL CORPULUT UMAN Cavitatea bucala Cunoscuta i sub weg gt denomirea de gu calteeees | | neath cavitatea bucald se intinde de la buze la vestibulul faringian, orificiu care permite accesul in faringe. aeeuec ur at pe, poe a a sce pane ee eeatac este werkt simeran, Ang ‘ei det a OME eee Bee Seniesa epee een scree Soke cere a oe at pecs oe =o” 50 Planyeulbucalactio- neazt ca suport pentru ‘oetea de muse $t ‘lance esentale penta Sndepintvea roluut acest, ‘Rimes ange mca ot (Se hoi apn ee ee spi nb ‘igh pra a mo sil masa Ung ee ‘opal mai neva SE uth ba near GLANDELE SALIVARE [Be pe satan sive Pudeepne anon & Planseul bucal te sn fare ml ats in "At bse coast ‘tha deiicoren deed Spal coase p Sinton gee at Caen tesa,_ATLASUL CORPULUT UMAN Dinfii sunt destinati pentru muscarea $i rmestecarea alimen- telor, fiecare dinte avand un rol precis. ing gn ple sc eter maja ent ere Senate © Sinden wn "Fes Ui aa ‘Se irae ‘Seana coma, SEB ener SepeSeomsen sae Bi eae Tapa a br ‘nade ee Sep ae en, Sar apne eee Seon cn stews ei ace ele ‘curious Sin mulspen ek Sopra a SESE orn dent — — Sete ne manatee ‘usd fal 6 ai Cpl ‘Sein ae oe Ce thle Sein De a co fe fcas o ef teagan Sees grt ano cpet Bak Fearon agonal mipeve Sone aes ance Sam cara ote el snr Som mae oper Ne me Pepehoase Pera nea eerie gaumech ono Beetham accra ute ‘Seer eirpa ma # manda sors te (TeSaiec denen se mame om eae oma et ala dors ara "tiie srr ron est 242 ‘ait og es woe in ‘SEERA le cere osc er Scent mara mca cesta ool cp 32 Exist dowd etape majre de deavolare adinglor in mpl coplare, care permit capuli si crease Bi dingior defini 5a se fezvote, eis ir Dei se (idle fe eae out mane enn eo en tenporaa cde seen orcas Spee ate Sarena Scores! ——————aiail——————E=>E—&_——_——— i ses bce pct ce prensa de Insane masa sh asec een ea 9 ‘Bui spure opr ter nd Fabia poset depor lat ce eas ange el ‘Sef pot ape tears fee ‘pt il Pe ee ar et an {Sil pert mat Cone Doh eS a ee robtite geet cind gnome ‘Semetog pot ta svete ce suprised pls Pronctnd ve eal soca ‘ce gece ent mae atic dee lets pore Sec apie ach Febatnp cit ps oesaE ——_—__ Limba Limba este un orfan musculo-membranos a carui migeare complex ete ‘centia pentru vorbire, masticaie si degluiie. Supraata sa superioara wre captusita eu fesutspecializa, care confine muguri gustav _ATLASUL CORPULUL UMAN. We eSher pe sl cy Moret anecane te, Secret eeme esr | citer saees Gave | wee gp elas ‘Stile re gate KetrtiecEoeee ) einai Sete Soe > = "Fou ir y EATA POS] ao y } Pi nine ies sates en ce Sree coe aS, Ee To Epetrecnt spe x . See ee Boies : ots ‘En gst ae J \ = So ocr foal wa mee = ‘unde me a ‘Bouche aa Seiten n et e Rael tetyeracooe Sh se Bglartpetene ee ate anger Set ienentmame Sommnatb Aina cae en ‘ena ani ei mar cu se aie Magy esate Me ete sepse ah ima gual Muschii limbii i dinner Pet ei an ti are pasoact Eeoret. ‘Si og intense no Id plop tomas cei ieraau ee crete aos Sereekers ge care Beeurecnee™ ‘are erg de-a Tung, | Sea fal sin pi: no NW seen | = SEM ieaine ane SSetegoite st ke amor ar ge oe Shima ioe ee me memaiewsisn cee paren gus ‘seer ct sn eet et et ana Telecast ce ga SEhate eee tema moe pen ‘Stele nate SH ipa wets fines ren ‘er se ener Heretic, ‘ies, rapa. bo "imu e ean ‘emote nega pacer eter rn ee (oth dormer’ pa——————___ _ATLASUL CORFULUT UMAN Glandele salivare Glandete salivare produc aproximativ trei sferturi de litru de saliva pe zi. Saliva joaca un rol important in lubrifieea si protejarea guri ‘si dintilor, ajutand in acelasi timp deghutitia si masticatia. stoma Shaws mee caiocnen wnt ia pita nied 9 sae peste =a ah re pode ave seis aapucein gana, SIM, Emons ele Opec ae ped wna evasive, Steen Eee cine: feusewouee SRE ldar cane frmeact Wicca bop Seemed er em odie Suan a ei as cae cone Pier ares [GLANDA PAROTIDA Oc aaa Seer eee feces Eee ie ree rece ‘In aceasth sectiune a pir lateraie ‘epee carat oe geteect ecient eeenlsrnte eeaeagc oe eae ee Tenet eu ats REN ee ae Roars ome iat oe lm emest, Te ET econo enue ce aril fois coemanaeare sang. wate ioe See — ghee tra. Eaeciceoant ei tee dinate ecto Ca ware se Reon dia Site tne Wong Mces fuera gain santa 9 Ft eter pe ie call singeaes ging pet Be Srnec (Govt Deck etebungna' cre inhi poop = mshi conser ete Stepacetacwrartigiom Stieuarsifecpe sam torre ae 56 car Glandele submandibulare si sublinguale ‘Cele doua pereci de sland salivae mal mich ecm comets resent Sum glandele mandibus Fete meens SPS] fares sublingy pe plangeul Buca ‘Sumac greg aoe foe Sake i oa a. fame bc Seve post couren eee Es seals oo ‘Ge da lane’ iil Sue faencmor.. ee cies Sate, ores Sac sre Goal sbmandbser eae Pee din ca ae ior pence citese peal td vd in erketaee, ives Secvceetat Reverse Sta stunt cee feisdogate burg scuETese Se SoS e ct “Enea {ec canard ogre lc pt step HSS hmaitaaete penne coms BTiouae acevo fete, Scene ints oe Megs Sel cnt, {ier reg hae Ns dem ac ‘ase mien de pe parses sn dt noe le sense,ATLASUL CORPULUT UMAN. Fosa infratemporala Fosa infratemporali este o regiune de pe partea laterala a capului, ‘care confine un numar important de nervi, vase sangvine si muschi implicati in masticafie. Fe ee aa erertery Tine pe coronene ees Serve ave seve gra OE awaronna Fost So ern a ft ec pr pea ese ‘sta Pec esl, ‘oie ee en Nesey ise ‘id Ela emer r'ereiat rR ¥ a con cnr me Euctam ie neris) Srncwvowe bene (glionl ot ere 8 ‘oan taper eee ae electra area oom cena 00) ee aalens cst eermpune pm cee ISSeiytr ‘Bidateticcrelncnourt tomer en dh weteo gin et Desa fee male ee roa Laas Sean SSeerea, Seeireace Eecaine* Sgenss Eiostente engin SSiarees Seetret wastes san acne ese ‘Rem masa iia Setanta, Ara inp inde Si ech mae Ei Son dor 58 Nervul mandibular ‘val i patrande fn fosa Infatemporala,unde se eas divide im multe rain Si Soke. Sie mera See ou aL MeL. Sine dara are enol fer, Ree (er ereni ae e eg fa Sr ei et cpu t Senet re! SE Soy ema coca Eee Spore See ace iieeeaa Anes ca (AL) le perme tip eer air—__ _ATLASUL CORPULUT UMAN Fosa pterigopalatina Fosa pterigopalatina este un spatiu in forma de patnie, situat intre oasele capului. Are un confinut de nervi important ‘si vase sangvine, care irigé ochiul, gura, nasul si faya, Foss pegs i et Sagi ee aopae sn | ‘Stan peta cre Se epee nah Eset pegoians asta joven ts eaten Faerie ieee Serato ln Ee a pe Bon eercr sericea ‘incu foaniaenponiss foe wept cri Rca atte SOE Sa toes weprerin same, Otvare, Otitis, ieee cme ne ceceseans ol pesasen ce tre edge eet ea Toecennonse Dz reer tat ie ee Sian colon cavit te sa Nise faeiucmh can het Pua aoe cane a eke ‘ili in gas oa La cece Tre foe arcmin setae caeate. fen rete Se ‘See fos 9 tani ‘er Ste ue ag Sin neked wound pao | oan a. a ee tere Saocacee en contr ceo. ee angio penn cs “Hert ser ce comune = rons in os penal: Tal te ene ite fede ene, Sone von se ‘Reece cose det Sebelgenea asec eae en BRE secnetoMaroR Nervul maxilar Neral mana tre oe {in fosa pterigopalatina “Fore rons vc ne cae ees a eased ecm I | wg, | Sates Snramar ce Kant ea | | Ba sem . |S || reese —= mace Sees ciate, pie ir vsocanie — Bouma. «ney a cna pe Seon Bice a sees nee Sonos elec na de ‘arom gees! ‘fe aa ATIASUL CORPULLT UMAN Urechea Urechile sunt organe senzoriale vit tei parti - urechea externa, urechea medie si w ale pentra auz si echilibru. Fiecare ureche este irechea interna ~ fiecare divizata _ fi Pia aleatuitsastfel incat s4 perceapa sunetele sau migcdrile in mod specific. oes pec eens ee. | | Tecan wieedienuaa. sor | Slee, 2 a ES ae ansreten { Sepia oe” ) Sing ones a cron ‘eres met Ses ee ei ce |, Vgocrr PES pe a a Sa om canal” Saces ent tina ote 9 ‘doe ies ncn Seiten 4 SRE ms bo on ‘ea spmeiae e Schnee Selec! eset norte se ge ‘nam cen nn hate foe oe a Saum aren Smads ‘sb pte aeons. ie a tu rae eas fits yo mone Ment ‘te mere Serie ‘en tpn saan ‘ie pate rear Spor ttc Urechea externa Pelion auricular = prezint lees gi cata Jj cae aleituise urechea ‘exter. Serves la con ‘duceres suet spe treches medi. Somes neue prt a Ste mated, cafiOFRNREA unc ine ets ncn run Eh dco nar pent ait ats Societe feet ae Sef fll ce, ‘Sto inesvaos wana cre Siac Viens gana thls wstoe sore —— ie——— _ATLASUL CORPULLT UMAN Interiorul urechii Urechea medie este 0 cavitate umpluta cu aet, care contine timpanul si trei oscioare, cu rol in transmiterea sunetului spre urechea intern’, Este legaté de faringe prin canalul acustic. veo macegcrimeh teats) Coemetere Eeneee | signees eee siee ao. Seahcoatoe ar —aceret cece a Sorento ANAL ACUSTIC iets mabe te Pategeh Eee est co Imre o pons cae de ‘Bare ate maee> eles msm ‘Btu ed Sa te Si pec ci pours Boalt Septal tel he mee Sr Sed ie ee itTacn eine peer etme me ‘srg om em Sti em tiem Spank ewan in ‘ici meen ot ‘Pitiees tt Tone Seas comes fe eye de gee: Toda ere mosses Soc] mal mic muck eee Meee ak mgt ma Same yen ea el SRE ccsen ants Urechea interna Acca pare uch grin see edt gamer chit staan Comjine SE tecoyrat Tabet care neta st Ereuee str necoretin,sicoMeea,sellaelbar™= organ acute j Sete eas esta eet” labios een an ‘nto te compen eg ana mace” pe eh ae chavo” Siteeteit mtn ce See ae faeces Bove caaseont seats opal Cords——— _ATLASUL CORPULUT UMAR. Interiorul gatului Gatul este una dintre zonele cele mai complexe din punct de vedere anatomic. Suite structuri vitale, inclusiv maduva cervicala si glanda tirotda, cant invelite in straturi de jesut conjunctiv si muscai. Sectiune transversala a gatului [Nivelusile mat arofunde ‘ale gata ara strata ‘de fesut in anastomozs ‘neesta sunt egate de ‘verse stuctut pe care 1 proteeaza (coal jem ta ete a senate soins cecnaera HN rc gpa —— Sera ye tmemeener Mo SS] Shi See chroma, sere Stet ‘Sebi eso Sie ee sn res Ames Gc) at ‘ic fscrimetc an—_—_———— Coloana vertebrala Conexiunile vertebrale 7 confera flexibilitate corpulul nostru si il ‘mentine In pozitie verticald. Ea prote- jeaz’, de asemenea, smaduva spinarii SSR ema de os FA te She ete et irene 3 Saeee SSaheeete ot Siteraees cence ma si id Fria = Soe perso a cer emer ae So. Soe Sak a LT. 68EE ATIASUL CORPULUT UMAN Vertebrele cervicale Exista sapte vertebre cervicale care alcatuiesc impreund scheletul gatului. Aceste vertebre aparé maduva spinat ‘sprijind cutia craniana si permit o serie de mises, ine ee eve em ere Se il gaa ‘eee cane ee ‘VERTEBRA CERVICAL ‘Tk Stomper cp i Pca pn oes ade com oma ca, Pesce et Ga Tame stp ‘Sie ae cae ec Sieger ee i ‘luck formand opi hd 3 Moers ‘Gy Tecra veri manana nies ‘Migs veneor eae ‘cervical ss ico ‘ain ees ce pe oc g Belierce ree Shirt are Seat oe Papen dere anterioars see fate upd trata > eet af al peo Tal aa sine ‘he a cop (ete aoc fly im fa esa coe wall aie Sh irons set fr Sime ae cbc ate fot ce canes ace Test ce toe 80 Seis Dagrentar cecee ee em <= erect Ana, Examinarea vertebrelor cervicale Prima, a doua 5 2 saptea ‘ered cervical dif ne Vorword cervical (tan) ‘A doua vertebra cervical (axis) Suu de cee, em —— rp precurdcecdate” pee) ante ‘nile indepinie, = | =~ So a ee Hr rietee nba SLE Sous games — pom Score So =e Siestinow onban Soot = oun wun ian Piece eee” rit core A cinen vs oni ese drt pe : 8 pled ‘A saptea vertebra cerviealé {cp sca eamand ce sect ene cle feo ves_ATLASUL CORPULUT UMAN Muschii gatului de muschi suprahioidieni si infrabioidieni. Acestia au insert pe osul hiot’ gi actioneaza la riicarea si coborirea lui sia laringelui im timpul degltiiel ona ge eh se meee ems Ee mt Toot nese Georeae tet See See arate. memes ein cca Kemceasaieess Excel incen — foemeeme fl se ye ans cee nme en Few ecu gaeso i ‘afer mt Sota aioe etre iaefeiea soning Bo dc na Seto ‘aulptund mig aan Don en a a (she mie Lange ods Sit nga ce me ‘eine n ‘Muschi infrahioidien! si suprahicidieni Si pcre woo Set ks pins ee Sinn is comee w Seine ia nen tare ‘eto pot Rolul muschilor gatului Grupa de mush supa Celica gene wpe ies lu opus ts de ingest Het acoso ve perm sien voce pe oie . seteeteice rained Se a Std oad oi Sears, (Set ing Syed tc Seon seapemaua esta oa et segs an pena Ee eee = aru. Rolul muschilor infrahioidian gi suprahioidian FP sis inion n_ATLASUL CORPULUT UMAN aie Trunchiul cerebral Structura interna a trunchiului cerebral Trani] cr contine Sectune transversal trunchis cerebral ‘Trunchiul cerebral face legatura intre encefal si maduva spinari pipes ‘Ajuta la reglarea respiratiel, a circulate i, Sune tale. Tt st sunt centr de reglare spunsulr la stimuli Vizual sl aust, care Fnfuenteaesmigarea caput in aceeasi masurd, influenfeazd procesele de cunoastere. ‘Suprafaa ventral trunehiuul corebral tae pun ccs Sesh mv i te Ink en oe ee eee aeaane, Bein me ormataesreitlarh= 0 estat Been seni aaa secreeay led tatan = @ cate a em pital ie partie doe ese SEs era ope ‘op Preminente, tbe sive bares ae ieee, ones a ari cofine Shae e fe nee, ‘Stoctis dfn Seat gSeun en NERV cRAMIEN, Seen ee i nd ‘Gora te cast oie (faucet Bierce ect cemMBZENCEEALUL a tapout cea PunTEA ps re ler Inesord sore se ate Ca inpariaira pae dual meee - dus pe eae pre: ea ue ir Golihcrieag telecual Mil mx atsare magi, fares era Sha ch ‘cee pic nn mare pe ie tae Kaos amateur Nene SEE at amie ae cnen inp ceded cite cu bona Paka Para saperors—comne Seen eal reer etl ace ae canon, SSpotrfe Segre te ene Sistem meqie vines rope» ceca SCocealag de mea ee ince esi TESTAREA sane ees Pantene Vari 8 antec ceri _-TRUNCNTULLT COREBRA See es Fares cp niger cu ar ar RESLARAREADEcESuL eed en Frederic or Se arma ro Fi Sa mae Eicon ES ean ‘st SERATEES FGe em moe ROMEAULISS 5G a one Srutcmerarcnsangend Lotion mioge se Sa oc Someones’ kate a ae Someta ar Te aa cee ee aga emia fir to de ‘eso pil aren co Somes Santiyonaos frees Sons oa ”_ATLASUL CORFULUT UMAN, Plexul brahial Situat la baza gatului si extinzdndu-se in axila, plexul hrahial este 0 retea nervoast comp'exa de la care pornesc principalit nervi care stimuleazi membrul superior. ‘aia Sree avers "en al foreach pein greene Seneca prime Yee iat eee rma Nepal, TSiesccmecwe dep” Sapte" Eerie, Seeatee ey eomnacerce eoueere Sencar, aaa = ‘etl cu cae nec Smoot "ied ea ol con mae eam seatees omen eanae Rte ind cas: Te unchiud eondae ra a te Seca elnsed Sex lng ce gern arch, eins a et Doyles tile rac ec s ra ae eG pin incase Si eae o pares ole! er een ae Dacha ee peta ri espa cise eres ea tran- hr mere Sea Shanicreede se pin tet nde ein lca din suas eure sa see Feces dane sna vena, a a eect ter socpin in genera hae ‘wpa fouls aru. Dermatoamele Dermatomul este 0 supra- fat de pile care p> spe teva seis fla un ingur ner spinal (gy cx urmare, de la un Singur Segmental coloane ‘vertebrae: toma acee Inertia pci se poate ace prin dows sau mal ‘mule amr cutanate nea il mats ‘Seana ges ‘ar a Se Scie ame sepia ean, or pret ‘als trl nes tral ca Sigs mar ns A ‘Stat atta wero [ited tence Seer cn (ee in age Sama Teeingemees, temeeteere rigutavagtens, sheratess: Fielded mare ore CH ees oc dn “ies scat spe Been gece pr SER paaccae’s Sapte tae ens ‘cupe ‘ungimes posterioar ‘oral ms ‘Eats seem segment oven te Ast Seine Sls Te i tens Eaten afi a Pier dee ce ft eta eae RSE Rede ae ct cleshoels ur ners Estee a ca Bes pmacca aneagena Sepanel ema ‘Broorlioa wee_ATLASUL CORPULUT UMAN Faringele Muschii faringelui Feringele este prevazut cu sase prec de musehi Faringele, situat in pactea posterioard a gatului, este un conduct de trecere atat ‘ees mugen! pot pentru bolul alimentar spre aparatul digest, cat si pentru aer spre plamani. impart in dous grup. : ‘Se poate divide in trei parti majore, jar intrarea sa este pazita de amigdale. et eh or we Spies tae pane pea st ceo ‘ingele: constrictor superior, aang, ties ginoion aan” Easfags® sess Sele tae meee! | nee “ivetct. SSS Seurmr aos eco meen — or a Basch tetera Se eal Seer, Sotinaas xt ee ‘ew ng wacdconmncer —4 ‘te ena pera sain egal deaie,nnse, fue coisa taawimice mes | SS ane exeocr a oo St ess coe emt Epoch sgn a ese cl dering fog ears = fan Se saetee,, Gm =. tocea ew Sex Sethian at? Hires gene ‘SI mete resin: = ae Fate oct pa ‘almost 3 eet neva ters cH Se ea ie ge ene. Sn mg get scat atc mage art Sonik mac ema See pega sw Wee ‘Sem ee SEGEISteT hss moms puso SHAG ac ane” Sagaomgae a Dens nla gs deel vr Ml pote Blew in tage’ Start usm eae Sint crwierwshi drdaem gr ooct de ‘Slo ee dso rps bt ae Finger patios Bach aed mee dee ‘ica pons eae tale Beet ike sais unm page ‘Sige mecca’ inet: ena ages Gobir purest 4 tem cuameceai Weer Pin es ae Nana cata pte TMO'AES wal ene dooce ema ge ants ocop Reels rade moc pel peta sa Se Soo Scaclien Rewte ts ea untidy sere Smee mpent seste ne ESS! Soe iru notomece ree Sateen ‘reais Speier eae Saeners seoren eel pu pe merele ora de jee eae eich aso i Ss i pee etatog sc sn yr ee Eo ee ee Ett =a Sa Se Sa oe aoe coeATLASUL CORPULUT UMAN. Laringele Laringele este situat in gét, dedesubtul si Este vestibulul care protejeaza phim: fata faringelui. isi confine corzile vocale. La barbafi, o parte a laringelui este vizibila si este numita marul lui Adam. Vedereanterioard ange cor Vedoreeagials medians ros ge be rn Tete mene 8 se TS a anaes OEE hiedtos pet ee “goer dap vest tel ed rope por ‘he Dewees hon a ee conn inva caraas maneanaale Sones minors Sevteoatnc re Siena seater Soret car a ewan Sa feateat ‘one vr af eat Saeed mn ‘Spot cea sind i eo voter egy Hea tpeck Ma cares te stcooaued mina ee ficursaehator pone Reon exh acl SS vould igen vere se ‘id ed ore Su le es ee ase ls vet Sect po esto tne fant Ses pcos (ivan p sapere Ica ace ules a cr sine one eae dea sence hi ieretrna et Byun samepe pew im aes em ume emtondoami § oar Muschii laringelui fies d's seiona cori ‘oeale penta realiza vorbire, hammleears aves sis eevee Ey juan Eros Ea. =. elocipeediontgie Sa =. Ee ae ee Neel ume been fo cron ange Siemens oa ‘nese seangire ine es Seve pe sev each cote nt are ia~"" Tiroida si glandele paratiroide Tiroida si glandele paratiroide sunt situate in partea artero-laterald a gitului, impreuna, acestea produc hormoni importanti, cu rol in reglarea cresteri, ‘metabolismului si nivelului de calciu din organism, veDen AirEOARA PROWL hands vith xt 0 ad nea oma se ‘Sea le (ts noon Sper RAMPS meta Sfaemone 5 — iseoae Sauer © eemies ‘eins sc a atin SE Lan ees dee Skeet gi Gem soot pe ar ean co ie eee teal at Yat SCSstinilrcenecan ie iSonic tabaci ten, Seat na anh oe ona ‘Boose te ean sae ‘inne cme hn ‘es tt bu pana 82 Vedere posterioara a tiroidei Imaginea posteioara 2 ride ara cele patra glande partroid, Incaseate in fbi, 1 rejen gat de vase aoe Fosremo4ek oss slimentears glandcle Youre Glands ois te bine ab SSR wat de ate stg ‘rer Selene ‘Selienot de anes feds Retin fret a ina eng dies Pm ormon sa pa Sema eso pe ‘i ode cre dees is fra venous nan Se ‘Kea we inal de Suseraee ingesscs Shee a = SEEK thas = aac seem soeenge eee Ear Ee. a Fae ceed eae, oa cae aren "ica tae Korkakee oa ie go ace fm rich preprint are pao wei Tees ria se evo cin paneer ee Ino oleate ace_AMLASUL CORPULUT UMAN Vertebrele toracice Cele 12 vertebre toracice sunt oase ale coloanei vertebrale de care se prind coastele. Vertebrele toracice se aflé intre vertebrele cervicale, ale gatului, si vertebrele lombare din partea inferioard a spatelui. are ver trace ae Vedere anterioars ——_Vedere laterals A ‘Pieters ume mene ote arias untae a Eee [ee age proven de ce Serer Bel verry 9 sebmeaa Msn deace pana, Trani ronaceue Examinarea vertebrelor toracice Verebre traces pot cea {coset word vere Aeneneaeranarcar) cevieletce tent z= Maen ictal anne, inca ner gece Se caeeearie Prima vertebra toracicd (atipica) [A 12a vertebra toraclea oo (vedere lateral) (vedere in"? = ERTENBELE ance _ fem oeettags “fei tre ets de pe ‘Ripe sper sui ‘pirat a UeceATLASUL CORPULUT UMAN Vertebrele lombare Cele cinci vertebre Jombare din partea inferioara a spatelui ‘sunt cele mai puter nice vertebre ale coloanei vertebrale. ‘Beat cme vere, Ast ese mpeor dence ‘Si hme eee our undo eos ot atti ener gee “Tre meres sh peri flees Teligemaaae me ial te SSS Ia i perm tine eh ‘re ea ec iv tome srmucruna ve paZA feoac bed oe ol Ser arate ars ‘olen ce mie ‘pate nam pe cre “fe ag ‘omctens copes ea ‘ngs gin prot Uae Eaipetiar sete Hae Nese meer pittcccceae are ryt aaron Ligamentele lombare a Disc nevesiae Keser ears reece. | ‘Gc aco conse Sammie eee flucind uzarea verebteor. Scena Rearecweie bea ee ere eit Beers micheal = a temaaie Se ec ma" Sacer ele ar cise Seed rma dn Seamer myseee” on te eer sos Bee gi tae Seeiea Tlie ate Te sce a =e Spiers eam pte——— _ATLASUL CORPULUT UMAN Osul sacru si coccisul ‘sul sacru $i coccisul formeaza partea terminalé a coloanei vertebrale. Ambele dase ‘sunt formate din vertebre fuzionate, permitand inserta ligamentelor si a muschilor care sustin greutatea si ajutind la protectia organelor din zona bazinului. usucuinnay sain) ‘Soptatja pean (eterna ou ecru Vere tral om sare Gates (Gece) feet aes ree yadda Seams, Seika ean Siscews Seae Bebigvencst ie es semcracen Seige ms ogunanticin ce Seance ein actos SERN pls ee tele ‘ei co at peered ‘Sours esr ‘oa rest — Baran el erin os pie Ghat deiron es mc infoend fenrans ee See eas pan Seve g seat, a as Fe ae Seca tea Regecre: Sohne ey, Soteearn usar es gimicree, Seamrocis, to | S 9 -~ e Soo oe A won, iekenae” Bearer Eanes one a ee ‘a cnanem Heer = reas Ee 2a Sroeenmcr Gefarctenite Soe Se Radacinile nervilor spinali Organete genital, fesle fs membreleinferioare Ent simulate de rSddeini emaduvalombare stra. sie dere eta oe Tetete isch nom Pes Sih ference “Tigo cals cnt ‘Sete cgavese [sepa re cre ‘Stunna (50-30 ene Snr ae ns Soren eaeae AA ACL ipa SERSOeGeS Sete a PRET Eerie tate Se pe ed dein TORACELE a9