DREPT FISCAL

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. Dariescu Nadia Cerasela, Drept financiar i fiscal, Ed. Venus, Ia i, 2004;

2. aguna Dan Drosu, Dan ova, Drept fiscal, edi ia a-III-a, Ed. C.H. Beck,
Bucure ti, 2009;
3. Codul Fiscal i Normele Metodologice de Aplicare, Ed. C.H.Beck, Bucure ti,
2010;
4. St nculescu Sorin i Ciocoiu Mariana, Introducere în drept fiscal, Ed. Sitech,
Craiova, 2007;
5. Stancu Radu, Drept financiar i fiscal, Ed. Funda iei România de mâine,
Bucure ti, 2007;
6. Shipwright Adrian, Textbook on revenue law, Blackstone Press Limited, Londra,
1997;
7. P tru Rotaru, Drept fiscal, Ed. Universitaria, Craiova, 2007;
8. Popescu Marin, Drept financiar-fiscal, Ed. Bren, Bucure ti, 2007;
9. Popescu Luigi, Finan e publice, fiscalitate, drept financiar i fiscal, Ed. Sitech,
Craiova, 2007;
10. Popa Constantin, Drept financiar i fiscal, Ed. Lumina Lex, 2008, Bucure ti,
2008;
11. Olcescu Paul, Tratat de drept financiar i fiscal, Ed. Cantes, Ia i, 2000;
12. Minea Mircea tefan, Dreptul finan elor publice, Ed. Wolters Kluwer, Bucure ti,
2008;
13. M run elu Gelu, Drept fiscal. Teoria general a impozitelor i taxelor, Ed.
Funda iei Andrei aguna, Constan a, 1997;
14. Condor Ioan, Drept fiscal, Ed. Funda iei România de Mâine, Bucure ti, 2007;
15. Ciobanu Ramona, Drept financiar i fiscal, Ed. Romprint, Bra ov, 2004;
16. Bostan Ionel, Drept financiar public, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006;
17. Armeanic Alexandru i Volcinschi Victor, Drept fiscal, Ed. ASEM, Bucure ti,
2001.

1
 DREPT FISCAL
TEME ORIENTATIVE PENTRU REFERATE

1. Principiile dreptului fiscal;

2. Izvoarele dreptului fiscal;
3. Raporturile juridice fiscale;
4. Fiscalitatea între teorie i practic ;
5. Privire comparativ între impozite directe i impozite indirecte;
6. Frauda i evaziunea fiscal ;
7. Impozitele i impunerea între tradi ie i modernitate;
8. Taxele parafiscale;
9. Impozitul pe profit;
10. Impozitul pe dividende;
11. Impozitul pe reprezentan e;
12. Impozitarea microîntreprinderilor;
13. Veniturile supuse impozit rii în cazul persoanelor fizice;
14. Impozitul pe cl diri;
15. Impozitul pe teren;
16. Taxa asupra mijloacelor de transport;
17. Impozitul pe spectacole;
18. Dubla impunere;
19. Taxa pe valoare ad ugat (TVA);
20. Accizele;
21. Societ ile offshore;
22. Privire comparativ evaziunea fiscal legal i evaziunea fiscal frauduloas ;
23. Regimul juridic actual al evaziunii fiscale;
24. Efectele evaziunii fiscale;
25. Cazierul fiscal.

2
 DREPT FISCAL
NO IUNI INTRODUCTIVE

I. DEFINI IA DREPTULUI FISCAL

No iunea de „drept fiscal” este strâns legat de no iunea de „finan e publice”.
Finan ele publice reprezint totalitatea mijloacelor b ne ti, aflate la dispozi ia statului ori
a comunit ilor locale sau regionale, cu scopul declarat de a îndeplini func iile i sarcinile
ce revin acestora. Astfel, totalitatea normelor juridice care reglementeaz domeniul
finan elor publice formeaz dreptul finan elor publice. Dreptul finan elor publice
curpinde dou tipuri de norme juridice:
- norme juridice financiare, care alc tuiesc dreptul financiar;
- norme juridice fiscale, care alc tuiesc dreptul fiscal.
Dreptul fiscal reglementeaz raporturile juridice care se nasc în procedul de
colectare a impozitelor i taxelor de la persoane fizice i/sau juridice, care ob in venturi
ori care de in bunuri supuse impozitelor ori taxelor.
Elementele definitorii ale dreptului fiscal sunt:
- dreptul fiscal este o ramur a dreptului public, cu influen e de drept privat.
Normele juridice care îl reglementeaz sunt norme de drept public. Impunerea cet enilor
se realizeaz de c tre stat prin norme juridice cu caracter obligatoriu pentru cet eni.
Caracterul s u dual rezult din normele Codului fiscal, care statueaz c titlurile statului
care au ca obiect impozite i taxe sunt titluri executorii, f r a fi nevoie de interven ia
instan ei (spre exemplu, în cazul Codului de procedur fiscal , poprirea nu este supus
valid rii, cum se procedeaz în cazul popririi reglementat de Codul de procedur civil ,
reglementar legal ce urm re te urgentarea procedurii de executare silit în materie
fiscal ), dar, pe de alt parte, contribuabilul poate solicita statului restituirea sumelor de
bani, pe care le-a pl titi, f r a le datora.
Un alt exemplu – art. 57 din Codul de procedura fiscal , conform c ruia
contribuabilii au obliga ia de a permite func ionarilor împuternici i de organele fiscale de
a face o constatare fiscal la fa a locului.

3
 Protec ia unor interese de ordin public, general, ale statului, trebuie în eleas în
contextul obligativit ii statului de a respecta drepturile i libert ile fundamentale ale
cet enilor, a a cum rezult acestea din acordurile i tratatele la care România este parte.
Înclinarea balan ei cu privire la problematica dreptului fiscal, ca ramur de drept
public, este dat i de prevederile art. 74 alin. 2 din Constitu ia României. tiut fiind c
ini iativa legislativ poate apar ine cet enilor români în condi iile exprese ale art. 1 din
acela i act normativ, art. 74 alin. 2 cenzureaz ini iativa legislativ a cet enilor în cazul
problemelor de ordin fiscal.
- impozitele si taxele reglementate în dreptul fiscal român sunt: impozitul pe profit,
impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile
ob inute din România de nereziden i; impozitul pe reprezentan e, taxa pe valoare
ad ugat , accizele, impozitele i taxele locale.

II. PRINCIPIILE DREPTULUI FISCAL

Codul fiscal român define te în mod expres principiile dreptului fiscal. Aceste
principii stau la baza întregii construc ii a dreptului fiscal, fiind în acord cu principiile ce
stau la baza celorlalte sisteme fiscale europene. Cadrul legal îl reprezint art. 3 din Codul
fiscal.
1. Neutralitatea m surilor fiscale, în raport cu diferitele categorii de investitori i
capitaluri, cu forma de prorpietate, asigurând condi ii egale investitorilor, capitalului
român i str in.
Acest principiu presupune c , din punct de vedere fiscal, toate activit ile
economice i to i operatorii trebuie trata i în aceea i manier . Spre exemplu, prin
hot rârea din 10 septembire 2002, Curtea de Justi ie a Comunit ii Europene a decis în
cauza „Ambulanter Pflegendienst Kugler” (cauza C 141/00) c „principiul neutralitatii
fiscale interzice, inter alia, ca operatorii economici ce desfasoara aceleasi activitati sa fie
tratati diferit din punctul de vedere al TVA. Decurge de aici ca principiul ar fi ignorat
daca posibilitatea de a beneficia de scutirea prevazuta de art. 13A(1)(c) pentru prestarea
de servicii medicale ar depinde de forma juridica a persoanei impozabile care desfasoara
aceasta activitate…”1.

1
http://www.e-actual.ro/2009/02/24/tva-principiul-neutralitatii-fiscale-in-materie-de-tva/

4
 2. Certitudine impunerii, prin eleborarea de norme juridice clare, care sa nu
conduc la interpret ri arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de plat s fie precis
stabilite pentru fiecare pl titor, respectiv ace tia s poat urm r i în elege sarcina fiscal
ce le revine, precum i s poat determina influen a deciziilor lor de management
financiar asupra sarcinii lor fiscale.
3. Echitatea fiscal , la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferit a
veniturilor, în func ie de m rimea acestora. Echitatea fical înseamn dreptate social în
materie de impozite.
Tipuri de echitate fiscal . Echitatea poate fi apreciata din perspectiva orizontal
sau vertical . Echitatea orizontal presupune compararea sarcinii fiscale la care este
supus o persoan fizic sau juridic pentru veniturile realizate dintr-o anumit surs , cu
sarcina fiscal la care este supus o alt persoan pentru venituri de aceea i m rime, dar
realizate din alte surse. În cazul echit ii fiscale verticale se compar sarcina fiscal
aferent unor venituri realizate de persoane diferite, dar care au aceia i surs de
provenien .
Pentru a putea fi asigurat egalitatea în materie de impozit este necesar respectarea
urm toarelor condi ii:
a) stabilirea minimului neimpozabil, adic legiferarea scutirii de impozit a unui
venit minim care s permit satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Aceast condi ie
poate fi respectat numai în leg tur cu impozitele directe, neavând aplicabilitate în cazul
impozitelor indirecte;
b) sarcina fiscal a fiec rui contribuabil s fie stabilit în func ie de puterea
contributiv pe care acesta o are, adic cu luarea în considerare a m rimii venitului i
averii care fac obiectul impunerii, precum i a situa iei personale a acestuia (c s torit, cu
sau f r persoane în între inere, celibatar etc.);
c) este necesar ca la o anumit putere contributiv , sarcina fiscal a unei categorii
sociale s fie stabilit în compara ie cu sarcina fiscal a altei categorii sociale, respectiv
sarcina fiscal a unei persoane în compara ie cu sarcina fiscal a altei persoane din
aceea i categorie social ;

5
 d) respectarea echit ii fiscale presupune ca impunerea s fie general , adic s
cuprind toate categoriile sociale care realizeaz venituri dintr-o anumit surs sau care
posed un anumit gen de avere, cu excep ia celor care se situeaz sub un anumit nivel.2
4. Eficien a impunerii prin asigurarea stabilit ii pe termen lung a prevederilor
Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi s nu conduc la efecte retroactive
defavorabile pentru persoane fizice i juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data
adopt rii de c tre acestea a unor decizii investi ionale majore.
La aceste principii specifice dreptului fiscal, prev zute expres în art. 3 din Codul
fiscal, se adaug principii generale: principiul legalit ii i principiul priorit ii
reglement rilor legale europene în raport cu dreptul intern, românesc.
Consacrat în art. 139 alin. 1 din Constitu ia României, principiul legalit ii în
materie fiscal statueaz c “impozitele, taxele i orice alte venituri cuvenite bugetului de
stat sau bugetului asigur rilor socaile de stat se stabilesc numai prin lege”. Acest
principiu, cunoscut i sub denumirea nullum impositum sine lege. În alin. 2 al aceluia i
articol, recunoscându-se principiul autonomiei locale i regionale, se statueaz c
“impozitele i taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau jude ene, în limitele i în
condi iile legii”.
Art. 148 alin. 2 din Constitu ia României consacr principiul priorit ii dreptului
european fa de dreptul na ional (“Ca urmare a ader rii, prevederile tratattelor
constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte reglement ri comunitare cu
caracter obligatoriu, au prioritate fa de dispozi iile contrare din legile interne, cu
respectareaprevederilor actului de aderare.”). Prin hotararea celebr pronun at de Curtea
de Justit ie a Comunit ilor Europene în cauza Flaminio Costa vs. ENEL, a fost stabilit
suprema ia ordinii juridice comunitare, raportat la dreptul intern al statelor membre ale
Uniunii Europene3.

III. IZVOARELE DREPTULUI FISCAL

1. Constitu ia României reprezint izvorul de drept fiscal fundamental. Prevederile
constitu ionale în acest domeniu converg în sensul stabilirii îndatoririi cet enilor români

2
http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=14&p2_articleid=188
3
A se vedea http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:61964J0006:EN:NOT

6
de a contribui, prin impozite i taxe, la cheltuielile publice (art. 56 alin. 1), de a statua
asupra impozitelor, taxelor i altor contribu ii (art. 139).
2. Codul fiscal (Legea nr. 571/2003, modificat i completat , republicat )
urm re te s asigure un cadru unic, stabil, coerent i calr al reglement rilor fiscale, având
ca scop armonizarea legisla iei interne fiscale cu legisla ia fiscal a Uniunii Europene i
cu acordurile fiscale interna ionale la care România este parte. În expunerea de motive la
Legea privind Codul fiscal s-a explicat reglementarea actual principal în domeniul
fiscal, pornind de la necesitatea ca pl titorii de taxe i impozite (contribuabilii) s poat
urm ri, dar i în elege, sarcina fiscal care le incumb , s poat analiza cu u urin
influen a deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor fiscale i s se asigure
o informare necesar i suficient asupra principiilor, mecanismelor i procedurilor
fiscale. Toate aceste scopuri sunt mult diluate în contextul modific rilor continue la care
este supus Codul fiscal.
În acest context este explicabil dispozi ia din Codul fiscal, art. 5 alin. 6, potrivit
c reia anual, Ministerul Finan elor Publice colecteaz i sistematizeaz toate normele în
vigoare având leg tur cu prevederile prezentului Cod, aceast colec ie oficial fiind pus
la dispozi ia altor persoane în vederea public rii.
3. Codul de procedur fiscal (Ordonan a Guvernului nr. 92/2003, modificat
i completat , republicat ) une te reglement rile de procedur fiscal referitoare la
administrarea impozitelor i taxelor, la înregistrarea contribuabililor, la declararea
impozitelor i taxelor, la stabilirea, verificarea i colectarea acestora, precum i la
procedura judiciar aplicabil în cazul solu ion rii sontesta iilor formulate de
contribuabili împotriva actelor administrative fiscale. i Codul de procedur fiscal a fost
supus nenum ratelor modific ri i complet ri, scopul acestora fiind cel de a îmbun t i
climatul de parteneriat între stat i contribuabilii viabili i de bun credin , de
simplificare a procedurilor administra iei fiscale i de aplicare a principiilor de eficien
în colectarea veniturilor bugetare, dar i de limitare a posibilit ilor de evaziune fiscal .
4. Reglement rile secundare, adic normele metodologice de aplicare,
instruc iunile i regulamentele de aplicare a legisla iei fiscale joac un rol foarte
important în aplicarea normelor de drept fiscal. Explicitarea, detalierea l murirea unor
dispozi ii fiscale se impune din perspectiva caracterului atât de tehnic al normelor de

7
drept fiscal. Spre exemplu, un rol deosebit de important îl au normele metodologice de
aplicare a Codului fiscal, modificate i completate conform H.G. nr. 1620/2009.
Normele metodologice sunt aprobate de c tre Guvern, prin hot râre, fiind publicate
în Monitorul Oficial al României partea I.
Ordinele i instruc iunile se emit în vederea aplic rii unitare a Codului fiscal, fiind
emise de ministrul finan elor publice i publicate în Monitorul Oficial al României, partea
I. Ordinele i instruc iunile referitoare la proceduri de administrare a impozielor i taxelor
reglementate de Codul fiscal, datorate bugetului general consolidat, se emit de
pre edintele Agen iei Na ionale de Administrare Fiscal , fiind publicate în Monitorul
Oficial al României, partea I.
5. Deciziile Comisiei Fiscale Centrale. Instituit prin Ordinul Ministerului
Economiei i Finan elor nr. 1381/2008, Comisia Fiscal Central are responsabilitatea,
stabilit prin art. 6 alin. 1 din Codul fiscal de a elabora deciziile privind aplicarea unitar
a Codului fiscal. Aceasta este constituit la nivelul Ministerului Finan elor Publice. Cu
titlu de exemplu, decizia nr. 2/2004 aprobat prin Ordinul Ministerului Finan elor Publice
nr. 576/2004, privind modalitatea de determinare a profitului impozabil de c tre
asocai ii/funda ii sportive din transferul sportivilor.
6. Deciziile Comisiei de Proceduri Fiscale. Constituit în baza Ordinului
1995/2007 privind constituirea Comisiei de Proceduri Fiscale, la nivelul Agen iei
Na ionale de Administrare Fiscal , aceasta emite decizii obligatorii exclusiv pentru
organele fiscale. Cu titlu de exemplu, decizia nr. 1/2008 aprobat prin Ordinul Agen iei
Na ionale de Administrare Fiscal nr. 1537/2008 privind calcularea obliga iilor fiscale
accesorii pentru crean ele înscrise la masa credal apar inând debitorilor cu privire la care
a fost deschis procedura insolven ei.

IV. RAPORTUL JURIDIC FISCAL

Caracterizat prin specificul con inutul s u (drepturile i obliga iile subiec ilor de
drept participan i la acest tip de raport juridic), raportul juridic fiscal cuprinde totalitatea
rela iilor de impunere care iau na tereîn procesul repartiz rii unei p r i din venitul
na ional i în redistribuirea unor venituri ale persoanelor fizice i/sau juridice, în scopul
constituirii fondurilor b ne ti ale bugetului de stat.

8
 Raporturile juridice fiscale sunt de dou tipuri:
- raporturi juridice fiscale de drept material;
- raporturi juridice fiscale de drept procedural.
Indiferent dac ne afl m în prezen a unui raport juridic fiscal de drept material sau
de drept procedural, subiectele i obiectul sunt acelea i, diferen ierea fiind dat de
con inutul celor dou categorii de raporturi juridice.
Obiectul raportului juridic fiscal de drept material poate fi reprezentat de:
- sursa veniturilor contribuabilului, fiind analizat legalitatea i provenien a
impozitului;
- natura juridica a venitului, pentru a se putea stabili regimul fiscal aplicabil;
- m rimea venitului (încas rile totale din care se scad cheltuielile deductibile în
raport de care se stabile te masa impozabil la care va fi aplicat cota de
impozit);
- stabilirea crean ei fiscale i emiterea titlului de crean fiscal .
Obiectul raportului juridic fiscal de drept procedural este alc tuit din acele
drepturi i obliga ii legate de ac iunile administrative, administrativ-jurisdic ionale i
procesual-civile privind activitatea de adminsitrare (înregistrarea fiscal , declararea,
stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor, taxelor, contribu iilor i a altor sume
datorate bugetului general consolidat, precum i solu ionarea contesta iilor îndreptate
împotriva actelor administrative fiscale) a impozitelor i taxelor.
Subiectele raportului juridic fiscal sunt:
1. Statul, prin organele fiscale învestite cu atribu ii specifice realiz rii veniturilor
fiscale. La nivel central, statul este reprezentat de Ministerul Finan elor Publice prin
Agen ia Na ional de Administrare Fiscal i unit ile sale teritoriale. La nivel local, au
atribu ii în acest domeniu autorit ile administra iei publice locale. Toate acestea
reprezint organele fiscale ale statului.
2. Contribuabilii, adic persoanele fizice i juridice obligate s pl teasc
impozitele, taxe i celelalte venituri c tre bugetul de stat.
Art. 13 din Codul fiscal stabile te categoriile de contribuabili din România.
În raporturile cu organele fiscale, contribuabilii pot fi sau nu reprezenta i,
reprezentarea putând fi conven ional sau legal . În cazul reprezent rii legale,

9
reprezentantul legal poart denumirea de curator fiscal. Reprezentarea legal apare în caz
de minoritate a contribuabilului, boal sau b trâne e, handicap ori în cazul în care
contribuabilul f r domiciliu fiscal în România sau cu domiciliul fiscal necunoscut nu i-
a desemnat un reprezentant fiscal.
i unul i cel lalt subiect al raportului juridic fiscal poate ap rea în calitate de
creditor sau debitor al raportului juridic fiscal. Neîndeplinirea obliga iei de plat de c tre
debitor d dreptul de a urm ri pe: succesorul acceptant al mo teirii contribuabilului
debitor; cel care preia drepturile i obliga iile debitorului supus procedurii de divizare,
fuziune ori reorganizare judiciar .a.

V. SISTEMUL FISCAL
Sistemul fiscal ori fiscalitatea reprezint totalitatea impozitelor i taxelor provenind
de la persoane fizice i juridice care alimenteaz bugetele publice4. Cei care sus in
sistemul fiscal prin impozitele i taxele pe care le suport sunt persoanele fizice i
juridice din cadrul unui stat.
Stabilitatea sistemului fiscal este imperativ pentru buna func ionare a economiei.
Schimb rile continue sunt de natur s creeze dificult i i o stare de insecuritate pentru
contribuabili. Supus presiunilor politice, nu de pu ine ori fiscalitatea na te contradic ii.

FISCALITATEA

1. Defini ia fiscalit ii
Exist dou modalit i de a defini fiscalitatea: prima modalitate, mai concis i mai
facil de în eles, iar a doua modalitate, mai fidel sistemului fiscal, defini ia concentrându-
se pe real iile care se creaz între componentele acestui sistem.
Astfel, în primul caz, fiscalitatea este definit ca totalitate a impozitelor si a taxelor
reglementate prin acte normative.

4
Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, edi ia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2009, p. 10, apud I.
Condor, Drept financiar i fiscal, Ed. Tribuna Economic , Bucure ti, 1996, p. 147.

10
 A doua defini ie ce poate fi dat fiscalit ii are în vedere sistemul de percepere a
impozitelor, taxelor i contribu iilor de c tre autorit ile publice în scopul realiz rii
func iilor social-economice ale statului5.

2. Structura fiscalit ii
Statul colecteaz veniturile fiscale, prin intermediul impozitelor. Diversitatea
acestor impozite contureaz structura fiscalit ii.
Exist o diferen iere a structurii fiscalit ii în func ie de gradul de dezvoltare a
statelor. Astfel, dac statele dezvoltate se caracterizeaz printr-un echilibru între
6 7
impozitele directe i indirecte , statele mai pu in dezvoltate prezint un dezechilibru între
cele dou componente ale impozitelor.
A adar, în cazul statelor mai pu in dezvoltate, ponderea mare o au impozitele
indirecte. Se întâmpl ca 80% din totalul veniturilor fiscale s fie reprezentate de
impozite indirecte (în gneral TVA). Impozitele indirecte se caracterizeaz prin aceea c
cei care le pl tesc sunt agen ii economici care vând bunuri i presteaz servicii, iar cei
care le suport sunt cump r torii, a adar cei care achizi ioneaz produsele sau sunt
beneficiarii serviciilor. Acestea ignor capacitatea contributiv a cump r torului,
con inând elemente de inechitate social . Ponderea mare a impozitelor indirecte conduce
la accentuarea infla iei.
Concentrarea rilor mai pu in dezvoltate din punct de vedere economic pe acest tip
de impozite este explicat în literatura de specialitate prin:
- gradul redus de dezvoltare a for elor de produc ie;
- structura rigid , prea pu in diversificat a produc iei industriale;
- nivelul sc zut al veniturilor realizate de c tre popula ie8.
Analiza realizat la nivelul statelor OECD a eviden iat preponderen a impozitelor
indirecte în sisemele fiscale din Danemarca, Australia Canada, S.U.A., Belgia, i a
impozitelor indirecte în România, Portugalia, Grecia, Fran a.

5
Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, edi ia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2009, p.12.
6
Impozitul direct este impozitul suportat direct de c tre cel care le pl te te i care nu se transfer asupra
pre urilor (de exemplu : impozitul pe profit, pe salarii, pe venitul agricol pe dividende etc.)
7
Impozitul indirect este impozitul cuprins în pre urile bunurilor i serviciilor, îmbr când forme i denumiri
diferite (de exemplu: taxa pe valoare ad ugat , accize, taxe vamale .a)
8
Dan Drosu aguna, Dan ova, op.cit., p. 13.

11
 În func ie de intensitatea presiunii fiscale, sitemele fiscale se clasific în sisteme
fiscale grele i sisteme fiscale u oare. Sistemele fiscale grele se caracterizeaz prin
sarcini fiscale împov r toare, în care ponderea prelev rilor fiscale în ansamblul
prelev rilor publice este de 80%-90%, iar prelev rile fiscale în PIB sunt de peste 25%.
Sistemele fiscale u oare sunt caracteristice paradisurilor fiscale, ponderea prelev rilor
fiscale în PIB fiind redus , de 10%.

3. Principiile generale ale fiscalit ii

În literatura de specialitate9 sunt identificate urm toarele principii generale ale
fiscalit ii:
3.1. principiul justific rii impozitului, în sensul c impozitul reprezint o plat
pentru serviciile asigurate de c tre stat;
3.2. principiul individualit ii impozitului. Se porne te de la ideea de baz c
individul reprezint elementul central în cadrul sistemului, iar nu statul. În acest sens,
impozitul trebuie s asigure egalitatea de anse a indivizilor.
3.3. principiul de nediscriminare presupune stabilirea impozitelor be baya acelora i
reguli pentru to i contribuabilii.
3.4. principiul impersonalit ii impozitului, dând eficien principiului respect rii
persoanei. Se justific o singur excep ie – cercetarea averii oamenilor politici. Acela i
principiu impune o ierarhie a impozitelor, impozitele asupra bunurilor fiind a ezate pe o
treapt superioar impozitelor asupra persoanelor.
3.5. principiul neutralit ii, în sensul eficientiz rii economiei. Din acest punct de
vedere impozitele ar trebui s respecte profiturile i nu s le afecteze, iar dintre agen ii
economici ar trebui penaliza i cei cu pierderi, iar nu cei cu beneficii.
3.6. principiul de nonarbitru. Principiile de impozitare trebuie s fie clare, care s nu
lase loc arbitrariului.

4. Suveranitatea fiscal
Dac un sistem fiscal se caracterizeaz prin exclusivitatea aplic rii i prin
autonomie tehnic se vorbe te despre autonomie fiscal complet sau suveranitate fiscal .

9
Ibidem, p. 13.

12
 Exclusivitatea aplic rii presupune c fiscalitatea este aplicat pe un teritoriu
determinat din punct de vedere geografic.
Autonomia tehnic presupune existen a unui sistem fiscal complet care con ine
totalitatea regulilor de încasare i lichidare a impozitelor, obligatorii pentru punerea lor în
aplicare.
Suveranitatea politic i fiscal a unui stat implic posibilitatea de a exercita o
putere fiscal absolut de c tre stat în cadrul teritoriului s u, alegând sistemul fiscal
aplicabil.

POLITICA FISCAL

1. Defini ia politicii fiscale

Politica fiscal reprezint ansamblul de instrumente de interven ie a statului,
generate de procesele financiar-fiscale: formarea prin impozite i taxe a veniturilor
fiscale, alocarea cheltuielilor fiscale i asigurarea echilibrelor financiare10.
Politica fiscal este parte a ac iunii economice generale a statului, interferând cu
politica economic a statului, dar i cu politici sectoriale (politica industrial , politica
agricol .a.), cu politica monetar i cu cea social .
Politica fiscal vizeaz : volumul resurselor fianciare ale statului, provenien a
acestora; stabilirea contribu iei persoanelor fizice la formarea fondurilor publice i rata
fiscalit ii.

2. Principiile politicii fiscale

2.1. Principiul echit ii – contribu ia fiec ruia la acoperirea cheltuielilor publice
trebuie realizat în fuc ie de capacit ile contributive ale fiec ruia.
2.2. Principiul randamentului are la baz randamentul bugetar al impozitului.
Randamentul fiscal ridicat al impozitului exist în cazul unui impozit universal (pl tibil
de c tre toate categoriile care realizeaz venituri din aceea i surs ori care posed acela i

10
Ibidem, p. 15.

13
tip de avere, cuprinzând întraga materie impozabil , nefiind susceptibil de evaziuni ori
fraude, f r cheltuieli ridicate de percepere11), respectiv un impozit ideal.
2.3. Principiul stabilit ii impozitului, pe baza regulii „un impozit bun este un
impozit vechi.”. Ca regul general , un impozit vechi este tolerat mai u or de c tre
contribuabili. Impozitul stabil este acel impozit care î i p streaz neschimbat nivelul, nu
cre te în perioadele de cre tere a veniturilor i a produc iei, nu scade în perioadele de
recesiune. În realitate, impozitele sunt elastice, fiind la dispozi ia bugetului, se majoreaz
când sporesc cheltuielile fiscale i se diminueaz când se reduc cheltuielile fiscale.
2.4. Principiul simplit ii. Impozitul trebuie u or în eles de c tre contribuabil, s nu
lase posibilitatea unor interpret ri arbitrarii.
2.5. Principiul echivalen ei. Impozitul pe care îl suport contribuabilul trebuie s fie
corelat cu avantajele asigurate prin efectuarea cheltuielilor publice, respectiv accesul la
bunuri i servicii publice. În caz contrar, impozitul apare ca o modalitate de îmbog ire a
statului, de participare la profitul statului i mai pu in o cheltuial cu caracter public.
2.6. Principiul legalit ii, în sensul c impozitul trebuie s aib o baz legal .
În lucrarea „Avu ia na iunilor”, Adam Smith eviden iaz patru principii care trebuie
s stea la baza politicii fiscale a unui stat capitalist: echitatea fiscal , certitudinea
impunerii, comoditatea perceperii impozitelor i randamentul fiscal.

3. Instrumentele de realizare a politicii fiscale

Sunt instrumente fiscale: diversitatea impozitelor utilizate, precum i varietatea
facilit ilor fiscale (reduceri, scutiri, deduceri).
În ceea ce prive te impozitele, se disting impozitele directe i impozitele indirecte.
3.1. Impozitele directe se a az i se percep direct de la surs (de la contribuabili),
la anumite termene dinaninte stabilite, având ca obiect venitul sau averea.
Impozitele directe se clasific în impozite reale i impozite personale.
Impozitele directe reale (pe obiecte) se a az pe obiecte, bunurile i pe diverse
alte elemente ale averii contribuabililor, fiind indiferent persoana pl titorilor, situa ia i
sarcinile familiale. Cu titlu de exemplu: impozite pe p mânt, pe cl diri etc.

11
Ibidem, p.22.

14
 Impozitele directe personale (subiective) se a az pe veniturile sau averea
persoanelor, în strâns leg tur cu situa ia personal a contribuabilului.
Tipuri de impozite directe:
Impozitul funciar sau pe p mânt a fost instituit în Europa secolului XXI. Ini ial
se calcula pe suprafa a terenurilor, apoi în func ie de valoarea productiv a acestora. În
prezent, calcularea impozitului pe p mânt se face în fucn ie de randamentul mediu.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice vizeaz persoanele ce au domiciliul sau
re edin a într-un anume stat, precum i persoanele nerezidente, dar care realizeaz
venituri a c ror surs de provenien se afl pe teritoriul statului respectiv. Acest tip de
impozit se stabile te anual, pe baza unei declara ii de impunere a contribuabilului ori a
informa iilor organelor fiscale.
Impozitul pe veniturile persoanelor juridice se stabile te prin aplicarea unei cote
fixe sau propor ionale, anual ori trimestrial, e baza declara iei persoanelor juridice.
Impozitul pe avere este în leg tur cu dreptul de proprietate al persoanelor asupra
bunurilor mobile i imobile. Poate îmbr ca forma impozitului asupra averii propriu-zise,
impozitului pe circula ia averii, impozitului pe sporul pe avere.
Tipuri de impozite indirecte:
Taxa de consuma ie pe produs (accizele) sunt incluse în pre ul de vânzare al
m rfurilor fabricate în cadrul rii în interiorul c reia sunt percepute. Obiectul accizelor
pleac de la bunurile de lux pân la produsele de larg consum (zah r, sare, ulei).
Taxele vamale vizeaz importuri, exporturi, tranzitul de m rfuri.
Monopolurile fiscale sunt instituite de c tre stat asupra produc iei i/sau vânz rii
unor m rfuri specifice: tutun, alcool, c r i de joc etc.
Taxele judiciare de timbru reprezint taxa serviciilor prestate de c tre instan ele
judec tore ti, Ministerul Justi iei. Acestea sunt propor ionale ori fixe.
Taxele de timbru privind activitatea notarial datorate de c tre persoanele fizice
i juridice care solicit îndeplinrea actelor i serviciilor notariale. Acestea se pl tesc
anticipat, cu excep ia taxelor pentru efectuarea procedurii succesorale, stabilite dup
întocmirea încheierii finale i care se achit pân la eliberarea certificatului de
mo tenitor.

15
 Principalele impozite directe reglementate de Codul nostru fiscal sunt: impozitul pe
profit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile realizate în România de c tre
nereziden i, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile ob inute
de persoane fizice (impozitul pe salarii, impozitele pe veniturile liber-profesioni tilor,
impozitul pe veniturile ob inute din cedarea folosin ei bunurilor), impozitele i taxele
datorate administra iilor locale .a.
Între impozie i taxe se situeaz categoria intermediar a contribu iilor, care
semnific sumele de bani încasate de anumite institu ii de drept public de la persoane
fizice i juridice, pentru avantajele reale sau presupuse de care beneficiaz acestea.

4. Efectele fiscalit ii
Între efectele fiscalit ii se num r : frauda i evaziunea fiscal , riscul de infla ie
prin fiscalitate, precum i deteriorarea competitivit ii interna ionale.
4.1. Frauda fiscal reprezint înc lcarea legilor fiscale (nedeclararea unor venituri,
vânzarea în lipsa facturii), iar evaziunea fiscal reprezint o utilizare abil a
posibilit ilor oferite de lege.
Evaziunea fiscal poate avea un caracter licit sau, dimpotriv , unul ilicit. În prima
categorie se înscriu paradisurile fiscale i respectiv înfiin area în unul dintre acestea a
unei societ i comerciale offshore, pe care le vom dezvolta în continuare.
4.2. Riscul de infla ie prin fiscalitate
Cre terea impozitelor sau a taxelor care influen eaz procesul de determinare a
pre urilor i a salariilor este de natur s conduc la o cre tere infla ionist .

4.3. Deteriorarea competitivit ii interna ionale

Cre terea impozitelor i a taxelor pe care le suport agen ii economici ar putea s
aduc prejudicii capacit ii lor competitive, motivat de faptul c aceasta se reflect în
pre urile produselor, diminuându-se capacitatea lor de investi ii i de modernizare i
repercutându-se asupra competitivit ii lor.

16
 Societ ile offshore

1. Prezentare societati off-shore

O parte a doctrinei existente în aceasta materie prezint ca alternativ a societatilor
comerciale offshore, “evaziunea fiscala legala” 12. Constituirea unei astfel de societati
comerciale intr-unul din statele denumite curent “paradisuri fiscale” reprezint o tehnica
de evitare a politicii fiscale practicata de statul in care au constituita o alta societate
comerciala, prin care isi deruleaza, in fapt, activitatea comerciala.
Societ ile comerciale offshore sunt strict legate de paradisurile fiscale: Alderney,
Andorra, Anguilla, Anjouan, Antigua i Barbuda, Antilele Olandeze, Aruba, Bahamas,
Bahrain, Barbados, Belize, Bermuda, British Virgin Islands, Cayman Islands, Cipru,
Cook Islands, Costa Rica, Delaware, Dominica, Dubai, Elvetia, Gibraltar, Grenada,
Guernsey, Irlanda, Isle of Man, Jersey, Labuan, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg,
Madeira, Malta, Marshall Islands, Mauritius, Monaco, Montserrat, Nauru, Nevis, Niue,
Panama, Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, Samoa, Seychelles, Singapore,
Turks i Caicos, U.S. Virgin Islands, Uruguay, Vanuatu.
Faptul c o societate comercial - a c rei firma este de notorietate - plate te
impozite pe profit foarte mici sau nu plateste deloc astfel de impozite nu trebuie sa ne
conduca la concluzia ca aceasta societate nu este profitabila. Într-o astfel de situatie este
interesant de observat daca aceasta nu are deschisa o filiala intr-unul din paradisurile
fiscale bine cunoscute, prin intermediul careia repatriaza profitul s u, cu scopul de a nu
plati impozit.
In Bahrein, de exemplu, nu se percep impozite decât în cazul veniturilor obtinute in
industria petroliera (în cuantum de 45%). Asadar impozitele pe cladiri, pe terenuri, pe
dividende etc. nu sunt cunoscute. Totodat , nu se realizeaz controale valutare, iar
b ncile au interdic ia legal de a percepe dobânzi (la credite etc.)
Deci societatile offshore sunt acele societati comerciale care fiinteaza în tari în care
ansamblul legislativ, reglementarile, traditia, tratatele de evitare a dublei impuneri fac
posibila reducerea fiscalitatii.

12
Adrian Manaila, “Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala”, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p.
X

17
 Domeniile principale în care pot fi utilizate societatile offshore sunt urmatoarele:
a) serviciile financiar- bancare;
b) serviciile de asigurari;
c) societatile de comert (import-export);
d) societatile de recrutare personal;
e) serviciile de consultanta legala, management, constructii etc.
Pentru infiintarea unei astfel de societati sunt necesare parcurgerea etapelor
obisnuite ale infiintarii oricarei companii, cu precizarea ca legislatia care guverneaza
aceste paradisuri fiscale este caracterizata de un nivel redus al birocratiei, de taxe mici
practicate in sensul infiintarii unei astfel de societati comerciale si de o fiscalitate extrem
de redusa.
Infiintarea unei societati off-shore presupune existenta unui capital social al carui
cuantum variaza în functie de legislatia locului unde este înfiintata societatea, a
documentelor de înfiintare si de plata unei taxe de constituire. Toate formalitatile de
înfiintare pot fi îndeplinite de consultanti legali internationali sau locali.
De exemplu, in cazul infiintarii unei societati comerciale in Bermuda, capitalul
social minim este de 1 dolar; in Costa Rica, limita minima a capitalului social este de 100
dolari.
Birocratia mult diminuata permite infiintarea unei societati comerciale intr-un
interval orar de 24 de ore în Costa Rica. În statul american Delaware, durata înregistr rii
unei companii este de 10 minute, iar actele necesare pot fi ob iute într-un interval de 24
de ore.
Jurisdictia paradisurilor fiscale impune stabilirea unui sediu social, care, uneori,
poate fi si o casuta postala, a unui reprezentant ce îndeplineste rolul de functionar
nominalizat sau a unui manager local.
Asocia ilor societ ilor offshore le este garantat discre ie absolut , acestia putând
sa ramâna anonimi, în Registrul Oficial al actionarilor figurând, de fapt, reprezentantii
numiti de proprietari.
Important este faptul ca in cadrul unei astfel de societati exista o rigoare in privinta
protejarii caracterului anonim al actionarilor pe de o parte si, pe de alta parte, al asigurarii
controlului deplin al adevaratilor proprietari asupra firmei.

18
 Elve ia ocup un loc cheie din acest punct de vedere. Se tie c “singurul produs
offshore c utat în Elve ia este contul elve ian.”13 Acesta ofer avantaje incredibile; astfel
secretul bancar nu este negociabil, iar evaziunea fiscal nu este reglementat în legisla ia
elve ian ca infrac iune, ci ca delict civil. De aceea autorit ile elve iene nu au
permisiunea de a colabora cu serviciile fiscale str ine. Inflexibilitatea elve ian se explic
prin faptul c serviciile financiare au o pondere de 11% din produsul intern brut.
Aspectele legate de existenta unui sediu social, cerinta ca reprezentantul societatii si
managementul sa fie local sau nu, cerinta existentei si tinerii adunarilor generale în tara
unde este situat respectivul off-shore sunt reglementate diferit, in functie de fiecare
paradis fiscal in parte.

2. Reglementarea si functionarea societatilor off-shore

In ceea ce priveste incidenta legilor românesti cu utilizarea societatilor offshore
trebuie aratat ca, în conformitate cu Regulamentul Bancii Nationale a României nr.
3/1997, privind operatiunile valutare, investitiile directe ale rezidentilor în strainatate
necesita aprobarea B.N.R. Având în vedere insa caracterul anonim al investitiilor, precum
si faptul ca, în anumite paradisuri fiscale, capitalul minim de înfiintare nu este cerut, se
poate concluziona ca nu în toate cazurile este necesar acordul B.N.R.
In afara de acest document legal citat nu exista un alt text de lege care sa aiba incidenta
asupra acestui tip de structurare a unei afaceri prin crearea unui offshore. Pentru
înfiintarea si mentinerea unui offshore este necesara plata unor costuri de început de
minim 2.000 USD, reprezentând plata consultantilor legali pentru redactarea actelor de
înfiintare, autentificari notariale, costuri privind înregistrarea firmei si deschiderea unui
cont.
Alte costuri sunt legate si de deplasarea avion - hotel, precum si cele de reînnoire a
autorizatiei de tinere a evidentei contabile.
In functie de tipul de afacere, de structura aleasa si de paradisul fiscal localizat,
aceste costuri pot fi evitate prin implementarea semnaturilor electronice la banca sau prin
dirijarea întregii afaceri cu ajutorul internet-ului.

13
Ibidem, p. 77

19
 3. Formele juridce de infiintare a societ ilor offshore - LLC si IBC
Cel mai des întâlnite forme juridice de infiintare a unui off-shore sunt urmatoarele:
- Limited Lability Company - LLC;
- International Business Corporation - IBC.
Componenta unei LLC se poate determina în functie de elementele cuprinse in actul
de organizare (statutul), care este un document public, precum si in datele continute în
contractul de înfiintare, care este un document nesupus formelor de publicitate.
Prin contractul de infiintare sunt numiti membrii care compun un LLC, care pot fi
persoane fizice dar si persoane juridice, se stabileste cota de participare la formarea
capitalului si se defineste structura organizatorica a societatii.
Un LLC poate emite certificate de participare, care sunt similare actiunilor, prin care se
evidentiaza cota detinuta de fiecare actionar. Prin intermediul unui LLC se poate asigura
protectia membrilor sai împotriva plângerilor si actiunilor de urmarire de orice fel al
creditorilor.
Un LLC poate avea o durata nelimitata, iar cota de participare a membrilor sai
componenti poate fi transferata fara nici un fel de restrictii catre terti.
IBC (International Business Company)- este forma “la mod ”14 de identitate juridica,
care functioneaza în jurisdictiile paradisurilor fiscale. Un IBC este unul dintre elementele
componente ale unei strategii de afaceri in zonele care nu impun nici un fel de obligatii
fiscale. Acest tip de societate ofer flexibilitate i operativitate la momentul întocmirii
actelor de înfiin are i în vederea înmatricul rii, poate fi înfiin at cu un unic asociat,
poate emite ac iuni la purt tor i presupune condi ii minimale în stabilirea unui sediu,
care poate fi i o c su po tal .
Din punct de vedere al localiz rii lor, societ ile offshore pot fi nerezidente sau
exceptate.
Societatea offshore nerezident este utilizat , de regul , în zona de inciden a
common-law-ului. În cazul înfiin rii acestui tip de societate nu exist obliga ia de a avea
un sediu în statul de încorporare, nu este obligatorie depunerea bilan ului contabil, fa de
autorit ile locale existând obliga ia pl ii unei taxe anuale. Inconvenientul major îl
reprezint “lipsa de protec ie a companiei, care de i este înregistrat într-o zon cu

14
Ibidem, p. 10

20
fiscalitate redus , aceasta va fi supus legisla iei fiscale din statul în care este înregistrat
sediul principal.”15
Societ ile offshore exceptate sunt societ ile comerciale care, în jurisdic ii cu un
regim fiscal normal, beneficiaz de o serie de facilit i (confiden ialitate, tratament fiscal
preferen ial, dreptul de a rezolva conflictele în instan ele locale).16
Alte entit i comerciale cunoscute în practica offshore sunt trustul, sole trader
(comerciantul persoan fizic ), societatea de asigur ri captive, holdingurile, anstaltul
(cunoscut în Liechtenstein, similar în legisla ia noastr cu grupul de interes economic)
i stiftungul (institu ie non-profit).
Trebuie precizat ca operatiunile fiscale, prin utilizarea in schema unei afaceri a unei
societati off-shore, nu trebuie confundata cu evaziunea fiscala sau cu spalarea de bani. In
acest context se impune o delimitare clara între spalarea banilor, operatiune pentru
deghizarea originii fondurilor si activelor financiare si crearea aparentei unei surse legale
si protectia identitatii fondurilor legale ("Protection of Identity of Legitimate Funds -
PILF"), activitate care poate fi definita drept plasarea legala si corecta a unor fonduri si
active financiare in mainile unor institutii financiare sau ale unui administrator dintr-un
centru financiar international (International Offshore Finnancial Center - IOFC), în
scopul obtinerii de beneficii si al protejarii fondurilor în fata hotilor, clientilor, membrilor
familiei si chiar fiscalitatii împovaratoare care cauta un acces foarte convenabil la aceste
fonduri.
Paradisuri fiscale sunt în Europa, America, Oceanul Pacific, zona Caraibelor,
Africa, Oceanul Indian, existand in lume aproximativ 70 de astfel de paradisuri fiscale.

3.4. Principalele paradisuri fiscale la nivel international

Protectia Existenta tratatelor
Existenta actiunilor
Jurisdictie Impozitare anonimatului de evitare a dublei
la purtator
proprietarilor impuneri
Anguilla 0 DA DA NU
Antigua 0 DA DA NU

15
Ibidem, p. 9
16
Ibidem, p. 9

21
Bahamas 0 DA DA NU
Belize 0 DA DA NU
Bermude 0 NU NU NU
BVI 0 DA DA NU
Insulele Cayman 0 DA DA NU
Insulele Cook 0 DA DA NU
Cipru 4,25% NU NU DA
Gibraltar 0 DA DA NU
Hong-Kong 0 pentru straini DA NU NU
Irlanda 0 NU NU NU
Insula Man 0 DA NU NU
Jersey 0 NU NU NU
Liberia 0 DA DA NU
Liechenstein 0 DA DA DA
Luxembourg 0 DA DA DA
Maderra 0 DA DA DA
Insulele Marshall 0 DA DA DA
Mauritius 0 DA DA NU
Antilele Olandeze 4,8 % DA DA DA
Nevis 0 DA DA DA
Panama 0 DA DA NU
Seychelles 0 DA DA NU
Singapore variaza NU NU NU
Elvetia 0 pentru straini DA DA DA
Turks si Caicos 0 DA DA DA
Vanuatu 0 DA DA NU

22
3.5. Avantajele constituirii unei societ i comerciale offshore
Constituirea unei societ i comerciale offshore se explic prin avantajele oferite:
- fiscalitate minim sau chiar egal cu zero;
- formalit i contabile minime. De cele mai multe ori nu exist obliga ia depunerii
bilan ului contabil anual sau a unor declara ii fiscale;
- asigurarea confiden ialit ii asocia ilor unei astfel de societ i comerciale;
- operativitate la înmatricularea unei societ i offshore;
- taxe minime la întocmirea actelor constitutive i la înmatricularea unei societ i
offshore;
- capital social minim cerut pentru înfiin area unei societ i offshore;
- absen a controalelor fiscale;
- absen a restric iilor valutare.

MAXIME PRIVIND IMPUNEREA17

Autor al „Teoriei sentimentelor morale” i al „Avu iei Na iunilor”, Adam Smith a

absolutizat principiul „laissez-fair-ului”. În concep ia lui, statul nu trebui s intervin .
Altfel spus, f r reglement ri, f r subven ii, restric ii ori privilegii18.
Dup Adam Smith, maximele impunerii sunt urm toarele:
I. MAXIMA JUSTI IEI – „cet enii fiec rui stat trebuie s contribuie la
cheltuielile gvernamentale atâta cât le permit facult ile proprii, adic în
propor ia venitului pe care îl realizeaz sub protec ia statului.”
II. MAXIMA CERTITUDINII – „impozitul fiec rui cet ean trebuie s fie
prestabilit i nu arbitrar. În epoca modern , cuantumul pl ii trebuie s fie
cert pentru contribuabil, ca i pentru orice alt persoan ”.
III. MAXIMA COMODIT II – „toate contribu iile trebuie s fie pretinse la
termenele i urmând procedeul care este mai convenabil contribuabilului.”

17
Dan Drosu aguna, Dan ova, op.cit., p. 30.
18
A se vedea Ion Pohoa , Doctrine economice universale, Ed. Funda iei Economice „Gh. Zane”, Ia i,
1996, p. 88.

23
 IV. MAXIMA ECONOMIEI – „toate contribu iile trebuie s fie stabilite de o
manier care s scoat din buzunarul cet eanului cât mai pu in posibil fa
de ceea ce urmeaz s intre în trezoreria statului.”

CATEGORII DE OBLIGA II FISCALE ÎN ROMÂNIA

Obliga iile fiscale în România pot fi clasificate în raport de anumite criterii. Astfel:
I. În func ie de activit ile desf urate de c tre contribuabili, ace tia au obliga ia de
a achita:
- impozitul pe profit;
- accizele sau taxele speciae de consuma ie la produsele din import i la petrolul din
produc ia proprie i de gaze naturale;
- impozitul pe dividende;
- taxa pe valoarea ad ugat ;;
- impozitul pe venitul reprezentan elor firmelor str ine în România;
- contribu ia la fondul special de s n tate;
- contribu ia la fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea drumurilor
publice;
- taxele vamale.
II. În func ie de salariile pl tite contribuabililor:
- impozitul suplimentar pe fondul de salari;
- contribu ia pentru asigur ri sociale;
- contribu ia la fondul pentru ajutorul de omaj;
- contribu ia la fondul specil pentru s n tate;
- contribu ia la fondul de risc i accident;
- impozitul pe salarii;
- impozitul pe indemniza ii în cadrul asigur rilor sociale;
- contribu ia pentru pensia suplimentar ;
- contribu ia la fondul pentru ajutorul de omaj.
III. În func ie de valorile patrimoniale ale contribuabililor:
- impozitul pe cl diri;

24
 - impozitul pe venitul agricol;
- impozitul pe terenurile neagricole;
- taxe asupra mijloacelor de transport;
- taxe de metrologie;
- taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat utilizate în alte scopuri decât
pentru agricultur sau silvicultur ;
- taxa de întabulare pentru vânz rile de active.
IV. Taxele locale:
- taxa pentru eliberarea avizelor i autoriza iilor de construc ii;
- taxa pentru reclam , publicitate, afi aj .a.
V. Taxe datorate statului pentru diverse servicii prestate:
- taxe de timbru, judiciare i extrajudiciare;
- taxe consulare .a.
Obliga ia fiscal este stabilit de c tre statul român în mod unilateral, în sarcina
contribuabililor – persoane fizice i persoane juridice – în sensul de a pl ti o sum de
bani, la un anumit termen, aceasta alimentând bugetul de stat.
Izvorul obliga iei fiscale este legea.
Obliga ia fiscal îmbrac forma scris , respectiv titlul de crean fiscal . Acesta
este un act juridic unilateral, declarativ de drepturi. Întocmirea ori confirmarea acestuia se
face de c tre organele financiare ale statului cu atribu ii în acest sens.
Obliga ie de a face, obliga ia fiscal se stinge prin modalit ile generale,
reglementate în dreptul civil (plata, executarea silit i prescrip ia), i prin modalit i
specifice (compensarea, sc derea sau anularea obliga iei cu caracter fiscal).
Plata poate îmbr ca urm toarele forme:
- plata direct (prin decontare bancar , în numerar, prin mandat po tal);
- re inerea la surs sau stopajul la surs (prin calcularea, re inerea i v rsarea
veniturilor bugetare de o alt persoan decât contribuabilul. De exemplu:
impozitele pe salarii i impozitele pe dividende);
- aplicare i anulare de timbre (fiscale i/sau judiciare) mobile. Dovada pl ii se
va face prin marca timbrului aplicat i anulat pe baza actului eliberat.

25
 Termenul de prescrip ie în materie fiscal este de 5 ani de zile i începe s curg
începând cu 1 ianuarie a anului urm tor aceluia în care a luat na tere acest drept.
Anularea obliga iei fiscale se realizeaz în baza actelor organelor financiare
competente. E.g. art. 178 din Codul de procedur fiscal prevede c în cazul în care
cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin po t , sunt mai mari
decât crean ele fiscale supuse execut rii silite, conduc torul organului de executare poate
proba anularea respectivelor debite. De asemenea, crean ele aflate în sold la 31 decembrie
a anului, mai mici de 10 lei, se anuleaz . Alte exemple vizeaz :
- art. 1 din OUG nr. 13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obliga iilor
bugetare a unor agen i economici din minerit. Conform acestui text de lege, companiile i
societ ile na ionale din domeniul minier beneficiaz de anularea obliga iilor restante la
bugetul de stat i la bugetul asigur rilor sociale de stat, precum i a major rilor de
întârziere aferente, propor ional cu ponderea personalului efectiv disponibilizat din
subunit ile apar in toare la care înceteaz procesul de produc ie în vederea închiderii
unor mine.
Stingerea obliga iei fiscale prin sc dere se realizeaz în cazul contribuabilului
persoan fizic dac a decedat f r a l sa avere, este insolvabil sau a disp rut, iar în cazul
persoanei juridice dac a fost supus procedurii de insolven comercial i aceasta a fost
închis prin falimentul contribuabilului; dac î i înceteaz existen a în alt modalitate i
r mân neachitate obliga ii bugetare. Sumele de bani datorate sunt scoase din eviden a
curent i sunt trecute într-o eviden separat pân la împlinirea termenului de
prescrip ie. Ulterior trecerii în eviden a separat , organele financiare au obliga ia ca cel
pu in o dat pe an s reia investiga iile pentru a constata dac exist sau nu posibilit i de
a se încasa sumele datorate, sc derea definitiv din eviden a separat operând la
împlinirea termenului de prescrip ie.
Compensarea, ca modalitate de stingere a obliga iei fiscale apare atunci când un
contribuabil a pl tit bugetului de stat o sum nedatorat ori a pl tit mai mult decât datora.
Sumele pl tite astfel se vor compensa cu alte obliga ii fiscale ale aceluia i contribuabil,
fie ele restante ori viitoare. Plata nedatorat poate ap rea când nu exist titlul de crean
bugetar ori când titlul de crean bugetar a fost emis urmare a aplic rii eronate a
prevederilor legale.

26
 Titlul de crean fiscal are caracter executoriu, f r a fi necesar învestirea sa cu
formul executorie.
Exigibilitatea crean ei fiscale este pendente de termenul prev zut prin actul
normativ ce o reglementeaz .
Neexecutarea în termen a obliga iilor fiscale atrage obligarea contribuabilului la
plata major rilor de întârziere, reglementate de Codul de procedur fiscal . Cuantumul
major rii de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere cu precizarea c nu
sunt datorate astfel de major ri pentru sumele datorate cu tilu de amenzi.

EXECUTAREA SILIT A CREAN ELOR FISCALE

Executarea silit a crean elor fiscale este reglementat de Codul de procedur

fiscal .
I. Condi iile declan rii execut rii silite
1. Existen a unui titlu de crean transformat în titlu executoriu. Este titlu executoriu
titlul de crean emis cu respectarea condi iilor legale, de c tre organul fiscal competent
sau aprobat de c tre acesta, dup caz.
2. Crean a fiscal trebuie s fie exigibil . Scaden a are loc la expirarea termenului
de plat .
3. Dreptul statuluide a începe executarea silit s nu se fi prescris.

II. Subiectele execut rii silite

1. Creditorul – statul, prin organele financiare.
2. Debitorul – contribuabilul, persoan fizic i/sau juridic .
Excutarea fiscal se realizeaz prin executorii fiscali. Sunt organe de executare
fiscal : Agen ia Na ional de Administrare Fiscal ; organe de specialitate ale Direc iilor
generale ale Finan elor Publice i Controlului Financiar de Stat Jude ene i a municipiului
Bucure ti, precum i unit ile subordonate acestora; Autoritatea Na ional a V milor,
precum i organele administra iei publice locale (pentru crean ele bugetelor locale).

27
 III. Competen a teritorial revine organelor financiare în a c ror raz teritorial se
g sesc bunurile supuse urm ririi.

IV. Obiectul execut rii silite îl reprezint toate elementele active ale patrimoniului
debitorului, respectiv bani i bunuri.

V. Nu pot fi urm rite silit: ajutoarele sociale, compensa ii acordate salaria ilor în
situa ii de desfacere a contractului de munc ; diurnele; bursele de studii s.a.

VI. Formele i procedura execut rii silite

Etapa premerg toare – const în primirea de c tre contribuabil, de la organul
fiscal, a în tiin rii de plat . Neplata în termen de 15 zile de la comunicarea în tiin rii de
plat conduce la declan area execut rii silite de c tre organul de executare.
Declan area procedurii de executare silit este condi ionat de emiterea soma iei
de plat . Contribuabilul-debitor este încuno tiin at astfel c are obliga ia de a efectua
plata sumelor datorate sau de a face dovada stingerii obliga iei fiscale imputate.
Întotdeuna soma ia este conexat cu o copie certificat de pe titlul executoriu.
Este obligatorie comunicarea soma iei printr-o modalitate care s certifice
confirmarea primirii sale, a adar prin po t (prin scrisoare recomandat cu confirmarea
de primire), prin executorii bugetari (conform dispozi iilor procedurale civile, conform
regulilor de comunicare a cita iilor i a altor acte de procedur ), prin prezentarea
personal a celui care este somat i primirea soma iei prin semn tur ; prin alte modalit i
de în tiin are care asigur transmiterea textului i confirmarea primirii sale (fax, mail
etc.).
Modalit i de executare silit
Codul de procedur fiscal reglementeaz trei modalit i de executare silit : prin
poprire, executarea silit a bunurilor mobile i executarea silit a bunurilor imobile.
Executarea silit prin poprire
Poprirea este acea form de executare silit prin care creditorul urm re te sumele
pe care o ter persoan le datoreaz debitorului urm rit. Aceste sume sunt

28
indisponibilizate în mâinele ter ului, acesta având obliga ia de a pl ti direct creditorului
urm ritor ceea ce datoreaz debitorului urm rit.
Subiec ii popririi:
- creditorul urm ritor - statul;
- debitoru poprit - contribuabilul;
- ter ul poprit –debitor al contribuabilului.
Etapele popririi:
- înfiin area popririi de c tre organul fiscal, dup expirarea termenului la care trebuia
realizat plata corespunz toare obliga iei fiscale. Nefiind supus procedurii de validare,
poprirea devine executorie din momentul în care ter ului poprit i-a fost comunicat adresa
de înfiin are a popririi.
- în termen de 5 zile de la primirea adresei de înfiin are a popririi, ter ul poprit are
obliga ia de a în tiin a organul de executare dac datoreaz sau nu vreo sum de bani
debitorului;
- deîndat ce a fost înfiin at poprirea, ter ul poprit are obliga ia de a re ine sumele
respective i de a le vira în contul organului fiscal urm ritor.
Împotriva tilului executor se poate introduce contesta ie la poprire. Pot fi motive ale
unei contestatii la poprire, fara a fi trecute limitativ: lipsa titlului executor, înfiin area
popririi peste cota urm ribil , dar i orice alte neregularit i referitoare la drepturile i
obliga iile p r ilor privind înfiin area popririi.
Executarea silit mobiliar presupune c , dup soma ia de plat – men ionat i
mai sus – organele fiscale identific bunurile mobile asupra c rora se va aplica sechestrul,
iar ulterior se va trece la aplicarea sechestrului, în acest sens fiind întocmit un proces-
verbal de sechestru. Totodat , aceste bunuri mobile sunt evaluate. Prin aplicarea
sechestrului bunurile mobile sunt indisponibilizate pân când vor fi valorificate.
Valorificarea acestora se va face prin vânzarea lor la licita ie public .
Se acord totu i debitorului un termen de 15 zile de la data întocmirii procesului-
verbal de aplicare a sechestrului pentru efectuarea pl ii.
Valorificarea bunurilor se poate realiza prin:
- în elegerea p r ilor;
- vânzare în regim de consigna ie;

29
 - vânzare direct ;
- vânzare la licita ie;
- alte modalit i permise de lege (prin case de licita ii s.a.).
Executarea silit imobiliar debuteaz tot printr-o soma ie de plat , urmeaz
identificarea bunurilor supuse urm ririi, aplicarea sechestrului i evaluarea bunurilor
supuse urm ririi. Se apeleaz la aceast modalitate de executare silit atunci când
crean ele fiscale au un volum important, nefiind posibil recuperarea acestora prin
poprire ori prin urm rirea bunurilor mobile.
Valorificarea bunurilor supuse urm riri se face prin vânzare la licita ie, vânzare
direct i alte modalit i prev zute de lege. Procesul-verbal de adjudecare întocmit ca
urmare a vânzarii imobilului la licita ie public reprezint titlul de proprietate a
imobilului, fiind necesar i suficient pentru realizarea formalit ilor de publicitate
imobiliar .
Sumele recuperate prin oricare din modalit ile de executare silit se fac venit la
bugetul de stat.
Contesta ia la executare se poate îndrepta împotriva titlului executoriu, precum i
a oric ror m suri de executare silit luate de c tre organul de executare.
Termenul de introducere a contesta iei la executare este de 15 zile, calculat, dup
caz, de la momentul la care contestatorul a luat cuno tin de actul de executare ori de
executare, de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare sau de
eliberarea sau distribuirea sumelor contestate.
Pân la solu ionarea contesta iei la executare, instan a competent va putea dispune,
la cererea motivat a debitorului contestator, i în urma achit rii unei cau iuni,
suspendarea execut rii silite.
În urma solu ion rii contesta iei, instan a poate decide admiterea contesta iei i, pe
cale de consecin , desfiin area actelor de executare nelegale, ori respingerea contesta iei,
situa ie în care organul fiscal va continua procedura de executare.

Exemplu Contestatie la Poprire

30
 Subsemnata, ______________, domiciliat în _____________________, în
termen legal, formulez

înfiin at la cererea creditorului __________________, domiciliat în

______________________, de c tre Biroul Executorului Judec toresc
_________________, având sediul în ___________________, la data de
____________, în dosarul de executare silit nr. __________.
V solicit:
1. admiterea contesta iei la poprire i anularea actului de poprire;
2. suspendarea execut rii ini iate astfel;
3. obligarea la plata cheltuielilor de judecat ocazionate de prezentul
proces.

, la data de 1 iunie 2006, mi-a fost comunicat actul de înfiin are a

popririi privind suma de 486 RON, în raport de care ____________ pretinde c ar
avea calitatea de creditor. Ter poprit este Casa Jude ean de Pensii ______, c reia
i-a fost pus în vedere interdic ia de a-mi pl ti sumele de bani sau bunurile mobile
incorporale pe care aceasta din urm mi le datoreaz , toate acestea fiind declarate
poprite în m sura necesar realiz rii obliga iei ce urmeaz a fi executat silit.
Pentru înfiin area popririi executorii este imperativ îndeplinirea condi iilor
prev zute expres de art. 452 din Codul de procedur civil . Or, conform acestui
text de lege “sunt supuse execut rii prin poprire sumele de bani (…) urm ribile
datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i le va datora în
viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente”. Obiectul popririi se limiteaz ,
a adar, la sumele de bani urm ribile; în spe , obiectul popririi îl reprezint
sumele de bani pe care Casa Jude ean de Pensii Ia i mi le datoreaz cu titlu de
pensie.
Men ionez c sunt beneficiara unei pensii în cuantum lunar de 127 RON,
venit cu ajutorul c ruia reu esc cu dificultate s îmi asigur mijloacele necesare
traiului zilnic, precum i s îmi procur medicamentele care îmi sunt
indispensabile.
Art. 409 alin. 3 din Codul de procedur civil instituie o dispozi ie special
menit s asigure i s garanteze, totodat , un anumit grad de protec ie social .
Astfel, în cazul veniturilor din munc sau în cazul oric ror altor sume care se
pl tesc periodic debitorului i care sunt destinate asigur rii mijloacelor de
existen ale acestuia, dac acestea sunt mai mici decât cuantumul salariului

31
minim net pe economie, pot fi urm rite numai asupra p r ii ce dep e te
jum tate din acest cuantum.
Conform art. 37 alin. 3 din Actul Adi ional la Contractul Colectiv de
Munc Unic la Nivel Na ional pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 din 3 aprilie
2004, publicat în Monitorul Oficial nr. 7 din 2 mai 2006, partea a-V-a, cuantumul
salariului minim brut pe economie este de 370 RON. Potrivit O.U.G. nr. 138/2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cota
unic de impozitare a veniturilor este de 16%. Un simplu calcul indic faptul c
salariul minim net pe economie este în cuantum de 310 RON. A adar,
executarea silit în forma popririi vizeaz , conform legii de procedur civil ,
partea din pensie care ar dep i 155 RON.
Cuantumul integral al pensiei a c rei beneficiar sunt este de 127 RON.
În consecin , poprirea înfiin at asupra pensiei datorate de Casa Jude ean
de Pensii _________are un obiect neurm ribil.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere c obiectul popririi
executorii înfiin ate asupra pensiei datorate de Casa Jude ean de Pensii ________
este insesizabil, nefiind îndeplinite condi iile legale cumulative pentru înfiin area
execut rii silite, solicit admiterea contesta iei la poprire i anularea actului de
înfiin are a popririi.

art. 401, art. 409 alin. 3 din Codul de procedur civil , art. 37
alin. 3 din Actul Adi ional la Contractul Colectiv de Munc Unic la Nivel
Na ional pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 din 3 aprilie 2004, Legea nr.
163/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2004 pentru modificarea legii privind
Codul fiscal.

înscrisuri, martori.

Depunem duplicat, în vederea comunic rii.

Anex m dovada pl ii taxei judiciare de timbru, precum i timbrul judiciar,
aferente.

_________________

32
 FISCALITATEA ÎN ROMÂNIA

IMPOZITELE
I. Defini ie
Impozitul reprezint o contribu ie b neasc obligatorie, cu titlu nerambursabil,
datorat , conform legii bugetului de stat, de c tre persoanele fizice i persoanele juridice,
19
pentru veniturile pe care le ob in sau bunurile pe care le posed .
II. Tr s turi caracteristice ale impozitelor:
- reprezint o contribu ie b neasc ;
- sunt o contribu ie obligatorie – toate persoanele fizice i juridice trebuie s
participe la formarea fondurilor generale ale societ ii;
- reprezint prelev ri cu titlu nerambursabil;
- sunt datorate conform legii, conform principiului nullum impositum sine lege;
- reprezint o modalitate de implicare activ a cet enilor la constituirea
fondurilor generale ale societ ii;
- au un obiect limitat la veniturile realizate i bunurile de inute. Dac o persoan
fizic ori juridic nu realizeaz venituri ori nu de ine bunuri nu are obliga ia
achit rii impozitului.
În schimbul perceperii de impozite i taxe, statul are obliga ia de a crea i de a
asigura un cadru favorabil desf ur rii activit ilor economice, sociale i politice în
societate.

CONTRIBU IILE
I. Defini ie
Contribu iile reprezint sumele de bani încasate de c tre diverse întreprinderi ori
institu ii publice ori private, de la persoanele fizice sau juridice, pentru avantaje reale sau
poten iale de care acestea beneficiaz . Reprezint o form de participare la acoperirea
unor cheltuieli ale statului. Aceste sume de bani alimenteaz fonduri speciale
extrabugetare.

19
Dan Drosu aguna si Dan ova, op.cit., p. 85.

33
TAXELE PARAFISCALE
I. Defini ie
Taxele parafiscale sunt taxe speciale instituite de c tre colectvit ile locale, pentru
serviciile speciale organizate la nivel local. În România sunt reglementate prin Legea nr.
273/2006 privind finan ele publice locale i poart denumirea de taxe speciale pentru
func ionarea unor servicii publice locale.

CLASIFICAREA IMPOZITELOR
I. Dup forma în care se percep: impozite în natur i impozite în bani;
II. Dup obiectul impunerii: impozite pe avere, impozite pe venit i impozite
pe cheltuieli;
III. Impozite directe i impozite indirecte.
III. 1. Impozitele directe reprezint perceperea normal , cu caracter periodic, de sume
de bani direct de la persoane fizice i juridice pe baza venitului constatat ori asupra
valorii bunurilor ce le apar in. Acestea sunt pendente de existen a venitului ori a averii.
Impozitul pe venit (income tax) a fost adoptat prima oar în Anglia, în secolul al
XVIII-lea. Ulterior a fost introdus în S.U.A., Japonia, Germania etc. Acesa are ca obiect
veniturile muncitorilor, func ionarilor, fermierilor, micilor întreprinz tori, me te ugarilor,
liber profesioni tilor, închirieri, arend ri etc. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se
stabile te pe baza declara iei de impunere ori a elementelor de care dispun organele
financiare.
Impozitele pe avere sunt legate de dreptul de proprietate asupra anumitor bunuri
mobile ori imobile. Sunt cunoscute astfel: impozitele propiu-zise asupra averii,
impozitele asupra circula iei averii (vizeaz translarea dreptului de proprietate asupra
anumitor bunuri de la o persoan la alta), impozitele asupra sporului de avere (circula iei
averii).
Impozitele directe sunt reale ori personale.
Impozitele reale nu in cont de situa ia personal a subiectului impozitului, având
ca obiect bunurile, elemente ale averii contribuabilului. De exemplu:
-impozitul pe cl diri,
- impozitul pe teren,

34
 - impozitul pe activit i industriale,
- impozitul pe activit i comerciale i profesii libere,
- impozitul pe avere.
Impozitele personale (subiective) au în vedere persoana (subiectul) impozitului.
De exemplu:
- impozitul pe succesiuni;
- impozitul pe dona ii;
- impozitul pe suflet (capita ie);
- impozitul pe obiecte de consum.
Impozitele directe conduc la sc derea nivelului de trai al popula iei, prin sc derea
veniturilor nominale.
III.2. Impozitele indirecte, prin compara ie, nu se a az direct asupra contribuabililor, ci
asupra vânz rii de bunuri ori prest rii de anumite servicii. Acestea vizeaz nu existen a,
ci utilitatea veniturilor sau a averii contribuabilului. În categoria impozitelor indirecte
intr : taxele de consuma ie (accizele), monopolurile fiscale i taxele vamale.
Sunt taxe de consuma ie (accize): pe obiecte de lux, pe cifra de afaceri, pe alte
bunuri.
Monopolurile fiscale se instituie asupra: produc iei, vânz rii, produc iei i vâz rii,
importului.
Taxele vamale sunt: de import i de tranzit.
Impozitele indirecte sunt, de regul , impozite pe consum. Îi vizeaz pe to i aceia
care consum bunuri din categoria celor impuse, f r a ine cont de veniturile, averea ori
situa ia lor personal .
Impozitele indirecte conduc la sc derea nivelului de trai al popula iei prin
diminuarea puterii de cump rare a contribuabililor.
IV. Dup scop: impozite financiare i impozite de ordine.
V. Dup frecven : impozite permanente i impozite incidentale (ocazionale)
– de exemplu: impozitul pe avere.
VI. Dup imstiu ia care le administreaz : impozite federale/ale statului i
impozite locale.

35
TAXELE
I. Defini ie
Taxele reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile
prestate c tre acestea de c tre institu ii ori de c tre autorit i publice. Fac parte din
aceast categorie: taxele judiciare de timbru; taxele de înregistrare; taxele de arbitrare;
taxele de metrologie, taxele consulare; axele de spitalizare etc.
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaz prin:
- este o plat neechivalent (deoarece poate fi mai mic sau mai mare comparativ
cu serviciile prestate) pentru servicii ori pentru lucr ri efectuate de c tre organe
ori de c tre institu ii ori autorit i publice;
- sunt pl tite doar de c tre beneficiarul serviciilor;
- acoper cheltuielile necesare pentru plata serviciilor solicitate, în timp ce
impozitele contribuie la acoperirea cheltuielilor generale ale societ ii.
II. Principiile taxelor:
- principiul unicit ii tax rii;
- principiul r spunderii func ionarului pentru neîndeplinirea obliga iei de plat ,
iar nu al r spunderii debitorului;
- principiul nulit ii actelor nelegal taxate;
- principiul pl ii anticipate a taxelor.

FUNC IILE IMPOZITELOR I TAXELOR

I. Contribu ia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societ ii în
sensul finan ri de obiective i ac iuni cu caracter genral, finan rii institu iilor
publice, constituirii rezervelor de stat, alte ac iuni i obiective cu caracter
geneal economic, dezvoltarea bazei materiale a unit ilor i organelor de stat
etc.
II. Redistribuirea unor venituri primare ori derivate const în repartizarea
resurselor în folosul altor persoane decât contribuabilii de la care sunt
percepute resursele financiare.

36
 IMPOZITUL PE PROFIT

I. Definitie Impozitul pe profit reprezint avantajul b nesc ce deriv din

desf urarea unei activit i economice. Reprezint diferen a dintre ceea ce se încaseaz i
ceea ce se pl te te sau altfel spus, între pre ul de vânzare i pre ul produsului realizat ori
al serviciului prestat. Este reglementat în Titlul al-II-lea din Codul fiscal.
II. Exist dou forme ale profitului:
- profit brut i
- profit net.
III. Impozitul pe profit are ca obiect profitul net. Acesta este profitul
contribuabilului dup ce au fost luate în considerare toate facturile i cheltuielile acestuia.
Profitul net exist dup ce au fost deduse din profitul brut toate cheltuielile.
IV. Sunt obliga i la plata impozitului pe profit persoanele fizice i juridice
prev zute în art. 13 din Codul fiscal:
a) persoanele juridice romane;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu
permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara
activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu
proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de
participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile
realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate
juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine
si se varsa de catre persoana juridica romana.
V. Sunt scutite de la plata impozitului pe proft, conform art. 15 din Codul fiscal:
a) trezoreria statului;
b) institu iile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i
disponibilitã ile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finan ele publice,

37
cu modificãrile ulterioare, i Legii nr. 273/2006 privind finan ele publice locale, cu
modificãrile i completãrile ulterioare, dacã legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor,
in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV;
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru: venituri ob inute din producerea i valorificarea obiectelor i
produselor necesare activitã ii de cult, potrivit legii, venituri ob inute din chirii, alte
venituri ob inute din activitã i economice, venituri din despãgubiri în formã bãneascã,
ob inute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate, cu condi ia ca sumele respective sã fie utilizate, în anul curent
i/sau în anii urmãtori, pentru între inerea i func ionarea unitã ilor de cult, pentru lucrãri
de construc ie, de repara ie i de consolidare a lãca urilor de cult i a clãdirilor
ecleziastice, pentru învã ãmânt, pentru furnizarea, în nume propriu i/sau în parteneriat,
de servicii sociale, acreditate în condi iile legii, pentru ac iuni specifice i alte activitã i
nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasã i
regimul general al cultelor.
g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr.
84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii
invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari
recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati
economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a
eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii.
k) Banca Nationala a Romaniei.
l) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii.

38
 Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite
de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate
pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de
10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Aceste organizatii
datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor,
altele decat cele prev zute expresprin lege.
Cota de impozitare, prev zut de art. 17 din Codul fiscal, este de 16%.
Calculul impozitului pe profit:
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa
si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Se acord facilit i fiscale în situa ia desf ur rii de activit i de cercetare-
dezvoltare, scutiri în situa ia profitului reinvestit (în produc ia i/sau achizi ia de
echipamente tehnologice).
Cheltuielile deductibile cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri
impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Acestea au
caracterul cheltuielilor necesare din dreptul civil, respectiv cheltuieli efectuate pentru
conservarea lucrului i care trebuie neap rat f cute.
Cheltuielile deductibile limitat sunt necesare realiz rii obiectului de activitate al
contribuabilului, limitate în condi iile legii fiscale. Au caracterul cheltuielilor utile din
dreptul civil, fiind acele cheltuieli care sporesc valoarea fondului.
Cheltuielile nedeductibile, de i realizate în mod legal, în vederea realiz rii
obiectului de activitate al contribuabilului, nu pot fi sc zute din veniturile
contribuabilului, considerându-se f cute în scop de lux ori de pl cere.
Plata impozitului pe profit se realizeaz trimestrial, pân la data de 25 inclusiv a
primei luni din urm torul trimestru. Neplata la termen a impozitului pe profit atrage plata
de major ri de întârziere.

39
 IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Dividendul reprezint cota-parte din beneficiile unei societ i comerciale, cuvenite

unui asociat ori ac ionar, propor ional cu num rul i valoarea ac iunilor ori a p r ilor
sociale, dup caz, pe care le de ine.
Impozitul pe dividende se percepe prin re inere la surs .
Termenul de prescrip ie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de cinci ani
de la sfâr itul anului fiscal în care a fost distribuit dividendul.
Cota impozitului pe dividende este de 16% pentru persoanele fizice, respectiv 10%
pentru persoanele juridice.
Obliga ia calcul rii, re inerii i vir rii impozitelor pe dividende apar ine persoanelor
juridice din momentul pl ii dividendelor c tre asocai i ori ac ionari, dup caz.

IMPOZITUL PE REPREZENTAN E

Reprezentan ele sunt înfiin ate de c tre societ ile comerciale str ine în România.
Pentru legala lor înfiin are este nevoie de autoriza ia eliberat de c tre Ministerul
Întreprinderilor Mici i Mijlocii, Comer ului i Mediului de Afaceri. Acestea desf oar
activit ile prev zute în utoriza ia sus men ionat .
Pentru activitatea pe care o desf oar în România, reprezentan ei societ ii
comerciale str ine îi revone obliga ia de a pl ti un impozit anual, fix, în cuantum de 4000
euro în echivalent lei, la cursul de schimb BNR al efectu rii pl ii. Acest impozit se
pl te te în dou tra e egale, prima pân a la 20 iunie, a doua pân la 20 decembrie.

IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR

Microîntreprinderea este persoana juridic român care, pân la dat de 31

decembrie a anului fiscal precedent a îndeplinit condi iile: a realizat venituri (altele di
consultan i management) în propor ie de peste 50% din veniturile totale, are de la unu
pân la nou salaria i, a realizat venituri care nu au dep it echivalentul în lei a 100.000

40
euro, capitalul social este de inut de persoane fizice i juridice de drept privat, neputând fi
asociat statul, autorit ile locale ori institu iile publice.
Microîntreprinderea poate fi impozitat în acesat manier sau poate opta pentru
impozitul de profit. Altfel spus, impozitul pe venitul microîntreprinderilor este op ional.
Cota de impozitare pe venitul microîntreprinderilor este de 3% pentru anul 2009.

IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE

Reglementat în Titlul al-III-lea al Codului fiscal, impozitul pe venitul persoanelor

fizice are ca i contribuabili, conform art. 39 din Codul fiscal:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin
intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.
Fac obiectul impozitului pe venit urm toarele categorii de venituri:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din investitii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.
Nu sunt impozabile o serie de venituri prev zute expres de art. 42 din Codul fiscal.
Acestea sau au caracter de ajutoare sociale, de desp gubiri, de venituri ale sportivilor ori
apar inând unor persoane nerezidente:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte

41
persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt
venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului
si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate,
precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari
ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de
amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de
catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv
despagubirile reprezentand daunele morale;
b¹) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauzã de utilitate publicã, conform
legii;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor
naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe
pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si
pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la
un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele
finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu
gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor
imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor
de valoare;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus,
studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine
publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si
soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare
in cadru institutionalizat;

42
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie;
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru
activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in
virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri
speciale la care Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare
si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia
in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din
activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora,
de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in
Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de
Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate
de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru
venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata
de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in
conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in
conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu
handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in
afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura
instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in
prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile
instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

43
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la
jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive
acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in
materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de
premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum
si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene,
prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt
venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si
participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale
Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea,
obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi
si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) prima de stat acordatã pentru economisirea i creditarea în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ã a Guvernului nr.
99/2006 privind institu iile de credit i adecvarea capitalului, aprobatã cu modificãri i
completãri prin Legea nr. 227/2007
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de
venit.
Pentru toate categoriile de venituri impozabile se aplic cota de impozitare de 16%.
Perioada pentru care se aplic impozitul este anul fiscal (anul calendaristic).
În func ie de modalitatea concret de impozitare exist dou categorii de venituri:
- venituri supuse impozitului pe venit net anual impozabil i
- venituri supuse unui impozit final.
Venituri supuse impozitului pe venitul net anual impozabil:
1. Venituri din activit i independente se refer la: venituri comerciale,
venituri din profesii libere, venituri din drepturile de proprietate
intelectual .
2. Venituri din cedarea folosin ei bunurilor.
3. Venituri din activit i agricole.

44
 Venituri supuse unui impozit final:
1. Veniturile din salarii, salariul fiind venitul în bani i/sau în natur ob inut de
c tre persoana fizic ce desf oar o activitate în baza unui contract individual de munc
sau a unui statut special prev zut de lege, indiferent de perioada la care se refer , de
denumirea veniturilor sau de forma sub care sunt acordate, inclusiv indemniza ii pentru
incapacitate temporar de munc .
Art. 55 din Codul fiscal stabile te care venituri sunt asimilate salariilor i, ca atare,
sunt impozabile, precum i care venituri nu sunt asimilate salariului, nefiind supuse
impozit rii.
Pentru contribuabilii persoane fizice care realizeaz venituri din salarii la locul unde
se afl cu func ia de baz , art. 56 din Codul fiscal reglementeaz deducerea personal ,
având ca obiect o anumit sum de bani, acordat pentru fiecare lun a perioadei
impozabile. Astfel:
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut
de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 350 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001
lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se
stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000
lei nu se acorda deducerea personala.
Impozitul pe venitul din salarii se calculeaz i se re ine la surs de c tre pl titorii
devenituri.
Impozitul pe venitul lunar se calculeaz conform art. 57 din Codul fiscal:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul
brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

45
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se
depaseasca echivalentul in lei a 400 euro.
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei
de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare
loc de realizare a acestora.
Conform art. 58 Cod fiscal, platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au
obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data
efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in
fisele fiscale.
2. Veniturile din investi ii
Veniturile din investitii constau în:
- veniturile din dividende. Obliga ia calcul rii i re inerii revine persoanelor
juridice începând cu momentul pl ii dividendelor;
- veniturile din dobânzi. Impozitul se calculeaz i se re ine de c tre pl titorii de
dobânzi, în momentul înregistr rii lor în contul curent etc. Cota de impozitare este
de 16%;
- venituri provenind din transferul titlurilor de valoare. Obliga ia calcul rii i
re inerii revine dobânditorului. Cota de impozitare este de 1%;
- venituri din opera iuni de vânzare-cump rare de valut la termen, în baza unui
contract, precum i orice alte opera iuni similare. Obliga ia calcul rii i re inerii
revine intermediarului. Cota de impozitare este de 1% pentru fiecare tranzac ie;
- venituri din lichidare/dizolvare f r lichidarea persoanei juridice. Obliga ia
calcul rii i re inerii revine persoanei juridice. Cota de impozitare este de 16%.
3. Veniturile din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din
pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei si a contribuiilor obligatorii
calculate, retinute si suportate de persoana fizica.

46
 Cota de impunere este de 16%.
Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de
stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
4. Veniturile din premii i jocuri de noroc
Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele considerate
ca venituri neimpozabile, precum si cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare
a practicilor comerciale, potrivit legii.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii
la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot.
Veniturile sub formã de premii se impun, prin re inerea la sursã, cu o cotã de 16%
aplicatã asupra venitului net realizat din fiecare premiu.
Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin re inerea la sursã, cu o cotã de 20%
aplicatã asupra venitului net care nu depã e te cuantumul de 10.000 lei i cu o cotã de
25% aplicatã asupra venitului net care depã e te cuantumul de 10.000 lei inclusiv.
Venitul net se calculeazã la nivelul câ tigurilor realizate într-o zi de la acela i organizator
sau plãtitor Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de
venituri.
Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani
si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de
contribuabil:
a) pentru fiecare premiu;
b) pentru castigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor într-o
singura zi.
Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
4. Veniturile provenind din transferul propriet ilor imobiliare
La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte
juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora,
precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un
impozit pe venitul provenind din transferul propriet ii.

47
 Impozitul pentru venitul ob inut ca urmare a înstr in rii unei constructii de orice fel
cu terenurile aferente acesteia, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii,
dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3% pana la valoarea
de 200.000 lei inclusiv; peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce
depaseste 200.000 lei inclusiv.
Pentru acelea i imobile dobandite la o data mai mare de 3 ani:
impozitul este de 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; iar pentru acelea de peste
200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.
Impozitul pe venitul ob inut din tranferul propriet ilor imobiliare nu se datoreaza in
urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice
fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana
la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu
titlul de mostenire nu se datoreaza impozit daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in
termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii
succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1%
calculat la valoarea masei succesorale.
Impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera
dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este
inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici,
impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiza, cu exceptia tranzactiilor
incheiate intre rude ori afini pana la gradul al II-lea inclusiv, precum si intre soti, caz in
care impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera
dreptul de proprietate.
Impozitul se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea
actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii.
Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
celei in care a fost retinut.

48
 In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor
acestuia se realizeaza prin hotarare judecatoreasca sau prin alta procedura, impozitul se
calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent. Instantele judecatoresti care
pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile comunica organului fiscal
competent hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii
definitive si irevocabile a hotararii. Pentru alte proceduri decat cea notariala sau
judecatoreasca contribuabilul are obligatia de a declara venitul obtinut in maximum 10
zile de la data transferului, la organul fiscal competent, in vederea calcularii impozitului.
Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a
certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti si a altor documente
in celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea
obligatiei de plata a impozitului si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui
impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.

IMPOZITELE LOCALE

Impozitele i taxele locale sunt reglementate prin titlulal-IX-lea din Codul fiscal.
Fac parte din aceast categorie: impozitul pe cl diri; impozitul pe teren; taxa asupra
mijloacelor de transport; taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autoriza iilor,
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate, impozitul pe spectacole, taxa
hotelier , taxe speciale i alte taxe locale.
Impozitul pe cl diri are ca obiect valoarea cl dirilor. Codul fiscal reglementeaz o
serie de scutiri impuse sau de natura cl dirii (de exemplu monumente istorice .a. astfel
cum sunt prev zute de art. 250 alin. 1 din Codul fiscal), sau de impuse de persoana fizic ,
titular a dreptului de proprietate asupra cl dirii (de exemplu: debitorul este veteran de
r zboi .a.). Scutirile sunt acordate sau prin lege (cum sunt cele deja men ionate), sau sunt
cu caracter adminsitrativ, Consiliul Local având îndrituirea de a acorda scutiri ori
reduceri de la plata impozitului pe cl diri.
Cota de impozitare pentru persoanele fizice este de 0,1%, aplicabil valorii
impozabile a cl dirii. În cazul în care persoanele fizice de in mai multe cl diri cu titlu de
locuin , impozitul se majoreaz astfel:

49
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de
domiciliu.
Persoanelor fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala
nu li se aplic cotele majorate sus-men ionate.
In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de
domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au
fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
Cota de impozitare pentru persoanele juridice este cuprins între 0,25% i 1,5%,
fiind stabilit prin hot râre a Consiliului Local. Aceast cot se aplic la valoarea de
inventar a cl dirii.
Impozitul pe teren este datorat de orice persoan fizic ori juridic care are î
propietate un teren.
Obiectul impunerii este reprezentat de valoarea terenului de inut în proprietate. În
cazul terenului de inut în coproprietate, fiecare coproprietar datoreaz impozit pentru
partea de teren ce se afl în proprietatea sa.
Conform art. 257 din Codul fiscal sunt acordate o serie de scutiri, sau în func ie de
obiectul impunerii (de exemplu: terenuri degradate incluse în perimetrul de ameliorare)
ori în fucn ie de subiectul impunerii (scutiri care pot fi legale ori cu caracter
adminsitrativ, ca i în cazul impozitelor pe cl diri).
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren,
rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a
terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.
Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31
martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat
pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului
respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului
local.
Taxa asupra mijloacelor de transport

50
 Taxa anual pentru mijloacele de transport este datorat de c tre orice persoan care
are în proprietate un mijloc de transport, înmatriculat în România.
Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de
transport. Impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea
cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de cm3 sau fractiune din
aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul furnizat în art. 263 din Codul fiscal.
Scutirile sunt prev zute expres de art. 262 Cod fiscal.
Instrainarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de
lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului
de transport respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor
fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde
este inregistrat mijlocul de transport, cu termene de plata scadente pana la data de intai a
lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare
se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor
administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza mijloace de transport cu
incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la
datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe
mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31
martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv,
stabilita prin hotarare a consiliului local.
Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole este datorat de c tre orice persoana care organizeaza o
manifestare artistica, o competitie sportiva sau alta activitate distractiv .
Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma
incasata din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.
Exist reguli speciale în cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati
distractive care are loc intr-o videoteca sau discoteca, situa ie în care impozitul pe
spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei. Impozitul pe spectacole se stabileste
pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin inmultirea

51
numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita
de consiliul local.
Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15, inclusiv, a lunii
urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.
Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri umanitare.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor, autoriza iilor
Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, aviz sau alta autorizatie trebuie
sa plateasca taxa pentru eliberarea respectivului act la compartimentul de specialitate al
autoritatii administratiei publice locale inainte de a i se elibera certificatul, avizul sau
autorizatia necesara.
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, de exemplu, este
egala cu suma stabilita de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau
consiliul judetean, dupa caz, în func ie de suprafa a pentru care se solicit ob inerea
certificatului.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza
pentru:
a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de cult sau constructie
anexa;
b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea
sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al
statului;
c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public
judetean sau local;
d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul constructiei este
o institutie publica;
e) autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare,
conform legii.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate
Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in
baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza
plata taxei pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate, cu exceptia serviciilor

52
de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si
audiovizuale.
Aceast tax se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza
careia persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate.
Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei
respective la valoarea serviciilor de reclama si publicitate.
Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si 3%.
De asemenea, orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj
pentru reclama si publicitate intr-un loc public datoreaza plata taxei anuale pentru afi aj
catre bugetul local al autoritatii administratiei publice locale in raza careia este amplasat
panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva.
Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual,
prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei
afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local.
Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau
trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15
noiembrie, inclusiv.
Taxa hotelier
Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o
localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea.
Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare
practicate de unitatile de cazare. Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa
intre 0,5% si 5%.
Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana
la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la
persoanele care au platit cazarea.
Alte taxe locale
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile
judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si
pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si
arheologice si altele asemenea.

53
 Consiliile locale pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si
utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza
localitatii unde acestea sunt utilizate, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra
mediului inconjurator.

54