Sunteți pe pagina 1din 3

CE ESTE CORUPTIA

1. Definitia coruptiei
Desi termenul de coruptie este frecvent asimilat cu lipsa de moralitate, el se refera la
relatiile
dintre autoritati si cetateni si inseamna, de fapt, folosirea abuziva a puterii publice, in
scopul
satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Pentru ca au realizat pericolul social al acestui tip de abuz si pentru a-l descuraja,
legiuitorii au
definit coruptia printr-o serie de fapte cu caracter penal.
2. Coruptia constituie infractiune
Faptele de coruptie sunt infractiuni si se sanctioneaza cu inchisoare. Faptele incriminate
astfel
de legislatia romana includ:
_ darea si luarea de mita;
_ traficul de influenta;
_ primirea de foloase necuvenite;
_ abuz in serviciu contra intereselor publice pentru obtinerea de beneficii personale.
3. Spaga sau Mita – o forma populara de coruptie
Luarea de mita este fapta oricarui functionar (in sens larg, de angajat in institutii
publice) care
· pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori
· accepta promisiunea unor astfel de foloase sau
· nu o respinge
in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la
indatoririle
sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indepliniri.
Darea de mita este
· promisiunea
· oferirea sau
· darea de bani ori alte foloase unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea
nelegala a unui interes.
4. Traficul de influenta
Traficul de influenta este infractiunea prin care, o persoana denumita promitent, care
· are influenta sau
· lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public
pretinde bani sau alte foloase de la o persoana fizica sau juridica, pentru a-i rezolva o
problema
prin convingerea functionarului public sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile
sale de
serviciu.
5. Primirea de foloase necuvenite
Primirea de foloase necuvenite este primirea de catre un functionar, de bani ori alte
foloase,
dupa ce a indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu.
Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita prin aceea ca foloasele se
dau
ulterior indepliniriii actului si nu au conditionat emiterea lui, fiind un spor nelegal la
salariu pentru
activitatea lui.
CE NU ESTE CORUPTIA
1. Bacsis
In cazul anumitor profesii liberale, in particular cele prin care se presteaza servicii direct
clientilor
(taximetristi, ospatari, frizeri etc) s-a incetatenit o cutuma: clientii platesc un surplus
pentru
serviciile prestate, in semn de multumire fata de calitatea serviciului. Desi practicienii in
cauza
pot abuza de aceasta cutuma favorabila, ea nu constituie coruptie.
2. Abuz administrativ
Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar abuzeaza de functia detinuta
impotriva
intereselor unei persoane fara ca fapta sa sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii
personale
nu constituie coruptie, ci abuz contra intereselor persoanei.
Numai abuzurile avand ca mobil satisfacerea unor interese personale constituie fapte de
coruptie.
Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoare) si atrage pierderea
unor
drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa
(avertizare,
diminuarea salariului, suspendarea din functie etc).
3. Neglijenta
Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar neglijeaza sarcinile de serviciu,
prejudiciind o persoana, fara ca fapta acestuia sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii
personale nu constituie coruptie, ci neglijenta sau incapacitate administrativa.
Numai acele acte de neglijenta care au ca mobil satisfacerea unor interese private
constituie
fapte de coruptie.
Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoare) si atrage pierderea
unor
drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa
(avertizare,
diminuarea salariului, suspendarea din functie etc).
4. Eroare in actul de justitie
Situatia in care un cetatean este nemultumit de hotararea data de instanta de judecata
pentru ca
o considera gresita (neitemeiata) sau pentru ca nu este conforma cu legea (ilegala) se
numeste
eroare judiciara.
Eroarea judiciara nu poate fi considerata un act de coruptie decat daca se pot prezenta
indicii
conform carora solutia eronata a fost motivata de obtinerea de beneficii personale de
catre
magistratul in cauza.
Eroarea judiciara se constata de catre Ministerul Justitiei si se sanctioneaza disciplinar de
catre
Consiliul Superior al Magistraturii.
5. Incompetenta
Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar ocupa pozitii pentru care sunt
subcalificati si nu isi pot aduce la indeplinire obligatiile – sarcinile conform cerintelor de
competenta si profesionalism, reprezinta rezultatul incompetentei si nu rezultatul faptei
de
coruptie.
Esecul de a indeplini sarcinile datorita incompetentei nu constituie fapta de coruptie (ca
rezultat
al unui interes ascuns) sau abuz (ca rezultat al relei vointe). Sanctiunea legala pentru o
fapta de
coruptie este penala iar petru incompetenta este administrativa.
MAREA SI MICA CORUPTIE
Transparency International propune trei criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica
coruptie:
1. pozitia pe care o ocupa faptuitorul in ierarhia institutiei respective (coruptia de la
varf are un impact mai mare, pentru ca ofera un model de conduita, actiune sau poate
constrange subordonatii)
2. valoarea obiectului faptei de coruptie (in cazul darii de mita, cuantumul mitei va fi
mai
mare pentru persoanele cu atributii de conducere sau control decat in cazul altor
angajati, pentru ca deciziile acestora sunt de natura a crea avantaje sau dezavantaje mai
mari, prin nerespectarea legii)
3. efectul sau impactul faptei de coruptie (contractarea ilicita a unei firme de iluminat
poate prejudicia toti contribuabilii dintr-un oras, in timp ce spaga de la ghiseu nu
afecteaza decat pe mituitor si pe cei care solicita eliberarea unei licente asemanatoare).
Sursa: Transparency International Romania