Sunteți pe pagina 1din 3

Enigma Otiliei De George Calinescu Ca romancier, George Calinescu se inscrie in traditia romanului obiectiv,de observatie sociala.

Publicat in anul 1938 ,romanul Enigma Otiliei este rezultatul unei polemici purtate de George Calinescu cu romancierul Camil Petrescu (adeptul proustianismului si al sincronizarea literaturii romane cu filosofia si psihologia epocii). Spre deosebire de Camil Petrescu, George Calinescu pledeaza pentru un roman realist,bazat pe omniscienta,ubicuitate narativa ,cronologii si tipologie. Roman citadin prin excelenta ,Enigma Otiliei contine cea mai bogata galerie de tipuri umane si de caractere in intreaga proza romaneasca. Tema de fundal a romanului este viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX. Pe acest fundal de epoca ,romancierul mai include: -trei teme balzaciene (mostenirea ,paternitatea si arivismul); -formarea presonalitatii unui tanar (Felix Sima) si din aceasta perspectiva ,Enigma Otiliei poate fi considerat un Bildungroman(roman de constructie a unei personalitati ;roman formativ); -tema iubirii(idila dintre Felix si Otilia). Observatie Din punct de vedere al tematicii erotice,Enigma Otiliei poate fi considerat un roman flaubertian,iar din punct de vedere al observatiei sociale este un roman balzacian. Romanul este alcatuit de 20 de capitole fara titlu in care actiunea este prezentata cronologic,conform esteticii realiste. Naratiunea heterodiegetica este realizata din perspectiva unui narator omniscient si omniprezent ,care relateaza la persoana a III-a singular. Perspectiva auctoriala este usor diminueaza prin aparitia personajului reflector (Felix) care dubleaza vocea naratorului. Asadar,prin scriitura omniscienta,observatie sociala si caracter monografic ,romanul este traditional . O trasatura a romanului realist regasita si in Enigma Otiliei este simetria incipitului cu finalul;aceasta simetrie se manifesta prin prezentarea aceluiasi cadru: casa lui Mos Costache Giurgiuveanu vazuta prin ochii lui Felix . Daca in incipit descrierea este ampla,incarcata de detalii de reproducerea unei replici costernate rostita de Mos Costache atunci cand l-a intampinat pe Felix Aici nu sta nimeni.

Incipitul romanului este realizat conform metodei balzaciene prin conturarea cronotopului. Metoda balzaciana presupune: -incadrare spatio temporala exacta : intr-o seara de iulie a anului 1909 ,pe strada Antim din Bucuresti; -descriere concentrica,prin restrangerea treptata a cadrului:strada,fatada casei si apoi interiorul ,unde sunt convocate personajele sub pretextul jocului de carti; -tehnica detaliului semnificativ-naratorul auctorial descriind cu lux de amanunte arhitectura ,vestimentatia si mobilierul,folosind un limbaj specializat; -determinismul mediului(legatura stransa dintre personaj si mediul in care traieste). Casa din strada Antim reprezinta spatiul in care Felix Sima s-a format ca intelectual,dar si spatiul in care s-a nascut iubirea pentru misterioasa Otilia Marculescu-fiica vitrega inca neadoptata a batranului avar Costache Giurgiuveanu. Locuinta veche,lipsita de gust prin amestecul stilurilor,cu usi care scartaie si ferestre prafuite ,sugereaza nu numai ruina obiectelor,dar si a sufletelor. Ea ofera tabloul unei lumi aflate in degradare ,o galerie de figuri grotesti,caricaturale. Din aceasta prespectiva evolueaza pe trei planuri distincte: 1. Destinul clanului de familie: Giurgiuveanu ,Tulea si Ratiu,plan care genereaza un confilict exterior ,a carui miza este averea batranului 2. Povestea de iubire dintre Felix si Otilia ,asociata cu revelatia iubirii tarzii traita de Leonida Pascalopol. Conflictul acestui plan este unul interior ,psihologic,trait de Felix si generat de rivalitatea dintre cei doi barbati 3. Planul-cadru care contureaza monografia vietii burgheziei bucurestene ,fiind axat pe tema parvenirii,magistral ilustrata de Stanica Ratiu.Instalat in casa lui Mos Costache ,Felix se familiariazeaza treptat cu lumea in care a intrat. Este constient de intentiile familiei Tulea de a intra in posesia averii batranului,plan sustinut de Stanica Ratiu-ginerele Aglaei,avocat fara procesecare reprezinta tipul arivistului ,al intrigantului Aglae Tulea(sora lui Costache Giurgiuveanu) il priveste cu ostilitate pe adolescent ,in timp ce Aurica (fiica Aglaei) il curteaza intens in speranta unei casatorii. Singura prezenta luminoasa este verisoara Otilia o adolescenta sensibila,cu fire de artista ,studenta la Conservator-de care Felix se indragosteste. Iubirea lui Felix pentru Otilia este umbrita de sentimentul geloziei ,provocat de imprevizibila adolescenta care nu isi ascunde admiratia pentru mosierul Leonida Pascalopol-un barbat rafinat aflat in floarea varstei,prietenul lui Giurgiuveanu. In prezenta lui,tanara se simte protejata in fata atacurilor murdare ale clanului Tulea care vad in ea o posibila mostenitoare.

Mos Costache moare in urma unui atac cerebral provocat de Stanica Ratiu care ii fura banii,iar averea ii ramane Aglaei. Dezorientata si scarbita,Otilia pleaca cu Pascalopol la Paris,parasindu-l pe Felix. Moartea batranului avar reprezinta dezonadamantul epic al romanului,prin stingerea conflictului exterior;romanul este prevazut cu un epilog,care prezinta destinul personajelor,dupa incetarea conflictului: Felix are o frumoasa cariera universitara si este casatorit cu o femeie influenta,in timp ce Stanica Ratiu ,devenit sotul Georgetei este un politician de marca. Felix se intalneste intamplator in turn cu Pascalopol de la care afla ca i-a redat libertatea Otiliei,casatorita cu un conte in Argentina. El contempla cu tristete o fotografie in care nu o mai recunoaste pe adolescenta exuberanta de odinioara. Cuprins de nostalgie ,se intoarce pe strada Antim,unde il intampina o casa parasita si de unde i se pare ca aude glasul lugubru al batranului aici nu sta nimeni.