A 52-a OLIMPIADĂ NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA JUDEŢEANĂ, 3 martie 2001

Soluţii şi barem de notare
Clasa a VII-a

I. a)2001 este “bun”……………..……………..……………..……………..…………2p

3001 nu este “bun” …………..……………..……………..……………..………….1p
b)Produsul a două numere impare este impar .…………..……………..…………...1p
Produsul a doi multipli de 3 este multiplu de 3…………..……………..…………...1p
c)Ambii factori sunt impari,unul dintre ei este divizibil cu 3…………..……………1p
Finalizare ………………………..………………………..………………………….1p
II. a)n are 195 de cifre………..………………………..………………………………...1p
Primele trei cifre ale numărului sunt egale cu 1……………………………….....1p
b)Suma cifrelor este 903 .………………………………….………………………..2p
c)3 divide n.………………………………….…………………………. .………..…1p
9 divide n.…………………………. .…………………………. .………………...…1p
Finalizare.…………………………. .…………………………. .……………...……1p
III. a)Desenul.…………………………. .…………………………. .…………...………1p
.…………………………..………………………….………………..1p
.…………………………..………………………….………………1p
Finalizare.…………………………..………………………….……………….…….1p
b)AE=DF.…………………………..………………………….……………….…….1p
AD=EF.…………………………..………………………….……………………….1p
Finalizare.…………………………..………………………….…………….……….1p
IV. BC || AD rezultă relaţia din concluzie………………………….…………………….3p
Fie MP||BC, rezultă PN || AD………………………….…………….….…2p
MP+PN=MN………………………….…………………………………….….….…1p
Finalizare………………………….………………………………………………….1p

A 52-a OLIMPIADĂ NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA JUDEŢEANĂ, 3 martie 2001
Soluţii şi barem de notare
Clasa a VIII-a

I. 1. dacă şi numai dacă (6m-2n+3)(6m+2n-3)=23….….….….…. 2p

S={(2;7);(2;-4);(-2;-4);(-2;7)} ….….….….….….….….….….….….….….…... 2p
2. .….….….….….….….…....…..….…... 2p
şi ,rezultă x<y ……………………...……1p
II. a) şi rezultă ,dar ,rezultă ..….….….….…. 2p
Finalizare ………………………..………………………..…………………….. 1p
b) ………..…………………….. 2p
III. a) dreptunghic în ……….………….……….……….………………1p
dreptunghic în …………..………….……….……….………………1p
MA=MB=MC=MD unde M este mijlocul segmentului [BC] …………………..1p
b) ……………………….…………………………………1p
………………………………………………………1p
c)Ducem rezultă ,deci
d(A,BCD))=AQ=
 = ……………………………………………………………………………1p

Ducem rezultă prin T.3P că deci d(A,DC)= =

……………………………………………………………………...1p
IV. ..……………………………………………………………………2p
……………………………………………………………............2p
dacă şi numai dacă …………………………………2p
dacă şi numai dacă …………………………………….2p

A 52-a OLIMPIADĂ NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA JUDEŢEANĂ, 3 martie 2001
Soluţii şi barem de notare
Clasa a IX-a

Problema 1.
a) Se observă că
Folosind inegalitatea ,obţinem .
2 2
b) Cum a,b,c sunt lungimile laturilor unui triunghi, avem |a-b|<c de unde (a-b) <c .
Analog obţinem (b-c)2<a2 şi (c-a)2<b2 şi, prin adunare, găsim (a+b+c)2<4(ab+bc+ca), de
unde adică ecuaţia nu are rădăcini reale.
Barem : a) (3p); b) (4p).

Problema 2.
Fie Rezultă că există a, b, c R astfel încât punctele au
coordonatele A(a,2a-2), B(b,4-b), C(c,2). Calculând coordonatele mijloacelor laturilor
triunghiului ABC şi punând condiţia ca acestea să aparţină dreptelor, obţinem b=2a-2, c=8-3a,
deci avem A(a,2a-2), B(2a-2, 6-2a), C(8-3a, 2), cu a R. Calculând pantele dreptelor şi
punând condiţia ca d4 BC şi A d4, obţinem a=1 şi, deci A(1,0), B(0,4), C(5,2).
Barem:
Coordonatele pentru A,B,C în funcţie de a,b,c (1p); Coordonatele pentru A,B,C în funcţie de a
(2p); Calcularea pantelor şi condiţiilor de perpendicularitate (3p); Finalizare (1p).

Problema 3.
Demonstrăm afirmaţia prin inducţie dupa k .Cazul k=1 este evident. Presupunem că
.
şi demonstrăm
.
Astfel, este suficient să demonstrăm că
,
sau că . Acest lucru este evident pentru că
, iar din ipoteză rezultă imediat că , deci
Barem :
Inegalitatea (3p); Inegalitatea (3p); Finalizare (1p).
Problema 4.
Pentru m = 0 obţinem f(f(n)) = f 2(0)+n (1). De aici rezultă că dacă f(x) = f(y) atunci x
= y. De asemenea, deducem că există k astfel încât f(k) = 0 (anume k = f(-f 2(0))). Fie f(0) = l.
Pentru m=k şi n = 0, rezultă f(k2+l) = 0 = f(k), deci k2+l = k. Pentru n = k în relaţia (1)
obţinem f(f(k)) = f(0) = l = l2+k. Rezultă evident k = l = 0, deci f(0) = 0.
Pentru m = 1 şi n = 0 în condiţia iniţială se obţine: f(1) = f 2(1), de unde f(1) = 1. De
asemenea, obţinem f(2) = f(1+f(1)) = 1+f(1) = 2. Prin inducţie rezultă f(n) = n, pentru orice n
N, şi apoi f(n) = n, pentru orice n Z (se obţine f(-m) = -f(m)).
Barem:
Reducerea la (4p); Finalizare (1p).

A 52-a OLIMPIADĂ NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA JUDEŢEANĂ, 3 martie 2001
Soluţii şi barem de notare
Clasa a X-a

Problema 1.
Se observă uşor că a2 = 2a1 şi a3 = 3a1. Demonstrăm prin inducţie că an = na1, pentru
orice n N. Presupunând că ak = ka1, pentru k ≤ n-1, avem

deci an = na1. Evident şirul este o progresie aritmetică.

Barem:
Ipoteza an = na1 (2p); Inducţia (4p); Finalizare (1p).

Problema 2.
Fie =t. Obţinem t2-at+1=0. Cum a [-2,2], există [0, ] astfel încât a=2cos şi rezultă

imediat t=cos . De aici, = , pentru orice n N; prin urmare,

, adica ( ) are proprietatea (P).

Barem:

(3p); (2p); Finalizare (2p)

Problema 3.
Să fixăm 0 drept afixul centrului cercului circumscris pentagonului. Dacă afixele
punctelor A, B, C, D şi E sunt, respectiv a, b, c, d, e, se ştie că afixul punctului H1 este
h1=a+b+c, etc., iar afixul lui M1 este m1=(d+e)/2. Un punct P de afix p aparţine dreptei H1M1
dacă si numai dacă există t astfel încât p=(1-t)(a+b+c)+t(d+e)/2. Este uşor de văzut că punctul
P de afix (a+b+c+d+e)/3 aparţine tuturor dreptelor H1M1.
Barem:
Afixele ortocentrelor (2p); Afixele mijloacelor (1p); Finalizare (4p).
Problema 4
Desigur, x > 8. Fie 2lgx+8 = y; rezultă 2lgx = y-8 şi =y, de unde se obţine:

Deducem x = y, deci Notând , rezultă , cu soluţia unică t = 1.

Prin urmare, x = 10.
Barem:
Reducerea la (4p); Finalizare (3p).

A 52-a OLIMPIADĂ NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA JUDEŢEANĂ, 3 martie 2001
Soluţii şi barem de notare
Clasa a XI-a
Problema 1.
Fie A= ,A* = , . Prin calcul, avem:

det
iar condiţia din enunţ devine d =1 şi m+q = 0. Atunci

Barem:
A,A*,d (1p); calculul expresiei det(A+dA*) (1p); det (A+dA*) = d[(d-1)2+(m+q)2] (2p)
d =1 şi m+q = 0 (1p); det(A-A*) = 4(mq-np) = 4 (2p).

Problema 2.
a) Considerăm coloanele ale matricii In .Observăm că singurul minor de
ordin k nenul este format din liniile , deci pentru orice k dintre
coloane, avem un singur minor nenul.Rezultă că numărul minorilor nenuli de ordin k este
şi că suma lor este 2n-1.
b) Fie fixat şi coloanele . Dacă toţi minorii de ordin k care
conţin aceste coloane ar fi nuli,atunci orice minor de ordin k+1 care conţine aceste
coloane ar fi nul. Analog, orice minor de ordin k+2, care conţine aceste coloane ar fi nul şi
în final, detA=0, fals. Deci există un minor de ordin k cu elemente din aceste coloane care
este nenul. Rezultă că avem cel puţin minori de ordinul k nenuli (putem alege
sisteme de k coloane din n) şi atunci numărul total este cel puţin 2n-1.
Barem:
a) 2p; b) 5p.

Problema 3.
Fie a < b, f((a,b)) = (c,d). Cum f([a,b]) este interval închis şi mărginit şi
f([a,b]) = (c,d) {f(a), f(b) } f(a) = c, f(b)=d, sau f(a)= d şi f(b)=c. Oricum, f(a) f(b) şi
atunci f este injectivă.
În continuare, luând w între f(a) şi f(b) , cum f((a,b)) = (f(a),f(b)) sau f((a,b)) =
(f(b),f(a)), rezultă că există xw în (a,b) cu f(xw) = w. Deci f are Darboux.
Barem:
f((a,b)) = (c,d), f([a,b]) = (c,d) {f(a), f(b) } (1p); f(a) = c, f(b) = d sau invers (1p)
f injectivă (2p); f are Darboux (1p); f strict monotonă (1p); f continuă (1p).

Problema 4.
a)
b) Evident, şi construim inductiv astfel ca

pentru orice .
Pentru n = 2 alegem a1 = a2 = 1 . Dacă a1, …, an sunt determinanţi, procedăm astfel pentru
determinarea lui an+1.
-dacă alegem an+1 = 0 şi relaţia (1) rămâne adevărată pentru n+1.

-dacă , alegem an+1 = 1 şi rămâne de arătat că

.
Într-adevăr, folosind ipoteza de inducţie, avem:

.
Barem:
a) (2p);
b) formularea unei inegalităţi cleşte (2p);
c) construcţia inductivă sau variante (3p).

A 52-a OLIMPIADĂ NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA JUDEŢEANĂ, 3 martie 2001
Soluţii şi barem de notare
Clasa a XII-a
Problema 1.
a) Fie , deci , deci este parte stabilă.

Fie , deci Dacă , atunci , deci

.

b) Considerăm . Dacă presupunem că , cum A este

infinită, rezultă că există i astfel încât infinită. Se observă că şi dacă
, rezultă că . Fie astfel încât . Atunci

Deci sau , fals.

Barem:
 subgrup (2p); (1p); (4p)

Problema 2.
Grupul are 7 elemente, deci pentru orice ,avem . Rezultă că polinomul
are ca rădăcini toate elementele lui K . Deoarece K este corp comutativ, f are 8
factori de gradul întâi. Considerăm ; se verifică uşor că ,
deoarece -1=1 în K . Atunci g conţine 3 factori liniari ai lui f , deci are rădăcini în K. Dacă
este rădăcină a lui g, atunci .
Barem:
are soluţii elementele lui K (2p); g divide f (3p); finalizare (2p)

Problema 3.
Presupunem că f nu este funcţia nulă. Fie cu
Deoarece f e continuă în x0 , există un interval astfel ca f(x)>0 , pentru
orice .
Considerăm funcţia polinomială
.

Avem: cu din teorema de medie, contradicţie.

Barem:
Reducere la absurd (1p); f pozitivă pe un interval (1p); consideră (3p);
aplică teorema de medie şi contradicţie (2p).

Problema 4.
a) cu , deci

b) Avem : , iar

Barem:
a) (2p); b)integrarea unei părţi (2p); evaluare şi calcul (3p).