Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreptul Fam Nadia - PAGINATA
Dreptul Fam Nadia - PAGINATA
Cosmin Dariescu
Roxana Alina Petraru
DREPTUL FAMILIE
Editura Lumen
Iaşi 2009
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
2
DREPTUL FAMILIEI
DREPTUL FAMILIE
Editura Lumen
Iaşi 2009
3
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
4
DREPTUL FAMILIEI
Cuprins:
5
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
6
DREPTUL FAMILIEI
9
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
10
DREPTUL FAMILIEI
11
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
12
DREPTUL FAMILIEI
până la Marea Unire, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 77-80.
13
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
All Beck, Bucureşti, 2005, pp. 3-10; A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C.,
Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 1-
4; E., Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, pp.
1-4.
14
DREPTUL FAMILIEI
8 Pentru amănunte a se vedea I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat
de dreptul familiei, Ediţia a VIII-a revizuită şi completată, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, p.15.
15
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
9Pentru amănunte a se vedea I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat
de dreptul familiei, Ediţia a VIII-a revizuită şi completată, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, p. 15-16.
16
DREPTUL FAMILIEI
17
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
18
DREPTUL FAMILIEI
a. Raporturile de căsătorie
Prin art. 48 pct.1 din Constituţia României şi art. 1 alin. 2
din C. fam. se consacră principiul conform căruia familia are la
bază căsătoria liber consimţită între soţi. Pentru consolidarea
căsătoriei normele dreptului familiei reglementează atât probleme
legate de încheierea căsătoriei, desfiinţarea şi desfacerea acesteia,
cât şi raporturile personale şi patrimoniale dintre soţi.
21
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
29
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
10.Principiul monogamiei.
Art. 5 din Codul familiei arată că „este oprit să se
căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este
căsătorită.” Dacă se încalcă acest principiu sancţiunea prevăzută
de Codul familiei este nulitatea absolută a celei de a doua căsătorii
Din punct de vedere penal fapta constituie infracţiunea de
bigamie şi atrage pedeapsa închisorii.
32
DREPTUL FAMILIEI
34
DREPTUL FAMILIEI
soţia/soţul, copii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale
soţului, soţiei acestuia până la gradul al II-lea inclusiv, ale cărui venituri
impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei.”
29 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie
36
DREPTUL FAMILIEI
dintre concubini, Revista Dreptul nr. 10/2001, Editura Uniunea Juriştilor din
România, Bucureşti.
Astfel, în doctrină şi jurisprudenţă s-a recunoscut
32
38
DREPTUL FAMILIEI
39
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
40
DREPTUL FAMILIEI
Noţiunea de logodnă
Logodna se încheia prin promisiunea de căsătorie în faţa
martorilor care putea fi urmată, cel mai frecvent, de schimbul de
inele şi de sărutarea tinerilor, de schimbul de daruri de logodnă,
de o ceremonie religioasă şi de un ospăţ. Această ceremonie
religioasă dădea legăturii dintre cei doi tineri valoarea unei cununii
pe jumătate săvârşită.
Desfacerea logodnei
Logodna se poate desface pentru anumite motive
prevăzute de pravilă cum ar fi: fata însărcinată cu altul, vârsta mai
mică decât cea admisă, îndrăcirea unuia dintre logodnici, dorinţa
unui logodnic de a se călugări etc. În practică, multe dintre
logodne se desfăceau din pricina opoziţiei unuia dintre logodnici
sau a părinţilor. La desfacere logodnei, vinovatul trebuie să
41
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate Anonimă, Bucureşti, 1926, p. 203
şi 205.
44
DREPTUL FAMILIEI
45
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
45 I., P., Filipecu . A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII
– a, Editura All Beck, Bucureşti, 2002, p. 14 – 15.; N., C., Dariescu. Raporturile
patrimoniale dintre soţii străini având aceeaşi cetăţenie şi cu domiciliul în România,
Editura Lumen, Iaşi, 2006, pp. 23-25.
46
DREPTUL FAMILIEI
47
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
48
DREPTUL FAMILIEI
46 Pentru amănunte a se vedea A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C.,
52
DREPTUL FAMILIEI
49 Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia
2008, p. 23.
53
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
Bucureşti, 2005, pp. 59-70; A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu.
Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 20-22; E.,
Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 23-
27; G., C., Frenţiu. B. D. Moloman. Elemente de dreptul familiei şi de procedură
civilă, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, pp. 53-55; I., Apetrei. Raluca –
Oana, Andone. Dreptul familiei. Suport de curs, Casa de Editura Venus, Iaşi,
2005, p. 13-14; I., P., Filipecu . A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a
VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2002, p.46 .
53 Pentru amănunte a se vedea: A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C.,
Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 23-
24; E., Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008,
pp. 30-31; G., C., Frenţiu. B. D. Moloman. Elemente de dreptul familiei şi de
procedură civilă, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, pp. 53-55; I., Apetrei.
Raluca –Oana, Andone. Dreptul familiei. Suport de curs, Casa de Editura Venus,
Iaşi, 2005, p. 14; I., P., Filipecu . A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei,
Editura All, Bucureşti, 1996, p. 22-23.
54
DREPTUL FAMILIEI
55
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
54 Pentru amănunte a se vedea: A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C.,
Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 26-
31; E., Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008,
pp. 32-40; G., C., Frenţiu. B. D. Moloman. Elemente de dreptul familiei şi de
procedură civilă, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, pp. 55-58; I., Apetrei.
Raluca –Oana, Andone. Dreptul familiei. Suport de curs, Casa de Editura Venus,
Iaşi, 2005, p. 15 -17; I., P., Filipecu. Tratat de dreptul familiei, Editura All,
Bucureşti, 1996, pp. 23 -28.
56
DREPTUL FAMILIEI
57
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
56 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
p. 26.
58 E., Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti,
2008, p. 39.
61
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
62
DREPTUL FAMILIEI
63
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
65
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
1. Declaraţia de căsătorie
Viitorii soţi pentru a putea încheia căsătoria vor întocmi
o declaraţie de căsătorie. Declaraţia de căsătorie se va face potrivit
art. 12 alin. 1 din C. fam. „la serviciul de stare civilă la care
urmează a se încheia căsătoria. Ca şi excepţie, declaraţia de
căsătorie se poate face şi în alt loc în cazurile expres prevăzute de
lege.
În situaţia în care viitorul soţ este minor, părinţii sau,
după caz, tutorele vor face personal o declaraţie prin care
încuviinţează încheierea căsătoriei.
Declaraţia de căsătorie se face în situaţia în care unul
dintre viitorii soţi sau tutorele nu se află în localitatea unde
urmează a se înch3ia căsătoria, la primăria în a cărei rază
teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, care o transmite, în
termen de 48 de ore, la primăria unde urmează a se încheia
căsătoria.
Declaraţia de căsătorie se face în scris şi personal şi
trebuie să cuprindă:
- manifestarea de voinţă a viitorilor soţi că vor să se
căsătorească;
- identificarea fiecăruia prin datele personale;
- declaraţia viitorilor soţi că nu există nici un impediment
legal la căsătorie;
- declaraţia viitorilor soţi în care vor menţiona numele de
familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei (pot să
66
DREPTUL FAMILIEI
gestului lor – este acela de a reduce cât mai mult posibil riscul
încheierii unei căsătorii nevalabile sau care nu au respectat toate
condiţiile cerute de lege, inclusiv cele prohibitive. De aceea, în
răstimpul dintre depunerea declaraţiei de căsătorie şi încheierea
propriu-zisă a căsătoriei, ofiţerul de stare civilă este obligat să facă
verificări referitoare la îndeplinirea cerinţelor şi lipsa
impedimentelor la căsătorie. De asemenea, pe calea opoziţiei la
căsătorie, orice persoană poate semnala ofiţerului de stare civilă
eventualele nereguli privitoare la valabilitatea căsătoriei aflate în
stadiu de proiect.63
2. Opoziţia la căsătorie
Opoziţia la căsătorie sau opunerea la căsătorie este actul prin
care o persoană aduce la cunoştinţa ofiţerului de stare civilă
existenţa unei împrejurări care constituie impediment la căsătorie
sau neîndeplinirea unei condiţii de fond pentru încheierea valabilă
a căsătoriei.
Opoziţia la căsătorie sau opunerea la căsătorie poate fi făcută în
intervalul de 10 zile de la înregistrarea declaraţiei de căsătorie şi
până la încheierea căsătoriei de orice persoană fără a fi necesară
justificarea unui interes legitim şi chiar de ofiţerul de stare civilă
când el constată un impediment, consemnându-l într-un proces
verbal.
Pentru a fi valabilă opoziţia la căsătorie sau opunerea la
căsătorie trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
- să fie făcută în scris;
- existenţa unui impediment legal sau neîndeplinirea unei
alte cerinţe a legii;
64 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
71
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
72
DREPTUL FAMILIEI
3. Încheierea căsătoriei
Ofiţerul de stare civilă la data fixată pentru celebrarea
căsătoriei va proceda în felul următor:
- identifică pe baza actelor de identitate viitorii soţi şi
constată că nu sunt opoziţii şi impedimente la
încheierea căsătoriei;
- în cazul soţilor minori, considerăm că acesta este
momentul în care se mai poate da încuviinţarea
părinţilor, dacă nu a fost dată anterior;
- constată că sunt îndeplinite condiţiile de fond la
încheierea căsătoriei, după ce ia consimţământul
ambilor candidaţi;
- ia consimţământul viitorilor soţi în vederea încheierii
căsătoriei;
- declară căsătoria încheiată pe baza consimţământului
viitorilor soţi;
- citeşte dispoziţiile referitoare la drepturile şi obligaţiile
soţilor;
- întocmeşte actul de căsătorie în registrul de stare civilă
corespunzător, act semnat de ofiţerul de stare civilă, de
soţi (cu numele care s-au învoit să-l poarte în timpul
căsătoriei) şi de cei doi martori;
- ofiţerul de stare civilă face menţiune pe actul de
căsătorie despre regimul matrimonial ales;
- face menţiunea pe buletinul de identitate al soţului care
şi-a schimbat numele;
- eliberează soţilor certificatul de căsătorie.
73
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
74
DREPTUL FAMILIEI
2. Dovada căsătoriei
Căsătoria se dovedeşte cu actul de căsătorie şi prin
certificatul de căsătorie eliberat pe baza acestuia.
Trebuie să reţinem că, numai certificatul de căsătorie
eliberat în strictă concordanţă cu actul de stare civilă are aceeaşi
putere doveditoare ca şi înregistrarea din registrul actelor de stare
civilă. Dacă certificatul de stare civilă în general conţine unele
greşeli sau omisiuni, dar înregistrarea din registrul stării civile este
corectă, rectificarea sau, după caz, completarea certificatului se
dispune şi se realizează direct de către funcţionarul primăriei care
a eliberat certificatul, la cererea persoanei interesate. Eventualele
erori sau omisiuni strecurate în înregistrarea din registrul actelor
de stare civilă vor putea fi corectate sau completate numai pe
baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.67
Cu toate acestea, în situaţiile prevăzute de lege, căsătoria
se poate dovedi cu orice mijloc de probă.
În situaţii excepţionale, se poate reconstitui sau întocmi
ulterior actul de căsătorie. Reconstituirea acestuia se poate face
76
DREPTUL FAMILIEI
77
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
70 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
78
DREPTUL FAMILIEI
capitolul anterior.
80
DREPTUL FAMILIEI
capitolul anterior.
76 A se vedea Secţiunea referitoare la impedimentele la căsătorie din
capitolul anterior.
77 Avem în vedere aici atât solemnitatea căsătoriei cât şi publicitatea
ei.
81
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
capitolul anterior.
81 A se vedea Secţiunea referitoare la condiţiile de formă ale căsătoriei
2008, p. 61-63.
83
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
care unul din părinţi este decedat sau nu-şi poate manifesta voinţa
este suficientă încuviinţarea celuilalt părinte.
Căsătoria este încheiată prin existenţa unuia din
următoarele vicii de consimţământ:
- Eroarea –viciază consimţământul dacă poartă asupra
identităţii fizice a celuilalt soţ;
- Dolul – adică eroare provocată prin manopere dolosive,
constituie motiv de nulitate relativă a căsătoriei dacă
poartă asupra unor elemente determinante la încheierea
căsătoriei:
- Violenţa – fizică sau morală, poate fonda acţiunea în
anularea căsătoriei dacă faţă de gravitatea şi intensitatea
actelor de constrângere exercitate, persoana s-a aflat în
neputinţă de a se opune căsătoriei.83
Căsătoria este încheiată de o persoană lipsită
vremelnic de discernământ. Lipsa vremelnică a facultăţilor
mintale constituie o piedică legală temporară la încheierea
căsătoriei.84
Căsătoria este încheiată între tutore şi persoana
minoră aflată sub tutela sa. Legiuitorul a înţeles să oprească
căsătoria încheierea căsătoriei şi minorul aflat sub tutela sa.85
capitolul anterior.
85 A se vedea Secţiunea referitoare la impedimentele la căsătorie din
capitolul anterior.
84
DREPTUL FAMILIEI
85
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
86
DREPTUL FAMILIEI
87
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
87 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 132.
88 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
89 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
90
DREPTUL FAMILIEI
91
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
91 A se vedea în acest sens A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C.,
92
DREPTUL FAMILIEI
93
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
comun acord în orice problemă legată de căsătorie, aşa cum impune articolul
26 din Codul familiei.95
Principiul egalităţii soţilor implică caracterul reciproc al
majorităţii drepturilor şi obligaţiilor cu caracter strict personal,
neevaluabile în bani, pe care le creează între soţi căsătoria.
Doctrina de dreptul familiei96 consideră că prin relaţiile
personale dintre soţi trebuie să înţelegem în principal
următoarele obligaţii nepatrimoniale, pe care soţii şi le asumă prin
căsătorie:
- acordarea sprijinului moral reciproc ( art. 2 din Codul
familiei);
- fidelitatea;
- locuinţa comună ;
- îndatoririle conjugale
- obligaţia de a hotărî asupra numelui pe care soţii îl vor
purta în căsătorie97.
În doctrină, se arată că principiul egalităţii soţilor se
opune producerii următoarelor efecte personale ale căsătoriei:
- controlul exercitat de un soţ asupra corespondenţei şi a
celorlalte relaţii sociale ale celuilalt soţ;
Beck, Bucureşti, 2005, pp.116-125, I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ediţia
a V-a, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000, p.36-40 şi E. Florian, Dreptul familiei,
Ediţia a doua, Editura C.H. Beck, Bucureşti,2008, pp.76-82 .
97 Pentru detalii a se vedea T. Bodoaşcă, Dreptul familiei, Editura C.H.
Beck, Bucureşti, 2005, pp.116-125, I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ediţia
a V-a, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000, p.36-40 şi E. Florian, Dreptul familiei,
Ediţia a doua, Editura C.H. Beck, Bucureşti,2008, pp.76-82 .
96
DREPTUL FAMILIEI
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 22-30; D., Lupaşcu. Dreptul familiei,
Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009,
Bucureşti, pp. 80-85 ;Al., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., Hageanu. Dreptul
familiei. Ediţia a VI-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 39-43; I., P.,
Filipescu. A., I., Filipescu. Dreptul familiei. Ediţia a VIII-a, Editura Universul
Juridic , Bucureşti, 2006, pp 50-56; I., Apetrei. R., O., Andone. Dreptul familiei.
Suport de curs. Casa de Editură Venus, Iaşi, p. 23-24; T. Bodoaşcă, Dreptul
familiei, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2005, pp. 116-125; E. Florian, Dreptul
familiei, Ediţia a doua, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 77-82; G., C.,
Frenţiu. B. D. Moloman. Elemente de dreptul familiei şi de procedură civilă, Editura
Hamangiu, Bucureşti, 2008, pp. 69-72.
97
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
98
DREPTUL FAMILIEI
alungarea sau lăsarea fără ajutor a celui îndreptăţit la întreţinere, de către cel
obligat la întreţinere, expunându-l la suferinţe fizice sau morale. Această
infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
100
DREPTUL FAMILIEI
101
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
102
DREPTUL FAMILIEI
h. Alte obligaţii
Deşi Codul familiei nu o prevede în mod expres, din
principiul egalităţii depline dintre bărbat şi femeie rezultă şi
următoarele obligaţii:
Corespondenţa şi relaţiile sociale ale soţilor. Nici unul dintre soţi
nu este îndreptăţit să exercite controlul asupra corespondenţei şi
relaţiilor sociale ale celuilalt soţ. Neînţelegerea dintre soţi cu
privire la corespondenţa şi relaţiile sociale pe care unul dintre ei
înţelege să le întreţină poate constitui un motiv de divorţ.
Profesia soţilor. Fiecare dintre soţi poate să-şi aleagă
profesia sau ocupaţia pe care le doreşte, fără a avea nevoie de
vreo încuviinţare din partea celuilalt. Desigur soţii se vor consulta
în privinţa alegerii profesiei sau ocupaţiei lor.
103
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
104
DREPTUL FAMILIEI
vedea N., C., Dariescu. Raporturile patrimoniale dintre soţii români având aceeaşi
cetăţenie domiciliaţi în străinătate, Editura Lumen, Iaşi, 2007, p. 33-35.
106 N., C., Dariescu. Relaţiile patrimoniale dintre soţi ]n dreptul
internaţional privat, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 23.
105
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
108
DREPTUL FAMILIEI
a IV-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 46; I., P., Filipescu. A., I.,
Filipescu. Dreptul familiei. Editura All Beck, Bucureşti, 2002, p. 46.
116 T., Bodoaşcă. Dreptul familiei, Editura All Beck, Bucureşti, 2005,
p.125; I., P. , Filipescu . A., I., Filipescu. Dreptul familiei. Editura All Beck,
Bucureşti, 2002, p. 47; Al., Bacaci , V., C., Dumitrache. C., Hageanu. Dreptul
familiei, Ediţia a – IV - a, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 46.
110
DREPTUL FAMILIEI
126.
111
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
soţi sunt bunuri comune (art. 30 alin. 1 C. fam) şi, numai anumite
bunuri, limitativ determinate de lege prin art. 31 C. fam., sunt
considerate proprii ale fiecăruia dintre soţi. Deci, actualul regim
matrimonial este reglementat prin norme juridice imperative de la
care soţii, nu pot deroga prin convenţia lor, dacă ar afecta
principiul comunităţii de bunuri instituit în alin. 1 al art. 30 C.
fam..
121 I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Editura
122I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Editura
All Beck, Bucureşti, 2002, p. 158 – 166.
123 I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Editura
All Beck, Bucureşti, 2002, p. 144-157.
115
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
124I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Editura
All Beck, Bucureşti, 2002, p.53, p. 457-464; T., Bodoaşcă. Dreptul familiei,
Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 127 -144.
116
DREPTUL FAMILIEI
125I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Editura
All Beck, Bucureşti, 2002, p 47-52.
126 I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Editura
All Beck, Bucureşti, 2002, p.53, p. 457-464; T., Bodoaşcă. Dreptul familiei,
Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p.126 .
127 I., P., Filipescu. A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Editura
All Beck, Bucureşti, 2002, p.46; D., Rizeanu. D., Protopopescu. Raporturile
patrimoniale dintre soţi în lumina Codului familiei, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1963, p. 46.
117
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
129 D., Macovei. I., E., Cadariu. Drept civil. Contracte, Seria JUS, Editura
178-188.
134 N., C., Dariescu. Raporturile patrimoniale dintre soţii români
119
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
român, vol. III, Partea I, Editura Socec, Bucureşti, 1916,p.5; C., Hamangiu, I.,
Rosetti – Bălănescu, A., Băicoianu. Tratat de drept civil, vol. III, Editura All
Beck, Bucureşti, 1998, p. 4; M., B., Cantacuzino. Elementele dreptului civil român,
Editura All Beck, Bucureşti, 1998, p. 697; C., M., Crăciunescu. Regimuri
matrimoniale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000 p.11; P., Vasilescu. Regimuri
matrimoniale. Parte generală, Editura Rosetti, 2003, p. 182 – 183.
120
DREPTUL FAMILIEI
121
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
105/1992.
144 Georges, A., L., Droz. Les régimes matrimoniaux en Droit
124
DREPTUL FAMILIEI
126
DREPTUL FAMILIEI
148Al., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., Hageanu. Dreptul familiei. Ediţia
a VI-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 145.
149
127
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
128
DREPTUL FAMILIEI
Bucureşti, 2008, p. 182; I., P., Filipescu. A., I. Filipescu. Tratat de dreptul
familiei, Ediţia a VIII-a revăzută şi completată, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2006, pp.230 -235..
151 D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată,
129
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
154 I., Apetrei. Raluca –Oana, Andone. Dreptul familiei. Suport de curs,
Casa de Editura Venus, Iaşi, 2005, p. 46 -47; D., Lupaşcu. Dreptul familiei,
Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, p. 147.
131
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
132
DREPTUL FAMILIEI
133
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
138
DREPTUL FAMILIEI
140
DREPTUL FAMILIEI
IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, pp. 148-166; T.,
Bodoaşcă. Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pp. 259-337; A., Bacaci. V., C.,
Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck,
Bucureşti, 2009, pp. 138-162; E., Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C.
H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 23-27; G., C., Frenţiu. B. D. Moloman. Elemente
de dreptul familiei şi de procedură civilă, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, pp. 53-
55; I., Apetrei. Raluca –Oana, Andone. Dreptul familiei. Suport de curs, Casa de
Editura Venus, Iaşi, 2005, p. 13-14; I., P., Filipecu. A., I., Filipescu. Tratat de
dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p.46; I., T.,
Amuza. „Căsătoria şi divorţul în vechiul drept românesc, Editura Sylvi, 2001, pp.73-
141.
141
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
157 N., C., Dariescu. Drept procedural fiscal, Edirura Lumen, iaşi, 009, p.
91-92.
158 Pentru amănunte a se vedea V., M., Ciobanu, Tratat teoretic şi practic
de procedură civilă. Teoria generală, vol. I, Editura Naţional, Bucureşti, 1996, pp.
371-372.
159 Pentru amănunte a se vedea V., M., Ciobanu, Tratat teoretic şi practic
1. Competenţa materială
Ratione materie, pentru judecata în primă instanţă160
competenţa aparţine instanţei judecătoreşti în circumscripţia
căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor, cu
respectarea principiului specializării.161
2. Competenţa teritorială
Din dispoziţiile art. 607 din C. pr. civ. rezultă următoarele
reguli privind competenţa teritorială:
Cererea de divorţ este de competenţa instanţei în
circumscripţia căreia se află ultimul domiciliu comun al soţilor,
sub condiţia ca măcar unul dintre soţi să mai locuiască în
circumscripţia instanţei respective;
În situaţia în care soţii nu au avut domiciliu comun ori
niciunul dintre ei numai locuieşte în circumscripţia instanţei în
160 Procesul civil parcurge două faze mari: judecata şi executarea silită.
Prima fază cunoaşte de obicei mai multe momente: judecata de fond în faţa
primei instanţe: judecata în apel; care este şi ea o judecată de fond; judecata în
recurs care presupune în principiu numai un control de legalitate; judecata
căilor extraordinare de atac, în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
La fiecare din aceste momente judecata parcurge aceleaşi etape: etapa scrisă,
etapa dezbaterilor, etapa deliberării şi pronunţării hotărârii.
161 Adică dosarul de divorţ va fi repartizat aleatoriu unui complet de
judecată din cadrul Secţiei pentru minori şi de familie, iar în cazul judecătoriilor
care nu au astfel de secţii, completului specializat pentru minori şi de familie.
143
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
162 A se vedea I., Leş,. Tratat de drept procesual civil, Ediţia a 4-a, Editura
C. H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 859-861.
163 V., M., Ciobanu. G., Boroi. Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste
2.Autoritatea tutelară
Dacă din căsătorie au rezultat copii care sunt minori, la
pronunţarea divorţului, instanţa hotărăşte căruia dintre părinţi vor
fi încredinţaţi minorii. În acest scop instanţa va asculta, alături de
părinţi şi copiii care au împlinit vârsta de 10 ani şi autoritatea
tutelară.
Autoritatea tutelară chiar dacă este ascultată nu este parte
în proces.
3. Intervenienţii
Intervenienţii sau terţii intervenienţi ori terţii sunt acele
persoane introduse într-un proces în curs de desfăşurare şi care
din acel moment devin şi ele părţi.
În procesul de divorţ în condiţiile art. 49 şi urm. din
Codul de procedură civilă pot interveni şi alte persoane, din
proprie iniţiativă sau ca urmare a cererii uneia dintre părţi pentru
anumite capete accesorii de cerere cum ar fi spre exemplu: partaj
de bunuri comune ori soluţionarea problemei locative.
146
DREPTUL FAMILIEI
1.Noţiune
Cererea de divorţ reprezintă actul de procedură prin care
reclamantul se adresează instanţei, pentru a invoca aplicarea legii
în materia divorţului, reprezentând manifestarea de voinţă a
reclamantului de a-şi afirma o pretenţie şi de a-şi exercita dreptul
său de a reclama, punerea în mişcare a acţiunii civile, fiind actul
iniţial al procesului de divorţ.
2. Conţinut
Potrivit art. 112 din Codul de procedură civilă coroborat
cu dispoziţiile art. 612 din Codul de procedură civilă cererea de
divorţ trebuie să cuprindă:
- 1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru
persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi,
după caz, numărul de înmatriculare în registrul
comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor
juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul
locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în
România, unde urmează să i se facă toate comunicările
privind procesul;
- 2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în
proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele
acestuia şi sediul profesional;
- 3. obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea
reclamantului, atunci când preţuirea este cu putinţă.
Pentru identificarea nemişcătoarelor se va arăta comuna
şi judeţul, strada şi numărul, iar, în lipsă, vecinătăţile,
etajul şi apartamentul, sau, când nemişcătorul este
înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi
numărul topografic;
147
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
5. Întâmpinarea
Întâmpinarea reprezintă actul de procedură prin care
pârâtul răspunde la cererea de chemare în judecată, urmărind să se
apere de pretenţiile reclamantului.167
Potrivit art. 612 alin. 5 din Codul de procedură civilă,
întâmpinarea168 nu este obligatorie.
Totuşi dacă se face întâmpinare aceasta trebuie să
cuprindă
- excepţiile de procedură ce pârâtul ridică la cererea
reclamantului;
- 2. răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale
cererii;
- 3. dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt
de cerere; când va cere dovada cu martori, pârâtul va
arăta numele şi locuinţa lor;
- 4. semnătura.
6. Cererea reconvenţională
Soţul pârât poate renunţa la poziţia procesuală defensivă,
doar de apărare faţă de pretenţiile formulate de soţul reclamant şi
să adopte o poziţie ofensivă, formulând pretenţii proprii
împotriva soţului reclamant, urmărind ca instanţa să îl oblige pe
reclamant faţă de pârât.
Mijlocul procedural prin care pârâtul formulează pretenţii
proprii faţă de reclamant este cererea reconvenţională.
167 V., M., Ciobanu. G., Boroi. Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste
grilă, ediţia 3, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 211.
168 Este reglementată în Codul de procedură civilă art. 115-118.
150
DREPTUL FAMILIEI
169 Potrivit art. 119 alin. 2 din Codul de procedură civilă „ Cererea
trebuie sa îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în
judecată.”
170 Potrivit art. 294 alin. 1 din Codul de procedură civilă „În apel nu
171 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
153
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
172 Art. 152 şi art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Art. 152:
„ Dacă, la orice termen fixat pentru judecată, se înfăţişează numai una din
pârti, instanţa, după ce va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta
susţinerile părţii, se va pronunţa pe temeiul dovezilor administrate, putând
primi excepţiile şi apărările părţii care lipseşte.” Art. 242 alin. 2 „Cu toate
acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecata
în lipsă”.
173 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
174 I., P., Filipecu . A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a
155
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
176 V., M., Ciobanu. G., Boroi. Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste
grilă, ediţia 3, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 100-111.
177 V., M., Ciobanu. G., Boroi. Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste
180 V., M., Ciobanu. G., Boroi. Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste
181 Pentru amănunte a se vedea V., M., Ciobanu, Tratat teoretic şi practic
de procedură civilă. Teoria generală, vol. II, Editura Naţional, Bucureşti, 1997, pp.
250-260.
182 G., C., Frenţiu. B. D. Moloman. Elemente de dreptul familiei şi de
de procedură civilă. Teoria generală, vol. II, Editura Naţional, Bucureşti, 1997, p.
528.
159
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
2.4.2.1. Apelul
2.4.2.2. Recursul
163
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
2.4.3.2 Revizuirea
189 V., M., Ciobanu. G., Boroi. Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste
grilă, ediţia 3, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pp. 365-384.
190 V., M., Ciobanu. G., Boroi. Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste
165
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
2. Numele
192 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
All Beck, Bucureşti, 2006, pp. 252-256.
193 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
4. Cetăţenia
Divorţul nu are nicio influenţă în ceea ce priveşte
cetăţenia soţilor.
168
DREPTUL FAMILIEI
Locuinţa comună196
Legea locuinţei197 nr. 114/1996 nu stabileşte criteriile
privind atribuirea locuinţei în caz de divorţ.
Instanţa de judecată este obligată chiar în lipsa unei astfel
de reglementări să soluţioneze cererea privind locuinţa comună a
soţilor.198
În jurisprudenţă s-a decis că, dacă locuinţa ce a constituit
domiciliul conjugal este comod partajabilă în natură şi fiecare fost
soţ poate să primească în folosinţă exclusivă cel puţin câte o
cameră separată, cu respectarea normei locative legale, se va
proceda la împărţire. Se poate recurge la o asemenea soluţie dacă
este posibilă locuirea părţilor în continuare, în aceeaşi locuinţă.
196 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
All Beck, Bucureşti, 2006, pp. 279 - 282; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a
IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, p. 161-162 .
197 Republicată în Monitorul Oficial nr. 393, partea I din 31
decembrie 1997cu modificările şi completările ulterioare.
198 A se vedea în acest sens Ş. Beigrădeanu. Regimul juridic actual al
199 A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.
170
DREPTUL FAMILIEI
2008, pp. 223-226; A. E. Barasch. I., Nestor. S., Zilberstein. Ocrotirea părintească,
Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1960, pp. 158-167; I., Albu. op. cit. p. 123-124.
202 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004
204 Republicată în Monitorul Oficial nr. 300, Partea I, din 7 mai 2009.
174
DREPTUL FAMILIEI
205 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
Editura Universul Juridic, 2009, p.165-166; A., I., Filipescu. Tratat de dreptul
familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p. 302
175
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
176
DREPTUL FAMILIEI
Capitolul 1. Rudenia
Noţiunea şi clasificarea rudeniei
207 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 163; A., I., Filipescu. Tratat de
dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p. 306; D.,
Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată, Editura
Universul Juridic, 2009, p. 167.
177
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
2. Clasificarea rudeniei208
Rudenia se clasifică în funcţie de mai multe criterii astfel:
208 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 163 -164; A., I., Filipescu.
Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p.
306-307; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată,
Editura Universul Juridic, 2009, p. 167 -168.
178
DREPTUL FAMILIEI
209 Fraţii sunt numiţi buni când au aceeaşi părinţi; sunt fraţi
consanguini când au numai acelaşi tată; sunt fraţi uterini când au numai aceeaşi
mamă.
179
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
Întinderea rudeniei
Din punct de vedere juridic, legătura rudeniei prezintă
interes numai în măsura în care legea îi recunoaşte efecte
juridice:211
În unele cazuri rudenia produce efecte juridice numai
până la un anumit grad, ca de exemplu, în privinţa opririi
căsătoriei între rude în linie colaterală până la gradul patru inclusiv
(art. 6 C. fam.);
În alte cazuri legea oferă un criteriu cu ajutorul căruia se
poate determina gradul de rudenie până la care rudenia produce
efecte juridice. Astfel, potrivit art. 941 din Codul civil, se
consideră că sunt persoane interpuse rudele soţului donatar, la a
căror moştenire acesta este chemat în momentul donaţiei;
În unele cazuri legea recunoaşte efecte juridice rudeniei,
fără a determina gradul de rudenie, ceea ce înseamnă că rudenia
produce efecte legale fără a prezenta importanţă gradul de
rudenie spre exemplu în caz de divorţ copii pot fi încredinţaţi
unor rude (art. 42 C. fam.).
211 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
Durata rudeniei212
Rudenia firească este permanentă.
Într-un singur caz, anume acela al încuviinţării adopţiei cu
efecte depline, filiaţia dintre adoptat şi părinţii săi fireşti încetează,
menţinându-se impedimentul la căsătorie.
Rudenia civilă durează cât timp fiinţează adopţia.
Dovada rudeniei213
Dovada rudeniei se face în mod diferit, după cum se
urmăresc efecte de stare civilă sau alte efecte. Astfel:
Când se urmăresc efecte de stare civilă, dovada rudeniei se face în
principiu, cu actele de stare civilă. Există totuşi situaţii excepţionale
când starea civilă poate fi dovedită prin orice mijloc de probă:
reconstituirea sau întocmirea ulterioară în cazuri speciale a actelor
de stare civilă; când din orice motive, dovada filiaţiei faţă de
mamă nu se poate face prin certificatul de naştere, ori se contestă
realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere, în privinţa
filiaţiei faţă de mamă;
Dacă se urmăresc alte efecte decât cele de stare civilă, de
regulă patrimoniale, dovada rudeniei se poate face prin orice
mijloc de probă, inclusiv actele de stare civilă. De exemplu în
cadrul procedurii succesorale notariale, stabilirea numărului şi
calităţii moştenitorilor, de către notarul public, se poate face prin
martori, iar dacă există contestaţii, notarul public îi îndrumă pe
Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 165 -166; A., I., Filipescu.
Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p.
309-311; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată,
Editura Universul Juridic, 2009, p. 171 -172.
182
DREPTUL FAMILIEI
214 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
184
DREPTUL FAMILIEI
2. Întinderea afinităţii
Rudele unuia dintre soţi sunt afini cu celălalt soţ fără a
deosebi după cum rudenia este din căsătorie sau din afara
căsătoriei, deoarece ambele se bucură de aceeaşi ocrotire juridică.
Afinitatea există şi în cazul în care rudenia rezultă din adopţie,
deoarece legea nu distinge. Bineînţeles, afinitatea există numai în
măsura în care legătura de rudenie ia fiinţă prin adopţie. Prin
urmare afinitatea nu se bazează pe legătura de sânge.216
3. Durata afinităţii
Fiind un efect al căsătoriei şi al rudeniei, afinitatea există
numai în măsura în care acestea sunt legalmente stabilite. Aceasta
ar trebui să dureze până la încetarea, constatarea nulităţii,
anularea sau după caz, desfacerea căsătoriei.
Totuşi, unele efecte juridice ale afinităţii se pot menţine în
condiţiile legii astfel spre exemplu: obligaţia de întreţinere dintre
părinte şi copilul vitreg dăinuieşte chiar după desfacerea
căsătoriei.
De asemenea, în cazul normelor procedurale privitoare la
recuzare sau la strămutare, desfacerea căsătoriei nu atrage,
automat, încetarea efectelor afinităţii.217
All Beck, Bucureşti, 2006, p. 313; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a,
amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, p. 173.
186
DREPTUL FAMILIEI
1. Proba afinităţii
Proba afinităţii se face prin dovada rudeniei şi a căsătoriei
din care rezultă.
2. Efectele afinităţii219
Afinitatea produce efecte numai când legea prevede
aceasta.
În dreptul familiei afinitatea, generează obligaţia de
întreţinere dintre un soţ şi copilul celuilalt soţ.
Afinitatea produce efecte şi în alte ramuri de drept cum ar
fi:
- în materie de nedemnitate succesorală, nedenunţarea
omorului este considerată scuzabilă pentru afinii în
linie dreaptă a făptuitorului (art.87 C. fam.);
- în materie de recuzare a judecătorilor şi experţilor (art.
27-28 C. de pr. civ.);
- în materie de strămutare a proceselor (art. 37-39 C. de
pr. civ.);
- în materia probelor testimoniale (art. 189-190 C. de pr.
civ.);
Editura Universul Juridic, 2009, p. 175; A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei,
Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p.314-315; A., Bacaci. V.,
C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck,
Bucureşti, 2009, p. 168.
187
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
martie .2001.
188
DREPTUL FAMILIEI
1. Noţiunea de filiaţie
Filiaţia este legătura biologică ce rezultă din procreare şi
221
naştere.
Literatura de specialitate222 acordă filiaţiei două sensuri:
- În sens larg, filiaţia desemnează un şir neîntrerupt de
naşteri care leagă o persoană de un strămoş al ei;
- În sens restrâns filiaţia este raportul de descendenţă dintre
un copil şi fiecare din părinţii lui.
Filiaţia se întemeiază pe legătura de sânge dintre copil şi
părinţi, care rezultă din faptul naşterii şi cel al concepţiei
(zămislirii)
Editura Universul Juridic, 2009, p. 177; A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei,
Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p. 316; A., Bacaci. V., C.,
Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck,
Bucureşti, 2009, p. 169.
189
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
Clasificarea filiaţiei
Filiaţia poate fi clasificată după mai multe criterii:223
În raport de părintele faţă de care se stabileşte, filiaţia se
împarte în:
a. filiaţie faţă de mamă (maternitate);
b. filiaţie faţă de tată (paternitate);
1. Noţiuni introductive
Legea conferă posibilitatea intentării unor acţiuni în
justiţie atât în cazul filiaţiei faţă de mamă cât şi în cazul filiaţiei
faţă de tată.
191
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
192
DREPTUL FAMILIEI
193
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
195
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
1. Certificatul de naştere
Potrivit art. 47 din Codul familiei filiaţiei faţă de mamă se
dovedeşte prin certificatul constatator al naşterii.
Actul de naştere se întocmeşte de către serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor, sau după caz de
ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-
teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul pe baza
declaraţiei verbale a părinţilor, (iar dacă părinţii nu pot declara
naşterea din diferite motive atunci pe baza declaraţiei verbale a
medicului, a persoanelor prezente la eveniment, a personalului
sanitar care ca fost desemnat de unitatea sanitară să asiste la
naştere sau a oricărei alte persoane care aluat cunoştinţă despre
naşterea copilului) a actului de identitate al mamei şi al
declarantului, a certificatului medical constatator al naşterii şi,
după caz, a certificatului de căsătorie al părinţilor.
Pe baza actului de naştere se eliberează certificatul de
naştere.
Filiaţia faţă de mamă se dovedeşte atât prin certificatul de
naştere cât şi prin actul de naştere. Puterea sa doveditoare
priveşte nu numai faptul că femeia a născut ci şi identitatea
copilului născut cu acela despre a cărui stare civilă este vorba.
196
DREPTUL FAMILIEI
197
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
230 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
231 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
All Beck, Bucureşti, 2006, p. 321; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a,
amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, p. 181-182.
199
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
All Beck, Bucureşti, 2006, p. 321 -322; A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C.,
Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p.171.
200
DREPTUL FAMILIEI
Editura Universul Juridic, 2009, p. 182-186; A., I., Filipescu. Tratat de dreptul
familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p. 322 -331; E.,
Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 249 -
255; A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6,
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p.171-177.
201
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
3. Formele recunoaşterii
Potrivit art. 48 alin.2 din Codul familiei formele
recunoaşterii filiaţiei faţă de mamă sunt:
- declaraţie la serviciul de stare civilă. Această declaraţie poate
fi făcută la orice serviciu de stare civilă, însă se
înregistrează în localitatea de naştere a copilului;
- înscris autentic. Acesta poate fi un înscris autentic
notarial sau orice alt înscris considerat de lege autentic
(de exemplu o declaraţie dată în faţa unei instanţe
judecătoreşti);
- testament. Sunt aplicabile oricare dintre formele
testamentare, şi anume testamentul autentic,
testamentul olograf, testamentul mistic sau testamentul
privilegiat.
202
DREPTUL FAMILIEI
5. Cazurile de recunoaştere
Art. 48 alin. 1 din codul familiei prevede limitativ
următoarele cazuri de recunoaştere:
a. recunoaşterea de către mamă a copilului a cărui naştere
nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă. Neînregistrarea
naşterii poate să apară în următoarele situaţii:
- nu a existat registru de stare civilă;
- mama nu a declarat naşterea copilului;
- s-a omis înregistrarea din vina ofiţerului de stare civilă.
În această situaţie nu este cazul recunoaşterii de
maternitate, ci a întocmirii ulterioare a actului de
naştere;
b. recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă se poate face şi în
cazul în care copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca fiind
născut din părinţi necunoscuţi.
În acest caz avem următoarele situaţii:
- după înregistrarea naşterii copilului, mama reţine
certificatul de naştere şi abandonează copilul, care, fiind
găsit, este înregistrat din nou, ca născut din părinţi
necunoscuţi: Prezentarea ulterioară a certificatului
203
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
204
DREPTUL FAMILIEI
7. Efectele recunoaşterii
Recunoaşterea are ca principal efect stabilirea filiaţiei faţă
de mama acelui copil, în mod retroactiv, respectiv de la data
naşterii, iar în ceea ce priveşte drepturile de la data concepţiei.
Alte consecinţe juridice vizează: numele, ocrotirea
părintească, domiciliul, obligaţia de întreţinere, succesiunea, etc. .
8. Înscrierea recunoaşterii
Potrivit art. 44 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare
235
civilă recunoaşterea se înscrie prin menţiune pe marginea actului
de naştere al persoanei a cărei maternitate a fost recunoscută.
În situaţia în care înregistrarea naşterii copilului nu a avut
loc, pe baza recunoaşterii se întocmeşte actul de naştere, pe
marginea căruia se menţionează recunoaşterea.
În situaţia recunoaşterii copilului înregistrat ca născut din
părinţi necunoscuţi, în raport de situaţia concretă, se impune
soluţia înscrierii recunoaşterii pe marginea actului de naştere.
9. Contestarea recunoaşterii
Potrivit art. 49 din Codul familiei recunoaşterea care nu
corespunde adevărului poate fi contestată.
1. Noţiune
Acţiunea în justiţie pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă
este o acţiune în reclamaţie de stare civilă, ce are ca obiect
determinarea legăturii de filiaţie dintre copil şi mama sa.
Editura Universul Juridic, 2009, p. 186-188; A., I., Filipescu. Tratat de dreptul
familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, pp. 331 -340; E.,
Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 255 -
258; A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6,
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 177-180.
207
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
208
DREPTUL FAMILIEI
3. Situaţii speciale
În afara cazurilor prevăzute de art. 50 din Codul familiei,
există şi următoarele situaţii în care filiaţia faţă de mamă poate fi
stabilită prin hotărâre judecătorească:
- copilul adoptat poate introduce acţiune în stabilirea
filiaţiei faţă de mamă dacă dovada maternităţii nu se
poate face prin certificatul de naştere ori dacă se
contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de
naştere;
- copilul căruia i s-a stabilit filiaţia faţă de mamă prin
recunoaştere, după admiterea irevocabilă a acţiunii în
contestarea recunoaşterii, poate introduce acţiune în
stabilirea maternităţii;
în cazul în care filiaţia faţă de mamă s-a stabilit prin
hotărâre judecătorească, terţul interesat poate înlătura în justiţie
efectele acesteia, făcând dovada contrară. Ulterior se poate
introduce acţiune în stabilirea maternităţii, sub condiţia
neconcordanţei cu realitatea a certificatului de naştere unit cu
folosirea stării civile.
4.Calitatea procesuală
Calitatea procesuală activă
Aşa cum rezultă din formularea art. 52 din Codul familiei
acţiunea în stabilirea maternităţii are un caracter strict personal ea
putând fi introdusă numai de copil.
209
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
210
DREPTUL FAMILIEI
9. Înregistrarea hotărârii
Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de admitere a
acţiunii se face menţiune pe marginea actului de naştere al
persoanei respective.
212
DREPTUL FAMILIEI
214
DREPTUL FAMILIEI
215
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
2. Clasificarea paternităţii
Paternitatea se clasifică astfel:
- paternitate din căsătorie atunci când copilul este
născut în timpul căsătoriei chiar dacă a fost conceput
înaintea încheierii căsătoriei;
- paternitate din afara căsătoriei atunci când copilul a
fost conceput şi născut fie: înainte de încheierea
căsătoriei, după desfacerea căsătoriei, după încetarea,
declararea nulităţii sau anularea căsătoriei.
Caracterul prezumţiei
Prezumţia timpului legal al concepţiei copilului are un
caracter absolut, în sensul că nu se poate dovedi că sarcina a fost
mai scurtă de 180 zile şi nici că a fost mai lungă de 300 zile, dar
este admisibilă dovada că faptul concepţiei a avut loc într-o
anumită parte din timpul stabilit de lege ca fiind al concepţiei.
Mod de calcul
Timpul legal al concepţiei se socoteşte „de la zi la zi”.
El se calculează pe zile, şi nu pe ore, având o durată de
121 zile,238 calculându-se de la data naşterii copilului, înapoi până
la 180 de zile iar de la 180-a zi până la a 300-a zi se întinde
perioada concepţiei copilului.
În situaţia în care, cel puţin o zi din această
perioadă de 121 de zile se situează în timpul căsătoriei, înseamnă
că acel copil este conceput în timpul căsătoriei, aplicându-se una
din prezumţiile de paternitate instituite de art. 61 din Codul
familiei.
218
DREPTUL FAMILIEI
219
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
Editura Universul Juridic, 2009, p. 192; E., Florian. Dreptul familiei, Ediţia 2,
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p.261-262 .
220
DREPTUL FAMILIEI
244 Ibidem.
223
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
3. Instanţa competentă
Instanţa competentă din punct de vedere material să
judece acţiunea în tăgada paternităţii, în primă instanţă este
judecătoria.
Din punct de vedere al competenţei teritoriale acţiunea în
tăgada paternităţii se introduce la instanţa de la domiciliul
pârâtului.
246 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
All Beck, Bucureşti, 2006, pp.352.
247 D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată,
4. Calitatea procesuală
Calitatea procesuală activă248
Potrivit art. 54 alin. 2 din Codul familiei „Acţiunea în
tăgăduirea paternităţii poate fi pornită de oricare dintre soţi,
precum şi de câtre copil; ea poate fi continuată de moştenitori.”
Ca atare din dispoziţiile acestui articol rezultă că acţiunea
în tăgada paternităţii poate fi introdusă de:
- soţul mamei copilului;
- mama copilului;
- copilul.
Tutorele celui pus sub interdicţie (indiferent de titular)
poate introduce acţiunea respectivă fără încuviinţarea autorităţii
tutelare.
În cazul contrarietăţii de interese între tutore şi cel aflat
sub tutelă se va numi un curator care va putea exercita acţiunea.
Moştenitorii nu pot introduce acţiunea dar o pot continua
dacă au acceptat succesiunea, sub condiţia ca acţiunea să nu se fi
perimat sau partea să nu fi renunţat la judecată.
Procurorul poate introduce acţiunea în condiţiile art. 45
alin.1 din Codul de procedură civilă, adică pentru apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor
puse sub interdicţie sau ale dispăruţilor.
226
DREPTUL FAMILIEI
Editura Universul Juridic, 2009, p. 196; A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei,
Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p. 358 .
227
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
229
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
230
DREPTUL FAMILIEI
256 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
familiei, Ediţia a VII – a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006, p. 363-369; A.,
Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura
232
DREPTUL FAMILIEI
C. H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 194 -196; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia
a IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, p. 199-200.
259 Ibidem.
233
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
3. Instanţa competentă
Competenţa materială aparţine judecătoriei.
Competenţa teritorială aparţine instanţei de la domiciliul
pârâtului.
4. Calitatea procesuală
Calitatea procesuală activă
234
DREPTUL FAMILIEI
6. Mijloacele de probă
Pentru dovedirea acţiunii în constatarea filiaţiei faţă de
tatăl din căsătorie poate fi admis orice mijloc de probă
(interogatoriu, martori, înscrisuri, expertiză, etc.).
235
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
236
DREPTUL FAMILIEI
262 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
238
DREPTUL FAMILIEI
2. Natura juridică
Recunoaşterea are o natură juridică complexă şi anume:
de mijloc de probă şi de act juridic unilateral.
3. Caracterele juridice264
Recunoaşterea de paternitate prezintă următoarele
caractere juridice:
- este irevocabilă, chiar atunci când este făcută prin
testament;
- este declarativă, producând retroactiv efecte, de la
naşterea copilului, iar în ceea ce priveşte drepturile
acestuia de la concepţie;
- este opozabilă erga omnes;
263 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 197.
264 D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată,
265A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 198-199; D., Lupaşcu. Dreptul
familiei, Ediţia a IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009,
p. 203.
240
DREPTUL FAMILIEI
6. Formele recunoaşterii
Potrivit art. 57 alin. 2 din Codul familiei recunoaşterea de
paternitate se poate face prin declaraţie la serviciul de stare civilă,
odată cu înregistrarea naşterii sau ulterior, fie după această dată,
prin înscris autentic sau prin testament.
Deci observăm că, recunoaşterea de paternitate îmbracă
următoarele forme:266
- declaraţie la serviciul de stare civilă, fie odată cu înregistrarea
naşterii copilului, fie după această dată;
- înscris autentic care de regulă este un act notarial. Este
valabilă şi recunoaşterea făcută în faţa instanţei
judecătoreşti, însă instanţa are obligaţia să verifice dacă
acel copil nu beneficiază de prezumţia de paternitate;
- testament267 (care poate fi: olograf, autentic, mistic sau
privilegiat). Cum testamentul nu este decât un tipar
7. Efectele recunoaşterii
Ca urmare a recunoaşterii copilul are stabilită paternitatea
faţă de acel bărbat care a făcut recunoaşterea dar rămâne tot copil
din afara căsătoriei. Astfel, copilul este recunoscut retroactiv de la
data naşterii, iar în ceea ce priveşte drepturile, de la data
concepţiei sale. Această schimbare a statutului civil al copilului
produce efecte, în condiţiile legii cu privire la: nume; ocrotire
părintească; domiciliu; obligaţie de întreţinere; succesiune” etc.
8. Înscrierea recunoaşterii268
În situaţia în care recunoaşterea paternităţii are loc în
momentul declarării naşterii, datele privind datele copilului se
înscriu în rubricile corespunzătoare din cuprinsul actului de
naştere ce se întocmeşte.
În ipoteza recunoaşterii într-un alt mod decât declararea
naşterii copilului, recunoaşterea se înscrie prin menţiune pe
marginea actului de naştere al copilului respectiv.
243
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
270 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
244
DREPTUL FAMILIEI
1. Noţiune
Acţiunea pentru stabilirea paternităţii din afara căsătoriei
este o acţiune în reclamaţie de stare civilă, ce are ca obiect
246
DREPTUL FAMILIEI
3. Instanţa competentă
Competenţa materială aparţine judecătoriei.
Competenţa teritorială aparţine instanţei de la domiciliul
copilului.
4. Calitatea procesuală275
Calitate procesuală activă
Potrivit art. 60 din Codul familiei titularii acţiunii în
stabilirea paternităţii din afara căsătoriei sunt: copilul şi mama
acestuia.
273 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
All Beck, Bucureşti, 2006, p. 390-393; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a
IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, p. 207-208.
247
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
276 F., A., Baias. M., Avram. C., Nicolescu. Op. cit. p. 37.
248
DREPTUL FAMILIEI
277 A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura
All Beck, Bucureşti, 2006, p. 395 - 398; D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia a
IV-a, amendată şi actualizată, Editura Universul Juridic, 2009, p. 208 -209.
278 Doctrina a decis că prin convieţuire se înţelege traiul în comun, în
7. Aspecte probatorii
Prin admiterea acţiunii în stabilirea paternităţii din afara
căsătoriei trebuie să se dovedească următoarele împrejurări:280
- naşterea copilului;
- legăturile intime dintre pretinsul tată şi mama copilului
în perioada concepţiei;
- stabilirea în mod cert că bărbatul care a avut asemenea
legături este tatăl copilului.
Pentru dovedirea împrejurărilor menţionate mai sus se
poate folosi orice mijloc de probă şi anume: înscrisurile;
251
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
281 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
2. Sediul materiei
Situaţia legală a copilului este reglementată în Secţiunea a
II-a a Capitolului II Filiaţia, din Titlul II Rudenia, art. 62-65 din
Codul familiei.
Dispoziţiile din Codul familiei se completează cu
dispoziţiile din alte acte normative ca de exemplu: Legea nr.
272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, precum şi
cu dispoziţii aparţinând altor ramuri de drept ca de exemplu
282 A., Bacaci. V., C., Dumitrache. C., C., Hageanu. Dreptul familiei,
283 A se vedea primul capitol din D., Lupaşcu. Dreptul familiei, Ediţia
255
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
258
DREPTUL FAMILIEI
Editura Universul Juridic, 2009, p. 230-231; ., Bacaci. V., C., Dumitrache. C.,
C., Hageanu. Dreptul familiei, Ediţia 6, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009, p.
211-212; A., I., Filipescu. Tratat de dreptul familiei, Ediţia a VII – a, Editura All
Beck, Bucureşti, 2006, pp. 416-418.
262
DREPTUL FAMILIEI
263
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
264
DREPTUL FAMILIEI
267
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
272
DREPTUL FAMILIEI
1. Starea de nevoie
În conformitate cu art. 86, alin. (2) C. fam., are drept la
întreţinere numai acela care se află în nevoie, neavând putinţa
unui câştig din muncă, din cauza incapacităţii de a munci. Se
poate spune că se află în stare de nevoie persoana care fie nu
are venituri materiale provenite din muncă sau produse de
273
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
2. Incapacitatea de a munci
Ca regulă generală, o persoană este îndreptăţită la
întreţinere numai dacă probează faptul că starea de nevoie în care
se află este consecinţa incapacităţii sale de muncă.
Proba incapacităţii se face prin expertiza medico-legală,
certificat medical, în care se va specifica obligatoriu cauza
instalării incapacităţii de a munci, întinderea ei (totală sau parţială),
gravitatea şi timpul cât va dura. Totalitatea acestor aspecte va fi
analizată de către instanţa de judecată care va aprecia şi constata
existenţa incapacităţii de a munci şi va stabili întinderea drepturlui
celui care are calitatea de creditor al obligaţiei de întreţinere. În
situaţia incapacităţii parţiale de muncă întreţinerea se acordă
proporţional cu gradul de incapacitate .
Incapacitatea de a munci poate fi urmarea vârstei
înaintate, a slăbirii puterii de muncă din punct de vedere fizic şi
psihic datorită bătrâneţii. Pierderea caracteristicilor esenţiale
pentru prestarea unei munci de o calitate superioară nu poate fi
274
DREPTUL FAMILIEI
275
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
1. Mijloacele necesare
Mijloacele necesare ale celui obligat la întreţinere cuprind
bunurile şi drepturile patrimoniale. În cazul persoanei căsătorite
se va ţine seama numai de resursele materiale ale obligatului la
întreţinere, nuşi de cele ale soţului sau ale persoanei cu care
gospodăreşte împreună.
Dacă obligaţia de întreţinere se stabileşte în raport cu
veniturile realizate din muncă, la calculul cuantumului acesteia se
278
DREPTUL FAMILIEI
279
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
281
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
308 idem
284
DREPTUL FAMILIEI
285
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
1. Cauze generale
Obligaţia de întreţinere poate lua sfârşit dacă intervine
una din următoarele cauze:
- încetează raportul juridic de căsătorie sau rudenie pe
care se întemeiază obligaţia de întreţinere;
- încetează una din condiţiile generale prevăzute de lege
pentru acordarea întreţinerii;
Conform art. 86 alin. 2 şi art. 94 alin. 1 din Codul familiei,
obligaţia de întreţinere se stinge dacă încetează starea de nevoie a
creditorului sau dacă creditorul şi-a redobândit capacitatea de a
munci.
Starea de nevoie în care se află creditorul se datoreşte
incapacităţii de a munci a acestuia. Deci, pentru a-l obliga pe
debitor la plata întreţinerii creditorul întreţinerii trebuie să facă
dovada incapacităţii sale de muncă şi a stării de nevoie în care se
află. Dacă incapacitatea totală se schimbă în incapacitate parţială,
obligaţia de întreţinere nu încetează, ci se modifică doar
cuantumul pensiei, în raport de veniturile dobândite ca urmare a
însănătoşirii. Dacă persoana aflată în nevoie încetează a mai fi
incapabilă de a munci, obligaţia de întreţinere încetează deoarece
nimeni nu poate trăi nejustificat din munca altuia309.
De asemenea, obligaţia de întreţinere se stinge dacă
mijloacele debitorului obligaţiei de întreţinere nu-i mai permit
acordarea ei (art. 94 alin. 1 din Codul familiei). Condiţiile cerute
de lege pentru existenţa obligaţiei de întreţinere trebuiesc
îndeplinite cumulativ atât în ce priveşte pe debitor cât şi pe
2. Cauze speciale
Conform art. 41 alin. 1 din Codul familiei, “până la
desfacerea căsătoriei în condiţiile prevăzute de art. 39, soţii îşi
datorează întreţinere”.
Temeiul obligaţiei de întreţinere între soţi îl constituie nu
numai dispoziţiile art.41 alin. 1 ci şi dispoziţiile art. 86 alin. 1 din
Codul familiei, el nemaiexistând după desfacerea căsătoriei când
dispare uniunea conjugală dintre soţi.
Obligaţia de întreţinere între foştii soţi, în afara cazurilor
generale de stingere, încetează fie prin recăsătorirea creditorului
288
DREPTUL FAMILIEI
289
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
290
DREPTUL FAMILIEI
293
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
294
DREPTUL FAMILIEI
Georgean, Codul Civil adnotat, vol. II, Ed. Librăriei Universala, Alcalay & Co, p.
506-507
296
DREPTUL FAMILIEI
Colecţie de decizii pe anul 1973, p. 52, în care se motivează că „dacă s-a exercitat o
supraveghere corespunzătoare, părinţii vor răspunde”, T.S., dec. nr. 296/1962,
în Colecţie de decizii pe anul 1962, Trib. Neamţ, dec. penală nr. 15/1970, în R.R.D
nr. 7/1970.
297
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
317 Boroi, G., Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. All Beck, Buc.,
2001, p. 242-243.
318 A. Bacaci, V-C. Dumitrache, C. Hageanu, op.cit., p. 275
298
DREPTUL FAMILIEI
322 art. 22 alin. (4) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 25/1997 aprobată
prin Legea nr. 87/1998.
323 Dacă prin finalitatea lor acestea constituie acte de administrare a
patrimoniului.
301
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
303
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
Desfiinţarea căsătoriei
Nulitatea căsătoriei nu produce efecte împotriva copiilor
din respectiva căsătorie. În ceea ce priveşte reglementarea
relaţiilor dintre părinţi şi copii, se vor aplica regulile privitoare la
divorţ.
Încredinţarea copilului din afara căsătoriei
În cazul în care filiaţia copilului din afara căsătoriei a fost
stabilită faţă de ambii părinţi, încredinţarea lui, precum şi
contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare şi
pregătire profesională se vor face potrivit dispoziţiilor aplicabile
divorţului.
307
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
308
DREPTUL FAMILIEI
Titlul X Adopţia
310
DREPTUL FAMILIEI
311
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
316
DREPTUL FAMILIEI
317
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
318
DREPTUL FAMILIEI
319
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
320
DREPTUL FAMILIEI
322
DREPTUL FAMILIEI
324
DREPTUL FAMILIEI
Efectele adopţiei
Adopţia produce efecte numai de la data rămânerii
irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care a fost încuviinţată.
Prin adopţie se stabilesc filiaţia între adoptat şi cel care adoptă,
precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele
adoptatorului.
În momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia
firească dintre adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii
săi fireşti şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează.
Efectele adopţiei internaţionale, precum şi efectele în
cazul anulării adopţiei internaţionale asupra cetăţeniei adoptatului
sunt cele prevăzute de Legea cetăţeniei române nr. 21/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Adoptatorul are faţă de copilul adoptat drepturile şi
îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său. În cazul în care
adoptatorul este soţul părintelui firesc al adoptatului, drepturile şi
îndatoririle părinteşti se exercită de către adoptator şi parintele
firesc căsătorit cu acesta. Adoptatul are faţă de adoptator
drepturile şi îndatoririle de orice natură pe care le are o persoană
faţă de părinţii săi fireşti.
Adoptatorii şi adoptatul au dreptul să obţină din partea
autorităţilor competente extrase din registrele publice al căror
325
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
Beck, 1998, p. 73
326
DREPTUL FAMILIEI
Încetarea adopţiei
Adopţia încetează prin desfacere sau ca urmare a
declarării nulităţii acesteia.
Adopţia se prin decesul adoptatorilor. Adopţia este nulă,
dacă a fost încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii interesului
superior al copilului sau cu încălcarea oricăror condiţii de fond
sau de formă prevăzute de lege. Instanţa va putea respinge
cererea de declarare a nulităţii adopţiei, dacă va constata că
menţinerea adopţiei este în interesul celui adoptat.
Acţiunea în declararea nulităţii adopţiei aparţine oricărei
persoane interesate. După dobândirea de către adoptat a
capacităţii depline de exerciţiu, acţiunea aparţine numai acestuia.
Cauzele privind declararea nulităţii adopţiei se judecă cu
citarea:
a) adoptatorului sau, după caz, a familiei adoptatoare;
b)adoptatului care a dobândit capacitate deplină de
exerciţiu;
c)direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul
copilului sau, în cazul adopţiilor internaţionale, a Oficiului.
Copilul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi întotdeauna
ascultat.
În situaţia încetării adopţiei ca urmare a declarării nulităţii
acesteia, adoptatul redobândeşte numele de familie avut înainte de
încuviinţarea adopţiei. Părinţii fireşti ai copilului redobândesc
drepturile şi îndatoririle părinteşti dacă instanţa nu decide
instituirea tutelei sau a altor măsuri de protecţie specială a
copilului, în condiţiile legii.
Hotărârile judecătoreşti privitoare la nulitatea adopţiei,
rămase irevocabile, se comunică Oficiului de către direcţie, în
327
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
328
DREPTUL FAMILIEI
Bibilografie selectivă
329
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
331
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
332
DREPTUL FAMILIEI
Acte normative
Coduri
Cod civil adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 publicat în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009.
Codul fiscal.
Codul de procedură civilă.
Codul familiei.
Codul muncii.
334
DREPTUL FAMILIEI
335
NADIA CERASELA DARIESCU,
COSMIN DARIESCU, ROXANA ALINA PETRARU
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
336