Eugen

DELCEA

Oana NUTA

SECRETEI-E

PAVEL CORUT ,

Editia a lll-a 't

Editura@ffi

NOTA EDITURII:
Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu efemeridele publicalii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinfean", "Obiectiv de Ddmbovila", "Qbiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintd altceva decdt furturi de proprietate intelectualS, pentru care cei
vinovali vor fi sanctionafi de lege.

'

Copyright:

Editura@ffi
.
\
TeVFax: 051/418.943;094.708.957 OP 8, CP 812 - Craiova

:
Tipar: PRINTEX S.R.L. Craiova

ISBN: 973:-97782-5-9

: .

cuvArurul

EDIToRULUI

Pavel Coru[ nu mai are nevoie de nici o prezentare!

Formula aceasta, devenita deja clasica, este de astd datd mai mult dec6t Tndreptdlitd. Pentru ca fostul gef al contraspionajului militar romdnesc, un ilustru anonim Paul Cernescu pehtru publicul larg, pdnd in 89, a devenit brusc, in anii 90, celebrul scriitor Pavel

Corul, cu aproape 40 de volume publicate gi uyr tiraj total de cdteva milioane... Atdt de ceiebru si de respectat, incdt ideea sa
de a da nbgtere unui nou partid, cu o ideologie originalS, gi-a gasit concretizarea incredibil de rapid, filialele infiin[indu-se parc6 de la sine, prin entuziasmul adnniratorilor sii. Aparilia c5rlilor sale din seria "Octagonul"a adus prima razd de speranli unui popor dezorientat si dezarrnat de haosul din viala publica gi de pauperizarea continui din viala personali. Gu timpul, Pavel Coru! a devenit un mit. Nu era vAzut, nu era auzit, era in schimb citit de milioane de romAni, care giseau ?n car[ile sale o neagteptata speranla de mai bine. CAnd ne-am cunoscut, in 1B noiembrie 1995, la o intdlnire cu cititorii, din sala Teatrului Liric din Craiova, tocmai sd hot6rdse sa renunle la statutul (autoimpus) de "lup singuratic". P6na atunci, apdruse o singuri dat6 la un post de televiziune (TVR) iar chipul sdu nu figurase in nici o publicalie giin nici-o carte a sa. Acest lucru determinase o curiozitate maladivi a romAnilor gi aparilia chiar a

unor legende. Printre altele, se vorbea pe la.colluri cd seria

"Octaganul" este creatd de un grup de specialigtiaifosteiSecurit6li, "ieEili la bdtaie"impotriva invaziei nevAzute a puterilor striine... Prima noastrd int6lnire pdrea va fi gi ultima. A fost o interesanti confruntare psihologici intre un ziarist dornic s5 afle

ci

cdt mai multe $i un ex-ofiler de contrainformalii care incerca sd "dribleze" cAt mai multe subiecte gi intrebSri delicate. L-am simJit extrem de iritat gi am crezut cd nu-l voi mai vedea vreodatd, A revenit la Craiova, tArziu, in aprilie 1997, cu ocazia lansdrii unei cdrli despre Lavinia Tatomir, "fata care aduce ploaia", pe care o fdcusern celebri printr-o serie de articole din "Evenimentul zilei" gi'69-Paranarmal". La conferinla ddpresi organizatd cu o zi

Tnaintea evenimentului, am reugit sd purtdn, un dialog de cAteva ore, pe diverse teme, rdspunsurile sale devenind tot mai concrete,

fir6

ocoliguri. lar cu Pavel Coru(, ai ce discuta, in orice domeniu!

Ei bine, "Lupul singuratic" s-aindrigostit de Craiova gi a mai venit, apoi, de doui oriin Binie! Unde s-a infiinlat gi prima

filiali a Partidului Vietii Sdnitoase.

Dupa patru vizite in Craiova, cu interviuri gi conferinJe de presd

indelungate, transformate in seriale publicate in "OBIEGTIV MAGAZIN", revista noastri cu difuzare in cele cinci judele ale Olteniei, pdnd la ideea de a aduna dialogurile cu PavelCoru!intr-un volum, n-au mai fost decAt... doi pagi. Adica, doud deplas6ri la
domiciliul sdu din Bucuregti, pentru completarea materialul ui. Dacd am fost singurii din lari care au publicat interviuri-serial cu Pavel Coru! 9i fotografiile sale, in premierd nalionalal de ce n-am fi gi primiicare si vd oferim... "secrefele lui Pavel Coru!'? Credeli-ne cd a fost extrem de greu sa-l convingem s5 ne spund cdt mai multe dar efortul a meritat! RimAne si vA convingeli gi dumneavoastrd...

Eugen DELCEA

.t t'

Sdmhdtd, I I noiembrie'l 995" Teatrul Liric - Craiova (intAt nire cu cititorii) I nterui u acordat in exa I usivitate revistei "OBIECT|V MAGAZ\N" - Craiova

"ADEVARURTLE REVoLUTTET voR Fr AFLATE cAtto NU vA MAr Ft toN tltEscu PRESEilINTE"

(OB TECTIV

MAGAZIN nr. I 0/0 1. I 2. I gg 5)

- Domnule Pavel Coru!, sdincepem cuinceputul: unde gi cdnd v-ali ndscut? - ln 17 iunie 1949, ora23, in satul Glivinegtii Vechi (comuna Andregeni, juilelul lagi), un sat cu mai pulin de 100 locuitori, fira lumind electricd, fdrd gosea, fdr6 cale ferati, dar cu ldrani foarte

inlelepli 9i, culmea!, foarte citi[i. Aceasta, deoarece inv6ldtorul satului avea o biblioteci foarte bogatA, pusi la dispozilia !6ranilor. M-am ndscut intr-o noaAlp de vari. M-a niscut mama, siraca, o lSrancd moldoueancS, fote de treabS, singuri intr-o cas6 cu pdm3nt pe jos, acoperiti cu gindrild, pe care o visez deseori. De acolo, din casa aceea, mi se trage mie inclinarea c6tre poezie. Sub casa aceea plAngea pdmdntul, adicd curgea un rdu sirat, exact ca in balada "Meqterul Manole": unde a cdzut Manole, a izvorAt un rdu cu apd siratd, de lacrirni udatd. Mi-aduc aminte cu nostalgie de satul natal. L-am pdrdsit la 10 ani gi l-am mai vdzut doar de c6teva ori. L-am pdrdsit pentru ci pdrinlii s-au mutat la lagi. Unde am inceput liceul la Liceul Nalional, l-am continuat la Liceul Militar "$tefan cel Mare" din Cimpulung Moldovenesc, dupi care am intrat la gcoala de ofileri de marinS. Am devenit ofiler de marind gi am navigat cu rnare plAcere. Specialitatea rnea a fost navigator, vdndtor de submarine gi sunt foarte mAndru de asta. Chiar acum in noiembrie (1995 n.ed.), voi pleca la intAlnirea cu vdndtorii de submarine: se implinesc 40 de ani de la infiinlarea unitilii.

planetar, cei mai buni spioni gi contraspioni sunt recrutali din rdndul marinarilor. Tradiiional, de vreo 50-60 de ani, cam toate serviciile de informalii sunt conduse de rnarinari. lnclusiv cel al RomAniei, din 1989, era condus de un amiral. Am devenit contraspion de marin6, am lucrat 6 ani in contraspionajul Marinei, apoi am fost mutat in Directia Centralb de Contraspionaj Militar din Bucuregti, unde am lucrat pbntru spionajul diplomatic. Am devenit ofrler de rela$i exteme alArmatei romdnb gitranslator de englezS. Am lucrat 6 ani printre

- Cum ali ajuns in contraspionaj? - Simplulintr-o zi, am fost chemat la serviciul de contraspionaj al Marinei 9i am devenit contraspion. Probabil cd gtili cd, la nivel

str6inii din Bucuregti, intre diplomalii straini, dintre care, gtifi

7

gi

dumneavoastrS, o parte sunt spioni. Unii dintre diplomalii fiecdrei ambasade sunt spionioficial, cum sunt atagatul militar, adjunctul gi secretarul, al6turitle oare trebuie sA existe unu-doi neoficiali, ofileri ai serviciilor secrete din lara care i-a acreditat. Am invdlat multe de la adversari, e drept, av6nd acces 9i la foarte multS literaturd de

specialitate. Deci, un prim indemn pentru cei care vor si invele este si invele de la adversari, nu numai de la prieteni, pentru c5,
deseori, de la adversari ai mai multe de invSlat... Aga cum, deseori, mai mult inveli din infrdngeri, decdt din victorii.

- Spuneali cd ali fost cdsdtorit, divorlat ... -Am fost cdsitorit cu o femeie care nu iubea meseria mea gi ... - Ali avut cumva impresia cd acest divor! a fost influen{at gi de anumili "prieteni" sau dupd stilul KGB-ist cd intdi trebuie
lovitd familia? ... - Nu! Problema s-a pus foarte simplu: nu-i plScea meseria
mea 9i nu-i pldcea salariul meu. Contrar celor afirmate in propaganda din decembrie 1989, eu aveam un salariu p6citos. Contraspionul tipic e descrisln "Fulgerul Albastru": Laurentiu Cremene, care cugeta c6 are pantofii rupli, fumeazA "Carpali" fdrd filtru gi n-a putut duce copilului o jucdrie. Eu aveam un salariu mediu de 3500 lei/lun6. Nevasti-mea era farmacistd iar un doctor stomatolog cdgtiga 3500 leilzi.Yldali seama ci, in fala unui asemenea excedent cedeazi...

Deci, nepotrivire de caracter, de conceplii de viald. N-am ce

si

faceli?

regret, viala este foarte interesantd aga cum este. - Avelicopii? -A, am!Am o feti!6 de 21 de ani (in noiernbrie 1995 - n.ed.), m6ritatd deja, studentd la Jurnalistici. E din prima cdsdtorie. - Nu vi e fricd pentru soarta ei, lindnd cont de ce dezvdtuiri

'

-Daci nu mi-e fricd pentru soarta mea, de ce mi-ar fi fricd pentru soarta ei? Eu gtiu ci soarta fiecdrui om e scrisd, bdtut6 in
cuie,{oarte pulin modificabild, in anumite limite pe care le-am descris

in cdr[i. Daci nu te apdri Dumnezeu, nu te apArd nimeni! Cel mai puternic serviciu secret din lume, ClA, impreund cu FBl, nu l-au putut proteja pe Kennedy, aga-i? $i atunci, cine sd-l apere pe Coru[, care n-are gard6 personalS? Dumnezeu. Eu cred foarte tare in proteclia acesta giam simlit-o. larin ceea ee privegte soarta copilului meu, cum va hotiri Dumnezeu! Pirerea mea este ci va fifericitd gi c5, in general, cei care au uneltit impotriva mea au sfdrgit foarte pr.ost. Am probe concrete, n-are rost si le ingir aici ...
8

Pavel Coru{ este nufr'ele real?

real!

- Da, este numele meu - Paul Cernescu?

- Paul Cernescu a fost numei-' de contraspion. L-am folosit ca pseudonim in timp ce eram ziarist F' revista "Expres Magazin" ... - Exact acest {ucru voiam s& vd intreb! -..; fiu pfltru a-mi acoperi numele de Pavel Coru!, ci pentru a
anunla pe romAnii care mi cunoscuserd sub numele de Paul Cernescu ci eu exist, ci n-am murit in evenimente gi imi continui crezul meu. Respectiv, faptul c6, indiferent de ce va trece peste acest neam, tr"ebuie s6 rdminem in picioare gi sd rdmdnem rom6ni, unili in jurul citorva idealuri .si nu unor persoane, acestea fiindtrecdtoare. Aceste idealuri sint independenla, -suveranitbtea 9i integritatea naliona15.

Cam ce tiraj au cdrlite dvs.? - Cel mai mare tiraj l-a avut "Quinta spartd"din care nu mai existd nici un exemplar, deocarndati: 310.000 exemplare. Cel mai mic tiraj

este la

'Tdrdmulfeiciii'i fiind o cade relativ noud: 50.000 de exemplare.

- Cdt a mers'oafard"? " "Nar\", dupi toate calculele rnele,'au plbcat cam 150.000 200.000 de exemplarb

- Din toate cdrlile, firegte!

- Da, per total.'Deci, din vreo 3 milioane gi ceva de exemplare trase pAni acum ...
- in Canada, cu certitudine" in Staiele Unite, apoi. in New York, existd un magazin care vinde toate car[ile rnele (a fost prezentat la Tele Tabc), al unuitntneprinzdtor roqdn, care le ia de aicifoartd ieftin,
in lei, gi Ie vinde acolo foarte bine pe dolari. in Germania, de asemenea, in ltalia, Noua Zeelandd, lsrael. Culmea - cea mai recenti descoperire - este c6 evreii de origine romind scriu foafte frumos despre cir[ile mele iar unii au nostalgia RomAniei. M-a uimit iardgi o doarnnd din Noua ZeelandS, romAnc6, ce mi-a scris foarte uirnitd de faptul c5 a .apirut un scriitor care indriznegte si spuni cdteva chestii gi s-a impus in exterior. Eu incerc sd mA impun in interes statal. Dacd eu voi reugi ca scriitor, si mi impun ca scriitor de llmba englezS, prin traducerea unora dintre cirlile mele, RomAnia va avea tnci un romAn cunoscut. Pirerea mea este ci noi, ropAnii, trebuie sd ne unim, sdscoatejm la suprafali tot ce avem de valoare gi si ne impunem in strdindtate. Pentru a schirnba odat6 imaginea atAt de proastA pe care ne-au creat o serviciile de informatiistrainefn snecial maghiare) gi infractorii nogtri.

- $i cam in ce ldri?

tncepAnd cu liganii infractori (nu toliliganii, cd nu toliliganiissnt bor:fagi) gitermindnd cu ceilalli infractori, care au impAnzit lumea dupi decembrie 1989. Noi tnebuie sd ne apirdm demnitatea de nearn, spunAnd exact

cine sunt romdnii. Sa nu mai.fim confunda{i cr.r liganii, cum suntem confunda[i in Germanla, in mod rdutAcios, sub influenla unor cercuri revizioniste maghiare, gi si fim recunosculi ca naliunea care a dat Cmeniriipe Coandi, Poenaru, Cobdlcescu, Babeq, Enescu, Ciprian Porumbescu, Palade, Eliade, Cioran" Pe Eminescu, ce este tradus pdnd giin limba chinezA! lineli minte, asta inseamnd rnare lucru! Deci, s& demonsirim cA noi suntem aceia care am dat lumii pe acegtia. $i trebuie sa privim 9i sd firn privili altfei ...

= finAnd'cont de acesfe tiraje, men$ianate anterion cum explicali doarcele 10 milioane de lei profitanual pe care le oblineli, dupd curn ali afirmat? ...
- A, nu! Acesta a fost doar un exemplu! Profitul meu anual nu a fost de 10 milioane lei. Afost mai mare qi nu am de ce sd ascund cAt am cdgtigat. Deci, in medie, am cAgtigat cAte 50-60 milioane de lei pe an. Anulacesta, mult mai pulin, pentru @, datoritd cregterii prelului h6rtiei, a scdzutvAnzarea de carte. $i atunci, automat, scade dreptul de autor, ca sd menlinem preful cdrgilor sub prelul pie[ii, ca si poat6,sd cumpere ornul ... - Firesc! Nu aveliinsd o editurd a dumneavoastrd? - Eu am editura mea, dar nu am capital. N-am capital gi atunci intru in joint-venture.'lipografia tipdregte pe cont propriu, pe banii ei gi igi ia partea leului. AdicS: 53oh - tipografia, 2o/o - limbru literar, 30% angrosistul, vAnzftorul gi eu 15% impozabil. Deci, rbmdn qTah din valoarea cdr[ii.

- Cil din ceea ce scrieli in cdrli reprezintd viala dumneavoastrd? - Viafa mea este cartea! - Aspecfe din viala dumneavaastrd ...
Este fantezia mea, deci este viala mea! Fantezia mea apar{ine

vieliimele... - Nu ocolili intreharea!

- Eu vd spun sincer:fanlezia mea reprezintd viala mea, nu? Deci eu am fost inzestrat de Marele Creator, care ne inzestreazA pe to[i, cr.l o anumiti fantezie. Deci, cirfile astea sunt copiii fanteziei mele ... - Reform u I ez intre ba rea ! -... sunt o parte din viala mea. Dumneavoastrd vre{i s5 gti[i dacd mA identific cu vreunul din eroii cir:filor. Nu!
l0

- Deci, reformulez: cilteintdmpldri care aparin ttiala dumneavoastrd?

cdsi sunt din

- Unele sunt reale, altele nu. N-;,;g putea si fac un calcul matematic. Cert este cd unele sunt reale, romanl.il prezentate, insi sunt foarte reale. lar trSirile unora dintre eroi sunt gi h:irile mele. Eu am suferit cind am fost blannat pentru cd rni-am fAcut datoria de ofiler de contraspionaj. Am fost considerat terorist g.a.m.d. $i eu am suferit cdnd am fost nevoit sd eliberez nigte dugmani ai patriei. $i eu am suferit tot ce descriu in cdrfi.

- Qctogonul este chiar o purd frcliune sau reprezintd ideea de organizare impotriva acestei invazii nevdzute? - Pot sd nu vi rdspund la inkebarea asta? - Cum gicdnd credelicd vorfi dezvdluite secretele, aproapte integral, ale Revolulieidin 1989? $iin ce condilii? - ln momentulin care domnul lon lliescu nu va maifi pregedinte!

- Deci, mi-a$i luat-o iartnainte! intrebarea urmdtoare era: "Cine credeli cd impiedicd aflarea acesforsecrete?"...

- Principalii regizori aifarsei de dupd 22 decembrie 1989, cAnd au murit oameni nevinova$ pentru a salva nigte aparenle, cu care nu gtiu daci s-a cdgtigat ceva. Pe 22 decembrie, la p6nz, toate fo(ele armate -Armata, Securitatea, Mililia - trecuserd de partea poporului, nu mai era cazul sd tr:agem, si tragi romAnii uniiin allii gi s6 se omoare. S-au f6cut nigte jocuri u6te, pe care le.am dezv*luit parlial, atAt c6t am putut eu. Au md dezvdluit insd gi allii. Cei care le-au fdcut se simt vinovafi, incearc5 sa irnpuni nigte variante, care vorcidea, sub influen[a probelor, rdnd pe rdnd ^..

"CEAUSESCU A FO$T GONDAMNAT DE RUqr gt DE BUBUr-t!"

OR I ECTIV MAGAZIN nr. I I /08. I 2.9 5)

- Domnule Coru{, ee pdrere aveli despre r??ass media,

locald gi centrald, de dupd Revolulie, de mersulgi rolul ei? - Mass media de dupd Revolulie a devenit atAtde liberd, incAt cdteodatd se minte singurS! Particip6 intens la manipulare, manipuleazd gi se iasi manipulatd. Asta e pirerea mea. Celb mai mari variante de manipulare piasate de serviciile secrete, proprii sau striine, sunt plasate prin mass media.'Aproape cd nr-l existi
redac{ie in care

Asta v-o spun eu, din experien!6, ci gi eu am lucrat la "Expres Magazin"! Deci, cetSleanul de rAnd trebuie si invele informarea obiectivi, dupS ce a inghilit la inceput diferite variante de dezinfor11

si

nu fie infiltrat c6te un ofiler sau agbnt de informalii!

mare. intr-un slstem pluripartit, e normal

si

existe o anumitd

categorie de dezinformare. Fiecare dezinformeazd, fie prin omisiune, fie prezentdndu-gi candidalii gioamenii mult peste posibilit6!ile lor, hiperbolizdndu-le faptele sau ascunzdnd faptele pozitive ale altora. Deci, in sistemul pluripartit, dezinformarea este fdr6milatd, are mai multe centre de dezinfofmare, astfel c6 ceiSleanul de rdnd, fiind la interferen{a dintre ele, are gansa, cdt de cAt, sd descopere adevdrul. - Nu credeli cd anumite publicalii, in special centrale, gi-au

Iuat, timp de cAliva ani, alura de obiectivitate gi acum fgi dau arama pe fald, de apendicule ale Puterii? - in jocul Puterii, unii intrd din interes, allii manipulali. Pentru c6, dacd ai prioritate in oblinerea unor informalii, la un moment dat, fiind un ziarist nepregdtit informativ, nu gtii c6nd !i s-a strecurat o informalie meniti a te manipula gia dirija opinia cititorilor. t , - Bdnuiesc cd o agenturd strdind nu lucreazd doar Ia v6rt, in Capitald, ci gi in teritoriu:.. - Agentura shiin6 lucreazd pe intregteritoriul ldrii, cu prioritate in centrele de putere. o - Cum poate acliona in teritoriu un agent al unui seruiciu strdin? - Depinde ce misiune are. Existd agenlicare au misiunea de a manipula 9i a ridica, in anumite pozilii sau in ochii publici, anumite ' persoane, din anturajul lor etc. Existi,.deci, agenli de influenli 9i agenli

de informalii...

- De manipulare.prin mass media? ... - DalAceste aspecte le-arn descris in cartea "intoarcerea lui

Zalmaxe" - partea a .lla: "Rdzboiul psihologic", avertizAnd cetdlenii nu ia drept adevdr tot ce se vehiculeazd in mass media, in presa scrisi sau in audio-vizual. & - Se vorbegfe 9i se scne foarte mult despre tezaurul de Ia 191 8, dar foarte pulin despre tezaurul din 1946, care a fost luat de Ia Tismana. $i era vorba de pesfe 40 de vagoane de aur ... ' - Domnule, noi vorbim despre acest tezaur ca sA vorbim vorbe! Ceea ce a intrat in imperiul rus nu va mai putea fi scos nici cu forfa armelor, nici cu for[a politicS, ci numai cu for[a economicd. Numai dacd vom fl suficient de inteligen[iin afacerile cu ex-sovieticiivom recdpdta'ceva. Dacd nu, nu ne va da imperiul rus nimic! Degeaba se frdmdntd unii, strig6 lozinciin strada, scriu articole g.a.m.d. Rugii nu dau nimic de bunivoie. A se vedea relaliile cu Japonia, lnsulele

si

Kurile...
T2

- Vedeli vreo asemdnare intre Antonescu gi Ceaugescu, {inind cont de modul in care au fost terminali? Sau de faptul cd Ceaagescw a fost judecat exactin biroul lui Antonescu, din
vremea qdnd acesta era geful respectivului regiment? ... - Domnule, hai sd ne inlelegem o chestie! Eu am observat c5 romAnii au cizut intr-un p6cat foarte grav: igi omoari conducitorii.

'

Ceaugescu a fost singurul conduc6tor socialist ucis. inainte de asta, a murit Antonescu, geful statului pAnd in 1944. Dupd aceea, a fost arestat qiin 1946 ucis. Nu vid nici o legAturd intre ei. Sunt doud personaje istorice cu destine gi realizdridiferite ... -... $i cei mai mari dugmani din ultimii 50 de ani ai rugilor ... - Nu numai ai rugilor! Ci pe Antonescu gi Ceaugescu i-au iubit mai pulin gi allii ... Ceaugescu a avut o dublS condamnare gi eu am spus-o clar: l-au condamnat bubulii gi rugii. L-a condamnat

Marea Finanld pentru plata datoriei externe, pentru intenlia de a transforma RomAnia in lari firranciar-bancari, gi l-au condamnat

pe care o gtili, ci aveli stenograma... (D";;l; gt" ;;;;i intrebat!- n.ED.) - E adevdrat cd voia sd facd cea mai mare bancd din lume? - Da! Era o bancd romAno-arabd, in care se puteau pompa ceva petrodolari gi am fi beneficiat gi noi de ea. - Amdnunte gdsili in Obiectiv Magazin nr. 5/95 .."

rugii pentru pozilia pe care a avut-o la ultima intAlnire cu Gorbaciov

- (rade) Mullumesc!

"DIREGTIA DE GONTRAINFORMATII MILITARE 5 A FOST DESFIINTATA DE UN JOSNIC TRADATON: TTICOLAE MILITARU !''
(O B IECTIV

MAGAZIN nr. I 2 / I 5. t 2.9 5)

Domnule Coru!, ce credeli cd nu gtiu cititorii durnneavoastrd din Oltenia Ei ali vrea sd gtie despre dumneavoastrd? - Un iucru este foarte probabil... ca eu sd fiu proieetat in
Craiova!Tatbl meu a fost aviator pe frontul de est, apoi, din 1946, dupa ce s-a Tntors din prizonieratul la rugi, aviator la o unitate din Craiova. ?n 1946-1947, am fost, probabil, proiectat a veni pe lume in acest ora.s, cu nurnele de Decebal. M-am nSscut in Moldova gi mi s-a dat numele de Pavel. Aceasta nu este singura mea legitura cu Oltenia. Soacrd-mea este originari din Poiana-ll{are, fiica lui
t3

Lild Bagculea. Deci, eu a9 putea fi ... mogier oltean! - Deci, ali putea veni maides pe la noi ... - Ag veni mai des dacd ag avea timp. Sincer vorbind, este singurul lucru care imi lipsegte efectiv foarte mult. Md documentez extrem de mult. Carfile nu sunt numaidin inspiralie, unele din cir{ile mele fiind inclusiv de studiu, de sintezd. Probabil alicitit 'intoarcerea luiZalmoxe", sau 'A infloit speranfa", pentru care a trebuit si studiez zeci gi sute de materiale.

- In 1972,

9u-

all aiuns in Securitate? eram ofiler de marinS, specialitatea vAnatori de

secrete igi fac datoria in condi[iile epocii de tranzilie. O tranzilie care mi se parte foarte ciudatd. Noi nu gtim direclia de dezvoltare, nu gtim incotro plecim. Conducerea de stat nu ne-a spus in ce direc[ie am plecat, se bdlbAie. Trebuie sd ni se clarifice odatd aspectul acesta, pentru ci starea de nesiguranla social6 duce la anarhie ... - Cum v-ali hotdrdt sd devenili scriitor? - in 1O ianuarie 1990, din ordin semnat de triditorul Nicotae Militaru, Direclia de Contraspionaj Militar era desfiinlatd. La nivel mondial, nu s-a maiintbmplat asa ceva! Nici macarin !arile tribaleze din Africa nu s-au desfiinlat Direcliile de spionaj militar! O unitate infiinlatd de Mdria Sa Alexandru foan Cuza afost, deci, desfiinlati
14

submarine gl md simleam foarte-foarte bine in meseria asta. Relalia mea cu Securitatea este insd foarte veche: cdnd aveam 5 ani, Securitatea l-a arestat pe tata dar era Securitatea cominternista, sovieticS. N-am visatinsa niciodati sa ajung intr-un serviciu secret. Deci, in 1972,intr-o zifoarte frumoasd pentru un navigator, cAnd eram cu nava Ja cheu, am fost chemat de Serviciul de Contraspionaj al Marinei, unde mi s-a propus si trec in primele r6nduri ale luptei cu dugmanulde clasa. Nu gtiam despre ce e vorba, insa eram rnilitar, aveau nevoie de un specialist in marini, ceilalli fiind venili din Securitate, am acceptat giam avut o carierd strilucitd. Am lucrat 6 ani in contraspionajul Marinei, apoi2 aniin Centrala de Contraspionaj Militar, incd 6 ani ca ofiter de relalii externe pe ta secliile spionajului romAn gi, in fine, in perioada 1984-1989, ca 9ef al compartimentului de contraspionaj din Direclia de lnformalii a Armatei. Deci, am intrat fira sd fiu forlat in Securitate, nu regret, nu am ce si-mi reprogez, nu eu am ficut istoria aga cum a fost, ci puteri care ne depdgesc. Eu zic cd mi-am ficut datoria fa!6 de neamul meu, in condi{iile socialismului, aga cum actualii SR|-gti 9i membrii celorlalte servicii

de unjosnic trdddtor de patrie gi agent al serviciilor de informalii sovietice!... Arn predat, cu dure-e in suflet, documentele de contraspion. La armatd le-am pre,Cat, sf6tuindu-i si le pistreze
penti-u cAnd va fi nevoie. Nu au cre;.tt, insd, dupd cdteva lunialergau dupd ele s6 le refac6, sA-gi reia ffl,.incd...,

am depus jurdmAntul pe tricoiot" gi pe naliune, eu am jur.at s6 apir naliunea romAnilAsta am crezut eu, atunci cAnd am jurat gi mi-am continuat activitatea"pdnS acum: am scris! De ce? Scrisul, crecl eu, ajuti oamenii s6-9i menlinA increderea in viitorul naliunii, s5-gi

Nul Vi dali seama cA era vorba de zeci gi zeci de mii de documente, privind perioada domniei lui Alexandru loan Cuza, perioada monarhieistriine, cea comunistd, deci bdnuilice cantitate de material era! Acestea reprezentau o cantitate de peste 100 de ani a contraspionajului militar. Am predat documentele gi am fost mutat inapoi la comandamentul Marinei militare. Am devenit ofiler de madnd pe uscat ... Nu eram nici marinar, nici contraspionlAm cerut sd fiu trecut in rezervd 9i am continuat lupta pe cont propriu, dintr-un rnotiv foarte temeinic: eu am depus jurdmdntul la 1B ani, in uniformd de Marin6. Am depus jurdmAntul pe tricolorul romdnesc, care nLi s-a schirnbat, ci doar i s-a smuls stema aceea solaropAmdnteand, inlocuiti cu o stemd maiveche. O gregeali. Deci, eu

- Dumneavoastrd v-ali pdsfraf copii?

pdstreze calnrul ?n fala evenimentelor planetare, in care est-e

implicatd gi Rom6nia, sd nu se mai lase manipulali unii imporriva altora, sa nu mai faca jocul serviciilor de informa{ii striine, ce aclioneaza constant Tmpotriva RomAniei. Deci, eu am cdutat s6
trezesc, in cetileanul de rAnd, interesul gi respectul pentru serviciile nalionale de informalii, astfei ca niciodatS, in istoria Rom6niei, si nu se mai petreaci ce s-a petrecut in decenrbrie 1g8g, cAnd romAnii gi-au distrus un sistem de apArai"e foarte eficient, supus naliunii. Securitatea era foarte bine controlatd, printr-un sistem organizat, de citre PCR. Trebi.lia distrus partidui cornunist, foarte bine, gi se

putea institui un alt sistem de control, pe care de-abia acunn Parlarnentul inceare6 si-l construiasc&. Direciia de contraspionaj a fost refAcutd, dar cu cAte cheltuieti, va intreb? Tr6ddtorii care au desfiinfat-o, de ce nu au apdrut in fa[a Justiliei? Trebuie sd aparf I Este vorba de o unitate pe care comunigtii nu gi-au permis s-o desfiinleze, cAnd au luat puterea, pentru ci aveau nevoie de ea s6*si apere interesele in ptan politico-militai., O !arA care nu are ochi gi urechi, respectiv nu are organe de infgrmalii, este asemenea unui
15

uiiag surd gi orb care poate fi manipulat gi pdcilit in orice direclie. Si fie clar ci nu toatd lumea "mare" ne dore$te binele! Unii ne
doresc avulia nalionalA, pentru ci nu suntem cei mai sAraci oameni ai planetei, allii ne vor a fi semicolonie sau pia!6 de desfacere. Noi trebuie sd ne apdrdm prin mijloace pagnice, iar in cadrul acestorh, organele de informalii sunt foarte importante, pe locul 2 trecdnd organele diplomatice gide-abia pe locul 3 organele de Polilie. Sd vd spun gi de ce: pentru cA nici unele nu pot lua deciziifird informalii exacte, de la specialigti in culesul informaliilor exacte, in verificarea gi prezentarea lor in cea mai laconic6 forrnS. Acegtia sunt spionii gi contraspionii, o breasld foarte huliti in Romdnia gifoarte respectatd in celelalte ldri. Ciudat, nu-i aga?

..JN

ROMANIA, EXISTA CEA MAI VEGHE GlvlLlzATlE DIN LUME!"

(OB IECTIV

MAGAZIN nr. I 3 /2 2. I 2.9 5)

- Domnule Corufi o intrebare-god pentru un contraspion: cum vedelidumneavoastrd Raiul gi ladul? - Am explicat in volumul meu, 'A inflorit speranla". Eu nu le vid ca doUi rezervoare de suflete, cum le prezinti religia. Raiulgi ladul sunt in fiecare dintre noi. in momentele de bund dispozilie suntem in Rai; cdnd suntem trigti, disperali, suntem in lad... Deci, Raiul gi ladul sunt nigte inven[ii destul de primitive, apirute in urmd
cu circa 2000 de ani, PAnd atunci, existau alte viziuni asupra iumii. De ce spun eu cd nu ne-am ndscut pe PimAnt gi ci intreaga via!6 nu s-a fdcut pe PdmAnt ... La ora actualS existd pe PimAnt patru rase diferite:albi, neagrS, galbeni gi rogie. Dintr-un cuplu primordial, Adam gi Eva, nu puteau sd iasd patru rase diferite! Deci, a cizut istoria biblicS. Doi: dintr-un cuplu de maimuloi africani, nu puteau sd iasd patru rase diferite, pe acceagi latitudine. Sub acelagi soare arzdtor, ca gi Africa, se afi6 zona mayag6, tolteci, aztecd. Ei nu erau negri, ci aveau o culoare brun-rogcat. Concluzia mea e cd Pdm6ntul a fost un fel de Australie a Galaxiei. $ti!i cb Australia a fost populati cu infractorii exila{idinAnglia gi din Eurcpa (continentald - n. ed.), a fost colonizati gi a devenit un continent gi, respectiv, o

larb cu oameni civilizali,'o intreagi civilizatie. Bdnuiesc ci gi pe Pdmdnt s-a intAmplat la fel. Este posibil ca noi sA fim descendenlii unor rebeli exilali sau ai unor oameni de gtiin!6 eguali pe P6mdnt.
Sau, poate, ai unor colonizatori din alte constelalii, pentru a popula

I6

aceasta planetS, a o ridica la un nivel de civilizalie gi a pregiti

promotorii pentru popularea unor noi planet6, din alte sistbme solare. i'lu am suficiente argumente in a;easti direc[ie, decdt cele de paleoastronauticd. Cele mai vech' urme 'Tncdltate" au circa 500 milioane de ani $i, indubitabil, clas:eaz| aga-zisdr crealie clin urmd cu 7500 ani. in zona dumneavoastri, in conruna VAgiulegti, in judelul Vilcea, se aflS cea mai veche fosi16 din lume cunoscutd de oamenii de gtiin[d, pentru care romdnii arfi trebuit si ridice un muzeu, sA facd mult tapaj, dar nu s-a fAcut niniic! ... Fosila pescarilor de la locul getic Vigiulegti-Vilcea artrebuisA aibd un monument. Despre ea artrebui sA se vorbeascd in cdrlile de istorie, dar la ora actuald se afl6 in posesia unui pensionardin Bucuregti, care a rnogtenit-o de la regretatul
Daicoviciu, descoperitorul ei. Vechimea fosilei este atestati de savanlii americanigisud-africani. Deci, noi nu suntem urmagii maimulei neozeelandeze, nici ai lui australopitecus, noi suntem urmagii unui humanoid care a trditaiciin urmd cu 2 milioane de ani. Vd atenlionez, ile asemenea, cd in zona Turda, s-a descoperit ceramici veche de circa 8000 ani, mult mai veche dec6t cea din Sudan, iar cele mai

vechi scrieri din lume sunt cele descoperite in 1962, la Tdrtdria, de Nicolae Vasea, mai vechi deeAt cele din Sumer ... Tiblilele au fost ciescifrate de trei savan[i rugi 9i vd dali seama ci nu aveau interes sa ne ajute! ... Totodati, in zona Porlile de Fier, au fost descoperite dovezi de locuire civilizat6 in urmi cu 9-11 mii de ani. Locriire in locuinle construrite, nu in pegteri ... Deci, eu sunt adeptul temei efortului de civilizare galacticd 9i scorrnonesc, atdt in trecut, c6t gi in viitor, in ciutarea legdturilorcu stribuniisau cu alte civilizalii, care ne-arputea spune multe despre universulin care trdim. Pentru a inlocui gi anihila definitiv misticismele, miturile pdgAne, primitive ...

Dutnnezeu intr-a asffel de lume? - Dumnezeul universalexistA givorbegte prin legi. V6 dau un

- $i atunci, cum

vedeli dumnbavoastrd existenla tui

exemplu: dac6 am o mici sdm6n!5 de mac, micd de tot, ea reprezintd sau nu voia lui Eumnezeu? Dacd o pun in pdmAnt qi iese mac gi nu alceva, este pentru c& ea are inscris in codul genetic ce va reproduce. Noi nu putem zbuta, pentru cd suntem atragi de Pim6nt cu o acceleralie gravitalionalS de 9,8 m/s2. Existd o lege? Existil Din combinarea a doi oarneni albi, vor iegi copii albi, nu? in tot ce este viu gi ne ihconjoard existi o lege. Existi legi foarte
distincte pentru viui vegetal, pentru viul animal, gi pentru viul suprem. Aceste legi ale viului au fost stabilite, cu certitudine, de o entitate pe
17

care nu o putem deflni numai ca inteiigenld, ca materie, sau ca inteligenlb cosmicS ori congtiinli cosmicd gi trebuie s6-i acord6m
atributul lui Dumnezeu, Atotputernic, Etern, lndestructibil ... Nu-l putem

cunoagte, pentru a-l inleleEe pe adevdratul Dumnezeu decAt cunoscAndu-i legile. Deci, acesta este adevir:atul Dumnezeu;
Universul, spiritul universal, care este in tot ce migcd 9i traiegte 9i pe

care nu-l simlim decAt pedepsindu-ne sau recompensAndu-ne in

momentele deosebite ale vielii. Eu am fost atenlionat gi inci foarte rAu!Aveam ca dicton de via!6:'Dacd Dumnezeu existl, trebuie sd demonstreze cd existd!'i $i Ne-a demonstrat iar eu am ajuns sa-L cunosc mai mult dec6t il cunosc al[i oameni, in anumite domenii despre care nu ag vrea si vorbesc...

- Ge pdrere ave{i despre moarte? - Moartea gi viala sunt doud pA(i ale aceleiagi puteri. Eu m-am
temut de moarte pAnd cAnd am ajuns sd o trdiesc. Partea spiritualS din noi nu moare niciodati. Unde pleacd acea parte spiritual6, nu ag putea si spun. Ca ipoteze: ar putea merge citre cdmpul energetic planetar, s-ar putea disipa, de fapt, in atmosfera din jurul nostru, devenind din nou energie gi particip6nd la formarea altor spirite.

18

CAPITOLUL

n
Joi, 03 aprilie 1997. Conferinld de presd organizaid Ia ilotetut "Jiul" - Craiova. I nte ru i u acord at in exc I u s iv itate revistei "OBLECT|V MAGAZN" - Craiova.

Dupd doud zile la Araiova, PavelCoru{s.a convins: LAVINn TATOMIR POATE PORNI SI OPRI PLOAIA!
(OBIECTIV MAGAZIN nr. t 3 / 1 0. A4. 97)

pe coperta revistei noastre fotografia lui Pavel Corul, cu anunlutcd vineri (04.04.97), ora 13.00, urrna sd fie prezent laTeatrul National - Craiova, cu ocazia lansdrii n'fe p ri m i cdrfi dqspre nom'en u I Lavi n ia Tatorn i r".
fn numdruttrecut, pubticam
1e

Anun{ul nastru gi-a fdcut efectul: la data gi ora anunlate, foaierul TNC era arhiptin: rude, prieteni, ziarigti (inclusiv de la BBC, venili din Bucuregti), curiogi, agenlisecreJr sau publicitari etc. Aga cum std bine uneiintdlniri de o asemenea anvergur1... Cu aceastd ocazie, sponsorul (Adrian Pop - patronul firmei "Pap Service Electranics" SRL Craiava), autaarea cdrlii (Mariana Tatomir - mama Laviniei), Pavel Corul (semnatarul prefalei) gi Florin Zaborilit (semnatarul pastfalei) au prezentat prima carte publieatd despre 'fenomenul Lavinia Tatomir": "I-avinia Tatamir - ndscufd pentru Rorndnia". Cu o zi inainte de aceasta, in sala de protocol a Hotelului "Jiul", a avut loc Ai o confennfd de presd de 5 ore (173A-223A) sare a davedit cd Pavel Carul are o rozistenld (psihica gi fizicd) ieEi!6 din cornun iar Lavinia poate face fa{d cu succes norilor de fum nicotinic. Firegte, dupdt doud zile piine cu PavelCorulse pot scrie multe. O vam face fn numerele viitoarq, cilnd vom pultlica gi un inferviu ce ni s-:a acorclat in exclusivitate. Fentru cd, arice s-ar zice, iegirea in public a unei celebritilli salitare ca FavelCoru{ esfe un evanirnent, cu at6t mai mult cu c*t.daar in Craicva gi Mangalia a avuf doud int&lniri cu cititarii. P6nd atuncr, insa c6t rnai sinlefic despre evenimentele amintite mar sus...

Cdnd a participat, s&rxftbfitf,, 18.11.S5, la Teatrul !-iric din Graiova, la o imt&tnire e u e ititorii, Pavel Coru! a produs un goc. Ma! avusese o aseimnea iegir* in p*biie o singurfi dati, in tr993, !a lagi, oragul copiN6r[ei sale iar solitudinea sa devenise la fel de celebr6 ca gi,autoru! seriei 'Ccfogonul"" Degi acliunea nu avusse parte de publicitate6 cuvenit6, sala a fost arhipline. Arn aflat cu totulint6rnplitor (d.e la familia Croitoru, - difuzori de carte ce pot fr g5sili la fosta 'Carte rus5"- cSreia i se datoreazi prezen[a 2l

in Craiova, de atunci, a lui Pavel Corut) gi am fost prezent in sald. De unde i-am pus citevaintrebiri extrem de directe. Unele chiar l-au deranjat. Firegte, m-am prezentat de la iObiectiv Magazin", degi inci mai lucram la "Evenimentul zilei". La incheierea intdlnirii cu cititorii, am urcat pe scend, pentru a-i solicita un interviu. M-a int6mpinat gocant, la fel de direct: "Nu mai scrieli la Adevirul? Nu v-am mai vizut de mult semnitura..." (?l). De relinut ci plecasem de la "Adevdru\", la "Evenimentul zilei", din 1.05.95!... A fost prima dovadi a memoriei fabutoase a contraspionului Pavel Coru!. Ceva mai tArziu, dupi cAteva ore de
autografe, am reugit sd-i smulg un interviu pentru revistS. "Smuls", pentru ci nu mai erau decdt 30-45 de minute pdni la plecarea trenului iarintrebdrile erau multe, extrem de multe. Nu mai era timp de ?ntrebdri filiozofice 9i am intrat direct in subiectele fierbinli, incercind si determin rispunsuri la fel de scurte gi la obigct. Pentru c5, trebuie spus, contraspionul Pavel Goru! are gcoala (perfecti) a ocolirii rispunsurilor nedorite. $iatunci, egti plimbat prin istorie, semantici, filozofie sau culturd generald, pdni uili ce ai intrebat...
C6teva intrebiri, extrem de directe gi repetate la intervale scurte, au reugit chiar sdi irite, nefi ind ldsat sd le'f ntoarcS ". AfoSt o "confuntare " psihologicd interesantd, din care a rezultat un serial de patru articoleinterviu; 'Adev1ruile Revolulieivorfi aflate cAnd nu va maifi'lon lliescu pregedinte "(OM nr. 1 0/0 1 . 1 2.95) ; "Ceau gescLt a fost cond am n at de ru gi

$ de bubulil" (OM nr.11108.12.95); "Direc[ia de contrainforma{ii militare a fosf desfiinlatd de un josnic trdddtor: Nicolae Militaru!" (OM nr.12l15.12.95); "ln RomAnia existit cea maiveche civiliza[ie din lume!" (OM nr.13/22.12.95; in colaborare cu Liana Titdranu acum, redactor la Radio 'Horion). Joi, 3 aprilie a.c., ora 17.30,|a debutulconferinleide presd de la Hotel tiul", Pavel Coru! a ficut, inci o datd, dovada incredibilei
sale memorii, inclusiv a celei vizuale: observ3ndu-m6, a exclamat: "Ooi, iate o veche cunogtin{61" gi s-a intins peste masd pentru a da mdna. Ei bine, trecuse aproape un an gijumdtate de la prima noastrd intAlnire,..

'*

Conferinla de presd de la 'tiul"a fost una... mamut. Daci nu ar fi fost insistenlele organizatorilor, Pavel Coru! ar mai fi stat inci 5 ore! lar rispunsurile nu se scurtau deloc, odat6 cu trecerea orelor...
lnteresant este c6, degi a fost reprezentatA aproape intreaga ,GdS'), au lipsit "piesele grele" mass-media localS (minus'CL"gi
22

iar evenimentul a fost mediatizat prea pulin, la rubrica "diverse'), Degivom reveni pe larg cu cele declarate preseide Pavel

Coru!, citeva afirmalii se cuvin a fi subliniate: , * "Lavinia poate pomi gi opri ploaia.'Venind, cu trenul, spre Craiova, am Oonstatat cd... dupd stalia Olteni s-a oprit ploaia gi a apdrut soarele!" * 'Publicarea dosarelor Securitdlii are ca scop dezmembrarea unitdlii nallonale, sd demonstreze cd toli am fost informatoi! Vor sd arunce in spatele nostru vina celor care au introdus comunismulin Romdnia: Sitviu Brucan gi sofia, Saga Bdrlddeanu, tatdllui lon lliescu, Walter Neulander-Roman... Nu uitalicd dosarele membrilor PCR au fosf arse gi au mai rdmas doar dosarele fogtilor de{lnul! politici sau ale membrilor partidelor istorice!..." * "Singura solulie de salvare a Romdnieieste neutralitale garantatd de Marile Puteri (...). NATO nu ne va primi niciodatd, dacd Rusia, aliatul pincipal al SUAin Asia, se va opune!"* "De ce nu se cere publicarea dosarelor agenlllor strdini, de la'44 incoace? Pentru cd invingdtorii aplicd metodele lor!..." * "M-am retras din PUNR cdnd a apdrut discordia pentru func{le. PAnd nu le vine mintea la cap, eu nu-i mai sprijin! Eu n-am intratin PUNR ca sd mdligdnesc!"" 'NATOtrebuia sd se desfrln{ezd gi sri se creeze doar lJE. Cum pol! sd te pregdtegti de pace, pregdtindu-te de rdzboi? Pentru cd, nu uitali, cea mai rentabil4t pro/uclie esfe ceb de rdzboi iar dupd '45 au murit mai muftiaameni ca in al doilea rhzboi mondial!" * "Cdderea calculatoarelor in anul 2AA0 constituie cel mai mare pericol. Suntem in praguldistrugerii, ca specie giviald planetardl'* 'Dacd ceidin NATO vor sd devenim grdnicerii lor, sd ne inarmeze! Ne-au determinat sd falirnentdrn industria de armament, cd sequigtiifac export, gi acum vor s-o cumpere ei..." * "Dacd ne-ar pldtti-despdgubirite pentru embargoul irakian (2 miliarde USE) gicel iugoslav (6 miliarde USD) n-am mai avea datorie externd gi ne-am putea privatiza noi, fdrd ajutorul lor!..."
*

in public sau in cerc restrAns, la dineurile de la restaurantul ?rtis-Viomar", Pavel Corut s-a ardtat impresionat de calitdlile dovedite ale Laviniei: 'Eu nu ered decdt ceea ce vdd! Lavinia igi poate face oricdnd demonstralia puterilor sale... Trebuie insd sd
rdmdnd in Romdnia gi sd ajute Romdnia sd r,asd din nenorocirea in care se afld..." ln mai 1995, Lavinia Tatomir imi declara c6, incepdnd cu 1997, viala Romdniei se va schimba in bine. Amintind acest lucru,

Pavel Coru! a exclamat surprins; "Ei bine, aceasta este gi senzalia mea de cilllva ani!... Poate nu este intdmpl\tor cd planeta pe care o viseazd ea esfe albastrd. Albastrul apare obsedant la Eminescu, in versurile mele giin viziunile unei paranormale din Basarabia, p.e care o cunosc..." intrebAndu-l cum explic6'Tenomenut Lavinia Tatamir", am primit urmdtorul rispuns: "Asemenea copii superdotali apar din pdri nli cu increngdtu ri psihologice diferite. Pri n Lavi n i a acllone azd cdte ceva din energiile PdmAntului. $i ea nu a apdrut int1mpldtor. Pentru cd, sd nu uitdm, in MunliiRetezat, l6ngd Sarmizegetusa, se afld centrul de rezistenld spirituald a Europei, localizat gi de Jules Verne! Acolo, se pare cii gdsesc fo(e necunoscute, ldsate de strdmogii nogtri, care ne ocrotesc..." *
La prezentarea cdr[ii, chemat la microfon, pentru a se prezenta, medicul Vasile Tatomir, tatdl Laviniei, a fdcut-o scurt 9i mucalit ca intodeauna; "Eu sunt autorul! Laviniei..."

care au fdcut cunoscutl'fetila care aduce ploaia''. Pavel Goru!: "Dl. Eugen Delcea este proprietarul revistei

in finai, Pavel -Coru! gi Lavinia Tatomir au mul[umit ziarigtilor

OBE2TIV MAGAZIN gi a reugit, intr-adevdr, sd atragd atenlia asupra Laviniei. Foarte multd lume se ingrdmddegte in jurulfenomenului dar uitit una din persoanele care, intr-adevdr, l-a adus in aten[ia atenliei opiniei publice..Eu.cred cd Lavinia trebuie sd-i mu$umeascd dlui Delcea gi sd-i spund cee insemnat ddnsul gi revista d1nsului, OBIECTIV MAGAZIN, pentru impunerea in
co n gti i nla p u bl i cd

<

fe no m e n u I u i

Lav i n i a >>" .

Lavinia Tatomir: "ii muftumesc dtui Eugen Delcea, ii

mutlumesc dtui ton Diaconu, tuturor celor care au scris despre mine. Tot ce pot spune esfe cd le mu[umesc cd existdl" Degi voi fi acuzat de lipsd de modestie, am publicat aceste rdnduri pentru a demonstra unora cd OBIECTIV MAGMIN maigi laudi, cdteodatS..CAnd e cazul...

,.iN URMAToAREA GARTE, VOI DEa/ALUI SECRETE IMENSE"

'

(OBIECTIV MAGAZIN nr.t4/17.04.97)

Din acest numdr al revistei, vom'dernara un interuiu-serial (de cdtev episoade) cu Pavel Coruf, cel mai ci.tit Ei ascultat... securisf

al Romdniei, scriitorul cu aproape 30 de cdr{i, publicate in peste 3 milioane de exemplare. Seria va fi incheiatd de un interviu acordat in exclusivitate revistei noastre, singura publicalie din lard care a reugit pentru a doua oard aceastd performanld. (E.D.) - CAnd ali auzit prima datd de Lavinia Tatomir, de unde gi in ce condilii? - Am auzit de Lavinia in timpul lansdrii de carte din octombrie 7995. Venind la Craiova, am auzit cd existd in orag o fatd cu puteri deosebite. Am irqtdlnit-o, i-am dat o carte gi am stat de voqbd. Cu ocazia aceea, intre noi s-a ndscut o simpatie instinctivA. Eu am intrebat-o clar: cum te sirnliin preajma persoanei mele? Mi-a rdspuns cd bine,Asta inseamnA cAfacem parle dintr-o aceeagiincrengdturit psiho-energefrc6 gi nu ne respingem reciproc. V5 voispune de ce am intrebat-o: am ajuns la concluzia ch paranormalii apar{in unor increngdturi rasiale variate. tJnul gi acelagi paranormal poate face bine altor persaane din acelagi neam cu el Ei rdu altor persoane din alte increngitturi rasiale. Am studiat asemenea fenomene pe agazigii paranormali veni[i din risdrit: rugi, ucrainieni, moldoveni
basairabeni. - De ce ali acceptat invitalia de a participa Ia lansarea de carte a !-aviniei Tatomir? - Cei care mi-ali citit cdrfile, ali inleles cA eu rnd feresc cu toate puterea mea de domeniile mistic Ai Siaranormal. Pentru cd fenomenele categorisite paranormale nu sunt pe deplin clarificate de'gtiin!6 gi nu

gtim exact cauzele pe care le provoacd gi toate efectele pe care le produc, eu, reprezerrtant al unei civilizalii ra[ionale, logice, am ciutat re sA md menlin la periferia lor. DupA ce am intAlnit-o la Craiova, in noiembrie '1995, nu am mai ciutat-o, deoarece eu cred cd nai, oamenii, obignuili, nu trebuie sd ne amestecdm cu fo$a in viala persoanelor care produc fenomene inexplicabile, prin gtiinla timpului nostru. Trebuie s5-il6sdm si se dezvoite in mod normal, potrivit legilor vielii pdm6ntene, fira a incerca sd le irnpunem adevdrurile noastre. Totugi, am acceptat si vin. in urmi cu vreo iund gi ceva, Lavinia rni-a spus ci vrea si publice o carte. M-a vizitat la Bucuregti, impreuna cu mama dSnsei. Cu ocazia aceea, am discutat foarte multe. Am iansat gi mai nruite ipoteze cu privire la originea acestor forle, la scopul in care au fost ddruite gi la direclia in care ar trebui folosite. Desigur, toate sunt ipoteze" Eu mi-am exprimat, in n^yfata cdrlii Laviniei, o speranld:
25

cd odatd cu nagterea acestor copii, pe care eu ii consider copiii Vielii gi ai Speranlei, eivor putea sd aducd pacea intre vechile rase pdmdntene. ascunse in fiecare celuld a corpului nostru, vor putea sd facd pace intre societatea umand gi naturd, vor putea produce
ploaia atunci cdnd este nevoie (Lavinia produce ploaie!) gi vor putea opri ploile atunci cAnd avem nevoie.de timp insorit.
- Puteli gxplica fenomenele produse de Lavinia Tatomir? - Fenomenele pe care le prezintd Lavinia nu au a explica[ie

,constate.existenla gi efectele partiale: vizibile gi auzibile. Cu

-

logicd. Fiecare putem emitelpoteze. $tiinla nu a ajuns decAt

si

le

certitudin"e, o parte dintre aceste efecte sunt folositoare oamenilor, atdtin ceea ce privegte armonizarea relallilordintre oamenigi naturd, cdt 9i pentru rezolvarea unor probleme de sdndtate, prin intervenlii in c6mpul energetic sau informativ al fiecdrui om. S-au mai ndscut gi alti copii cu asemenea posibilit6ligi presupun ci iivom mhiintalni. E

bine si-itrat6m ca pe nigte copii sinitogi gi normali, si nu-i considerim nicizei, nicidiavoli, nicisfinli, nicidumnezei, pentru ci eisunt copii niscuti dintr-o femeie gi dintr-un bdrbat, pe aceastd planet6. Daci ag fi degteptuI nalional sau mondial, v-ag spune: eu gtiu adevdrul!Eu vd spun de la inceput: gtiu adevdruri parfiale. Am intuilii gi, uneori, ipoteze pa(ialargumentate, insi nu Qtiu adevdrul. ' C6nd am stat de vorbi cu Lavinia, am inleles ci a cdpdtat o oarecare increderej in mine, citind cirlile mele. Lavinia poate exterioriza energia aga cum alivizut. Eu o exteriorizez prin scris. Atenlie, ce face Lavinia nu este o energie mecanicdl Este o energie vie, care contine in ea o parte de energie propriu-zisi gi o parte de informalie, pe care noi nu o putem inc6 explica. Pirerea mea este cd prin Lavinia ac{oneazd cdte ceva din energiile Pdmpntului. Eu am rdsfoit pulin cirteA gi mi-am dat seama de cdte ceva, insd nu vreau sd vi induc in eroare. Am in[eles cd anumili indivizi au vrut
sd o manipuleze intr-o direclie aftificial creatd de ei. Cred cd Lavinia

se dni in relalii mult mai bune dec6t noi cu forlele planetare care determini fenomenele naturii, in afari de asta, se afld in relalii cu o parte bio-informativi Be care eu nu o pot inlelege, deocamdati,
dar o voi studia. Sunt sigur Tatomir!

ci ve[i mai auzi multe referitor la Lavinia

. ' Ge v-a determinat sd scrie{i prefala cdrlii Laviniei Tatomir?

- Am scris prefata

c5(ii pe baza modestelor mele cunogtinle

de parapsihologie. Dupi pirerea mea, addugarea cuvdntului "pata" este in plus. in urmi cu o suti gi ceva de ani, lumina era paranor26

mal5, nu? Cunoagterea umani se desfSgoard de la inferior la superior. Din cdnd in c6nd, apar doui fenomene: saltul de tip fenomen gi regresul. Voi expune o ipotezd care este gi speranla
mea: acesfe fenomene vin din viitorul pdmdntean pentru a se opune imensei conspiralii de animalizare gi de intoarcere a omenirii in primitivism, organizatd de cei care gtiu sd domine lumea primitivd dar nu gi lumea modernd. M'?fi| ?fi]stecat in paranormal, pentru cd Lavinia m-a rugat sd-i fac o fiezentare. in al doilea rAnd, in cirfile mele au apirut multe fenomene stranii gi eu mi-am pus problema de pe pozilia unui om congtient gi responsabil^ Mi-a venit

ideea ca in afari de c6(ile astea care imi aduc succes gi bani Octogonut-sd scriu gi ca(ide psihologie aplicatS, in care si sintetizez reguli de psihologie la vArf. Asta inseamnd paranormal: cunogtinle de psihologie la vAff, pe care, posibil,'dnele mari puteri economice sir le fi gi definlf gi sd le fi aflat cauzele. Eu am o ipotezit: adevdratul Dumnezeu - Universul ' nu ne-a fdcut sd ne ciinuie' Ne-a creat intr-un anumit scop, care este greu de definit. lpoteza mea este cd aceste for[e, de care beneficiaz6 anumili tineri, fac
parte din ceea ce se numegte via!5 planetard, avdnd doud componente de bazdr bioinformalionalS 9i bioenergeticS. M6nat de o for[5 pe care nu mi-o explic, a trebuit sd caut explicalia unor fenomene. in urmdtoarea cafte '"Copiii speran[ei" ' dezvdtui, pentru prima datd, nigfe secrefe foarte mari ale francma' soneriei, magiei tihetane, magiei chinezq magiei europene- Nu o fac
cu g6nd rdu, ci cu gAndulci dezvSluirea lor blocheaz6 efectul malefic,

imbolnivitor gi ucigdtor, contribuind la refacerea civilizaliei umane. Aceasta este singura cauzi care m-a determinait s6-miindrept atenlia spre acest domeniu, aga-zis paranormal. Nu gtiu daci omenirea este preg6titi si accepte ideea pe care eu o strecor'incet 9i fragmentar in cd(ile mele: ca suntem copii ai Universului, ne-am ndscut crl o anumitb mogtenire genetici 9i nu noi am ficut
discriminarea dintre noi.

.,NU

AU MURIT

NICI YTZAK RABIN,

NICI DUDAEV!...'' (O BIECTI / M A GAZI N nr. I 5/2 4'04.97)

Noi,am inventat avioane (Vuia qi Vlaicu) 9i allii au apirut inventatori.
27

- Cum putem gdsi cdile pe care trEbuie sd Ie urmdm? - Solulia este simpld: faceli 9i veli avea! Solulia este in noi.

CoandA a inventat avionul cu reaclie gi allii au beneficiat de banii de pe urma lui. PAnd gi stiloul a fost inventar de un romdnl lrloi am produs valoriin mai multe dornenii. Calcu!ul psihologic este simplu: 2o/o din populalie este factor emergent; adicd genial sau talent de exceplie. Estimat la numdrul popula[iei, cel pulin 500.000 de romdni sunt capabiii si produc6 invenlii, lnovalii din ceie mai diverse. CAnd arn ajuns aici, am lansat ideea cd putem exporta idei. Am acasd scrisorilede la c6teva miide romAnicare au reugit. Trebuie sdfolosinr tot ce se poate folosi. Romdnii nu sunt nigte puturogi, lenegi. Naliunea

romdnd este o naliune la fel de civilizata ca celelaite niliuni. Manipulatorii gi agenlii lor incearcd sd ne spund cd suntern nigte decizuli, nigte oamenifdrd perspective. Eu am observat nigte fapte, insd nu gtiu daci legdturile dintre ele sunt reale sau nu:in satul Duda,
din Moldova, a inceput sd crape p6mdntul gi sb aiunece la vale. M-am

intrebat de ce. Pentru c5 a murit Dudaev sau pentru cd s-a cds6torit Radu Duda cu lVlargareta de Hohenzollern, incercdnd sd
restabileascd monarhia strAini pe teritoriul rom6nesc? - Dacd a murit Dudaev!?... - Falerea mea este ca nu a murit nici Rabin, nu numai Dudaev, gica avem de a face cu o lupta pentru stapAnirea lumiisi, interesant, a Rom&niei! Centrul de rezisten!5 europeand, nu numai in fa{a ndvdlitorilor cu sabie, tun gi bornbi, ci cenirul de rezistenla spirltuaiir invizibiLi a Europeieste in RomAnia! Vd spun gi unde: in nruntele Retezat, l6ngd tosta capitala Sarmisegetusa" Vd pot clemonstra gtiin{ific treaba asta, prin fapte verificabiie, palpabite.
- Lavinia ar trebui sd meargd in acea zand? - Radia{ia mentaiS funclioneaza la suie rle mii de kilometri. Dacd s-a n6scut la Craiova qi aici qi.a dezvoltat puterile, fili siguri cA de aici poate trimite o tindd p6n5 fn Tibet, hiew York

eti.

f'.lu e

nevoie sd meargd neapArat acoio" Existd persoane inzestrate cu astfel de daruri, ins6, atenlie, aceste daruriinseamnd gi d parte dinsuferinta. Eu nu-i doresc Laviniei sA sufere niciodati ce am suterit eu! Eu nu arn vrut s6 intru in domeniut paranormal, pentrr.; cd am
sim$it cA nu prea e pentru mine. intotdeauna, la rnine 2 qi

cuZfac4.

Sunt un tip care trebuie s5 verifice, prin foarte nrulte lr.ltiebari, orice fenomen care ii apare. Fentru rnine e mai greu sd fiu pacilit sau indus in eroare. - Cum igi folosegte Lavinia torga? - Pe partea stAng6. Acolo are forla. Pe partea dreaptA are suferinla. Spre exempu, eu nu am primit niciodati vreo loviture pe
28

partea dreaptS. Mi-am rupt mdna stAng6, rni-am rupt piciorul stdng, mi-am spart timpanul stdng gi mi-a fost tdiatd amigdala stdngd, care era infectati, astfel cd md doare cumplit ori de c3te ori se schimbi " vremea. Pe mine m-a lovit mereu cineva din stdnga. in schimb, pe dreapta toate merg bine. Eu am gdsit, p6nA la urmi, explicalia. Ne-au lovit p6catele strdmogilor nogtri, care au foiosit magia astralA in mod instinctiv gi incoirgtient, astfel cd nu-i putem judeca. E vorba de impingerea pdmAntenilorintr-o aga-zisi sferi misticd, pe care o s-o descriu Tn urmitoarea carte, dacd voi rezista, pentru ci fiecare adevir oblinut cu pl'ivire la sfera rnistic5 md doare mereu. Eu nu bunt nici mason, nici cregtin" Sunt un om de gtiinli care igi pune intrebari Ei cautd. rdspunsuri. Ce pdrere aveli despre accesul tiber ta arhivele Secu-

ritdtlii?
Arhivele Securitdlii sunt cdteva zeci de trenuri de dosare, din care eu arn studiat cdteva sute de dosare. Atenlie unde'este manipularea: Securitatea a fost infiinlatd, ca organ de stat, in anul 1944, de cAtre inving6torii rugi. Acel aparat de repres!une din pericada ocupaliei sovietice (1944-1964) a sdvArgit nigte crime
groaznice. Se'dpune: ar,hivele SecuritS{ii, incercdnd si dea vina pe unul ca mine, care m-am niscut in 1949. Eu am intrebat: dacd aveli ceva cu represiunea dln periaada respectivd, de ce nu-lintreba{ pe Brucan, pe care il aveff tdngd voi, de ce nu o intreba[i pe Saga (so(n lui Brucan), care v-a acuzatin p:rscese? De ce md intrdbali pe mine, care atunci erarn copil gitremuram de frig? Cine a adus conunismul in {ara aata? intrebali-i pe Brucan, pe Walter Neulander sau pe fiul lui Petre Roman, fntrebali-i pe ceicare au adus comunismulin lara

asfa gi au organizat aparatul de represiune. Fiii bolgevicilor

(ominternigtiau adus comunismulin !ara asta. Cdnd lnternalionala

socialista l-a scapat pe Nicolae Ceaugescu de sub control, tot ei l-au scos din Romdnia gi au -spus: pe cine d(tm vina?Pe Securitate! Aliavutin perioada nalionalistd, de dupd '64, ceva de reclarnat impotriva lui Pavel Coru!? Reclamali cd Pavel Coru! v-a bbtut, v-a bdgat in inchisoare, v-a pus si sdpali la canal? Nu v-a pus!

L'au scos pe Ceaugescu din Romdnia? Alifdcut o afir' malie: l-au scos pe Ceaugescu din Romflnia!?.,.
Tn primul represiune, v6 concentreazi atenfia rdnd, din intregul aparat de asupra unui element, dar nu cel mai important. Eu am gAsit solulia: noi am fost 10.000 de mernbri ai Securit5lii nalionaliste de dupi

- Nu! [--au scos pe Ceaugescu din inchisoare. Bun"..

29

'

1964. Vd rog frumos, dacb nu v-au 'privatizat"strdinii 10.000 de gloanle, impugcati-ne, domnule, gifaceli pace intre voi! Este vorba de o diversiune pentru a indrqpta aten[ia cetilenilor cdtre fenomene periferice, in loc sd vadi foamea 9i cauzele foamei - holiile... Aparatul de represiune din acea perioadi cuprindea:Armatq (in mun{i au fost vAnafi cu trupele), Securitatea kominternistS, aparatul de politruci gi Mililia. Vreli s*terminali cu partea de represiune? ' Aducefi-vd aminte cine v-a intocmit rechizitoriul, cine a pronunlat sentinla gi cine a fost cel din inchisoare care v-a reprimat... - Ce a fdcut Securitatea nalionalistd de dupd 1964? - Securiiatea nu s-a putut ocupa de 23 de milioane de oarneni! S-a ocupat, in primul rdnd, de mernbri ai CC-ului, aiConsiliuluide Stat, ai M.A.N.-ului gi generaiii cu func[ii, care puteau deconspira secrete. Asta a fdcut Securitatea nalionalistS. Din intregul aparat de represiune, se indreaptd atenlia asupra Securitdlii. nafionaliste din timpul lui Ceaugescu, de care se tem giacum. $i nu se tem ei, cdt stdp6nii din umbra lor: MOSSAD-uI, ClA, KGB gi atlii. At6ta timp cdt un fost securist din perioada nalionalisti existi in via!5, ei se tem giaclioneaz5... ' -

Ci ce s-au

ocupat, mai cancret, ofilerii de Securitate?

dupi legea de atunci, sA interceptdm orice, fira

- lnterceptdrile pe care le-am fdcut, le-am fdcut!Aveam dreptul,

aprobarea

3 - Dumneavoastrd nu alifost urmdrit? - Ba da. Din 1986, zi cu zi, pdnd in '1989! M-au lSsat.un pic, ' dupd care, c3hd arn inceput sd scriu, au inceput iar sd mi urm6-

Procuraturii. Cel care aproba era seful unitd{ii, aga spunea legea. Arn urrn&rit romdni gistriini?Am urmirit!Am prins in capcane striini; niciodatd romdni! Legea spunea clar, de aceea nu a fost pubiicati niciodatd: sd nu lagi romAnul sa a.jungd la inchisoare!Asta a fost legea: prevenirea sdvArgirii infrac{iunii. Eu am urmdrit atagali militari striini, care nu m*au acuzat, pentru cA gi eiii urm6reau pe ai nogtri. Am urrnirit romAnicare aveau aceleasiconcepliica gi mine. Trebr.ria s6-i urmdresc. Nu am ucis pe nimeni. Orlcu*, i , uiiali ca Oosarele au trecut prin mdna lui Virgilic6 9i cele care trebuiau ae"r fost mdturate! Au rdmas dosarele fogtilor delinuli politici, fogtilor inform.atori din partidele istorice, acum CDR" Membriide partid comunist nu aveau dosare. Aveau o mapa anex6, care a ars...

reascd. $i acuma m6 urmdresc! Este drepiulfiecdrui stat de a urrniri cetdlenii suspecli ci desfSgoari actiyitate antistatale, prin extensie - antiguvernamen-tal6. Atentie, prin comparalie cu celelalte servicii secrete: ce a ficut
30

CIA? Trafic de droguri, ripiri de persoane, ucideri de pregedinli. Ce a fdcut KGB-ul? Crime oribile, De ce nu iijudec6 nimeni? La noi, pe timpul dictaturii lui Ceaugescu, s-d dezvoltat o Securitate nalionalistd destul de putemici, care a avut acest aspect informativ, benefic RomAniei. in 1990, BScanu ne acuza cd am furat o fabricd de diamante, 0e care am adus-o in RomAnia. Eu am spus: domnule, dgtia sunt bol6nzi!Am furat-o.de la noi gi am dus-o in afarS? Am furat-o de

afari gi am adus-o Induntru!AOica, noi ce si facem? Si fim fete mari gi si cAntdrn? A,ga fac spionii din intreaga lume, insi nicdieri
nu gi-a bitut cineva joc de Serviciile secrete ca in Romdnia! Serviciile secrete servescstatul, nu au caracter politic. Capdti caracter politie pentru c5, sd zicem, nea Nelu Cotrocelu a spus: "Coru[dsta iar a scns nigfe prostii. Trimite-i un informator, ameninld-l cu ceva!" M-a ameninlat sd mai tac-din gur6, si nu mai deconspir cd in 89 nu a fost chiar levolulie, ci a fost 9i intervenlie externd,..

- Cazul Ursu? - Dupd 1964, existA un singur mort: Gheorghe Ursu, pentru care am fost gi eu intrebat. Eu am spus:-sd fie cdutat cel care l-a omordt gi sd rdspundd! Mai rnult, pentru ci nu am gtiut rispunsul,

m-am dus gi am vorbit cu anchetatorii penali ai SecuritSlii, Ei mi-au spus cine l-a ucis: l:auucis anchetatoriidin Dir,ectia Cercetdri Penale a Mililiei, pentru cd l-au gisit cu valutS asupra sa. De fapt, l-au ucis pentru ci scria impotdva lui Ceaugescu. Cel care l-a ucis, in concret, a fost un mili[ian. Se incearc6 tot felui de dezbiniri. Publicarea dosarelor de informatori ar crea noi dezbindriintre rbmdni, aldturi de celepolitice, religioase, etnice etc. E numai un exemplu.

"LA REVOLUTTE, MOSSAD-UL A PARTICIPAT

CU DIVERSIUNEA!!!
(O B IECTIV.MAGAZIN nr.
1

610E.0

s.97 )

- intre " raportu I Gabrielescu" gi " raportul N i ca! aescu" cu privire Ia evenimentele din deeernbrie'89,, care vi se pare cel mai apropiat de reatitate? Legat de aceasfa, ali afirrnat pentru revista noastrd cd, atunci cdnd lan lliescu nu va maifi presedinte; vom afla adevdrul despre '89. Vd men{inefi aceasfd p drere?

- Eu am avut obligalie falA de morlii lui decembrie 89, care m.au eliberat, sd firenlin aceasti problemi treazd, p5ni cAnd la condu31

cerea Romaniei va veni un pregedinte neimplicat in evenimente. A venit un pregedinte neimplicat. Cdnd dl. Constantinescu a venit
pregedinte, eu am fost convins cd nu mai am nici o obligalie fali de morlii luidecembrie 89, deoarece dAnsula promis poporului cd va

dezvilui adevirul.

..

Dintre c,ele doud variante prezentate in Parlament, mai apropiati

de adev6r mise pare a lui Sergiu Nicolaescu, care este curajos, Are curajul specific actorului, regizorului, cascadorului, omului pentru care vidla inseamnd gi moarte. Domnul Gabrielescu este un om de buni credin!i, insd nu poateintelege mijloacele moderne de rizboi psiho-

logic, Eu i-am prezentat gi trei casete video filmate. Erau probe evidente, privind inscenarea, determinarea romAnilor si se omoare intre ei, ins6, Dumnezeu nu ne-a ldsat si ne omorAm intre noi cu bunS-gtiin!6, ci numai din gregeald. Vinovalisunt cei care au instaurat teroarea prin televiziune. Domnul Nicolaescu a recunoscut o parte din ceea ce gtie: implicarea forlelor-maghiare, sovietice, a 60 de membri ai Legiunii Strdine franceze, care, cici, au intrat numai pAnd la.Arad. Nu au.vrut si recunoasc6 ceea ce este documentat: intervenfia manipulatorilor, despre care eu am scris. Vdrul llic edte un tip rdzbundtor din fire, insd, rizbunarea este arma prostului. Pdnd la urmi, MOSSAD-u|se va prdbuqi...
Deci, rapoduldespre 89 cel maiapropiatde realitate este al lui

'?

Sergiu Nicolaescu. - Inte.ruenlia externd?

- N{OSSAD-uI a participat cu diversiunea. Ce tdceau igtia: mergeau prin orag gitrigeau ?n aer. in zona dumneavoastri au fost piingi

sovietici. La un spital, au fost internali, dupi care au fost externali, aga r6nili, gitreculiin Jugoslavia. De ce? Noi nu gtiam sd-itratdm? Maginile dlea sovietice care au fost pe la Craiova... iiapucase turismul pe vremea aia? Dormeau in magini pe frigul6la! Nu puteau sd vind 9i ei mai... primivara, vara? Agtia, la Malta, au hotdr6t, impreuni,, sd-l doboare pe Ceaugescu pentru ci nu mai asculta de ordinele jandarmilor mondiali. igi puseSein gAnd si faci o banci internalionald, nu a religiilor, cum au flcut preotiiacum, cio bancd cu capital mixt, si devenim independenli economiq. lndifereni de gregelile pe care le-a fdcut Ceaugescu, pe care eu i le recunosc, nu poate fi acuzat cd nu gi-a iubit neamul. Reuenind la Sergiu Nicolaescu, poate neva spqnede ce,

la ora 12.00, in 22 decembrie 1989 (conform dectaraliei fdcute de nmandorul Radu NicolAe in fab comisiei prtamenbrc), imprcund

cu lon Caramitru, iegea din casa lui lan Gheorghe Maure/?... - Fdi, eu nu l-am intrebat? Mai existd o declaralie ci folosea o rnagini cu numere TC.L-am intrebat gi nu mi-a rdspuns. Maginile TC erau foiosite numai de diplomali.
Deci, ilele conspiraliei gi loviturilor gi revoluliei (a fost gi o revolu{ie 9i o revoltd) se vor desface incetul cu incetul gi rom6nii vor afla ade-

virul.

l.,iu gtiu la ce

va mai folosi. Noud ne folosegte un adevir

economic. Acum, noisuntem lovili de s6rdcie. Trebuie si pornim un rbzboi nalionalirnpotriva sdrdciei gi holilor, a coruplilor...

.,SINGURA SOLUTIE PENTRU SALVAREA ROMANIEI ESTE NEUTRALITATEA'

(OBIECTIV MAGAZIN nr. I 7/ 1 5. 0 5. 97)

- Ce pdrere aveli despre negacierile privind aderarea

NATO gi,
c u mv a

Ia

in special, despre disculiile ruso-americane? Aveli

senzali a u n ei.M ALTA 2? -Adevirul este urmStorul: NATO nu ne va primi niciodati daci

Rusia se opune, deoarece Rusia este factorul care !ine,, cAt de cAt,

in frAu '?niculul"popor chinez! Niciodati americanii nu vor sacrifica relalia lor cu rugii de dragul RomAniei. incercarile de a-i convinge cu binigorul nu au finut. Rugii s-au trezit la realitate cAnd au vdzut
c5 sunt sdrdcili. Ei au fdcut dou5 alianle: cu China gi cu lndia (indienii

- un "mic" popor de 800 de milioane). Acum intreb: vor indrSzni

americanii sA calce voinla ruseasc6 gi sA ne primeasc6 in NATO? Daci rugii vor spune ca rorndnrii nu intrd in sfera NATO, nu vom intra gi vom rdmdne in sfera ruseascd si vom suferi! Dupd ce NATO ne va da un gut, sA vA !ineli atunci'ce o sA ne facd lvan!Are nigte mentalit5li de frdlior mai mare gi bdnuiesc ci are 9i nigte agenli bine infiltrali pe teritoriul RomAniei 9i nu bdnuiesc degeaba...

- Puteli dezvotta?'

- La impA(irea lumii, indivizi s-au intdlnit la IALTA gi MALTA.C6I

ii vedeli de conducitori ai lumii, dgtia au organizat totul pe baza unei mistici. Aceste locuri au fost alese dupi magia asiaticd.
De ce nu se cere publicare agenlilor striini, din 1944 9i pfinA '1989? RomAnii ncr arfi interesa{i de agenlii striini rugi, americani, in evrei, unguri etc. din !ari? Vi spun eu de ce:in timpul lui Ceaugescu au fost urrnArili rnai multi striini gi Cocumentali cu fapte impotriva Rorn6niei. Nu se publici pentru ci invingdtorii aplici leEea lor:
JJ

publicS ce vor gi iau misurile pe care le vor. Noi nu suntem invingi. Lupta continui prin mljloace pagnice, psihologice gi parapsihologice. - Care ar fi solulia Romlniei?

- Eu am demonstrat ci

singura soluiie pentru salvarea

RomAniei este neutralitatea. Am demonstrat cum ne putem apara Tn cazde neutralitate, cu ajutoruljaponezilol chinezilor, rugilor (care nu vor si intrdm in NATO) gi a evreilor care nu vor si intrdm in NATO (md refer la cei care au nigte bani gi nigte interese in RomAnia). Dacd intrim in NATO, devenim linti pentru ru9i. Daca nu intrim in NATO, suntem lintA pentru !6rile membre NATO. Eu am propus neutralitatea perpetud, garantatd de Marile Putei'i. Cum va explicali ci in Romdnia venitul pe cap de loeuitor este de 1000 dolari pe an iar al unui elvelian de 34.000 dolari pe an? Poate un elvelian si muncebscd de 34 de ori mai mult decAt un romdn? Hai sd fim seriogil O lari neutri inseamnd industrie bancari, turism gi

agriculturd, investilii sigure. intr-o

investeascd

lari

neutr6, oricine.doregte sA

Dacd oblinem neutralitatea perpetui gi gar:antatd, Romania

va face un salt economic spectaculos. Romdnii vor scipa de sdrdcie gi de uri, de dezbinare gi multe altele. Niciunul dintre conducdtorii

politici nu a fost de acord cu mjne. De aceea m-am $i retras din PUNR. l-am ajutat in campania electoralS gi m-am retias.

- Ce ne pute[i spune despre scandalul Funar-Gavra-

La PUNR s-au certat cei din Ardeal. Este posibil ca certurile si fi fost intrelinute de persoane interesate in distrugerea PUNR-ului, profitAnd de trdsiturile de personalitate exploatabile la fiecare: unii sunt maii orgoliogi, altora le placAprilurile, altora le plac femeile...

din PIINR? Eu m-am retras din PUNR, spunAndu-le urmdtoarele: '/n august anul trecut, m-ali chemat sd vd ajut in campania electorald. V-am ajutat, considerdnd cd toli sunleli cu dragoste de neam gi lard."_CAnd au inceput si se certe pe funclie, eu m*am retras. intre lideri au apdrut discordii. Posibil ca acestea sd fifost alimentate de cei care nu iubesc partidele nalionaliste gi vor sd ne inregimenteze neapirat in internalionala socialistd. Euam spus ci "Madam Francmasoneria"neagd primul niscut, comunismul, pe care l-a ndscut cu ajutorul lui Lenin gi acum vrea un alt tip de socialism, mai pargiv, bazat pe un fel de magie, prin nigte personalititi alese de ei 9i instruite, prefabricate, care si le reprezinte interesele in fiecare !ar6.
Tabdrd,

bune. Sunt pe bazi de orgoliu: cine si fie mai mare. Daci nu ai fdcut ceva concret, cum vrei sd te remarci?

Eu am fost chemat sA ajut PUNR-ul, de Funar 9i Suian. M-am angrenat cu toate forlele, am pus si rri$te bani, dupd care-Suian ne-a trddat gi a fugit cu o parte din fili;.e la PDSR, in plind campanie electorald. Eu ce trebuia sd fac? :-ii fug sau sA dezarmez? PAnd ednd le-o veni m:intea la cap, eu nu. mai sprijin! M-am retras pentru cd eu nu suntfdcut sd nrd liginesc. Oricum, certurile astea nu sunt

Mulli s-au lansat in politicd cu gdndul de a toca gi ei ceva, de a avea o magind la scar6, de a i se spune "domnule senafo/', si-i facd plecdciuni lumea. Nu este corect. Astea inseamni slibiciuni de caracter. - Cum vedeli neutralitatea Rominiei din punct de vedere

militar gi financiar? - PAni la aceasti ord, omenirea a fost dominati de cultul

violenlei, al dezechilibrului, al terorii. Nimeni nu a gAndit echilibrul pdcii. Echilibrul terorii inseamnd echilibrul dintre tratatele militare.
Tratatul de la Varqovia a cAzut. NATO era normal si se desfiin{eze gi sA creeze o uniune economicS europeani giatAta tot. Frica unei puteri militare de altd putere rnilitarA determind inarmarea. Cea mairentabili produclie este industria de armament. Cine a produs armament, trebuie si vdndi. Ca sd poati dez'roltd

un fenomen trebuie s5 fac6 bani din vdnzarea celuilalt qi aiunci trebuie sd menlind focere de rizboi" Eu am propus sd formeze, Marile Puteri, o centurd de tdri neutre, cjin Polonia pdn6 in Grecia, supravegheate dintr-o parte gi alta si nu se inarrneze, sd nu se perpetuarea ideii de rdzboi sau echilibru al terorii. Eu consider ci aceasta contravine gi normeior morale gi norrnelor religioase in care credeli dvs. Eu cred in norrnele rnorale giin Dumnezeu. Eu militez pentru pace gi pentru cJesfiinlarea tuturoralianlelor militare gi pentru formarea unor" aliante pagniee, avdnd numai caracter econornie dar nu de monopolgi nu exclusivist. Pentru qrnitatea nalionali, cel rnai bine este si nu facem pasul rJe a intra in nici-o alianld rnilitard. Orice stat care inira intr-o aiian[d devine subordonaiul ceiui mai puternic din alian{i" Atitudinea mea este clara: neutralitate! - Un fost afi[er, pacifist? - Eu sunfpacifist, degi am fost crescut cle la vArsta de i 6 ani in armatS, Am invSlat sd fiu pacifist din durere. Viala m-a inv5lat sd
35

bati, sd-gi menlind efectivele militane la nevoile proprii de apdrare. lntrarea in I{ATO inseanind intrarea intr-o tabdrd militari gi

fiu pacifist. Aceasti atitudine pacifisti nu place celor care gi-au

propus deja.,. ne-au falimentatfabricile noastre de armament gi acun't vin cu fondurisi le repuni in firnc{iune. Nu-le convine celorcare ne doteaz6 armata noastri cu tehnici de luptd 9i armament produs in !5rile lor. Eu am fost educai sd ucid, am fost nrilitar. Am fost eciucat sa schiiodesc gi si ingel, pentru cd am fost spion. Si schilodesc psihic, pentru c6 in spionaj nu se trage cu arma. Se pdcdlegte, se atrage in capcand. Am renun[at la acestea pentru cd mi-am seama ca omenirea merge intr-o direc[ie gregiti. Daci nu ne schirnbim radical rnodul de a gdndi, simli gi ac{iona in relaliite cu noiingine gi cei din jur, degeaba facern alian{e militare. Pe mine m-au determinat sb scriu asemenea cdr{i tocmai concluziile astea secrete la care au ajuns Marile Puteri. - Cum privili prablerna descentralizdrii teritoriale? - Asa.zisa descentralizare vizeazi federalizarea gi apoi dezmembrarea Romdniei! Pentru a ne unicele treiprovinciiiomAnegti au murit milioane de romdni. Ori noi, acum, asistSm cum o mAna de aga-zigi .minoritari igi bat joc de noi, care suntern majoritari, gi vor sd ne dezmembreze [ara! Noi am ajuns sd fim dezbinali de o minoritate instigatA de afar6 gi sprijinitb, pe cinstite, de Biserica Catolici. La mijloc se aflS interese maieriale. Tocmbi o dovadd este Banca lnterna[ionald a Religiilor. inainte, nurnai catoliciiaveau bdnci. Acum avem gi noi bdnci, sd se vadS clar cd biserica este un ghigeft, o afacere comqrciali ca oricare alta: ili dau speran[d,lmidai bani...

- Ce pdrere aveli despre privatizarea industriei de armament? - lndustria de armament trebuie si rdm6nd in mdna statului, in aqa felincdt Guvernul, c6nd face programe gi calculeazi sr.lmele alea, s5 gtie: de la industria de armament, qtie imi vin atAtea mii de
miliarde de lei, pentru cd este industrie strategic6. Prin ea asigurdm Tnarmarea giinzestrareaArmatei romAne gioferim Ia export produse

"

pentni care avern contracte ferme. Atenlie ce-bu fdcut: ne-au determinat sa falimentarn industria de armament 9i acum vin nigte striini sd o privatizeze. Frivatizarea intreprinderilor de armament gi a intreprinderilor rentabile nu este, dup6 pirerea mea, o treabd just5, Corect ar fi si rimdni in proprietatea integrali a statului gi o foarte micd cotd-par.te

si

fie dat6

muncitorilor gi producStorilor din fabrica respectivi, pentru a-i cointeresa s5 intre in produclie serioasS. Nu e normal si vind un
36

str&in sd-mi produci mie arrnament, s{ gtie cu ce armament md apir eu, ce parametri am gi aga mai departe. La un moment dat, ,;trhinul ila poate si vAndd secretel* poten[ialului meu adversar. $i atunci ce am fdcut? GAndi[i-vd la t:ate astea...

"|LTESCU $t MIHAI I AU ACELA$I StApArqt"

,
De ce?

(OBIECTIV MAGAZIN nr.18/22.05.97)

- Problema monarhiei nu esfe solulionatd in RomAnia.

- Eu i-arn pus intrebarea lui lliescu: de ce, cdnd a trebuit sA voteze, in Constitu$ia lirii, interzicerea monarhiei, nu a votat? Avea majoritatea in Parlament. Concluzia: au acelagi stipAn! Regina Maria, cAnd a murit, a ficut un ritual de magie neagr6, despre care a[i citit in "Evenimentul zilei"'. a libat cu limbi de moarte s6-i fie scoasd inima, si fie inchisd intr-o casetd octogonald de argint 9i sa fie ingropatdinBazargic. Aga e? Ei gtiau de puterea extraor-

niciodati. Nici eu nu mi pot l6uda ci qtiu. Am spus; octogonul inseamnd instruire, educare, al6turi de forlele folosite de hexagrama ebraicd. $tiu ci octogonul a fost venerat in Sumer, 9i de

dinari a Octogonului dar nu gtiau ce inseamfid 9i nu vor

gti

strdmogii nogtri. Doi dintre domnitorii romAni au purtat octogonul: Vlad lepeg in stemi gi Cuza in dreptul inimii. - Existd in Rominia nigte noduri gordiene care ar trebui tdiate, pentru a iegi din impasul in care suntem? - E bine cd vi puneliintrebdri! Eu trbiesc de 16 ani cu moartea la spate gi md intreb dacd mAine mi voi trezi... Am ajuns atAt de
apropiat de moarte, inc6t nu-mi mai pasd de ea. Efectiv de vreo 34 ori, trebuia si rnordarnu am murit. Eu luptsS desmpbrhAligulenergetic riu intins deasupra RomAniei gi omenirii de cdtre acegti mari vrdjitori, gamanii. Ceea ce arn afiat eu, nu am aflat pentru cd m-a fdcut mama pe mine degtept qi frumos. Au fost lAngd mine Sadoveanu, Eminescu, marii nogtri sacrificali ai acestei maginiriidiabolice, pusd la cale de

asiatici. lntruc6t mintea orneneascd a inventat un asernenea mecanism, tot ea trebuie sd-l desfacd. Singura mea teami a fost cd

voi muri?nainte de a apuca

si spun ceea ce am aflat. Oameniitrebuie pentru a se dezlega din hiliguri, din releaua s6 afle treburile astea, asta ciudati. Toate aceste coincidenle sunt determinate de o anumitd maginbrie gi manipulare astralo-pdm6nteanS. De exemplu, informatorii
5t

se numeau, in mod obignuit, agenii. ln timpul ir.ri Gheorghiu-Dej, agentura a primit denumirea de re{ea !nformativ6.. Citili primele doua litere

din cuvinte qi veli vedea "rein", care in limba englezi inseamni "ploaie". Rein-ploaie insearnn6 t/6rsitor. Numele Varain apare scris
in englezS:va-rain. DarVarain maieste ceva: este o specie de reptile, de dragoni. Ali v6zut c5, la un moment dat, cind se intdlnegte Varain cu Hdirnovici, geful evreilor, ii spune: 'Numele meu esfe RomAnul gi am venit sdt pldtes:c durerile neamulLti meu: V-am pdcdlit, eu nu sunt din neamul dragonilor." - Cum ali ajuns sd studialiacesfe lucruri? - Dac6 nu mi bdgau gefii meiin incurcitura asta, nu mi bdgam niciodatd! Viala organizatS de mistici e o via!5 urAta, schiloadd; nenorocitS, care nu meritd sA fie triitS. Ce frumoas6 e viala: si iegi pe stradi, si vezi o femeie frumoasa gi sd nu te intrebi din ce familie ancestralS e, din ce tabird e.".

-Cum afostposibil sdfieeliberatd Romdniain 25 octomhrie

'44, de ziua lui Mihai sau... - Nu a fost eliberati, a fost cotropitd de sovietiailAflali cd dac6 nu o cotropeau atunci, eu nu erarn aici, tatil meu era aviator, aveam o copilSrie fericitS, nu una necAjitd si nu treceam prin cAte am trecut! - Md luali ca lliescu! Cum a fost posibil ca trupele nem[egti sd fie trimise in afara granif,elor exact pe 25 octomhrie? A doua

la putere, gi-a hdttut joc de noi, pun1ndu-ne ategeri h 2A mai, ziua lui Coposu, alegeri pierdute de formaliunea lui, punlnd
alegeri Ia 2 iunie, Ia S0 ani de la maartea lui Antonescu, care a fost primul dugman al rugilor, sau 3 noiembrie, care reprezintd 40 ani de la ocuparea tsudapestei? - Sunt frimdntat exact de ?ntrebSrile pe care vi le puneli dvs.! Cum facem sd scdpAm de robia evreiascS, ruseascS, americand?! De la ciderea cdpului lui Decebal, noi am fost nurnai robi sau in
luptd...
-

chestie:.nu considerali cd RGB-aI prin agen[ii pe care i-a avut

A,!i fdcut o

afirmalie: poporul careigi amoard eonducdtorul

vafi blestemat...
-Am fost blestemalil Nu l-am omorAt noi. Dar indiferent cine l-a omorAt, am pldtit noi. Aici e problema: de ce Justilia universala ne-a pedepsit pe toli pentru gregeala unora? - Asasinarea /ui Ceaugescu de Crdciun nu este prima hatjocurd, de dupd'89, la adresa paporului ramdn? E o purdintdmplare cd tot pe 25 decembrie, dar 1001, a fosttnscdunat $tefan
38

cel Sfflnt, primul rege catolic al Ungariei?... - Au vrut sb vadd pdni" unde rezistim noi cu batjocura!... - Ce cunoagteli despre grupul "Condo/'?

- Nu cunosc nimic despre grupul 'Condor". Am vdzut

la

televizor o singuri emisiune. Un colonel pe nume Moldovan, de undeva din Maramureg, dat afar6 din SRl, arfifolosit nigte documente 9i aga mai departe. Binuiesc cd e o rdfuiali dintre ei. Din SRI nu au exclus pe nimeni care a vrut sd lucreze. Dupi mine au
venit de vreo trei ori si mi ia la muncd dar nu am vrut si lucrez. Nu vreau sd mai lucrez in munca informativS! Eu vreau sd fiu scriitor. Consider c6-mifac datoria fa!5 de neamul meu aga. Bdnuiesc insd cd e vorba de altceva: Moldovan a fost eliberat de mult, prin 92. intrebare logicd (ziaristul trebuie s6 fie un tip logic): de ce tocmai acum a apdrut gi de ce denumirea grupdrii era "Condof'?...

- Dacd vd aduceli aminte, in '92, revista "Cuvdntul" a publicat, inclusiv cu poze, cd cel mort nu e Ceaugescu din procesl Cd unul are sprdnceneimpreunate, altul nu le are. Cd unul e nebdrbierit, altul are altd cravatd. Dupd un an de zile, revista "Cuvtntul' a dispdrut gi a reapdrut ca revistd literard... -Amurit... - Dar acuma are gi hani de premii literare!... - Nu, Ceaugescu a murit! L-a impugcat un pluton de execulie format dintr-un ofiler gi cdliva soldali de la unitatea din Tdrgovigte. Ofilerul a fost avansat la exceplional.gi trimis la Academia MilitarS.
l-au impugcat, intr-adevdr. Caseta intreagd a fost prezentatd ulterior. Neindoielnic, Ceaugescu cunogtea cAte ceva din c,e am spus eu, din marile magii ale lumii, fie invdtate de la evrei, cu care s-a aflatin relaliifoarte bune, in faza iniliala. Din tot ce a spus, cdnd a fost ucis, eu am relinut asta: atenlie, cd vor sd vd introducd misticismul, sd vd intoarcd in monarhie, in cutare, in cutare... De unde gtia? O supozitie: Ceaugescu a fAcut parte din membrii New Age, a aflat mai multe secrete. Pe el l-au ajutat evreii gi egiptenii. La un moment dat, el nu a mai executat ordinele, ddndu-gi seama cd era mult mai puternic, cd delinea forle net superioare. Atunci, a apdrut o conspiraJie planetard impotriva RomAniei gi a lui Ceau.sescu. De fapt, pe Ceaugescu au vrut si-l termine, gi acum vor sd ne termine gi pe noi, sd ne transforme in slugi! E o ipotezd. Nu am argurnente in favoarea asta, decAt: un conducStor comunist a pdrisit regedinla din Bucuregtigia deschis regedinla regeluidin Sinaia. S-a declarat un fel de rege. Acolo Ti aduna pe to!i. Acolo s-au purtat tratativele de
39

pace dintre Egipt gi lsrael. I s-au deschis ugile tuturor cancelariilor

striine, prin evrei, A permis ernigrarea evreilor 9i a fost in relalii

foarte bune cu Moses Rosen. Deci, evreii l-au ajutat in prirna faz6,
dupd care l-au lichidat.."

,.MANDATUL LUI MAGUREANU sE vA tNcHEtA tN FATA JUDEGATORU["T.,'|!"

(OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 0/0 5. 06.9 7) * Un amdnunt: in '56, dupd moartea lui Stalin, s-a tnfiinlat prima lojd masonicd din Rusia. Se numea "Trandafiru!" gidin ea se pa,'e cd a fdcut parfe gi Gorbacioi. De unde gi trandafirii

FSN-ului?.". . - Daci ali fi cunoscut nritologia slavd, ali fi aflat de unde sunt tranda,firii! La aparilia respectivei loje, un scriitor rus a scris "Trandafirulnegru". Mitologia slavd spune aga:zAna ocrotitoare a slavilor se prefdcea noaptea ?n femeie.sivenea si se intdlneasci cu'iub1tul. Dimlneala devenea, iardgi, trandafir. Cei trei trandafiri (atenlie, erau trei!) nu puteau fi descoperili niciodatd ca fiind licagul in cdre se ascundea zAna. $i totuqi, intr-o dimineali, feciorul (reprezentantul Rusiei) a descoperit: c6zuse roua gi pe un trandafir nu era roui. Vedeli, la spaliul dintr:e legendS, basm 9i realitatea vielii noastre, existi ceea ce noi numim puterea forlelor nevizute. DacA izbutesc si ne indoctrineze religios, si ne manipuleze! in continuare, cum ne-au manipulat gi pdna acurn, eu nu vdd nici un viitor pentru

poporulrom6n.
- Cum de a mirit Stalin exact cdnd dorea sd facd republica autonomd evreiascd? - Stalin a fost, in prima fazd, iniliat de religie. in Siberia, cAt a fost exilat, a invdlat gamanismul siberian. Vrijitorii siberieni se

numesc ganrani. - PIus cd a stat la o familie de evrei.". - De la evrei a invilat qi el ce trebuia si invele: magia cabal5. Ei s-au inchinat zeilor semnelor. Au gAsit o solulie, cunoscdnd

secrete ale matematicii, care abia acum au fost descoperite pe calculator. intrebare: de unde au gtiut asiaticii secrete matematice

vechide atAtea miide dni? - Ce gfilr despre nitropolitul Nestor Vornicescu, despre iare noi am scris gi am dovedit cd esfe agent KGB cu funclie mare?
40

- Pentru a putea desc6lci toate astea fArd a'acuza, tereascdr Durnezeu, un om din neamul propi"iu cd este dugman, trebuie sd
gtili ridicinile iimbilor europene inilrale gi grafiile celor 4-5 alfabete Tn care s-a scris. De ce s-a schimbi,t K.G.B..ulin F.S.B,? Pentru cd au gtiut ci a cizut dominalia constelaliei Scorpionului. Cine a anunlat treaba asta? Vd spun eu cine: eu, fari sd gtiu! Eu i-am poreclit pe dugmanii RomSniei bubuli. Ce fnsemna K.G.B.-ul? lnsemna hexagonul ebraic! Tatd este 'bef". CAnd este tatil la care se inchina omenirea "cet'? Yd spun eu: intr-o singurd constelalie - Cetus sau Balena, a cireistea principalS se numegte'Mira. SA v5 maispun ce inseamnd "mir'?inseamni lume, in limba rusd. (nu "pace'? - n.e.d.)

Ei foloseau semnele magice pentru denumirea serviciilor

secrete dar se temeau de Securitate. $ti!i de de? Potrivit legendelor lumii, se spune ci Rama cel negru cu securea va stdvili revolta atlanlilor. Cine mai purta secure dintre domnitorii nogtri? Face[i anagrama lui Mihai gi vedeli cb este lerohim. Deci, este 6tipAnul zeilor. Cine a fost arhanghelul care i-a pedepsit pe rdzvrdtili? - Ce legdtura are asta cu Nestor? - lndivizii foiosesc magia. O parte din magie e hindusd gi o parte este ebraic6. Doi: cum ali demonstrat dvs. cd individul 6sta e agent KGB? - Printr-o carte scrisd de rezidentul KGB la Londra,fn care

enumerd organizaliile patronate de KGB, printre care 9i Conferinla Cregfind pe ntru Pace, Ia care Nesfor Vorn icescu era vicepreEedinte. - De unde gti{i ci in carte nu a bigat dezinforrnare? Suntem dezinformali s5 r"ostim anumite formule favorabile adversarului. Singura probd pe care sS o acceptaliin viala dvs. este atunci cdnd o vedeli. Eu am spus: in meseria mea, singura probdt esfe sd f,'e filmat. 36 vdd gisd aud. Esfe singuie probit pdmdnteand valabild. Deci, pirerea mea este cd avem de-a face cu c dezinformare de tip
nristico-semantic. PAni nu vecielicu ochiidvs. gi nu auzi[ieu urechile dvs., sA nu credeli; pentru ci mai multe minuni se vor ?ntAmpia in R.omAnia edtre anul2000! Francmasoneria, impreuni cu bisericile, orchestrate curn\ra de Mossad gi cle al[ii, preg6tesc nigte showuri, nigte spectacoie fantastice, incdt sb credem ci a venit Durnnezeu pe Fii"nSntl Dumnezeu nu vine pe PSmint, pentru c5 El este aici dintotdeauna... - Ce credefidespre acel rdzhoi din Francinasaneria romdnd?

- Aia nu sunt francmasoni! Aia sunt de operet5... Fentru a 4t

masca adev6rata Francmasonerie, au ficut nigte organizaliiin care au atras nigte progti, care s-au inscris acolo. Cdnd i-am vizut pe iia ardtdndu-gi diploma!... i1i trenuie o"diplomi din America pentru a fifrancmason romAn? - Ce pirere aveli despre Migcarea Legionari din Rominia, mai ales ci a partieipat gi la alegeri? - Hai si fim seriogi! Nu existd acliune firi reacliune gi viceversa. Migcarea Legionard s-a infiinlat in oragul meu, ln lagi. De ce? in nordul Moldovei se concentraseri foarte mullioameni bogali
din r6ndulevreilor, care delineau funcliile principale. Din cauza asta, bdgtinagii s-au organizat in Legiunea Arhanghelului Mihail, devenitd ulterior Garda de Fier. Fili atenli: pe atunci existau evrei gi activitatea

lor era justificatd de treaba asta. La ora actuald, in RomAnia sunt pulini evrei, cel mai reprezentativ fiind Petre Roman, care gi-a luat

anagrama dolarului american pentru partidul sdu: USD. PD-ul inseamnd altceva. Masonii au obiceiul sA facd echivalenle gi schimbiridintre litere gi litere. PD inseamni P din Petre gitrebui-e citit Detre. Masonii se consideri eiingigidumnezei, creatoride iume g.a. Nu e adevirat. Nici religiile, nici masonii nu au creat lumea. Au zdpicit-o, au chinuit-o... - Victor Bahiuc ce esfe?
- Nu gtiu. Nu m-au interesat indivizii dgtia, pentru cA eu am o credin!6 a mea: c6, pdni la urmd, dupi aceastd rebeliune misticosemantici de nivel mondial, Dumnezeu va face ordine exemplari gi ne va inv5la ci viala este suprema valoare gisuprema lege este legea vielii sindtoase. Vedeli cd Francmasoneria s-a infiinlat mai demult, ritualurile ei sunt mai vechi. Norocul nostru este ci centrele astea iniliatice se bat intre ele gi eu sper sd ne ierte pe noi, si nu mai trecem, inci o dati, prin necazurile prin care am trecut gi prin violenla prin care am trecut in decembrie 89, degi ei pregdtesc o asemenea chestie...

- Sunte$i apreciat ca o celebritate sotitard. De ce v-ali separaf gi ali rdmas singur? - Dar ce ar trebui sd fac? Dacd imi explicafi... Fiecare act de crealie spirituali este individu al. Dach copiii ar fi fost fdculi in grup, omenirea murea defnult! Dacd dvs. credelicd mie-imiplace izolarea, vi ingelali!Acum nu mai am nici solie. ies pe stradd gi discut cu liginugii. Aceasti izolare nu este autoimpusi, ci impusi de o for!6 pe care eu nu o pct ?nlelege. Nu este o forfi rea, cici mi-a salvat viala ?n atAtea r6nduri. M-am sdturat: prima so[ie mi-a luat-o alt
42

birbat, a doua mi-a luat-o moartea... Atrebuit sd trdiesc,'degi este

greu. Vd spun ci este mai ugor si rnori, decAt sd trdiegti. Nu m-am izolat de bundvoie. Eu stau gi scriu. Mi-ar place sd am o familie, sd am copiii, sd trdiesc omenegte. - Existd relalii de colaborar-e Intre S.R'L 9i F.S.B.? - in urmd cu 2-3 sdptdmdni, 3:d ?oun!?t, in mod oficial, cd o
delega$ie condusd de Migureanu a plecat la Moscova giasemnat un tratatde colaborare cu F.S.B.-ul. Pe ce teme colaboreazd? ln Romdnia

s-a dezvoltat foarte mult paranormal u ; Ru gi i 9i american i lucreazA, inc6 dinainte de al doilea rizboj mondial, la acest lucru' Mie mi s-a pirut interesant un lucru: anagrama lui S.R.l. este ISER, de la lsrael. Mdgureanu este Astal69. Nu ali vdzut ci i-a prezentat vila 9i a zis cd fratele siu, AstalAg gi nu gtiu mai cum, a"zis cA, cu 30 milioane, a fdcut vilu[a aia?.Eu cu 30 milioane am reparat casa aia veche in care staul Mandatul lui Mdgureanu nu s-a incheiat. Mandatul iuise
I

va incheia in fala juiJecdtorului!...

.,KILLERII PARANORMALI AI SERVICIILOR SECRETE CE CONSTRUIESG NOUA.ORDINE MONDIALA gl-AU FACUT (DATORIAD gt iN cAzuL LUI NlcoLAE MILITARU!..."
" - Sd

'

lncePem cu cdrlile dvs. Seria Octogonul Ia ce numdr

()BIECUV^MAGAZIN nr.2t/t2.06-97)
.

a ajuns?
a ap6rut deja. Se numegte "tnimd de Romin". A 23-a carte se afl6 acum in lucru qi se numegle "Capiii Speranlei"-'.

- A22-acarte

- in afard de Octogonul?

- Se/a Succesu/ul a ajuns la a 5-a carte, care se numegte

"Ghidulvie{i sdndtoase". Romqr de dragostq: "Sd vii ca o pdrere'.'"Seria de poezie a ajuns la a doua tipdrire: "Vraia nop[ilor albastre".

Urmeazi "Noaptea teilor vritiili". Deci, patru serii diferite, scrise in 4 stiluri.diferite de o singuri persoan6...
am de cesa mb ascund cititorilor. in momentulin care am'constatatcd Marile Puteri, aga-zisele mari puteri ale lumii, ne-au invadat lara in 1989 9i ne-au transformat in nigte turme urlStoare de slogane antirqmAnegti, m-am intrebat: cine ne-a tovit pe noi?PAi, ne-a lovit pentagonul rogu sovietic, penta'
43

-?: ffi";1ffiffi[3'fffi:#:'-"

gonul arnerican, pentagonul ebraic. Atunci,rm zis, mi voi du_ce la strdmogiiacestui nearm, si cer octogonul, si fie mai puternic decAt toate aceste simboluri. Nu gtiam ce inseamnA. Aga am gdndit eu, 'cu mintea mea de contraspion. Sd cer secretul octogonului, si respingem invazia. Ulteriol am aflat cd Octogonulsimboliza putefea adevdratului om. in cartea "Ghidulvie{ii sdndtoase", am explicat ce inseamna pentagon, octogon, in simbolica marilor maegtri ai magiei
antice.
- A mai apdrut gi un fond mutuat numit "Octoganul". Este o inspiralie dupd cdrlite dvs,? - Da. Pdi, gtili cAte societiti comerciale gi-au luat numele ista? Acum, si vd spun cinstit. Eu nu maigtiu daci, la ora actual6, ceea

ce am organizat gi declangat eu se numegte Ocfogon, Decagon 9.a. Vd spun gi de ce: fiinla omeneascd nu se poate inchide intr-o figu16 geometricS. Pentru simplificarea inlelegerii unor fenomene ale vielii planetare, omul apeleaz6 la scheme simple. Una dintre schemele de redare a personalititii umane este cercul cu cele doud virgule, arma tibetand a omului. Alta este ornul acela dezbricat, care descrie un semicerc din culorile curcubeului. Deci, fiecare ramurd magicS, gtiinlificA gi-a stabilit un numdr de simboluri, prin care vor sd reduci complexitatea fenomenelor la cdteva tr:dsituri
esenliale. Omul nu mai poate fi simbolizat priri nimic, deoarece este

fiinld aga de complexd, incdt toate gtiinlele lumii, la un loc, nu pot s6-l defineascS. Partea principald a omului; este creierul. in creier, ' existd in jur de 25 miliarde de neuroni, care pot si facd circa 150.000 de miliarde de conexiuni neuronale. Vd dali seama ce imensitate de informalii se afl6 in creier, astfel ci este greu sd definegti cu o trdsdturd de condei cine este omul. Genetic, oamenii sunt definili de 46 cromozomi, aranjaliin 23 de perechi de cAte 2.Fiecarecromozom este capabilsd produca 30.000 de trSsdturide personalitate. Asta inseamni cd un om are circa 138.000 de trisdturi de personalitate, cunoscute sau necunoscute, aflate in diferite combinalii. Psihologia a reugit sd defineascS, pdni acum, cdteva mii, sute de mii.de trdsdturi de per5onalitate umani. Eu mi-am dat seama cAt de complex este omul. Marele savant Constantjn Arseni,
neurochirurg de valoare planetari, spunea ci noi cunoagtem cam 20% dince inseamni creierul ornenesc. in concluzie, oamenii sunt fiinle foarte complexe, nu pot fi redus-e la scheme simple, aga cum au visat simboligtii, care gi-au propus sd organizeze 9i s5 manipuleze pe baza unor scheme simple, de tipul reducerea omului la nume,
44

prenurne, grade, titluri, inlocuirea trdsituriior de personalitSli cu titluri

atribuite. Toate acdstea sunt nigte prostii, carb !in de magia

,emanticd salr a semnelor. Toate se:nnele din lume, luate la un loc, nu pot sa facd o p6ine gi nu pot'i.iansforma un idiot intr-un om int6ligent. DacS individul nuare o zetitre nativS, nu a adunat o zestre personala puternici, putem si-i ddm toate titlurile din lume, toate rangurile gitot un primitiv r6mAne... - eitegi sd ne spuneli ce tirai cumulali, la aceastd ord, Ia cdrlile dvs. gl care esfe cartea cea mai de succes, ca tirai? -Am depSgit, incd de anultrecut, 3 milioane gi nu maicalculez tirajele. Dintre c6(ile care s-au vAndut, cel mai mult s-au vdndut primele, pentru cd erau mai ieftine. Lumea avea mai mulli bani gi
cumpere. Acum, sunt rnulli cititori care ar do-ri sd cumpere ci s-a scumpitfoarte mult hArtia, tiparul. Vede[i, prima carte a costat 150 lei, ultima carte costd 10.000 lei gi am scos-o foarte ieftin. Am avut tratative'sAngeroase cu tipografut gi." vAnzitorul de carte, care au zis 15.000 lei. Asta inseamni cd avem venituri mai mici dar cartea ajunge la populalie.
gi nu au bani, pentru

putea

si

- Aveli cdrli care sd aibd

3-4 edilii? - Pilt, "Quinta spaftd" q depdgit 10 edi{ii gi a depigit 300.000

tiraj pe un titlu. "Fulgerul albasfru" se apropie de 300.000. Am tras,

din nou, tiraj. Am comenzi prin pogtb. De acum incolo, Editura Miracol mai trage numai pebazl de comenzi. Exact cdt au primit comenzi, atAt tipdresc - Care este motivul pentru care dveli pesfe 3 milioane de

cdrli tipdrite, itdnd acum? De ce nu v-ali fdcut editura dvs.? - Ba am editurd! "Ghidul vielii sinitoase" este scoasi

la

Editura Pavel Coru!, dar nu am tipografie. Distribulia cdr{ilor nu o fac eu, o face Edifura Miracolgiangrosistulde carte, pentru ci eu trebuie sd scriu. intreaija editurd Pavel Coru! are un sinQur asociat, Pavel Coru!, gi o contabild prin colaborare. Nu-mi permit sd fac altceva, decdt sI scriu. Dacd m-ag mai imprdgtia gi in activitdli administrative, nu ag maiscrie! Eu trebuie sd-miconcentre atenlia
pe scris, sd pun degetul pe ran6 gi, dacS pot, sd lecuiesc rana numitd

dezbinarea romdnilor pe criterii foarte variate. ^ fn octombrie '95, c*nd ali fast Ia Craiova, se pare cd a fost prima iegire a dvs. in pub:lic. - Nu. Prirna iegire in priblic s-a f5cut la lagi, in 1993. De doud oriin acelagi orag, am fost numaiin Mangalia gi Craiova. ln Mangalia,
am avut

doui lansiri de carte pentru cb aveam acolo fogti prieteni

45

din tinerele. Dlstribuitorulde carte din zon6 era prieten din copildrie cu mine. in Craiova, pentru c6 am fost invitat a.doua oari cu ocazia

lansirii cirlii Laviniei llatomir. -,Nu prea am vdzut interviuriin presd cu dvs., cel pulin pdnd in noiemhrie 1 995... - Nu prea ali vdzut pentru cdinfaza iniliald (gtili ca eu nu am avut redami la cirfi), cd(iie au fost primite ca un goc de cei care igi ficuserd jocurile, contrare intereselor romAnilor. Ulterior, au inceput un atac prin pres5. $i-au dat seama ci in urma atacului mi-a crescut tirajul, pentru ci orice individ care vedea, punea mAna pe carte, citea gi spun'ea: 6sta are drpptatelAtunci a inceput boicotultdcerii. Nu s-a mai scris nimic de Favel Coru!. Am fost invitat o singurd dati la televiziunea nalionald, intr-o'noapte,la "lnsomniile romAnilof',
in Tncercarea de a md culpabiliza pe mine gi Securitatea. Eu mi-am organul de stat din care am fdcut parte, de pe poziliile unui "apirat om cinstit. Le-am spus: Securlfateq nalionalistd romdnd, creatd y'upit 1968, a fdcut gi gregeli. Sd fie pedepsi[i cei care le-au sdvdrgit! Cine a gregit, s.d pldteascd/Afost un interviu in care culpabilizarea nu a reugit. l-a deranjat foarte mult ci am spus cd sunt mAndru cd arn fdcut parte din Securitatea nalionald romdni.Am apdrat Rom6nia impotriva MOSSAD-ului, KGB-ului, ClA, Serviciului de informalii maghiar gi impotriva oricui a inceriat si atenteze la nigte valori supreme ale, statului romAn: independentd, suveranitate, unitate. Faptul ci st5tul romAn era socialist, nu-mi poate fi imputat mie. Se gtie cine a adus socialismul in RomAnia. Se gtie cine sunt fiii celor care au adus socialismul 9i comunismulin tari gi care aparin viala publica. Mise pare o neruginare din partea lor! O minimd decentd i-ar obliga sd se retragd din viala publicd, gtiind ci pirinliilorau copt, impreund

cu internalionala socialisti, acea plagS numit6 socialism gi

comunism. Din punct de vedere moral, artrebui s6 se retragi Petre Roman-Neulander, Brucan, lliescu qi alte asemenea personaje, care

sunt lmplicate in introducerea comunismului cu ajutorul trupelor sovietice. Eu inleleg cd familia mea a avut necazuri pentru cA ani pierdut rdzboiul impotriva URSS-ului, ins6 nu inleleg sd am eu necazuri la ciderea socialismului. ". - Domnule Coru!, Nicolae Militaru a murit exact cdnd implinea 7 ani de la numirea lui ca ministru al Apdrdrii, dupd revolulie... - bomnule, eu nu pot sd citesc mecanismul dupd care funca candidat la func[ia de [ioneazi Universul! Nicolae

1:',"r,

pregedinte al Romdniei, al6turi de mulli allii. Afost dezvdluit de presd, cle "Evenimentuitzitei", ci a falsificat listele. in orice caz,in timpul campaniei electorale m-a amerrin{a'i in repetate rAnduri, Cd md va biga la pugcdrie, ci va ,'ace, cA .ra drege. Eu nu i-am rispuns

atacurilor. $ti!i de ce? Am ris; 6 or"i? bdtrAn gi va muri curdnd; nu vreau sd-l am pe congtiinlit inainte de d6nsul, m-a atacat in presd
generalul Dumitru l. Dumitru, prin revista 'Europa", la felde murdar. Nu i-am rispuns. Am spus: e un em bdtrdn, bolnav giva muri; nu vreau sd-l am pe congtiin[d. Deci, eu nu am r6spuns acelor atacuri. in ziua intdlniril'or candidalilor la pregedinfie, g-ral Militaru a venit l6hgd mine gi mi-a intins mAna. Am stat c6teva secunde pe gdnduri, dacd si-irdspund gestului. l-am intins m6na, g6ndindu-mi c6 e un om bdtr6n, va muri gi nu vreau si-lam pe congtiin!6. intr-adevir, moartea ii dddea tArcoale! Cum se face c6 au murit atdt de misterior nigte oameni maiin vArst6? Nu-i nicio problemd. Au murit alliitineri!... Nu e vorba de coincidenle create de Univers gi de viat6. E vorba de coincidente create de killer-ii paranormalidin serviciile secrete care sunt implicate in ceea ce vor ei si facd, o noud ordine mondiali...

..DUMNEZEU NE.A MAI IERTAT, MARILE PUTERI NU!'

QB IECTI
V

MAGAZIN

nr.

22

/ I 9.06.9 7)

- $apte este o cifrS pe care am explicat-o in doud c6(i. in principal, in cartea "Ainflorit speran[a"" Este o cifrd mistici asiaticd. Romdnii gi europenii nu au cifra mistic6 7, ci 9. 7 pornegte de la ignoranla magilor asiatici, care considerau ci cerul cuprinde gapte nivele, respectiv nu cunogteau decdt gapte planete din sistemul solar. intrebarea mea este de unde cunogteau europenii ci sunt 9 planete'i Deci, intenlia lor era si ne pari 7 ai'fra sfAnt6, cifra 6 - cifri
maleficS, M-a interesat gi pe mine sd vid de unde aceste idei. Fonesc de la un popoi'nurnit ivnn, actual cu foarte multe nume:
evreu, iudit, israelit. A gasea literi din alfabetul evreiesc este litera a/. in luna al, care este luna leqlui, templul iudeilor din lerusalim a fost distrus de doui ori. De ce e considerat ci cifra 6 este malefici? Pentru ci, in luna a 6-a, a fost distrus de doud ori templul ebraic. Au rdspdndit-o prin Apocalipsa lui loan gi au spus ci al treilea 6 ne va distruge de tot. Deci, cifrele sunt semne matematice, care nu au incdrcdturi
47

- $apte dsfe o

cifrd misticd, nu?

negativd ori pozitivA. Nu sunt vinovate cifrele, ele ne-au fost date pentru a comunica. Vinovali sunt oamenii care vor sd creadi in cifre, litere, in loc sd creadi in viala universald gi in Adevdratul Dumnezeu, Universul. - De cdteva luni se intdmpli lucruri ciudate in tume. Eu am scris la modulcd este vorba de un rdzboi intre CtA, FSB, MOSSAD. Se pefrec tat felul de" migcdri de stradd in Franla, Grecia, Albania... - 9i ?n America. Atenlie, ta 59tia sunt migcdri de stradd in 9i America sunt tornade, cutremure! in Rusia e foamete, disperaie... Cum explicali?
SA nu crede{i, cumva, cd e revanga luiDumnezeu! Dumnezeu nu ne-a creqt pentru a ne chinui. Asa-zisii magi, moderni, inspirali d6 magia propriu-zisi gi de dezvoltarite gtiinlei, au declangat for{e din Univers pe care nu le mai pot stipdni, astfel cd, la ora ictuald, nici un pdm6ntean, indiferent de funelia gi pozilia sa, nu mai e sigur pe viala lui, de azi pe mAine. Nu gtiu mai mult, cd v-ag spune mai mult. Asta am intuit eu, d6ndu-mi searrra cam in ce termeni se desfdgoarS.confruntarea asta mistico-semantici, magica, paranormald. Americanii, cu alia[ii lor de nadejde evreii (a!i vizut ci de c6te ori cineva incearci s5-iacuze pe gvreide vreo mdrgdvie, in Consiliul de Securitate, americaniifolosesc dreptul de vetoj, vorsi-gi extindi influenla citre Risirit. Rugii nu vor sd cedeze zona lor de influenta. Concomitent, gi unii gi al[iise tem de "micuful" pop'or chinez, care incepe sd se dezvolte destul de zdravAn 9i si exercite influen{e destulde mari. . Dezvottali cu ajutorul americanilor!...

- Nu a9 putea si neg. l-au ajutat si nu explodeze in fotmd

- Nu cumva a fosf experimentul acela mondiat de care vorbeam, cere s:? declangatin 1972, gi China era loculcel mai propice? in momentul in care o societate oste stratificata ln clase,
energiile aceleisocietdlise consumd in interiorul ei. intreaga energie psihologicd gi paranormali este cheltuita in interior. in momentulin care se concentreaza intr-o singurd idee, intr-o singurd direclie, energia aceea poate radia intreg mapamondul. Ali inleles acum scopuldivizdriiin clase, partide politice etc. Despre ce este vorba: este un experiment simplu. Dacd intr-o singurd zi, to{i chinezii se adund gigAndesc un singur nume, acel nume se imprimi pe scoa(a
48

comunistS, sd gdseascd o solulie, cumvi, de dezmembrare:

.\
cereilrale ia ?ntreaga popurlalie a lurnii!... - Sfiimexdr'nu gfru acesf lucrir? - Chinezii gtiu acest lueru. $i :mericaniiil gtiu" Deci, e vorba de rardialia mentala prin insurnarr; -r fi:rlelor, in cazul socillisrnuiui.
'[n

cazul *apita!isrnului, aceste foi-ir, fiind contradictorii, se cheltuie

in iirter"ior" Este una'din expilcaSiile ;cestui rfrzboi,nev6zut. Se paro ca ;:m a.juns intr-o faza de sonfruntare a marilor magi puddtori de totbme astrale" A!! vdzut ci unii eondircStorl cle siate au incepui sd
aiba denurniri le $teie, constelalii, vechi{riburi Daca as spune c5 gtiu exaet t*rn"lenii confruntdrii, v-ag nnin{i. lntuiesc ca e ceva in neregula. Am ir"ltuit ca e o confruntare spirituala, energetico-informativ5, fi**ai"e incencind s&-gi inrpun& propriile vainri, pr,rpriile ide;luri, proprirle sisteme cie organizare gifurrclionare a vielii.
- &e ce esfe /iniste in

[{orn*nia?

- F]6i, eu zic ca Dumnezeu ne-a mai iertat" Afost destulf, n*linrqte ln anii 89, 90, 91, ani in care, in tirnp ce ron'r6nii s-;:u bat,-rt inire ei giau strigat lcrz!rici...
- {}e

**

n*'6{J fe,.-fat fdarife Fwteri?

- lu'larils Puteni nu ne-au iertat! h4arile Puteriigi pr-rrr probiema c':rn s* pun6 m*na p*.ac*ast* buc*licd bl"inb, car* este F?*n-rlnia, 16r* s se frige. Nlu ns-au iortat, pen{ru c6 ?;!doresc sa plrrrd rrr&na pe ceva drn F"cmtrria. lrlu giiu e4act. in orice caz, ir: afari d,i valoare geostralegicr, exisl5 ce!,4 pe teritoriirl Rom.irriei care i+rteros*ae& fv{arile F}uieri! Nu gtiu rJespre ce este yorba. in iuna iunie, i,eii r*vgni la f*lraiora gi vai pleca c6trs inuntele Retezat, irri';i"er-ind cu .* expedrtie de acr, sa ve rlem C*qpre cc este vorbrr. Se par e cp *rrunriie Futeri sunt ir:teresate ds a**l munt*:. Hu aryl expiicat ci exisia cev* cir:dat in accl munt*, c*v,n inexplicabi! p;'iri gtiinfele tirrrpulu; noslru, ?n canea "f'tis;ufi pent,u a int'inJe!'' Decl arn prezent;lt niqi.: irpte, pentrir cd mie nu ?rrri plec ideiie firs [:aea ?n iur,iea real6, in cffre trainr. fiz,sta niEte f;:pie c(]r:!rett.'.refeiitoai'e la acel rnr.nte ei aq vrea s& rn6 Cr.rc s# v*C ciespr* r:e es{e vqrha ecolo. $e pnr* cA incius!rr arneriearr:i sunt intcresali sa var15 ce esie in a:ei n:unie,..

"

'Emi[eo*sfanfiirescr, ce/pufin

g:lrin

figur& gife.rpfa anti-

eorup$re, w;"ea sd f,ra arn mf d*fJes *uza" A apdffrf ef i*fdmpfsfcr pe $se{?a patitfc& sdcr fl fss* ef*s de dnevaT $e sBarrn ed de

cdtre Copasu. Gare pufea fi rnativu!, in '1990?

- Dvs. vrelr sd mA deterrninali sa citesc legile vielii pim6ntene, ceea ce este imposibill Gdndirea qi voin{a lui Dumnezeu nu pot fi citite de muritori. Eu arn nutut aitceva. Am citit eAte ceva din

1!

g6ndirea magilor pdm6nteni gi din maginaliunile prin eare ei au vrut si creeze valoridin nonvdlori, prin care au vrut si impunS, cu titlu de valori, persoane lipsite de calitili de personalitate. S5 mdhazar-

dez a incerca

si citesc, Tn gdndirea gi voinla Adevdratului

Dumnezeu, modul de ridicare gi de cobor6re a personalitalilor care conduc lumea, asta eu nu o voiface. Nu ma pricep gi nici nu ma intereseazd.

- Victor Ciorbea a fost un lider sindieal cunoscut gi aprecigt. Afost el pus prim-ministru pentru a trece de iarna aceasta pentru a evita migcdrite de stradd?
Eu nu pot sd fac speculalii. Nu am informalii, nu emit ipoteze. Nu cunosc pe ce criterii a fost ales prim-ministru, cdt de bun este ca

prim-ministru. L-am studiat la televizor. Nu-l cunosc. L-am criticat imediat, in "Ghidul vielii sdndtoase", cAnd a spus cd folosegte
specialigti striini gi am spus: dar inteligen{a romdneascd, ce'facem cLt ea, mdi frafitor? Noi avem inteligenlb si dim gi la allii! CAnd a spus ci a folosit Specialigti strdini pentru a intocmi planul de reformS, in ochii rnei a scdzut cu nu gtiu c6te trepte. Avem mai multd inteligen!6 romAneasc6 nefolositd gi'apelSm la specialigtii strdini, care

au falimentat Polonia, au falimentat Ungaria! Sd nu spuneli ci Ungaria nu e falimentatd, ci are 40 miliarde dolari datorie, la 10 milioane populatie gi bogSlii mult mai reduse dec6t noi. in Ungaria, existi o bun6stare aparentS, pentru ci dacd lise cere datoria, vor
trebui

si-givdndi

9i haina de pe ei. Eu nu mai spun c6 gi-aq vdndut

viitorul copiilor gi al nepolilor. Bun6starea aparenti este deosebitd de bunistarea reali. Bundstarea real6 este aceea care este bazall
pe lips6 de datorie externS.

- Emil Bdrbulescu, nepotul lui Ceaugescu, are doud elerlente senzalionaleiln prima carte asa. Pe 22 decembrie 1989,
.00, Emil Bdrbulescu a dat telefon in G.C. gi a vorbit cu tatdl sdu, care tocmai iegise din gedin{d cu Ceaugescu gi i-a spus.' "Nicu a innebunitl". lmediat, a sunat-o pe mama sa gi a intrebat-o ce sd facd. Ea f-a spus cd l-a cdutat pe Nicu in Primdverii, iar cel care era de pazd a informat-a cd gefwl se plimbd prin grddind gi e neruos! Era in doud locuri odatd!... AI doilea element senzalional este declaralia lui Bdrbuiescu pe pa tul de moarle (1990), care i.a spus lui Emil Bdrbulescu."'BAiete, sunt trei ingi care conduc. Cei care au condus inainte, conduc gi acum". Ia ora
'11

50

- A spus cine sunt cei trei ingi care conduc? * Na" !-a spus /e.ri Ernfl Bdrbuf,irsc u e d dacd ii nominalizeazd,

ii semneazd condamnarea la moarte...

- Donrnule, eu nu cred in spe,;ulalii mistice! Eu gtiu ca lumea Dumnezeu. incercdrile de a cor iluce lumea prin anumite grupdri este

oculte existi. Am prezentat, in "Gitidul vielii sdndtoase", cele trei sisteme de manipulare ale omenirii. Nu inlelegeli cd nu suntem
singuri pe aceastS planet6, ci din nevAzut, necunoscut, Dumnezeu are grijd de noi? - Doud elemente: cflnd a venit Gorbaciov Ia putere, in '1985,

a spus cd singurwl om din Ramflnia cu care vrea sd sfea d vorbd este lon Gheorghe Maurer, care a avut lt"cul lui timp de 30 ani. Recenf, sJ tot fie o lund, a regif Ia pensie, au reugit sd-l s -coatd din Guvern, pe administratorul Guvernului care era de 25 ani pe aceastd funclie, sub Dej, sub Ceauges cu gi suh lliescu. - Cum este posibil? - Deci, dvs. considerali cd anumilioameni au puteri zeiegti, de a influenla viala planetarS! Eu vd spun ci nu este adevdrat. Aduceli-mi mie cel mai zeu dintre oameni in fala mea 9i eu voi intreba urmdtoarele dacd egti un zeu, te rog sdt anulezi acceleragia gravitalionald in fa{a mea gl sd zborisau fe rog sd intinzi palma gi ia spui: sd apard ii palma asta, fdrd scamatorii, o pdinelimpreunS, am vizut cAteva demonstralii, ale unei forle inci necunoscute: Lavinia Tatomir poate ridica diferite obiecte, printr-o forld incd necunoscuti. Unii ii zic hectoplasmS, allii ii spun bioinformalie, allii
bioenergie. Fiecare in funclie de limba lui, incerc6nd si atragd cdtre totemul astral la care s-au inchinat instinctiv strSmogii lor. insi, nu se gtie cum Dumnezeu definegte acea fo(5 gi care este cuvdntul cel adevdrat pentru a o defini. Noi nu am ajuns inci la adevir gi nu vom ajunge niciodati la adevdr.
.

"

- $i?

..GORBACIOV A OEMOLAT GOMUNISMU L, * rVIANIPU!-AT PRIN MIJLCIAGE INVIZIBILE

(O B IECTIV

MAGAZIN

nr.

2 3 /2

6. 0 6. 9 7 )

- Vorheam de o anumitd ocult6, care bdnuiesc cd existdl.". - Hm! ExistA multe organizalii oculte la nivel mondial, ins6, atenlie, nu trdirn intr-o lume unitard, nu arn ajuns ?nc6 la o societate planetari, in care si conduci treiindivizi..
51

- Eu vorbeam de trei indivizidin Rominia! -A!Treiindivizidin RomAnia conduc din umbri? - Conduc Rornflnia din umbrd. Au condus giconduc. - Domnule...

Asta era ideea tui Vasile Bdrbulescul

- ldeea lui BArbulescu... Nu gtiu cAtd culturi avea Bdrbulescu...

patulde moarte? Pirerea mea este cd se referea la altceva. Deci, marele ocrotitor al Romdniei trebuie si rdm6nd, in continua;e, Dumnezeu. Asta nu inseamni cd o sd ne inchinim la literele DtJM, pe care uniile-au anagramatin UDMR gialtele. Nu, Dumnezeu nu
are nume sau are atdtea nume incAt nu poate fi influenlat de mistici, magi, vrdjitori, gamani etc. - ln cdrlile dvs. din seria Octogonul, cilt anume reprezintd

Ne conduce citre ceva mistic: Treimea, SfAnta Treime... Eu am explicat treaba asta in cartea "A inflorit speranla". Chiar dacd am aduna cele mai degtepte minfi din Romdnia, nu vorn putea si determindm ploaie sau soare, cum poate si determine fetila asta, Lavinia! Cel care conduce trebuie sd aibi nigte puteriextraordinare de a rezona cu forlele Universului. Eu gtiu ce delira el acolo, pe

cirfi prezinte fapte reale, argumentate gtiinlific, cu probe inclusiv justiliare. - Nu md refer la partea a doua... - O secundS, Partea intAia cuprinde urmitoarele: informalii gi ipoteze neverificate, pentru care nu am argumente, dar am intuilii, giintrucAt nu-mi permit sd fac gregeala fdcuti de mistici, de a spune cd asta e o revela[ie, mi-a zis mie Dumnezeu cd acestea sunt nigte informalii reale, atunci le privesc sub formi de SF. Eu sunt prea mic ca sd mi bage in seam6 Dumnezeu!Sunt un om simplu, insa, am nigte intuilii care uneori se adeveresc. SA nu vd inchipuili cd pavel Coru! are intuilii mai grozave decdt, sd zicem, o altd persoand, care nu gile expune. Eu mi bucur,, ins5, sA le expun, Eu operez cu urmitoarele gtiinte, in explicarea fenornenelor cu aparenld de paranormal: psihologia uman6, astronomia, logica, matemaiica, fizica, gtiinlele naturii. Deci, a diseca, a pune in balan!6, a cdntdri exact fiecare afirmalie din carte, astaste impbsibil, pentru ci nimeni nu poate judeca sursa de inspiralie. Nu gtiu cine este sursa de inspiralie a fiecdrui om. Mai ales, sursa de inspiralie literari este foarte greu de gAsit. O parte este internS, o parte externd, din realitdlile vielii.
52

fapte reale? - Partea a doua a fiecdrei

- O intrebare mai concretd: de ce Gorbaciov, un vArt al camunismului, a pus umdrul la cfemolarea acestuia? - Pdi, de ce rom6nii au pus umirul la demolarea industriei
romdnegti? V-am rdspuns? Simpl,;; a fost manipulat, prin mijloace invizibile. - Numai manipulat?

- Numai manipulat. Pdi, vedeli cd acuma a inceput si

ia

atitudine contrarS, a inceput sd ia atitudine impotriva intrdriifostelor ldri socialiste in NATO. $i-a schimbat pSrerea. Afost manipulat. - Kohl de ce s-a imbolndvit dintr-o datd de cancer, cum a murit gi fostut pregedinte francez Ia timp? - Dvs. vrelisd-Ljudecdm pe Dumnezeu! Nu se poate! Dumnezeu ne judecd pe noi... - Dar e Dumnezeu?

- Domnule, dacd paranormali au descoperit metode de a ?mbolnivi de la distan!6 inalte personalititi, atunciomenirea se afli intr-un grav pericol gi numai Dumnezeu ne poate scipa din ellVA dali seama, a produce cancerul de la distan!6 inseamnS, deja, ci
orice individ care devine indezirabil, e-troznit!...
- De exemplu, Dej nu a fost imbolndvit de cancer?.A

fost

im bol n dvit de para n o rrn al i ? - Se spune cd a fost iradiat. S-ar putea sd fie chestii mult mai complicate, pe care noi inci nu'le bdnuim. Aga cum am bdnuit gi eu: ci a fost iradiat. Multi lurne mi-a spus: domn ule, a fast iradiat! La Moscova, in timp ce a stat la masb, a avut o sursd de radiatiiin jur, l-au dat gata, l-au imbolnSvit de cancer gi a nnurit. S-ar putea si fie vorba de ceva rnult mai complicat. Nu mi hazardez sd emit nici o ipotezi. Studiez fenomenul. Vd spun sincer, pentru a mA apdra pe mine, pentru cd nevasti-mea a murit sub ochii mei gi nu a murit in mod cinstit. Nu a murit din cauze naturale, ci de ulcer nu se moare in se-coiul XX! Doctorii nu inlelegear.r <lespre ce este vorba. Am vdzut gieu chirurg pldngdnd. Anestezista de la operalie, d-na Daniela Pop, originard de undeva din judelul Dolj, o considera pe nevasti-mea ca pe sora ei. Nu inlelegea ce se intdmpld. Se intdrnplau nigte fenornene iegite din comun. l{u se mai legau fesuturile, degiviteza de coagulare era norrnald! Deci, posibilitA{ile de a determina durerea gi necbzunile unor oameni care se opun acestei ordini, care este contnari ordinii viefii norinale gi universaNe, existS. insi, nu sunt posibilitSli distructive pentru c6,zic eu, Durnnezeu nu s-a niscut ast6zi, nu s-a niscut ieri, nu s-a n6scut cdnd au apdrut paranormalii
53

gi gamanii. Dumnezeu este etern, infinit, fara inceput

gifiri

sf6rgit,

indefinibil..El este Universul.

- Cine sunt bubulii? - Bubulii? Simplu: cAnd am scris cartea, am format instinctiv aceastd denumire, pentru a defini acea grupare oculti, care igi propune si domine omenirea prin manipulare psihologici invizibilS, folosind cumpirarea de congtiinle din rdndul populaliei-linta. lnteresant este cb, din zestrea ancestralS sau din altd parte, mi-a
venit acest cuv6nt, bubul. Ulterior, am constat cd in calendarul ebraic, luna bul este luna Scorpionului. Deci, fdri sd vrea!r, am format un cuv6nt careacuza Constela[ia Scorpionuluici toate relele sunt puse pe capul romAnilor gi altcir pimAnteni. Ulterior, am descoperit gi alte mistere. Jineli minte ci eu nu cunogteam nicialfabetulebraic, ednd am scris treaba asta! Concluzia este ci cineva din rparea congtiinld planetard ne-a spus clar, celor care suntem mAnali de bune intenlii, cine manipuleazS sau cine incearcd sd manipuleze viala omeneascd contra ei ingigi. Ei bine, existi indivizi care vor si o domine prin mijloace dintre cele mai neplScute: durere, sufe5inli, moarte, boali. Atdta timp cdt treburile astea sunt naturale, noi le acceptdm. Tot ce se nagte, cregte, traiegte, ca odata sa moara dAnd locul urmdtoarei

genera!ii.
- Ali citit ceva din revistele noastre? Ne-am ocupatfoarte mult de probleme paranormale dar, mai ale,q de acesfe lucrdri... -

A, da! Pe dvs.

vi

- Conspiralia Satanei.

intereseazd Conspiralia lojilor 9i.".

- Domnule, stali un moment, cd folosim nigte cuvinte tradi[ional falsificate chiar de cei care ne conduc! Eu nu o sa-l apar pe individul dsta sau pe altul pentru ei eu nu sunt avocatul Satanei. Cineva mi-a trimis un pachet de cArli, pentru cd a vizut cum scriu, pentru a ma putea acuza. $i, cdr[ile alea se numeau "Avocatul Satanei". Eu am spus: mdt oa meni buni, sd ludm mitul biblic Ai sl-l cdutam pe Satana, sd vedem cine-i individul dsta, sd ne tdmurim ce-i cu e/. in mitul biblic, Satana apare de doud ori: in Caftea tui tov, |e pozilie de

inger cercetag, trimis de falsul Dumnezeu, lahve. Ala nu este Dumnezeul la care se inchini romdnii.. Ei se fnchind ia Dumnezeul vie{ii, care este Universul, pentru cd in slujba de Pagte se spune:
"Cu moaftea pe moarte cEtlcdnd gi celor din rnorminte via{d ddruindu-1e".

Deci, falsul Dumnezeu, lahve, il trimite pe Satana pe PdmAnt s6 cerceteze, si vadi ce e pe acolo: ce face credinciosul lon, dacd e

cuminte, daci respectd regulile ebraice. Mai apare o dati acest individ cu numele de Satana, in Cartea arhiereilor, acuz6ndu-l pe

unul dintre arhierei c5 a incdlcat legea palrnudicd gi ardtAndu-i lui iahve cb trebuie sd-l pedepseasca Deci, era un fel de procuror al lui lahve. Acest Satana este un per;onajfictiv cam de tipul cum era la noizmeul. E un personaj de bas,m. Nenorocirea vielii romAnegti vd spun eu de unde a venit: unii str'6buni de-ai nogtri au preluat aceste basrne gi povegti asiatice, pastorale, primitive gi rnisogine. Le-au luat cutitlul de adevir revelat gi au spus: gf{i asfa fnseamnd

adevdratul Dumnezeu. Adeviratul Dumnezeu este cel la care,

gAndim 9i simlim fiecare - viala Universului. - Gd e vorba de conspira{re sau cd i-au dat denumirea de Conspira{ia Satanei, e altceva. Eu vorbeam de conspiralia mon-

diald, care existd! -'Nu gtiu cum s-o numesc. Pdnd nu-i gtim exact, nu putem acuza. Sd vd spun de ce: avem tendinla si ne dim singuricu pumnii in cap. E o.conspiralie diabolicS,'pentru cd, in ultimii 500 de ani, au falsificat atAt de mult limbile, incAt acuzdndu-i pe nu gtiu care, ne trezeam acuz6ndu-ne pe noi. Eu am explicat treaba asta in doui cdr[i: 'Secretele exploratorilor astrali" gi "Nitscu[i pentru a invinge", in care eroul romAn se intdlnegte cu un paranormal evreu gi discuti pe temd. Al lor spune: atenlie, noi vom dispdrea dar voi vd veli inchina la zeii nogtri!$i acesta este adevdrul: o parte d.in romdni se inchinb la zeii ebraici, inventali undeva in Orient. La care romAnul ii spune aga: noi am suferit din cauza miturilar voastre, insd nu ne vom inchina la zeii vogtri, ci ne vom inchina, in continuare, lui Dumnezeu cel adevdrat - viala Universului, congtiinla Universului,
puterea .pentru Vie{ii. Eu am intuit cam cine a declangat acest flagel mondial a impune mitul biblic cu titlu de adevir. Nu l-au declangat numaievreii. L-au declangat, intr-adevir, nigte persoane ca ginoi, indivizi pinrAnteni, delindnd avere gifunclii importante in ierarhiile politice sau religioas. Nu uitali c6, la ora actuald, se pune problema

cine invinge: ortodoxia sau catolicismul! Nu uitali cd Rusia gi-a

p!"opus sa devini centrul ortodoxiei, s6 fac6 un imperiu ortodox cu sediul la Moscova. Nu r.ritali c5 Vaticanu! gi-a pus gi et problema s5 ocupe !6rile foste socialiste. $i in acest rdzboi mistico-religios gi semantic, orice individ care nu crede in Adeviratul Dumnezeu, ci in ritualurile astea inventate pe baz6 iudeo-greceascS, pic6. Eu am inceput si arn suces in via!6!i sA nu nnai potfi atins.in momentulin care am spus: au gregit strdmopii rnei cd au erezut fn povegtile tui Iuda, lnsd eu mdt intore la credin[a adevdratd a strdmagilor mei. $red in pianeta care md line in via!6, in viala planetarS, in viul planetar, cred in Univer:sul infinit gi in spiritul universal, care este una din manifestdt-ile vainlei lui Dumnezeu.
55

Oana $.lu!6 Ei Pavel Goru!

CAPITOLTJL

HI
M"4,,08 iutie'1997.
Conferinld de presd organizatd Ia Hatelul "Jiul" - Craiov,a. tnteruiu acordat in excl usivitate rev i stei * O B I ECT.IAG AZt N" - C ra i aug.

Din nou la Craiova, Pavel Co;rutaruncd"petarde":

"soTtA Mt-A MURtr OTRAV|TA!' "Lupulsinguratic",*r*rr':::;r:::{;::{il";t;;t;';"i:

Coruli niciodatd n-a orgdnizat de trei oriintdtniri cu cititoriiin acetagi orag. Din acest punct de vedere, Craiova este singulard. lnilial, am fost.informat de prezen{a sa pentru zilele de 9 gi 10 iulie a.c., acesfa fiind gi anunlul publicat, din vreme, in revistd. lJlterior, venirea scriitorului Pavel Corulin Craiova a fost devansatd pentru B gi9 iulie a.c. adicd, pentru zilele in care avealoc Ai'isummit"' ul NATO de la Madrid, cd tot era programatd lansarea cdrlii sale

"Good hye NATO, man amour!"... Ca gi in ocaziile trecute, Pavel C)rul a aruncat numeroase "petarde" (ca cea din titlu), sd avem ce publica sdptdmdni bune... Aceasta, in ciuda unora, veni{icu sarciniprecise de "bruiai" ! (+D.)

- Din tittul ultimei dvs. cdrli - "Good bye NATO, moi amour!" - sdinlelegem cd gtia{i dinainte rezultatul de la Madrid? - Nici nu era greu de stabilit treaba asta!Acum, sb nu credeli ci am fost vreun vrdjitor, vreun ghicitor. in ciuda propagandei degdnlate gi umilitoare, desfSgurat6 de anumite persoane oficialq sau neoficiale, care au ficut un ghigeft din sperahlele romdnilor de a intra in NATO, totul era clar datoritd unor cauze pe care le-am enumerat in carte. Prima qi cea mai importanti cauzA este ci noi nu am depSgit testul de umilinli: rom3nii au rimas, tougi, un popor
demn. NATO nu are nevoie de noidiscordii, Americanii nu au nevoie

de parteneri de disculii contradictorii. Ei au nevoie de excutapli obedien[i gi ascultdtori. in al doilea r3nd, noi nu am depdgit testul
economic. Romdnia nu este ingenuncheatA economic, Dacd la noi nu au investit decAt zeam|de Coca-Cola, va dali seami ci nu era nevoie de umbrela NATO pentru a ap6ra interesele economice ale trusturilor americane in Rominia! ln al treilea rAnd, economia romAneascd a rezistat 9i a ramas, parlial, in m6inile romAnilor. Acest lucru nu a convenit. Si fim clari, intr-o lari in care pregedintele are un salariu de 20.000 de dolari pe luni, capitalistul care are un venit de 500.000 dolari este cel care conduce, in fapt" Deci, in spateie birocra{iei qi oficialit6!ilor annericane existd un adevirat guvern din umbra, care decide: nu avem interese economice, nu ne bdgdm... - Crede{ ch gi religia e;te un eriteriu nc-*ttru accepbrcafn NATO?

.5S

- Daci ati observat, patriarhulAlexei al Rusiei a declarat cd a purtat tratative, in numele ortodoxiei, cu Sfdntul Scaun. L-aliimputernicitdvs., c5.sunteliortodocgi? Eu, mdcar, m-am declarat p6gAn, ca s6 fiu sigur ci nu sunt sub cismd ruse?scd. Deci, cu de la sine putere, cea maimare putere ortodoxi, Rusia, gi-a permis sA poarte

tratative secrete cu Vaticanul... Concomitent cu inrpArlirea economicd, apare gi tendinla de impirlire religioasi. Dupd cum gtili, religia a alimentat gi exploatat credinla, speranla, durerea,
nagterea, cisdtoria, moartea, evenimente principale in viala omului. Religia's-a erijat in purtdtoarea cie cuvdnt a dumnezeirii. Eu am o alti pdrere, dar nu am si o dezbat in fa[a dvs., pentru cA nu vreau

sd vd jighesc sentimentele religioase. in orice caz, eu afirm cd Dumnezeul- Univers nu are nevoie de religie. Cu certitudine, problemele rbligioase sunt spinoase in cadrul alianlelor politice, economice gi militare, NATO este structurat pe francmasonerie gi catolicism. Ortodoxia rezistd foarte greu. E vorba de ortodoxia greacd, in primul rdnd. Dincolo de lozincile politice gi religioase se aflS interesuleconomic. intotdeauna religia a reprezentat gi ea un interes economic gide putere ocultS.

- Cum vedeli evolulia economiei romdnegti?

- Degi sunt nalionalist, md cunoagteti, suslin foarte tare gi pAnd

capit pozilia domnilor Ulm Spineanu giViorel Cataram6. lnvestitorii romAni, capitaligtii rornSni, pe care trlnuie sd-i creg{em, trebuie si fie ajutati si nu cadd la concurenlA cu marii capitaligti strdini. Daci am pornit pe direclia asta, a unei societdli capitaliste, trebuie si avem capitali$tii nogtri, Avern posibilitdli extraordinare de dezvoltare ecOnomici pe cont propriu. Citre noi au intins m6na
la

japonezii. Modeluljaponez este net superior celui american, dovadir ci i-au bdtut. Pomul cu o singurd rdddcind se prdbugegte. Statulcu o singuri direclie de relalii economice gi politice este un stat slab. Noi, in mod normal, trebuie si ne indreptdm cdtre toate direcliile. Aici e vorba de o reaclie infantili a unor politicieni de tipul acelord care agteapti sd vind mdmica in ajutor sau fratele mai mare. Omul politic, Tn afarA de Durnnezeu, nu trebuie si se supund nimdnui. Trebuie sd recunoagtem ci noi nu am avut personalitdli politice in ultimii 7 ani, care si adopte pozitia romAneasci de care sA fim inAndri. Noitrebuie s5 acordSm o atenlie foarte mare rela{iilor economice. - Turismul nu esfe o solulie de dezvoltare economicd, pe

care trebuie sd o exploatdm Ia maxim? - Mie mi s-a fdrut ciudat ci turismul romdnesc a decdzut foarte
60

mult. Spre deosebire de alti ani, anul acesta nu am vdzut pe litoral nici un striin. Unul singur si fi v6zut, de simAn[i... $i atunci m-am gAndit la o cl-restie: daci tot au apdrut patroni, sd d6m o lege prin carp sd-i obligim ca o datd pe an si asigure fiecdrui angajat bilet

de odihnd intr-o staliune. Totur se pbate. Daci in anii 70, cAnd eram tAndr locotenent de marini in Mqngalia, nu aveai unde sd arunci un ac 9i erau foarte mulli qtrdini, acum singurii care mai vorbeau o altd limbd erau nigte cet6leni din Harghita - Covasna, care se considerau de altd etnie! Deci, interesul nostru trebuie sd se indrepte citre economic, produclie 9i servicii. Conducdtorii Romdniei trebuie sd TnleleagS cA sarcina principalS nu este spectacolul politic, ci organizarea vie[ii economice. Cred cd ritmul privatizirii este mult prea mare ca si asigure accesul romdnilor la avutia nalionali care se privalizeazd

'.cr

E CEDEAZA

|l#irH:5*o
(OB IECTIV

NAT roNALA,
n

MAGAZIN

r. 2 8/3 1.07.9 7 )

- Revenind ta NATO, nu cumva Franla a vrut sd gantajeze America cu Romflnia, pentru a obline nigte avantaje?
- Relaliile dintre Franla gi SUA, relaliile dintre Franla gi NATO,

sunt tensionate, $i pe buni dreptate. Franla a ridicat in repetate r6nduri urmitoarea problemS: conducerea trupelor europene din NATO si fie asiguratd de europeni. E o chestiune de demnilate

na[ionali gi de orgoliu. Fraincezii Sunt orgoliogi, Degi Franla nu mai este o mare putere economic6, existi o anumiti francofohie pe care francezii o intrelin. Pentru asta e nevoie gi de drepturi politice deosebite. Francezii nu sunt singurii care au reticen[e la adresa americanilor, in NATO nu este democralie, este dictaturi americani.
in privinla Romdniei, Clinton nu a luai o decizie, ci a executat ordinele guvernuluidin umbr6. Eu vi spun clar: exist6 un guvern in umbr6, care are banii, care ia hotdrArile... - Cum vd explicali cd "Bell Helicopters" a intratin Romdnia? - Dvs. afiinleles foarte bine cum se fac escrocheriile economice. 1,5 mi!iarde dolari este o nimica pentru ei. lnteresele sunt foarte mari, Mai e ceva: inddrjirea rugilor. Eu nu pot si vd dau un motiv clar gi concret pentru care ruqii nu vor sd ne lase americanilor, Este o ind6rjire extraordinari, pe care nu o ?n!eleg. Ceea"ce probabil nu ati gtiut este'faptul ci mafia financiard ruseasci a incercat si

puni mAnape PETROMIDIA,

6I

- lVu esfe mai

simplu sd creezi aici industrie militard pentru

bazele NATO?
E posibil gi asta. Eu am o varianti ascunsi gi urdtd, legat de ce vor sd faci americanii din noi. Nu o pot dezvAlui. Dvs. ali atins-o: armament, informalii. Vor sd-i foloseasc6 pe cei ca mine, pentru cd sunt ceimai mari specialigtiin lupta impotriva rugilor. Deci, noi si fim

&
"

- ln contextul intrdrii lJngariei in NATO, cum privili problema minoritarilor maghiari din Romdnia? - S-a fdcut o mare gregealS cu Ordonanla 22, o ordonanld prin care primarii sunt in pericol sd fie pedepsili. Vi spun cinstit, din
disculiile cu fogtii mei colegidin Serviciile Secrete, situalia din Ardeal este foarte tensionatS, deoarece ungurii au luat nigte mSsur.i de gantaj. Deja au aclionat violent, in mai multe cazuri. Sloganul 6sta cu descentralizarea stata16 avizat, de fapt, crearea unor enclave, autoconduse de c6tre miniguverne, in detrimentul statului. -Vor ridica maghiarii pretenlii? Cum va reacliona Romilnia in asemenea caz? - Am vorbit gi in carte despre acest lucru. Armata ungari se va integra in armata NATO. O explozie minoritard pe teritoriul Rom6niei arjustifica intervenlia NATO numaiin Transilvania, in cele doud

vArful de lance al intereselor americane, f,6rd ca poporul nostru si foloseascd ceva. Eu nu yreau sd fim mercenarii unor interese strSine. - Nu credeli cd linia s-a fras pe Prut? - Noiinci nu qtim unde s-a tras. Eu voi cipdta textul original alin[elegeriidintre rugigi NATO, in limba englezd.'Vom vedea atirnci.

euroregiuni construite, deja, oficial. [n urmi cu un an, cdnd actuala guvernare

vi

spune-am de ele, spuneali,ci fabulezl Nu fabulam. Este posibil ca

si

fi luptatpentru intrarea in NATO, pentru evi-

tarea acestui lucru.

in coalilie? in rAndul UDMR-ului existS oameni pldtili de Budapesta!Acegti indivizi, o{atd ajurpgi la putere, infiltrali in coalilia majoritard, au aclionat foarte pervers. Au incercat si lege de mAini gi de picioare CDR.ul gi PD-ul prin nigte inlelegeri locale, astfel ca ei sd le impuni hotdrdrile lor. Deci, reprezentanli ai unei minoritdli, pe motiv cd au contribuitla alegerea pregedintelui 9i la formarea coaliliei majoritare, au inceput si ridice pretenlii din ce in ce mai mari, Romdnii sunt discriminali, la ora actual6, pe teritoriul nalional. Einu au aceleagidrepturi ca minoritatea maghiard! Nu am inleles deloc qe i-a determinat pe ldrdnigti, tradilional nalionaligti,
- IIDMR-u\ exercitd o formd de gantaj
clar:

- O afinn aici, sd se inleleagi

62

sd cedeze in aceast6 problemS. Nu am inleles raliunile pentru care a fost emisa faimoasa Ordonanfd 22, decAt cd a fost impusi prin ingelitorie de cdtre UDMR. in orice caz, asta inseamn6 sinucidere

politicd. Cine cedeaz6 in problemir nalionald, pierdelAcest pofor este nalionalist, fird a-gi face din asta o politica.

"DAGA TNTRA lrrr 1anA, pAcEpA MoARE!'

(O

BIEC TIV MAG

ZIN

rl 29/07. 08. 97 )

- Cum privilifncercdrile de reabititare ale tui Pacepa? Este Pacepa un erou? - La inceput, au pus problema pe tapet. Un singur oficial al

actualuluiguvern, dl. Oprig, a zis sd nu mai punem etichete pe Pacepa. Pe Facepa nu trebuie si punem etichete. Existi o hotirdre judecbto* reascd definitivd, datd de o instan!6 legal6, romAneascd, de condamnare la rnoafte a tradatorului Facepa. Faptul cd anumite persoane gi-au perrlis sd scoatd din iodul Penalbondamnarea cu moartea nu inseamna nimic. inseamnl ca este condamnat intreaga sa viald. Nu putem transforma trdd5toriiacestui neam in eroi 9i eroii in trdddtori! Cei care au suferit din fuga gitr6darea lui Pacepa nu au fosi cei din neamul'conducdtor. Sunt sute de ofileri de informaliicare au suferit. Unii au rnurit. Dacd cineva Tgiinchipuie cb poate fi reabilitat Pacepa, se ingeai6. Pacepa trebuie sA dispard pentru totdeauna dinr neamul nostru, aga cum trebuie si dispard orice fel de trid6tor! Deci, in problema Facepa, am vdzut od se fac demersuri pentru r^eabiliiare. Daci intrd in 1ar6, moare... - Sd ne intaarcem pulin la pedeapsa cu moartea... - Cei care au hotdrdt, f5rd sd ne fntrebe, suspendarea pedepsei

cu moartea, au gregit. Toate statele moderne au pedeapsa cu

moartea penkr.r urrnStoarele infracliuni: omor asupra unei femei gravide, omor-asupra a doud sau mai multe persoane, ornor prin cruzimi, omor prin mijloace care pun in pericol securitatea public6, omor asupra unui copil sau asupra unei persoane incapabile de a apira. Spune{i-mi, pentru asernenea criminal pedeapsa cu

.se 'moartea

nu este corectS? Ca un exernplu, omorulasupra uneiJeimei gravide inseamni cioui vieli curmate. Criminalul priniegte condamnare perviald" Vine un domn pregedinte, care nu a studiat dreptul, gi ii aplic6inigte reduceri de pedeapsS. Dupd 10 ani, ilvezi la suprafa!6. in timpulasta, doud vieli, iare rneritau si se dezvolte, dispar. Deci, pedeapsa cu moartea trebuia menlinuti, mScar ca efect psihologic.
OJ

- Cum privili privatizarea in cazul unor intreprinderi

strateg ice pentru stat?

Eu am fost impotriva privatizirii industriei de armament

9i

aeronautice. Am ticut aceste industrii cu greu. Nu uitali ci, in perioada interbelicS, romdnii aveau avioane de lupti gi ci intre primii care au produs avioane de luptd au fost gi romdnii. Ai un avion bun, il vinzi

oriunde, oricAnd 9i nu te intereseazi cine cumpird. in faza intdi, dupi decembrie 89, vd aduceli aminte ci o parte din junaligti, unii plStili, allii pacalili de propagandS, suslineau cd romAnii au fdcut o

Vi

mare gregeald cd au produs si v6ndut armament intr-o lume a pdcii. rog sd vedeli acuzaliile lui Bdcanu:intr-o iume a pdcii, securigtii romdni au traficat armament:.. Un alt exemplu: de ce trebuie sA se privatizeze Romtelecom?

La ora actual6, Romtelecom este cea mai rentabild institulie din RomAnia. OricAt ar ridica tarifele, cetdleanul nu renun!6 la telefon.
Fiind proprietate de stat, veniturile suplimentare merg la stat qi pot fi redistribuite la cultur6, sdnitate, invilimAnt etc. De ce trebuie sd privatizim intreprinderifoarte rentabile, pe care statul rom6n le poate administra in inteiesul sdu siin folosul nostru? - in domeniul informativ, nte afldm in fala unei reale

schimbdri?
- Cei care cred ci poli si faci un ofiler de informalii batdnd dln Fpalme, se ingeali! in momentul in care eu vi dau o'truii de chirurg
pe cineva, imi spune[i: "MdiCoru{ tu aiinnebunit? Cum sd tai eu omul acela?" Atunci, cum pot sd numesc pe cineva gef de serviciu secret, direct? Culmea este ci au lovitin bunii romAni. Au urmdrit, au filat, au terorizat, au ameninlat bunii romdni. Eu am spus: fralilor, am trdit cAt am trdit, dar gdndi[i-vft Ia viitor. Copiii nagtri trebuie sd.rdmdnd stdpdni in aceastd lard. Deci, ugurinla cu care au tratat serviciile secrete, acuzaliile fdrd ternei adresate Securitdlii nalionale,

givi kimit si operali

^-

a determinat fraudarea econorniei, sl6birea serviciilor secrete care

aduceau informalii. lnformalia este o rnarfd foarte important6, inclusiv

in domeniul economic. Nu intAmpldtor s.au desfiinlat Direc{ia de

Contraspionaj Militar, Direc[ia de Contraspionaj Econornic gi unitatea
specia16 anti-KGB. Nu s-a desfiiinlat Securitatea politicS, Direclia I a

rdmas, in continuare. Virgil Mdgureanu nu a fost profesionist, gi-a b6tut joc de SRl. El a avut un stagiu de 6 luni in Securitate, intr-un sector neoperativ, de analizd-sintezi. Afost numitin funclie pe raliuni politice 9i 9i-a indeplinit rolul politic. Dac6 era o personalitate, primul lucru pe care-l f6cea era sb apere interesle nalionale. Nu poli si

'-#-

numegti gef de serviqiu secret un om care nu a parcurs toatetreptele muncii. Alegerea lui Costin Georgescu a fost ficuti tot pe criterii politice. Ceea ce m-a uirnit a fost subllnierea cd Geoqjescu nu a ficut parte din Securitate. Dupd 1964, criteriul ideologic nu a contat in alegerea ofilerilor de informalii. Acontat capacitatea fiecaruia de a rezolva problemele pe care le-a primit. Eu ag fi selectat pe cei mai

buni profesionigti.

,,EMIL BODNARAS A TRADAT KGB-UL''

P B IECTIV MAGAZIN nr. 3 A/ I 4. 08. 97) . La Ya/fa, Roosevelt a venitin eirucior gi Stalin era bolnav de inimd. La Helsinki, Clintan a venittotin cdrucior gi E$dn tot bolnav de inimd. Curn visepare coinciden{a asta? - Coincidenla asta vine mai de mult. Eu am f6cut un gest pe care nu l-a fdcut nirneni. in urma cu 5-6 ani a avut loc un coRgres mondial de astronornie, in care s-a propus ca denumirile constelaliilor dih sfera cereascd cunoscuti sd fie schimbate, astfel ca fiecare popor sd aibi o reprezentare gi in cer. S-au opus foarte tare. Eu ce am ficut: rn-arn apucat gi anr schimbat toate denumirile din sfera cereasci, d6ndu-le denumini ideatice. Explicalia gtiinlifich pentru care am fdcut treaba asta: prin cuvfint, oarnenii pot fi rnanipu!a{i
intr-o direclie sau alta. Tiparul nnental pe care oamenii gi-lformeazi este dominat de mistica primitivd ebraic6. Attrnci, eu am intervenii gi am schimbat toate denurnirite. Toate aceste schimbiri le-am fbcut ie bazi de calcule astronomice, foar-ie precise, explicAnd curn este influenlath viala phmAntenllor de denumirile agtrilor, ci agtrii sunt prea departe ca sd ne influenleze. Frima reac[ie obseruabild: in lsrael a izbucnit o demonstralie cu caracter laic. Pentru prima datd, a avut loc o demonstralie impotriva rabinilor care manlpi.tlau pe bazd mistic6, semanticd. Poate cA arlr a mia parte de 'Vini"in apariJia acestei migcdri, pentru ci aceste cdrli sunt citite gi in lsrael... . - Curn funcliona mecanismul? - Eu am nnniit c6, din perioada medievald, anumite grupe de iniliali iudaici au chimbat denumirile 9i au determinat apari[ia unor cuvirite prin care creeazb un anumit tipar mental nefavorabil altor

popoare. $i atunci, pentru piguran!6, am schimbat denumirile in denumiri ideatice. Acum, nu mai pot manipula. Sd vd spun despre ce este vorba: e vorba de contagiunea psihicd. lati de ce eu am lansat, impotriva tuturor 2odiacurile rispAndite prin reviste, cdrli,
65

televiziune, am lansat un zodic alfericirii. Toate denumirile sunt idea-

tice gi frumoase. Toate caracteristicile le-am pus din domeniul

psihologiei umane,

- Cum vd explicali cd Bodndrag a fosf cel care i-a determinat pe rugi sd iasd din lard? - Bodnirag a fost ofilerin armata veche. Afugit la rugi. Fusese general KGts, dar asta nu Tnseamni mare lucru. in urma noastri rimAn numaifaptele noastre. Nu este singurul '1ntors". in momentul in care s-a trezit la realitate... El a fost indoctrinat intaza initialS. - Cum vedeli scena politicd romdneascd? - Acum, depinde de guvernanli. Am in[eles cd gi ei se tem de alegeri anticipate, $i eu mi tem, pentru cd nu au apirut mari personalitdli realiste. in acegti trei ani, noi putem sd devenim o mare putere economic6, pentru ci relaliisunt, dorinle sunt; - Am scris un editorial, in serial, in care afirm: "Nu avem nevoie de partide politice". Am fdcut gi o propunere concretd de organizare a alegerilor nominale. - ldeea este foarte bun6! Politicianul trebuie si fie tot'timpul congtient ci poate fi schimbat in orice zi, dacA nu-gi va face datoria fali de cetdlenii care l-au votat. Eu scriu de vreo 3-4 ani giiiinvS! pe cetilehi si ii cheme gi si-i intrebe ce au fScut ei in Parlament. Educalia democratici nu se face cu slogane. Fiecare cetilean trebuie si fie convins cd o parte din puterea statali se afl6 in mAna lui. - Vd dau o informalie pe care, poate, nu o aveli: in 2 ianuarie'1995, la Predeal, lon lliescu gi Dumitru Tinu, de la "Adevdrul", s-au intAlnit gi au pus la cale acea campanie pentru votul uninominal, care a pornitfoarte bine. LADO a sdrit imediat in sprijinul ei. L-am intrehat pe lon lliescu la Craiova: "Domnu!e Pregedinte, ali avut toate p6rghiile in mA-ni. De ce v-a!i oprit?'; Se pare cd lliescu a vrut sd le arate pisica celor de Ia el din partid, care nu-l mai ascultau. Cum vd explicali treaha asta? - Eu sunt de acord cu votul uninominal. O sd candidez la Craiova, data viitoare. La Bucuregti m-au votat, dar am fost redistribuit pe calculator. E culmea: cetAfenii igi exprima voinla gi o fier,dtanie cu electronici schimbi aceastd voin!6..Bine, eu oricum nu rdmAneam ?n Parlament, pentru cd, in primul rAnd, nu puteam depune jurimdntul. Eu nu jur pe Biblie! Eu nL cred in Biblie. Eu cred in istoria neamuluri meu, in credinla neamului meu. Biblia este scrlsi de iudei, are alte interese,.. - Qare ar fi aceste interese?
66

- Ali vdzut ci gi Biserica noastri a luat-o serios cdtre partea financiard. intre dogmele religioase giactivitSlile religioale din ultimul secol este o fracturd foarte dur6, pe care cetdlenii de rAnd ar trebui sA o bage in seam6, s6-gi orienteze gdndirea cdtre Dumnezeu. Din partea bisericii nu cred ci o sd vind salvarea!Vinovali suntem noi gicetSlenii care acceptl sloganele gi lozincile de dezinformare gi manipulare. Noi suntem romAni gi in tot ceea ce facem trebuie sd primeze interesul na{ional. - Am in(eles de ce Yalta gide ce Malta, De ee Madrid? - Pe mine m-a frapat particula "alta" gi a trebuit si vdd de ce persoanele respective gi-au ales iocul de intAinire in localititi care au'in denumirea lor particula "alta". E simplu: existh o conceplie

misticd, dominantd in francmasonerie gi religie, potrivit cireia

cuvAntul este Dumnezeu, simbolul are putere gi cel care deline in mdini prima gi ultima literi este un fel de zeu. Prima gi ultima literS din alfabetul ebraic sunt: a/ef 9i fav. Citili primele doud litere din denumirile lor: a/ - fa. Deci, masonii au incercat"si se intdlneascd intotdeauna in localitdli care aveau in denumirea lor particula "alta". Cum se spune rnamA, in spanioid? Madre! La cine se inchind maso' nii? La mami sau la tata? Cum lise mai spune? "Copiiivdduvei".

,.CAMA$A ROSIE A I.IJI DOMOKOS GEZA

irusemrun"'..uoT:#:',,?Irf
f;,',,i',,,,,,0,,,
- Ce ne puteli spune despre Francmasonerie? - Eu nu am nirnic cu aceastd institr"rtie. Nu maie un secret c5, in ultimele doud secole, o mare parte din conducitorii lumiieuropene 9i americane au fost influenlali de Francmasonerie. Cu certitudine, nu selecteazb cele ma i'eu;ite exenrBlare umane pentru a le iniroduce ln strr-rcturile de putere, ci seleclioneazi pesonaje obediente, care sd acuite, s5 execute ordinele. Asta insearnnd c6, Tn final, va egua intr-o organizalie oculti de tip mafiot, unde conteaza numai supunerea
fald de gef gi nu inteligenla sati productlvitatea persoanei.
- Prirnul guvern sorziefic era format fi0% din masoni...
* Un moment: Lenin era mason.

gi tot ei l-au

fi/u ei au invenfaf gi parttdefe? - Ei au inventat 9i partidele.,. - Conteazd forma de Uuve\ment sau oam

scos.

Masoniiau impus socialismul

1

'

care o aplicd?

.enii

- Eu nLi am fost socialist, dar socialismul putea invinge dac6 avea oameni care sd munceascd. Se putea trii foarte bine in socialism. Condilia 'era ca oamenii_si respecte legile gi sd nu se ajungi din partea liderilor la dictaturd gi nici la abuzuri. Concluzia: or6nduirile depind de oamenii care conduc. - Nu cumva socialisrnul a promis mai mult decdt a putut realiza gi oamenii s'au sdturat, Ia un moment dat? - Nu putea sd ajungS, pentru cd a promis foarte mult in plan ideal. incepuse in anii 70 ceva bun, insi a uitat un singur lucru: transformarea psihologici a omului dureaza sute de ani. Ca sd faci din nigte oameniobignuili nigt6?ngeri, cum scria in statutulila, nu se poate. Acum trebuie sd recunoagteli: ingerii nu sunt deloc interesanli, cum nu sunt interesante sfintele! Eu am crezut in
ordnduirea aceea (socialismul . n.r.) cdnd eram foarte tAnAr. in faza iniliala nu am crezut, pentru ci aveam motive familiale. $ti!i ca strdbunii mei erau mai instirili. Am fost educat antisocialist. Am intrat in liceul militar, $coala de Ofileri de Marin6, am v6zut cd se muncegte, ci erau romAni modegti. Am inleles c6 se face ceva pentru intreaga naliune gi atunci rn-am dus frumos qi m-am rugat si mi primeascd in partid. Pe mine nu m-a determinat nici un interes. M-am dus sd mi primeascd in partid cdnd romAnii au refuzat sd intre in Cehoslovacia, in 1968. Nu au rrrut sd md primeascd atunci, m-au primit dupd un an. in momentulin care am descoperit abuzurile activigtilor de partid, am renunlat la socialism exact cum l-am luat: din proprie inifiativd. in 1980, in luna octombrie, am incetat si cred in socialisrn. De atunci nu rnai poate si ma convingi nirneni cA poate sd pdtrundd undeva socialismul sub formd de societate a dreptilii. Daci s-a ajuns ca ceidin clbsa conducdtoare si se intAlneascd cu infractori gi un ofiler onest din Se,r,rciile Secrete dezvdluie o infracliune gi este pedepsit, inseamnd ci aqastd societate nu este bun!. Am rbmas pe pozitii nalionaliste. Totugi, naliunea trebuie si reziste indiferent de sistemul politic 9i sEr se dezvolte.

Era oportund alierea na{ionaligtilor Ia guvernare? - Dar cine ii primea, c6nd ordinul a fost clar descoatere a lor? De ce credeli cA am apirut eu in viala publici? latd despre ce este vorba: a apdrut echipa Funar - Suianu la mine gi m-au rugat si-i sprijin in campanie. Am inceput campania far6 sd fiu membru de
partid. Dup6 aia, am semnat, m-au bdgat gi pe list5. in timpul campaniei, mi-am dat seama ci ordinul era clar: PUNR, PRM, PSM sd dispari din viala politic6!Joculs-a organizat prin mass-media, con-

"68

centrdnd atenlia electoratului petreiformaliuni: CDR, USD, PDSR.

lni!ial,.

in sondajele de opinie nici nu apirea PUNR-ul. Pe urmi,

apdrea cu 1oh. Pe bune, avea cam 6%. Cu furtul de voturi, a rdmas cam 4,5o/o. Cdnd mi-ain dat seama de jocul Ssta disperat, am tras tare. Am b6gat gi banii pe care ii avqam pentru plecarea in Mexic si md documentez. Am umblat prin mai multe judele. Am tras 9i in Bucuregti gi am crescut de 6-7 ori electoratulfali de alegerile locale. Mi-arir dat seama ci cei i:are au condus PUNR-ulnu erau specialigti in conducere, coordonare gi controlde partid gierau nigte oameni vis6tori. Ficeau o gregeald ci se lSsau lovili din amele pi(i' $i am spus: nu mailoviliin CDR, lovi{inumaiin PDSR. PDSR-ultrebuie sd cadb neapdrat, pentru ca romAniisd vadd cealaltd fa!6 a medalie!. A iegit ceea ce a iegit. lmediat, Funar a anunlat ciJ sprijini ?n runda a d6ua peConstantinescu. Gavra a anunlatcd-lsprijind pe lliescu. Tabdrb a fdcut pace gia spus: domnilor, fiecarscu cine vrea. dricum, nu puteai' controla cetSleanul la vot. Dupi alegeri, delegalia PUNR-ului s-a prezentat la Constantinescu. Au spus aga: nu cerem nici un post in

"

guvern gi vd sprijinim necondifionat, cu condilia sd nu acceptali UDMR-ulla guvernare. Nu s-a putut... - Care sunt cauzele?

'

- Despre ce este vorba:in aceasti !ari, nu existd minoritili. Toli suntem majoritari, cetileni rom6ni. Minoritatea a fost inventati pentru a ne dezbina. Nimeni nu poate demonstra cd e romdn pursdnge. E gi greu si.demonstrezi treaba asta, Tnsd principala noastri calitate este de cetileni romdni. Cei care nu respectd aceastd calitate trebuie ridiculizali. inci ceva: ungurii au fost foarte r6i. $ti!i c5 in Harghita impotriva lui Funar au organizat un atenta!' in lara asta au ajuns sd conduci minoritarii? lar69i este o manipulare de tip mistic.
V:am explicat eu despre ce este vorba' Eu nu sunt Tnsurat cu Funar, ca si-lapdr. Eu m-am dus s6'apdr ideea de unitate nalionali. Funar a mers numaipe spontaneitate. Lui Funar cine i-a organizat acea campanie, in 1992, in stil american? - $i atunci am fostin campanie 9i am lucratcu el. De data aceasta, a fost Gavra, care a rdmas in Bucureqti' intre Gavra, Suian gi Funarexistau nigte certuri, generate de orgolii, boald romAneascd

tipicS. Gavra

il

lucra pe Suian pentru a-i lua funclia de secretar

general. Suian credea

Eu am venit s6 fac treaba aia gi si plec. $i aga am .si ficut. in campanie nu se fac astfel de lucrurl Eventual, te inchiziintr-o cameri

ci

m-au chemat pe mine pentru treaba asta.

PRM-ul, dacd ar fi ldsat fdrd Vadim, ar fi considerat un partid normal. PDSR-u/a fosf gie/spart, lucru previzibil cu luni de zile inainte. in momentul acesta, s-ar putea elimina PD-ul gi IJDMRul de Ia guvernaregi CDR-ul ar putea guverna singur, cu suslinere din partea independenlilorlui Melegcanu gi posibil ai PD-ului.

gi te bali cu 6la. Deci, nu au gtiut si se fereascd de manipuldri. Ele au fost variate, bine organizate. Viitorul migcir:ii nationaliste eu nu-l vid in ceea ce a fost pdni acum. Trebuie si se trezeascd la realitate, sd Tnvele faptul ci a conduce un partid inseamnd sd fii profesionist, si ai un aparat de profesionigti. Teoria mea mai veche, pe care am giscris-o, esfe cd s-a dorit, tn faza asta, sd se meargd cu PD-ul, care este un partid de evrei, gi cu UDMR-ul, sperflndu-seintr-un lobbiereiesc, masonic, maghiar gi urmAnd ca dupd aceea sd se meargd pe coarda nalionald, motiv pentru care au 9i inceput din timp nigte ac(iuni. De exem pl u, P U N R-u I a fost epu rat de F u n ar, vdzut ca extrem i st.

- S-a formaf aceasfd Alian[d pentru Romdnia, care este un padid aI SIE Pe cind gi un partid at DIA?
- Nu este! Ala este partidul unor oameni interesali gi orgoliogi. Melegcanu a avut interese pe care le gtilifoarte bine: si nu se pund rdu cu actuala conducere. E aproape sigur cA igtia vor participa la guvernarein locul PD-ului sau UDMR-ului! Fartidele pe criteriietnice sunt o mare prostie, pentru care poate fi inculpat un singur personaj: lliescu. Decembrie 89 a insemnat diversiunea minoritSlilor, care a prins ridicini. Dacd atunci se mergea pe ideea de democralie, fdra diversiunea minorit6lilor, poate cE evoluam mai bine.

- Existd o asemenea variantd.

- Nu e o dovadd cd partea romAneascd din serviciile secrefe lucreazd /a acesfe acliuni pregdtite? - Nu. Sunt lucrituri ale grupdrilor lespective. Serviciile secrete nu-s bdgate in treaba asta. Migureanu a lucrat, intr-adevar, cu anumite sectoare, dar asta a ficut-o in detrimentul muncii operative, inclusiv din zona interni. Se poate si ai pe teritoriul romdnesc guvern-fantomi al UDMR-ului gi si nu iei mdsuri? Se poate s5 ai atAta agenturd a Budapestei infiltratd in Ardeal? it - Cum exptica{i organizarea aga de rapidd a FNI-utui gi UDMR-ului in 22-25 decemhrie'89? - Pai, gtiau,ce urmeazi! Dau un exemplu foarte scurt. E adevdrat cd iarna orice om umbl6 imbricat cu o cimagi, pn pulover, o haini, un coj6c pe el? VA rog sdvA amintiliziua de ZZ iecemnrie gg,
70

ora 13.05. La televiziune a apirut dl. lon lliescu imbricat in cimag6 (cravata nu se vedea), uh pulover gi o haind. in spate, imbricat in cimagi rogie, Domokog Geza. Pii, aga fierbinte si fie la v6rsta ddnsului? Oamenii maiin vdrstd nu umbli in cimdgi-colorate lipdtor. Ce inseamnd cimaga rogie in timpul iernii? inseamnd,o parold tdcut6: v6rsali senge! Concluzia med a fost ci a fost o parold cite grupirile pregbtite dinainte, care a determinat v6rsarea de sdnge din Ardeal gi ci toate cesiunile ficute de dl" lliescu au avut drept cauz| adevdrati participarea maghiarilor la evenimentele din

decembrie 89...

,'POLITICIENII ACTUALI SUNT O ADUNATURA DE BABE CARE SE CEARTA PENTRU PUTERE!... ''
PB IECTIV MAGAZIN
nr.
3

2/2 8.08' 97)

- Cum privi[i)qemnarea tratatului cu lJcraina? - Deocamdati, tratatul cu Ucraina ne-a tiiat speranla la Bucovina, Her[a, Basarabia de sud gi lnsula $erpilor. Cuvdntuldat nu se ia inapoi. Propaganda este propagandd gi asta CDR-ultrebuie si o fac5, sb-gi u"op*r" tridarea, pentru cd este un act tridAtorl Nu ai voie sd renunli la un teritoriu romAnesc. Credeli ci ucrainienii stau degeaba in timpul Ssta? Ceea ce se cedeazi in timp de pace, in traiative, nu se mai poate cAgtiga decdt prin exceplie gifoarte rar.

si

Cert este cd am pierdut, pe cale de tratat, tdritoriile 9i avem o gansd le ludrn dacA devenim puternicieconomic, odatd cu Basarabia,

prin schimb de teritorii, contra Transnistriei. Deocamdatd, le'am pierdut gi, ceea ce este mai grav, CDR-ul, pentru care aveam un
oarecare respect, a pierdut baza de mase din Bucovina gi Basarabia' Speranla bucovinenilor gi basarabenilor a fost CDR-ul. Jdrinigtii au ficut foarte multd propagandi, au ficut gi filiale in Basarabia. Acum, nu-i mai primegte nimeniacolo. Sb neinlelegem cu o chestie: parte din basarabeni s-au rusificat. in Basarabia, nu egti sigur cine o si te trddeze. Eu am lucrat un an acolo 9i este foarte greu' - Americanii ne-'aupdcdlitcu momealamare,cuNATO,ainogtri au semnatcu ungurii, cu ucrainienii. Deci, ei gi-au creiatlinigtea'.. - Ei gi-au fScut jocul, dar adevdraliivinovali nu sunt americanii, ci noi. Nu au semnat americanii! Concluzia: RomAnia are oamenii politici pe careii meritd. Si nu uitdm o chestie: majoritatea oamenilor

politici trateazl electoratulde pe o pozitie specific manipulatorie.

Adic5, ii mai p6cdlim o dati, ne maiucteazd o dat6. Nu-gi pun problema educdrii electoratului. Eu sunt in cAutarea unor lideri onegti, pe

. care sd-i sprijin. Cei care au'calitali de lideri naturali sunt oprimali de sirdcie,.Folitica se face pe bani. De unde ban'i? Dac6 se vdnd, nu mai sunt onegti. Nalionaligti existd in rAndul tuturor oamenilor. Nalionalismul nu este apanajul sdrdciei.

- Ce solulii putem adopta? - Practic, vi spun, e atdt de zipSciti situalia in !ar6... Dacd nu ies"acum adevdrbte personalitili ta suprafald, pentru a crea migcdd politice viabile.., Ceea ce am vdzut, sunt o adunaturi de babe care se ceart6 pentru puteie. Trebuie sd fondim partide nationaliste puternice, s6 excludem factorii de dismrdie gi sd ne unim in jurul interesului nalional.Acum trebuie si apari ceva nou. - Gruputr Melegcanu? - Nu reprezintd nimic! DacA se desprindeau ?nainte de alegeri,
erau onegti. Toli sunt ideologii clanului, s:a vdzut clar. Cum privegte un om cinstit Gruparea Melegcanu? O privegte aga: "\-au cdntat tui ltiescu, au intrat in Parlament gi acuma, pentru cd li s-a fluturat un oscior sub nas, s-au despins." Cam asta imi spunea mie un om obignuit.

- Credeli cd CDR-ul l-ar putea aduce inapbi pe fostul rege? - Nu. ln prirnul rAnd, trei personaliti!i debaz|in viala rom6neasci au fost compromise in acest joc stupid Pro-NATO: pregedintele, Petre Roman gifostul rege. Uh simpiu saxofonist, hS4uitor sexual, le-a dat flit. in momentul in care vii ur:nil si te t6rbsti sl faci propaganda'aia degdnlata prin .televiziune,'nu t! bagb nimeni in seamd. Anul 6sta este an de rupturS, Trebuie si apard personalitatea" Nu apare, vom fi un popbr.,. Oculta financiara american6

a oompromis personalitdlile romAnegti irnplicate in lupta pentru

NATO. Eu am scris-o clar: s-au dus in pozi{ie de milogi. Eu am constatat cd singura formd de iupti este un"ruu Iupilor iinguratici qi am luptat pe cont propriu, pentru c6 singurul om care nu poate fi trddat este omul singur. - $d scfiimbdm pulin tema disculiei. Se pare cdin Retezat se fntAmpld, intr-adevdr, ceva, Ali fast aeolo? - Se int6mpl6, cd am simlit eu de departe si am scris, dar nu amfost pdnd acum, acolo. Trebuia s6 scriu rapid "Copiii speranlei" qi "Good bye, NATO", si scriu rapid cartea pentiu femei,rci nu $ti, 'daci mai am zile sd mai scriu, Anul 6sta este uri an de rupturS. Eu simt,. dar nu gtiu ce se va intAmpla. Deci, pentru acest an de rupiurd
72

si scriu rapid doui cdrli: "Leacuri pentru femeiderutate" gi "sfArgitul imperiuluiascuns". Dupi ce termin acestea, intr-adevdr o si merg in Retezat. Ceva se intAmpld acolo gi o simtfoarte mulli. E ceva acolo: o forli care se manifestS. Cert este cd nu se manifesti
trebuie

de acdm. Un c6mir energetico-informalionalcare le determini o anumitd reaclie psihici la creatori. Ce este acea for!6 nu pot sd' gtiu. Eu sunt un tip realist. Totdeauna, sub picioarel,e mele trebuie sd fie pdm6ntul sau puntea navei. Nu vi doresc s6 treceJi printr-o situalie criticS, ?n care numaispir:itele strimogilorsA vd poatd salva, Eu am trecut prin asta. De aceea, eu nu voi accepta niciodatd un zeu striin. Spiritele strimogilor existd gi vegheazS.

,.AM FOST ARESTAT DE DOUA ORI IN UNIUNEA SOVIETICA!'

(OB IECTIV

MAGAZIN

nr.

3104.09.97)

o reorganizare a judelelor. Dorea sd impulineze judelele, in aga fel incdt sd impartd Harghita gi Covasna pe Ia Bragov gi alte jude!e. - O parte 9i la Moldova. Mergea la Baciu. - Sd dimiiueze ponderea maghiarilorin aceleiudele. $tili ceva de treaba asta? - Nu gtiu. $tiu numai partea financiard care, intr-adevdr, era pregdtiti gi, daci reugea, nivelul de trai ar fi crescut exploziv. O bancd romAno-arabd, cu capital de 10-15 miliarde dolari, insemna aducerea valutei din Or:ient la noi. O lard bancari aie nigte avantaje .pe care. noi le vedem acum in Elvetia. Deci, ideea era bun6, insd nu a explicat-o cuitrebuie gisi nu uitim cd, flind dezinformat, nu a gtiut ci poporul avea o anumiti limiti pAni la care rezista. Exisfau 4 rnili?rrde, iar 6 miliarde insemnau export de armament, Un imprumut din lirile arabe era posibil oricAnd, pentru cd era foarte bine vizut acolo. Din picate, acesta a fost un proiect care nu a
'73

Ointrebare referitoare la Ceaugescu. fn 1989, dupd cilte gtiu eu, Ceaugescu pregdtea convertibilitatea leului gi considera cd are nevoie de 10 miliarde dolari rezerud valutard, degi dupd calculele economice care se fac, se spune cd jumdtate din exportul care se face inti-un an de zile este suficient. Adicd, 3 miliarde dolari, p,entru noi cdt are BNR acum. - Pregitea gio bancd rorndno-arabi. - Am publicaf acesf lucru. A doua cfiesfie; el pregdtea gi
-

reugit. Sd reugim noi sd fac'em din RomAnia o lard bancard... - Daravem exemplul Libanului, care, atunci cdnd a devenit

sd faci treaba.asta suferS. S-au gdsit tdmpili ca mine, care sd lupte in continuare, in timp ce ceilalliiu spus: ';Domnule, de vreme ce neamul meu mi-a cerut moaftea, eu voi devenifoarte bogat Eiiivoi

o Elvelie a Orientului, a fost spart, transformat intr-o lard neguvernabile!.. - Da, dar cum'a fost spart? A pornit pe cale religioasd. La noi, putem fi spar[i prin migcdrivenite din partea popula[iei (zisd) maghiare, int6i sA rezolvim noi aia gi o rezolvdm gi pe asta. Eu mi agteptam ca micar creierul naliunii, intelectualitatea, va inlelege cd nu este cazulsi ne certdm pentru niste mituri inventate de primitivi, ci sd ne uneasc6 interesul de a trdi mai bine. - Are plopo/ul dreptul sd judece organele de Secu ritate? - Singuriicare puteau sd facd treaba asta eram noi, pentru cd noi ne gtiam intre noi. $tiam cine de cine aparfine, puteam sd elimindm sectorul politic gi rezolvam problema. Populalia a cerut moartea noastr6!in primul rAnd ci poporul nu are dreptul, niciodatS, si judece activitatea Serviciilor secrete. Singura lard care gi-a permis

privi cu disprel'. Asta este explicalia apariliei miliardarilor securigti sau din sectorul informativ al Armatei. Poporul nu avea. dreptul sd
juciece ceea ce nu gtia...

Securitatea nu

a avut nici o vind?

- Securitatea nu lua decizii politice. llcate inforrnaliile au ajuns pe masa lui Ceaugescu la timp, inclusiv ce s-a discutat la Malta. Tot

ce s-a discutat la Malta a ajuns pe masa lui Ceaugescu! in mod normal, in momentul in care conduc6torul deviazi de la linia
nalionald, forfele de ordine se unesc, il inlocuiesc gi cheamS poporul alteeva. insi, sd nu uitdm ci Ceaugescu gi-a ales conduc5torii forfelor armate profund devota{i gi indiferent de calitate. Aga se face ci gef al SecuritSlii a fost Postelnicu, un tdmpit notoriu gi care nu era profesionist. Ultimul gef al SecuritSlii a fost Vlad lulian, care, atenlie, nu eia profesionist. Era un om foarte bine pregatit, foarte cinstit, insi nu a lucrat in operativ. Deci, toate acele informa{ii s-au aflat. Atenlie, revolu[ionarii gtiau cAArmata trdsese in Bucuregti. Cdnd au zis "Armata e cu noi", au uitat tot. Doi: de dictatur6 gi de evolulia spre dictatur:d poate fi acuzat dictatorul, elanul gi geful SecuritSlii. Ofileruloperativ putea sd aleagi doui variante: sA'treacir in rezervd sau sd fac6 ceea ce fdcea. - Ce.rol a avut generalwl WCforSfdncules cu in decemlrte rc59?

si aleagi

14

- Rolul lui a fost destul de mare; poate mai mare decdt binuili. l\u gtiu gi daci doarme linigtit, cd Ceaugescu l-a fdcut om 9i el l-a impugcat. in concluzie, dacd fiecai'e igi permite si judece serviciul

propriu secret de pe pozilia sa, ajungem o naliune de anarhigti. c - Spunea$i cd ali lucrat un '*n in pe cont - Dvs. gti{i c5 eu sunt primul.care a intrat in Kremlin propriu. Dacd mi prindeau, md impugcau! Cei care mi-ali urmirit

Basarabia'."

c6r!ile, gtili. Am fost arestat in Transnistria, in fala pistoalelormitralierS. Cine nu a cunoscuit gustul nenorocit al morfii nu poate discuta cu mine. Aicieste vorba de altceva: de schilodirea specific6 muritorilor de profesie. Am fost arestatin Uniunea Sovietici de doui ori 9i m-am intors in patrie, mi-am vdzut in continuare de treabd. Altceva: eu nu am triit drama celor tridali de Pacepa, cdrora le-au oprit farniliile in strdinbtate. Ei au putut sA fugi peste granile 9i ii agteptam- noplile gi ii cazam. Un an intreg numai asta am ficut' Cine nu a triit o dati in lumea asta fArd de via{i, unde nu ai aiti speranla decdt si mori mai devreme sau maitdrziu, nu are dreptul sd judece! Vd spun cine m-a lucrat pe mine: nepotul lui Gheorghe Oprea din C.C. Deci, dia foarte devotali nu luptau pentru naliune, luptau pentru clan.'Eu am recunoscut sincer: sunt un fanatic foarte
bine educat. Pentru mine, in afard de na$unea mea nu existd altceva.

75

S.C. ROBIIIRJ CTGCTROMCTRI S.R. CNNIOUR

I '100 Croiovo - JucJ. Dolj - str. Boriero V6lcii nr. 9 -l I .l55.968 Tel.: 05.| -155.269; Fox: 05'l-1 55.26q

PRODUC pt UVR0Zfr: *
TRRNSFORfVIRTORR D SUDURA Tru ONTNR

3.28 I{VR

lo220V/380V
{, RDRSOqnC

fl nOBOTt nUTg - 12-24-60-1 00 V / 3sO R * lfvlP[TITURR DIN SRRMR 6 2-3 mm

20 it,zO; eOX 40; 50 X 50 mm - h=0,5 - 2 m
'F CONFCfl l f'/ITRUC DtVftS

CU OcHlURl D

",

TlNlcfltGRt cRsNtcfr st tNDUsTntRLfr

RCPOfifr:
fvloTonB t$ntc lru onrnR 0,15 - l60 t{tu 22088At660V {, coNvRTtzoRR suDunfr iN GRfylR l0 - 28 l{tt 350- 500 A;22O,E8OV LCIROPOfIIIP l{flMf{; HBC; (PT etc '& snnnNF 3-6 ruNt
'rr

CONITRCTRTI.N f SI NU VCTI RGNCTR ! ,t

Vineri, I 0 octombrie 1997. Conferinld de presd

org an izald I a Fi larm on ica " Qlteni a",

cu ocazia infiinldrii, fn Doli, a primei filiale a Partidului Vielii Sdndtoase.

..iN
Sr

1O

o
-

ANI, VOM ASIGURA UN LOC OE UUTICA LocurNTA perurnu FIEcARE RoMAN!"

(OB IECTIV

MAGAZIN

r.

2 /06. 1

L 97)

Domnule Pavel Corul, pentru inceput, cilteva consideralii

despre Partidul Vielii Sdndtoase. - Majoritatea celor inscrigi in partid sunt oameni tineri, hotdrAli si facd treabS, sd explice cdt mai bine Programul gi Statutul partidului, s6-l faci cunoscut'in mase gi s6-l traducd in via!5. Programul

ficut pornind de la premisa cd noi suntem deja trecuttll, copiii gi nepolii nogtri sunt viitorul, deci trebuie sd construim o societate de tip nou pentru ei, in care si se simtd bine, s6 trdiascd o viald liberS, demni. Acest partid este un partid tdn6r, este primul partid echilibrat chiar din formare. Aici nu mai este o intdmplare, pentru cd in toate filialele a apdrut in numir egal femei 9i bdrbali. Este unul dintre pulinele partide care au introdus in Statut un articol special cu interdiclii la intrarea in partid gi un alt punct in care s-a stabilit o limitd mai indelungati de inregistrare, respectiv fiecare membru fondatorsau fiecare persoand care doregte si intrein partid parcurge o perioadb de 2-5 luni de verificiri, inainte de a obline carnetul
a fost

de partid. Deci, noi am introdus candidhtura de partid, cu o perioadi de verific6ri, timp in care ne lamurim daci oamenii au
venit cdtre partid cu intenlii serioase, dacd ?-si pot insuqi Prograrnul gi Statutul,. dacd prin faptele lor corespund cerinlelor din Stat'.tt gi dacd nivelul de pregAtire gi stilul de activitate pe care il practici asigurd indeplinirea Programului. Deci, noi suntem un partid creat in jurul unui program gi nu in jurul unei persoane. Dacd veli auziafirmdndu-se cA acesta este parlidul lui Coru!, nu este adevbrat.

Acesta este partidul vielii rominegti, se nagte din realitdlile romdnegti, pe o doctrini proprie, originali la nivel mondial. E
o doctrin'i care gi-a propus sd rezolve interesele tuturor detSlenilor

naliunii, imbinAnd armonios interesele liberilor intreprinzdtori,

promotorii noului, a dezvoltdrii rapide, cu interesele marii rnajoritSli a naliunii. Deci, acest partid a fncercat, 9i eu zic cA a neugit, sd imbine armonios qi fericit eN*r^nentele de progres din societatea socialistS, creAnd un mode! de societate postcapitalista, ?nr care marea majoritate a cetdlenilor pot lucra ln sectorul economic'de stat, iar cei care doresc sA meargi pe drurnul liberei iniliative nu au nici un fel de ingridire in Cir"eclia acumul6rii de avere, cu exceplia ingrddirilor stabiiite prin lege. Partidul are ca principiu de bazi folo79

frumos, exploziv 9i mincinos, cum ar ti partiOut Ultimei $unse, Partidulsperanlei Romdnegtietc, Eu am ales PartidulVie[ii Sdnatoase pentru a vd aduce aminte de ceva: valoarea suprem5 pe aceastA planetd este viala. Am uitat sd trdim o viagi noimalA. Am inleles, nu vd spun in ce conjuncturd dureroasS, c6 toati averea lurnii, toatd gloria din lume, nu poate salva o singurd viala. Atunci am creionat acest tip de societate, in care majoritatea oamenilor: vor fi multumili, pentru cd vor avea un minim de siguran!6, necesar uneivieli normale. Siguranla personali 9i nalionali este un factor de sinitate. Dacd noi vom'lua puterea curdnd, in termen de zece ani (eu vd spun ci putem 9i mai rapidl), vom asigura un loc de munci pentru fiecare cetdlean al patriei care doregte sd munceasc6,
vom asigura o locuinld pentru fiecare om cdsdtorit gi toate drepturile de odihni; asiguriri de bdtrdnele, asiguriri de boala., perioade de concedii etc. Sd nu md intreba[i cum le vom asigura. E foarte simplu: le-am asiguratin socialism, cAnd erau rigiditSligiinchistiri, le putem asigura giacum. Eu am pus termenul de 10 ani ca termen limitd. - Cum vedeli evotulia sectaruluieconomic? - Noi luptim ca economia statului sd fie ralionald, ln care concurenla si fie legea iar limitarea concurenlei si apari numaiin cazul crizelor de supraproduc{ie. Ne adresdm, cu precSdere, celor care creazd cu bralele sau mintea. Noi consideram ci progresul omenirii s"e face prin liberi intreprinzdtori, inventatori, exploiatori. Tipuleconomiei, in viziunea noastrd, este economia mixti, de stat gi particulari. Ne punem problema intiririi atAt a sectoruluide stat, cdt gi a celui particular. in toate statele puternic dezvoltate existi un Se3tor de stat planificat, care asigurd locuri de muncd pentru majo-

sirea gtiinleiin activitate gi limitarea activitS[ilor religioase in cadrul activitSlii statale. Activitatea religioas6 trebuie sd fie benevold, respectAnd principiul libertilii de congtlinld. Noi militdm pentru un stat laic, republican gi dernocrat. in interiorul acestui partid nu se poarta nici un fel de disculii cu caracter religios. Fiecare are dreptul sd creadd sau nu intr-o religie sau alta. - De ce Partidul Vielii Sdndtoase? - Este un nume ciudat in apardnli. Puteam si aleg ceva

ritatea nafiunii, venitrlri pentru stat, care sunt redistribuite citre sectorul neproductiv, asigurdnd sindtatea, apararea, cultura gi inv6!5mAntul. Noi militim pentru refacerea funcliei economicoadministrative a statului romin, pentru intdrirea functiei de
cond ucere, orga
n

iza re gi control economi c. in'cacjrul aeestei iu ncli i,

80

militim pentru dezvoltarea laturii reprezentative.de promovare, a

propagandei economice a statului romdn in strdindtate. intrucAt din produsele minlii 9i bralelor noastre vom putea obline venituri mult maimari din comerful exterior, considerim cd trebuie sd dezvoltim relaliile economice cu alte state, p,in intermediul statului, ca instrument moral, juridie gi politic alintregii na[iuni, instrument care trebuie si ne asigure pdtrunderea pe piele strdine pe care le-am avut sau pe care le putem cuceri. Considerdm cd liberiiintreprinzStori romdni nu sunt capabili s6 aclioneze pe cont propriu pentru cdgtigarea pielelor gi Suslinerea unor campanii publicitare in strdindtate. Din cauzaaCeasta, acest sector, intim legat de produclie gi desfacere, va reveni integral statului, iar firmele romdnegti vor beneficia de acliuni de propagandd gi ajutorare in mod gratuit din partea statului. - Cum vedeli dezvoltarea sectorului particular? - Noimilitdm pentru dezvoltarea uneimigcdride masi, a unui curent, in vederea folosiriieficiente a inteligenlei romdnegti, pentru gisirea unor solulii de eliminare a actualei crize economice, sociale, politice gi morale. Vom propune spre legiferare o lege prin care orice intreprinzitor, inventator, inovator sau descoperitor de ceva

nou 9i rentabil in plan material sd primeascd o cotS-parte din beneficii. Vom propune actualei puteri sd infiinleze, la nivelulfiec6rui jude!, o comisie formati din oameni de specialitate, care sd primeascd din partea or"icirui cetilean solulii gi propuneri de imbundtSlire a activitSlii 9i vielii. Noi sperdm c5, prin mobilizarea potenlialului creator al intregii naliuni, vor apirea nigte solulii, care ne vorajuta sd facem progrese economice. Datoriti naivitdlii noastre gi a unor lideri propulsaliin anumite structuri, anumite obiective gi ramuri industriale romdnegti suntin pericol de a fiacaparate integral de cdtre trusturifinanciare striine, ceea ce ne va aduce in situalia de a cumpira pr:opriile noastre produse la prelurifoarte mari, Dacd nu suntem atenli 9idac6 nu colaborim sincer,:s-ar putea ca majorilatea avu[iei na[ionale sd treaci in proprietatea unor trusturi strdine, care vor dicta nigte preluri potrivit intereselor proprii.

in
-

.,SUNT MANDRU CA AM LUCRAT senvrclrLE sEcRETE ALE RoMANIET !"

(OBIECTIV MAGAZIN nr.4 3/1
3.

I 1.97)

anul 2000 ve{i fi un partid parlamentar 9i cdvd bazali pe semnalele din SRl, Arrnatd gi Polilie. Credeli cd
SpuneAgi cd in

8l

cei corupti dinacesfe sfru cturi vor adera Ia partid? Considerali cd schirnbdrile fdcute au avut ta bazd criterii politice? - Generalizarea in domeniul social este periculoasd, Nu poli spui c6 Politia este coruptS! Existi unele cazuri izolate. Noi nu ne bazdm pe faptul ci tot SRI-ul, toatd Armata sau Politia ne vor vota. Este altceva: spiritul de ordine gi disciplind pe care noiil aducem

si

?nviala publicd va atrage, in primul rAnd, segmentele care igi doresc dezavu6m spectacolul polltic. Considerim c5 politica este o meserie curatd, care a fost murdiritd numaiintAmplitor, datoritd unor oameni nepricepuli sau riu intenlionali. Fenomenul corupliei in societatea

ordine, disciplind, care s-au s6turat de haos $i nesiguran!6. Noi

romdneascd poate fi eradicat. Corup[ia are

doui

cauze funda-

mentale: slibiciunile sistemului gi slibiciunile persoanei. Prin masuri severe, dure, putem eradica coruplia. O bun6 parte din coruplie a fost promovatd pe cale politicS, deoarece partidele infiin[ate ini[ial s-au infiinlat anacronic, anapoda gi contra naturii. S-au infiin{at de sus in jos, pe o stare de spirit sau din interes gi nu pornind de la un program, de.la om la om, de jos in sus, cum suntem noi. Noi venim sA rezolvim problemele in spiritul vielii. in aceastd !ar5, nu vom ajunge nici la pacificare sociald, nici la dreptate, nici la cinste, nici la vial6 norma16 dac6 Justilia nu va funcfiona ireprogabil. Dl. Emil ConStantinescu trebuia si spunA: din clipa aceasta, nici o cauzd penald nu dureazd mai mult de 10 zite.AtAt. Eu.vd spun ci firi a brusca, fdrS a incilca drepturile cetileahului la aparare, un caz de coruplie poate fi documentat cel pulin parlial givinovatul condamnat in scurt timp. Dupi aceea, urmeazd documentarea pentru alte fapte, pentru cd coruplia nu inseamnd o singurd faptd penala. Eu consider cd tactiqa de atac trebuia si fie condamnarea pentru una din fapte, ascunderea dupd gratii, dupS care descoperirea treptati a tuturor faptelor. Oameniide rAnd asta agteapti, dreptate socialS.

- Care este orientarea politicd a partidului? - Eu am scris in carte cd noi suntem de centru-sus din urmitorul motiv: consider c6 tiparul lansat de manipulatori cdtre oamenii nogtri
politici giinsu$it de acegtia este gregit. Nu existd centru, stdnga gi dreapta in via[a unei naliuni. Este o impirfire artificialS care nu exprimd adevdrul cu privire la un partid. Considerdm cd partidele trebuie sd fie cunoscute prin programele lor. Din cauza asta am bigat Programul partiduluiintr-o carte interesantd, care va fi pa(ial distribuitd gratuit, citre toli cei care aderd la partid. Fiecare va avea cartea in bibliotecd gi va citi Programul gi Statutul. eine nu le-a stddiat (il testim!) nu intrd in partid. O doclrind adevdrati, cinstita
82

trebuie si cuprindi gigrija fa!5 d'e marea naliune qi proteclie pentru promctorii noulu!, li!:eriiintreprinzatrlri. Noi vom fiin opozilie fa!6 de actualii guvernanli, care au un progi,inr par[ial dictat ciin afard. Al6turi de cele $pu-qe pAnA acum, vd asigi :"cd acest partid este gi un pa*id al demnrt&iii na{ionale" - Ce"qsrcreraff ed +sfe un avantai sau un dezavantai ed

Iwmea y#.eumoa"gfe ea fosf afi$er de Seeurifate? Apari$iile ediforuaie de pdnd aaufft vd-avantaieazd saw nu? - fiste un rnar"e avantaj cd arn pornit ca scriitor, f6rd intenlia de
a ajunge vreodatd orn politic. Arn publicat 34 de cdrli, intr-un tiraj de 3.500.000 de exer-nplare, din care 6 de arta succesu/ui. Baza ini[ial6

esie formatd din cei care au aplicat sfaturile din cbr[ile de arta
succesului gi au rei.rgit.'8aza este formatd din cititori care, timp de 5

ani, mi-au studiat opera psihologicd gi economic6, au ajuns la conpluzii similare rnie gi au venit direct alSturi de noi. Faptul ci Pavel CoruI a fost ofiter de t\4arina, a lucrat in Direc[ia de Contraspionaj Militar gi a fost seful Biroului C,rhtrainformalii Cin DIA este cun*scut de la rnine. Cine vrea e* r'n6 judece dupfr ce arn idcut irr peri*adb sociaiist*, in Direclia iV a -securitilii Statului, sd vin6 sd
rnd acuee. Deci, r*u sunt rnAndruq cd ani lucrat ?n aparatul de informb{ii ai statui,-.ii r,:*iAn gi arn aparat actualul aparat cie informalil.al statului -lbt romAn. timpur!, de la aparilia prin:eior forrute slataie. a fost nevoie cle spir:rii qi cnntreisptr:ni., care au lucrat cu acrrlea$i nretode gi v*n lucg"a rnereu. lJinccio de caracterul ideologic *l unei societd[i, noi trsbuie sd ved*nr ii-rteresel* ccn"llnn ale rcn'i$nilor gi rorn$nii au nevoie tle seruicri secrete. Faptul c* i:m cst 19 ani, ofiter ln Securitatea Ror''t&n*, creatd dup6 1964, gi un an ofiler d* informalii la {'Jfi/l 0215 est* o rnfrndri* pentru nnine" l'"lu.nr-a dat r-rirneni aiar6. Aur un'rblat de ,ryrr-ilte ori si nia aducd ?napoi. Cei care au fost interesali
f

nnA apreciaza pentru ce am f*cut atunci {6 ani am !ucrat cu striinii) gi pentru ce*a ce fec acum. Deci, conslder cA faptr-rl cA am lucr^at in mLjncfl informativd siArrnatb mi-a asigurat o gdndire pragrnaticd, reaii*t*, un sistem de orEanlzare bine pus la fiunct, pentiu c6 la noi secunda era secuncd, ordinul era ordin, cuvAntul dat r*ra respectat, iar pi rSspunderea era cumplit6. in fala dvs, se aflA un orn chinuit, la un rnonlent cJat, de rSspundere. Daci eu nu fac ceva ce trebuie s5 fac, sd gtili cd mA mustri congtiin!a, in adev6ratul sens al cuvdntului.

de activitatea rnea

83

"PE FRTPTURT9fl; it
M

von srAgm

EIVIBRII PARTIDU LUI !''

0B1ECTIV MAGAZIN nr.44/20. t 1.97)

o '

- Gepfuereavelidespre/rpsa derd'spundereacetordinPutere? politici gi au luat misuri

- Am afirrnat cd unii oaineni politici nu au simtit rAspunderea cAre u afectat interesele nalionale sau

ale unor categorii de ceidleni" in momentul in care in aceasta {arA existd pensioiari ce trdiesc din pensii de mizerie, consider cd este iresponsabilitate politicd sd-iifixezi salarii de milioane, sh curnperi pentru Parlament magini strdine seuR'lpe, sd faci deplasiri inutile in shdinState. Daci e auster,itate; sd o sirnlim cu tolii, de sus pfind.ios! Eu le-am atras atentia ci trebuie alegi oameni nesponsabili, care sd-gi respecte cuvAntul dat ?n fala naliuni. Aceastd iresponsabilitate trebuietaxatd prin dvs., ziarigtii, care sunteliochiulde pazaal naliunii.

-Carces{epozi{advs.fulddemadulincarcsDnttrafuFziarigtii?
- Suntem intr-un fel sau altul colegi. Breasla ca're rn-a primit, in rnomentulin care statul rom*n nu a maiavut nevoie de ofiieride info.rmalii buni gi devotali, a fost breasla ziarigtilor. Nu am incetat sd gr*ndesc ca un ziarist. Nu este nevoie de o lege a presei. La judecata dintre un ziarist gi un infractor pe care nu l-a putut proba decAt patiai ziaristul, trebuie sd participe 9i un reprezerilant ai organiza[iei de breasl6. E neVoie sd faceli o breasld mai serioasi, depdgind 'criteriile politice. Nu trebuie s5 vi lSsali manipulaJi sau dezinformali. Breaslaziarigtilor este direct vizati de cdtre cei care dezinformeazd gi manipuleazd. *Statutul ziaristului trebuie intdrit printr-un statut comun de^breasld, un siatut care si asigure ziarigtilor respectul in soeietate. ln acel statut, trebuie si se asigure ziar1gtilor nigte facilitali economice, pentru cd tr,ebuie si recunoa$tem ca ziariptii nu sunt oameni bogali. Existd tendinla de timorare gidescuralare'a ziarigtilor in activitdlile pe care le desfSgoard in slujba naliunii. Conform legii,

'

pentru calomnia gi insulta prin presi, la cererea pirlii vit6mate,

ziaristul este pArdt, nu incuipat. Ziaristul are dreptul, cu ajutorulorganelor abilitate, si probeze veridicitatea celor afirmate. in momentul acela, procurorul degedin[5 trebuie si inceapd automat urmSrirea penalS irnpotriva infractoruiui. Aceasta o putdli impune numai prin unire, Venili cu un proieit de lege care sd vd giranteze drepturiie gi

dali-lPariamentului.

'

- Vd considerali nalionalist? Vd sim{tli aproape de C.V. Tudor, Adrian Pdun'escu gi Gheorghe Funar, care gi ei 3e co ns i derd n ali o n a I i gti?
84

- Nalionalismul nu este apanajul unui lider sau partid politic. in fiecare om existd o anumiti demnitate nalionald. Nationalisrnul este sentimentul curat 9i sincer de dragr:ste pentru naliunea in care te-ai ndscut, de respect pentru stribuirii acestei naliuni gi dorinla de a pdstra valorile supreme ale naliurrii. Din acest punct de vedere, eu sunt nalionalist. Noi suntem popoiul ci.t vocalie creatoare. Nu avem vocalie cuceritoare gi misticd. La noi, pdni 9i nagterea se numegte

facere. Suntem ndsculi sub zsdia verbului a f.ace. Deci, asta inseamni iialionalism gi sunt nalionalist. in momentulin care am vizut ci savanlii lumii au calculat cd mai avem 1% ganse de a trii in mileniul lll, pe mine m-a apucat groaza gi am inceput sd scriu.
Noi ne-am propus sd nu criticdm persoana, ci conduita, faptele,

Activitatea domnilor Vadim, Pdunescu gi Funar este nalionalistS.

Eu consider cd in perioada aceasta grea, de mare zdpdcealS, aceste trei mari personalitSli romAne au !inut aprinsd flacAra romAneascd. Modul de a prezenta lucrurile, la cei trei, este diferit de al meu. Personalitatea lui Pavel Coru! este personalitatea unui lupt6tor, nu a unui scriitor sau poet, deci este formatd intr-un anumit tipar, foarte riguros, in aga felincdt spune ce vrea, igi cenzureazi sentimentele gi pune punctele pe '7"de pe pozilia omului care cunoagte munca informativi. Domnii Piunescu giVadim sunt poeti, Eitr,6iesc mai mult sub imperiul sentimentelor gi de aceea gi declaraliile lor sunt poate mai explozive decAt ale mele, dar asta nu inseamnd ci sunt extremigti. Niciodati nu au spus: rom1ni, iegil!in stradd giomor1li ungurii!Faptul cd au folosit, in discursul politic, cuvinte specifice domeniului literardin care vin, nu inseamnd ci sunt extremigti. Eu nu sunt avocatul dAngilor. Vd precizez ci Vadim m-a lovit de nenumirate oriin revistd. Dl. Funar nu are pregitire de om politic ai a fdcut gregelile pe care le gtili. Faptul ci acegti domni au folosit inclusiv metode neortodoxe de contracarare a acliunilor UDMR-ului ca agenturS a Budapestei" nu le poate fi impuiat: au lovit in interesele UDMR-ului gi celor care ii sustin din Budapesta, nu in populalia maghiarofon5.

La ora actualS, CDR-ul gi-a dat seama ci UDMR-ul este un aliat periculbs. Noi am gisit in partid o solulie mai bun6: am considerat cd pacificarea natiuniitrebuie si inceap6 cu distrugerea diversiunii

minoritSlilor. Nu existd minoritate etnici sau nalionali, existi minoritate cultural6. DacA se consideri apartenenti la o alti natiune dec6t cea romdni, sb meargd in naliunea aceea, pe teritoriul national respectiv! Pe teritoriul nostru nu existi decOt minoritdti culturale, care nu au dreptul s5 infiinteze partide politice gi organe adminis85

trative. Noi am precizat clar: statul romdn asigurd integrarea armonioasS a minoritblilor cultuiale in viafa naliunii romdne, prin insugirea

culturiigi limbii rorn6ne. in partidulnostru velivedea minoritari. - Cum, cdnd gi unde v-a venit ideea formdrii partidului? -Ast6-iarnd, in timp ce scriam "Ghidulvie{iisdndtoase", mi-am dat seama de ceva: o parte din mdsurile ce le recomand acolo nu

pot fi aplicate

f6ri

o grupare de suslinere, fie ea partid sau stat. Am

lucratfoarte mult la aceasti carte (4-5luni)fiindc6 mi-am propus sd direclionez pagii unor romdni care vor s6 reugeascd in via!6 citre aceasti direclie, viala. Deci, in timp ce scriam, mi-am spus: domnule, eu singur nu voi putea face prea multe. A rdmas o idee. Nu intenfionam sd formez nici un partid. in momentul in care am vdzut cu cAtA dugmdnie nigte birocralidin Guvern declarau cd este nerentabi16 intreprinderea cutare, cd trebuie desfiinlatd, m-am intrebat: oamenii dgtia sunt dugmanii propriei naliuni, nu-gi dau seama ce fac?YAzAnd cd merg inainte cu atAta lncbpdldnare, m-am hotir6t siies la bdtaie, gtiind cd md vor bubui pe toate pirlile. in momentul in care m-am hot6r6t sd infiinlez partidul, m-am gAndit sd scriu gi
un roman, cu care si lansez Programul. Atunci am calculat gi ideea de a md adresa cititorilor mei, care deja erau pregitili psihologic si receplioneze anumite idei. Surpriza a fost maxim6, pentru ci, de

regulS, un tiraj de 20.000 de cirli se vinde intr-o lund. Asta s-a vdndut in jumdtate de luni gi a trebuit sd tragem al doilea tiraj. Asta inseamnd ci aldturi de cititori au apirut gi persoanele interesate. Rezonanla este pe intreaga !arh. Am primit telefoane de la foarte mulli oameni, chiar din sate, care doresc sd formeze celule de partid.

- Care esfe sifuafia partidului? -Am lansat pe 15 septembrie Programul, prin cartea "Sfdrgitul lmperiului ascuns". Am calculat cd timp de o luni gijum6tate c54ile se vor distribui in teritorii, vor fi studiate, vor apdrea din proprie iniliativd primele celule gi seclii gi cam la inceputul lunii noiembrie voi fi chemat la infiinlarea primelor filiale, Spre surprinderea mea, reaclia a fost neobignuitS. C6r[ile mele s-au vdndut in jumdtate de lun6. Dinspre filiale citre fondatori au apdrut primele iniliative iarin
Bucuregti presiunea este foarte mare. Era nevoie de o noud migcare politic6 curati, formatd in general din oameni nepitali, care sd poatd

prezenta fapte. La ora actualA avem semnale ci s-au cristalizat urmitoarele filiale: Suceava, lagi, Brdila, Constan[a, Giurgiu, Bucuregti, Dolj, Hunedoara, Alba, Gorj, Argeg, Prahova, Mureg, Cluj, Oradea.ln maxim doud luni, vorfiinfiinlate mai mult de jumAtate
86

din filialele din [ard. Dac6 presiunea de jos in sus'va fi mai mare, vom putba sd ne inscriem mai devreme de martie gB, cum am

calculat inilial. .- ii sfagie ceilalli!Aeest partid se structureazd in jurul cititorilor scriitorului Pavel Coru!. Pe aceastd direclia a pornit gi merge. La intrarea in partid am fost foarte atenli la cine gi de ce a venit la noi. in momentulin care am simlit cea mai miciintenlie de a depdgi treptele obligatoriigide a veni numai s5 candideze, am spus: noi nu candiddm la primele alegeri. Noi pornim ca nigte oamenicare sunt congtienli ci noi nu avem nimic de impir[it. Noi avem numai dorinla de a face, de a pune in practicd programul. - Ce pdrere aveli despre modulin care se face reforma

- Cum veli evita pdtrunderea fripturigtilor in partid?

noi considerim ci Armata trebuie sd lucreze dupd o doctrini nalionald, sd pbstreze tradiliile de apdrare a teritoriului nafional. Ne impotrivim formirii unei Armate de tip mercenar, intrucAt aceasta nu ar servi intereselor educative 9i instructive ale intregii populalii masculine. Acesta este un model strdin, foarte scump. Existi specialit6!iin care este imposibil si fie numai profesionigti (ex. : infanteria). Recunoagtem caracterul strict profesional al unor arme, care trebuie infiinlate urgent pentru a ne apdra dupi cele mai moderne metode: trupele de,comando, Eherild 9i teroare, prin derivare de la vAnitorii de munte gi infanteria marinS. in acest domeniu trebuie si avem 100% profesionigti. Majoritatea Armatei romdne trebuie sd fie formatd din ofileri, subofileri, maigtri militari gi soldali, care trebuie s6-gifacA datoria tradilionala fali de patrie. Ne pronunfim impotriva intririiin NATO gi a oricdr^ei alianle militare. lntrarea int;-o alianld este costisitoare gi cu acei bani putem asigura relansarea economici. NATO nu a apdrat pdni acum nici un interes al unui stat membru, ci numai interesele econornlce gi politice ale finanlelor ascunse in spatele ei. Noi nu vrem nici o alianld. Suntem capabili sa neapirim circular teritoriul impotriva oricarei agresiu ni. - Cum apreciali declaralia tuiAflrian Severin cu privire la spionii din partide politice gi redaclii de ziare?
87

in afaceri internalionale c6tre Extremul Orient. in aceste condilii,

in r1ndul Armatei? - Partidul susline ci Romdnia trebuie si fie lari neutrd, care automat devine lari bancard, lari de investilii striine cinstite. Statutul de lari neutrd ne va transforma in placd turnanti

- Dl" $evcirin a ficut o declaralie de o gravitate rar intilniti in viata politicd romdneascil Calilatea sa oficia16 aljraveazd

afirmaliile. Dl. Severin are doud posibilitSli legale, pe care eu le consider absolut obligatorii: si nominalizeze persoanele invinovdlite gi sd prezinte probe in acest sens sau s6 demisioneze. Nu existd o variantd de scildare, respectiv i-am dat probele lui Harnagea sau domnului inginer Georgescu gi am scipat. ln calitate de ministru de Externe, nu trebuia sA spund aceasta, mai ales cd nu a spus-o din gregeala. Tendin[a de a scdlda-o estb o tendinld pe caie PNICD-u| a taxat-o corect, cerdndu-i lui Severin demisia.

'
Ce

.,

LA ALEGERILE ANTICIPATE, VOM AVEA 6% DIN VOTURI''

(OBIECTIV MAGAZIN nr.45/27.I Lg7)

pdrere aveli despre PD?

'Din PD nu-mi place, in primul rdnd, pregedintele! Vd spun gi

de ce. Nu are dreptul moralde a candida. El acuzd socialismulcare

a fost introdus in lard de pirinlii lui, nu de ai mei. ln momentul in care tatil lui a pitrfuns in Romdnia cu trupele sovietice, el nu avea dreptul moral si candideze. PD-ul e in scidere de popularitate. Bazalor a fost in Moldova gi acolo popularitatea le scadb vertiginos. Precizezc6 doiprimaricaie au candidat la PD, moldoveni, oimeni spriogi, au vizut cd au gregit gi au venit la noi. Abia dupd ce vom Tnscrie partidul, vom anunfa: avem at1lia deputali, at1lia senatori, atfllia primari gi consitieri. Nu spunem nibi mdcar de unde au'venit. Eu nu cred in trAddtorul Pacepa, ?nsd acesta a scris doud cirfi. in una este men{ionat Petre Roman gi relatiile sale cu Zoe Ceaugescu. Acolo se precizeazd clar cd tatdl lui Petre Roman a fost ofiler NKVE

gi

ci

Petre Roman este agent. Asta scrie Pacepa, sb r6spundi

Pacepa! Eu am binuit, imediat ce a lansat Severin bomba, ci este pe linie Pacepa, pentru cd existi un curent gregit de reabilitare a fogtilor tr6d6tori din Sbcuritate, care au trddat la irnericani. "Ei sunt condamnali la moarte de Justilia rorndnd gi au distrus foarte rnulte lucruri prin trddarea lor. Au trbclat cei care au fost coruptibili.

observd o oaracare agitalie potiticd. Aapfrrut partidul poiiticdt. Dus., ca afi{er tle informa{ii, fnfiin(ali un partid. Ce se va intflmpla in '98? lntre mine gi Melegcarru gi Migureanu nu existd nicio reialie.
- Se

lui Melegcanu, Mdgureanu a intratin

.

t88

A apdrut o gtire fals6, cd eu gi Melegcanu am fi conspirat sub ordinele

lui Mdgureanu. Nu v6 supdrali, eu md consider un om de valoare mai mare decAt a lui Mdgureanu! lntre mine gi lr/dgureanu vor fi

mereu relalii tensionate. Despre Melegcanu am pdrerea cd a

dezertat dintr-un partid care l-a f6cut om gi mie nu-mi plac dezertorii, nici cAnd sunt de la adversari. Eu am fdcut partidul din cauzele care le-am spus clar. in momentul in care am v6zut ci igtia vAnd totul, de parc5 ar fi dugmanii naliunii, am hotdrdt sd fac acest partid. Nu colaborez gi nu discut cu Melegcanu gi Migureanu. Daci aveli pirerea ci ei au ficut ceva nou, vd ingelali! Migureanu gi-a fdcut un partid dinainte, sperdnd si-lfabd partidul nr;1 din RomAnia. Nu are nici o gansi pentru ca este un partid cu o ideologie fdcuti de fogti activigti de partid. Partidul lui Melegcanu este tot o bucatd din PDSR. S-a format un singur partid nou:'PartidulVielii Sinitoase. Alegerile anticipate au fost punctate de doui ori de dl. Diaconescu. Nimeni nu gtie daci vor apArea alegeri anticipate. Cu certitudine, actuala putere nu le doregte. Eu nu sunt dintre aceia care cred in rezolvarea problemelor prin violen!6. Sunt for[e care gi-au propus si declangeze in iarna asta ceva violent gi eventual alegeri anticipate. Deci, marii corupli au tot interesul sd cheltuiascd din ce au furat pentru a dirdma actualulguvern gia-giasigura, din acest punct de vedere, o salvare. Dacd se va ajunge la alegerianticipate, garantez cA partidul nostru, daci va fi inscris pdnd atunci, va lua minim 500.000 de voturi gi asta inseamn6 circa 6%. De ce garantez? Este treaba mea. Sunt secretele de partid... - Care esfe simbolul partidului? - Este inima rogie pe fond albastru. Sb v^5 spun de ce. Este simbolul vielii. Este gi un scop pragmatic aici. in timpul campaniei electorale nu poli desena cheia sau trandafirii. Este greu. lnima poate fi desenata ugor...
,

"PARTIDUL VlETll SANATOASE AR PUTEA DEVENI CEL"MAI PUTERNIC RTID DIN ROMANIA!''
(OB IECTIV

MAGAZIN nr. 4 6/04. I 2.9 7)

- Ce gtili despre costurile integrdrii in NATQ 9i UE? - Nu gtiu nimic. Pot si fac numai unele deduclii logice. Noi trebuie sb c6p6tim incredere cd suntem cineva pe aceastd lume. Daci naliunea romAni se ridica ferm6, hot6rAtd 9i igi impune
89

condiliile, vd asigur cd NATO va pl6ti sd aibd baze pe teritoriul romdnesc. Eu nu am scris int6mplitor "Good bye NATO, mon arnour!". Nu vd reproduc tot folclorul cAntat de Balaiul, dar vi precizez urmitoarele: grecii au avut baze NATO pe teritoriu gi au
fdcut demonstralii ani in gir sa scape de eie. Grecii nu sunt un popor lipsit de pragmatism. Ag zice cA sunt mai pragmaticidecAt noi. Unde este un grec, un evreu gi un armean, nu incape dec3t cel mult un oltean! Un romAn obignuit nu incape. De ce au dat grecii afard bazele militare americane? Pentru ca prima loviturA a poten(ialilor adversari vine la frontierS. De ce nu fac un experiment, sd declare neutre Ucraina, Romdnia, Bulgaria gi Cxeda? Nu au nici un interes... - Sunfe{i un partid conventiana!? - Noi nu suntern convenlionali. Nu suntem plini de morgd.

Suntem un partid neconvenlional, <Jiscutam omenegte. Avem gi luptdtori neconvenlionaliin rdndul nostru. Conformismul nu ne este
propriu. Avem romAni obignuili, care stiu sa fac6 totul dar ce facem.,

facem temeinic gi serios, e cam tirnpul s6 vA spun ce am f6cut eu in tot acest timp, cu seria Octogonul. Am prezentat valorile lor supreme gi apoi le-am distrus. Eu nu spun ci aceasta are un efect magic dar are un efect. in primul rAnd cd i-am supdrat, i-am deranjat. Bubulii erau zeii din zodia Scorpionului. Bul inseamni scorpion in limba ebraicd. Doi scorpioni dominau planeta, la un moment dat, din punct de vedere astronomic. Deci, 69tia erau zeii imperiului ascuns: bubulii. Distrugerea zeilor 9i apoi a adversarilor este metodi de rdzboi psihologic cunoscut6 din antichitate. Asta

am fdcut eu: am purtat r6zboiul ascuns, in numele zeilor

gi

simbolurilor romanegti, impotriva celor straine - Ac[iunea din "Quinta sparti" este reald? - Nu. Acfiunea este o ficliune pentru a acoperi o treab6 reali"
Nu am de ce s-o mai ascund acurn. Deci, cu adevdrat, s-a gtiut gisa aflat ce s-a discutat la Malta. Din pdcate, cand a intrat in C.C. raportul catre Ceaugescu, in care era reprodusd disculia din Malta, a incdput in mAinile unor oameni care nu gi-au dat seama ce au in mAna gi acesta a devenit public. in momentul acela, cei care lucraserb pentru a aduna informaliiie de la Malta erau in pericol. O solulie extraordinard a apdrut in mintea lui Pavel Coruf: sa prezint acliunea Malta cu informa{iiexacte darin altd variantd. in orice caz, "cei care au lucratin Malta nu vorfi descoperili niciodati giva rdmAne in legendd acliunea superspionilor rom6ni care au lucratin Octogon. "FulgerulAlbasfru"l-am scris in doui saptimAni, de enervare, dupd

prima amenin[are primit5.

- Prircipiile din

Lqer prtidelorserqdsescfu

sbtfr.ttul

prliduluii

inregistrali. Pe masi

mas5, pentru a nu gregi cu o virgul6, deoarece am fi riscat si nu fim La mine s-au aflat Constitulia, legea partidelor gi legea p-enald.

- Am intocmit Statutul 9i Programui cu Legea partidelor pe

'

ln ce constau fondurile partidului?

- Fondurile financiare se oblin din cotizalii benevole. Cei sdraci nu

pl6tesc. Cei bogali platesc mai mult. Totul merge pe ideea de economie. - Ali format un nucleu la nivel central? -Am inceput acest partid singur. Nucleul a apirutin momentul in care eu am crisJalizat Programul. Hotirdrea a fost sa-l lansez in numele meu, pentru cd eram.cunoscut gi-l lansam cdtre cititori, pe

o cdrare deja bititoritS. S-a pus problema cine este cunoscut 9i cine va merge si infiinleze filialele: Ceilalli vor iegiin viala publicd giiiveli cunoagte. in acest nucleu au fost atrase persoanele foarte harnice gifoarte preocupate de a infiinla partidul, din toate judelele care au rispuns la apel. in acest nucleu este gid-na Oana Nu{i, care a pornit cu tenacitate si infiinleze aceastA filial6. Acest nucleu este format din oameni care au dorit si vadi acest partid din orgoliu. Acest partid a pornit de la un principiu sdnitos: noi tr:ebuie si determinim acest partid sd atragi din r6ndulnaliunii romine cei mai buni oameni, sub aspectul talentului personal gi al caracterului, sd-i determin6m si participe la viala politicd pe care au refuzat-o p6ni acum datoritd unor mizerii pe care le cunoagteli, in aga felinc6t sd formdm deputali gi senatori care s5 fie preocupali de bundstarea naliunii. Acest partid nu este un partid al orgoliilor personale. in
nucleul central au apdrut persoane integre gi competente. Noi desfSgurdm activitdlifoarte serioase. Nu suntem utopici gi nu ne punem speranle dincolo de posibilitSlile minime. Cu aparilia acestui partid

am lovit interese mari. Noi am spus clar: neintrarea in NATO gi etatizarea bincilor. Vor fi foarte mulli care vor dori ca acest partid sd nu existe."Viala oferi multe surprize gis-ar putea ca acest partid sd devind, in cdliva ani, cel mai puternic partid...

91

S.C- ELECTROPUTERE P.S. S.A. CRAIOVA

Str. CALEA BUCURESTI nr. 144; tel./fax: 0511163.944

CENTRALA i t++.+g+- int. t O+;' SO+

S.C. Electroputere P.S. S.A. Craiova livreazd piese de schimb pentru produsele executate pe
platforrna Electroputere: de inalta 9i medie tensiune; electrice gi Diesel;

9i piese turnate 9i forjate;

echipamentelor din profil Electroputere;

pe

Interuiu luat,tn exclusivitate ntru rev ista " O B I ECTM AG AZI N', in 3 ianuarie 1998, acasd la scriitorul Pavel Corut.

"ADEVARATn reRoRrgn DrN DEcEMBRIE '89 AU FOST FSJ.I-lg-TlI!"

(OB IECTIV

MAGAZIN

nr.

3 12

2. 0 I. 9 B )

- Cine a provocat diversiunea de la M.Ap.N.,In care au fost ucigi uslagii?

,

- Eu am rnai multe informalii, Nu sunt verificate, dar vi le spun in ordinea in care le gtiu. incepuse diversiunea anti-Securitate, iar Marile Puteri nu credeau cd Securitatea trage. in primul rAnd, americanii. Pe data de 24 decembrie 1989, trebuiau sd vina la Marele Stat Major, ?n Drumul Taberei, ambasadorul american gi ambasadorul sovietic, si se intdlneasci cu conducerea FSN. Era nevoie de cadavre de seeurigti, ca sa se demonstreze cd Securitatea atac6

Arrnata. Atunci, au fost chernate efectivele USLA - de cdtre g-r'al Militaru, care fusese numit in mod ilegal conducdtorulArmatei, in locul g-ral Guge -, pentru cooperare Tmpotriva teroriqtilor. in Drumul Taberei era o mare concentrare de fo(d armatd, dar nici un singur terorist... nu era. Au tras milioane de cartuge 9i... nu e nici un terorist! Coi. Trosca a fost coleg cu mine, a fost contrainformativ, specialitatea inginer chimist. l-au chemat la colaborare, insd ei nu au venit cum trebuiau si fie. Au plecat numai 3 ABI-uri, dinire care unul a r6mas in pani gi doud au ajuns p6ni in DrumulTaberei. inaintea mo(ii, se pare c6 fiecare avem cAte o revelalie. Col. Trosca a lasat sta[ia deschisi qi a transmis tot timpul ce a vdrzut pe drum. E totul inregistrat. inregistrarea afost prezentatd in revista '\"[inerama" de ziaristul loan ltu. Din acea inregistrare, rezultd clar cd, in Drumul Taberei, Marele Stat Major era atacat de o subunitate a Armatei romAne confuzionati prin diversiune. O subunitate de la Buziu tragea impotriva Marelui Stat Major gi Marele Stat Major trdgea ?mpotriva lor. Acea subunitate era formata din 2 TAB-uri, 2 plutoane de lnfanterie... Sunt descrise in comunicarea lui Trosca. Asta inseamni c5, neavind securigti cu care si se batd, au trimis unitSlile Armatei sd se batd intre ele, fapt care s-a petrecut in mai multe locuri din lara. Le-au trimis diversionigtii.. - La Marele Stat Majar, cine le-a trimis? - Nu ag putea si spun, pentru cd eu nu am fdcut verificbri in Armata. Eu am oblinut informalii din afara Armatei. linAnd cont ca sunt ofi{er in rezervd gi cd am lucrat in contrainformalii nu am vrut sd fiu acuzat de un interes deosebit pentru informalii secrete. Am lucrat ca orice ziarist. Vreau si vi spun c6, datoriti acesteidiversiuni,
"

95

uslagii au fost adugi pAni in fala porlii Marelui Stat Major, dupd care au fost declarali terorigti gi au tras cu tancul in ei! Faptul este cunoscut de mine de la ofilerii care au coborAt din clidire gi au vdzut dezastrul. in loc si se procedeze cum se procedeazd pe front, adicd si se strdngi cadavrele, le-au l6sat la dispozilia publicului, sd vadd cAt de cruzi sunt "secungtii-teroriEti", c6, uite, au indriznit sa atace pAnd giArrnata. Eu le-am replicat atunci ofilerilor de lnformalii: mdi, oameni buni, trebuie sdt inlelegeli clar cd terorigtii nu atacd cu TAB-ul gi nu vin pe la punctul de control al unitd{ii! Aveau cum sd intre foarte bine peste gard. Nu veneau in uniformS.
Ei au venit pentru colaborare. Deci; aceasti diversiune a fost pus5 la cale de citre fesenigtii-terorigti. Adevdralii terorigti ai lui decembrie 89 au fost fesenigtii! Nimeni nu mi poate convinge cd fesenigtii nu au fost terorigti, pentru ci ei au instigat la omor deosebit de grav, au determinat populalia si se inspiirnAnte qi si puni rnAna pe arme,

au dat populaliei arme, au chemat-o in locurile de micel, la TVR gi radio, unde nu erau atacali de cdtre nimeni gi unde erau forfe armate pentru aperare gi au murit o groazi de civiii nevinovali. in concluzie,

cei care trebuie acuza\i de teroare, pentru decembrie 89, sunt conduc6torii FSN. To!i, fdrd exceplie, incepAnd cu diversionigtii care au fost pregdtilidinainte...

'u Nrr TERORtgTt-DTvERStON lgTt

AU FOST PREGATITI IN UNGARIA''
(OBIECTIV MAGAZIN nr.4 /2
9. 0 1.

98)

- Se spune cd, in 26 decembrie 1989, in Romdnia a venit o delegalie maghiard formatd din primul ministru, ministrul Apdrdrii, ministrul de lnterne gi ministrul Transporturilor. -Avenit. Eu l-am intrebat pe lon lliescu intr-o carte... s - Dincflte,gtiuan,auawtonvorbiricubnlliscugiPeteRoman. - Da. Eu am caseta filmatd de Alexandru Stark. El a filmat

&

int6lnirea. Eu l-am intrebat pe lon lliescu: domnule, ce discutji putea[i sd aveli cu ministrul de lnterne, cu ministrulApArdrii gi cu ministrul Transporturilar din Ungaria, cdnd, din toate ldrile ne ajutau ministrul Sanata[ii, Tineretului, Sporturilor, orice altceva in afard de armat6? Noud ne trebuia armata? Guge refuzase Armata Rogie... - Nu existd caseta? lVu se gfi'e ce s-a discutat? d - Nu se gtie ce s-a discutat! Avem numai caseta intAlnirii. intAlnirea, imnriligarile de rigoare, dar mai mult... dupi ugile inchise,
g6

ce s-a discutat, ne vor spune Petre Roman gi cu lon lliescu. Ne vor spune dacd vorfi intrebali, ceea ce, deocamdatA, mi indoiesc, din urmdtorul motiv: [ara este condusi acuma de o altd grupare de conducere, care are gregelile eifoarte grave, in specialfali de proprietatea intregului pofor. Poate cd aceasti atitudine a fost preluati de la predecesori. Nu au schimbat cu nimic linia.'Cu alte cuvinte, sunt influenlati de aceleagi centre de for[5, din exterior... Faptul cd ungurii au participat la revolulia romdnd, nu este o noutate, a fost

probat in nenum6rate documente, a fost prdbat inclusiv prin' prinderea unor lerorigti pregitili in centre de pregdtire maghiare, insi s-a lSsat ticerea. Vd dau un caz concret: ziarul "Adevdrul" a
publicat, in vara anului 1995, o gtire. $tefan ChirilS, terorist participiant la revolulia din 1989, a fost prins in oragul Motru, in timp ce trdgea cu pistolul in nigte comeseni. Abdut, a scos pistolul gi a tras. Afost

ci a fost pregititin Ungaria 9i a trecut peste frontierd sd participe la revolulie. A[i mai auzit urmarea?
prins, a fost anchetat, a spus (articolul respectiv a fost scris de subsemnatul - n.E.D.)

-Nu.

r
gi

Pii, va rog frumos sd merge[i la Motru gisd verificalicine

ce a fdcut acolo.,. Poftim o altA gtire: atagatul militar din Ungaria in 1989, col. Toderici lon, a raportat clar:in doui tabere paramilitare sunt pregdtili fugari din Rom6nia, maghiari 9i romAni, poate mai colorali un pic. Sunt pregbtili pentru acliuni de diversiune. Ce s-a intdmplat cu aceastd informalie? Ce au ficut cei care au fost pregdtili in acele tabere? A recunoscut Chirili $tefan cdhd a fost prins. De ce nu s-a ficut public6 la televizor? Uita[i-vd, am prins un terorist!A

participat, fiind trimis de statul ungar. be ce nu s-a fdcut vdlvi?

Pentru cd echipa condus6 de lon lliescu a trebuit sA acopere urmele

diversiuniigi sA spund ci a fost o revolutie curati. Nu a fost curatd! Revolulia romAni a avut o laturd curati, cu oamenii care s-au ridicat impotriva dictaturii, gi a avut gi o laturi murdarS: interventia striinS. Pentru a fi mai clar, va rog sd lecturalidoud documente:

a) "fn tJnglarig, sunt de retinut aplicaliile batatioanelor

de cercetare-diversiune din organica corpurilor de armate care

au executat pregdtire specificd ducerii acliunilor de tuptd in

spafe/e trupelar inamice, respectiv Corputui 7 gi 3 Armatd f ntre 1 6-1 8 " 1 2. 1 989, aa{iuni finalizate cu exeautarea u n u i m arg incheiat in raioaneie situate ta 15-20 km cie frontiera Rom6tniei. Aceleagi unitaS aw executat, in lunile martie-iunie, prin
9'7

rotatie, o pregetire speciab la baza de instruire-in teren muntos de la Rezi (12 km nord de Keszthely)u.
Sinteza informativd
43

62/ I 999, M.Ap.N./M. St.M./D.l.

gi gef al Directiei Operalii, primegte, de la comandanlul

Armatei a 4-a, informalia:

b) Bucuregti, 19.12.1989, ora 14.40 G-ral Eftimescu, prim locliitoralgefului Marelui Stat Major

"Vd transmit declara[ia pregedintelui interimar al

Ungariei, Mathias Sriros, fdtcutit la manifestdrite de ta Budapesfa: < Cu suftetul im pdeat, pute m aj uta ardete n ii caredoresc autonomia. Autoritdlile maghiaie spijind caArdealul sd devind regiune autonomd. c) "tJngaia aqlioneazd... in scopul destabitizdtii situallei politice inteme in lara noastr6; cu pioitate in Transitvanh... co n d u ce re a u n g a rt m a i ac[i o n e azd p e ntru i ntem alio n a I iza re a :problemei Transilvaniei... Simulkn cu provocarea unor demonstralii ale populallei de oigine maghiard din Transilvania, tJngaria are intenlla de a provoca incidente la granild... care sd degenereze in conflict militar...Acesf scen aiu, Ungaria il are in vedere sd-l realizeze cu gtirea URSS gicu spijinilAustiei).."
Telegrama nr.0I 557/09. I I. 1989, M.Ap.N.

"tLtESCU A DESFilNTAT SECURTTATEA PENTRU A SALVAAPARATUL DE PARTID!''

,

(OBIECTTV MAGAZtrN nr. Z/ I 9.0 2.98)

insd, istoria lui caraman. Acum o si vi spun o mare taini a serviciilor secrete: ?n aceste servicii secrete lucreazd maegtri, profesionigti gi lichele, derbedei,. oameni care s-au strecurat acolo prin pile,,reialii, Tntdmplare. cei care nu pot sS"facd nimic ii invidiazi pe cei care fac giii b6rfesc, cautd motive de suspiciune impotriva lor. Eu personal nu gtiu dacd e adevdrat sau nu, dar, dupi pirerea mea, de

gi cdt nu esfe real in povestea cum cd geneCaraman ar fi cotahorator sau chiar ofiler KGB? - Eu, pe Caraman, nu l-am cunoscut ca ofiler de Securitate. -aluns L-am cunoscr.lt ca ziarist. in momentul in care am ziarist, l-am cunoscut personal gi am discutat o singuri dati cu dansul, lati,

rllul

- C6f este real

contraspion; Caraman a fost un foarte bun profesionist gi a fost

98

ot

ronldit de acegti .indivizi care nu au fost niciodati "pe cAmpul de confruntare informativi, sub ochii contraspionilor advergi gi au stat in !ar6, in nigte birouri, au citit nigte hArtii gi au spus: gtili, a trddat!... Care este istoria: Caraman a lucrat impotriva NATO, in perioada '?izboiului rece. " Noi ficeam parte din lagirul socialist. Era spion romdn. Afost trimis acolo, a infiltrat in NATO, a ficut o relea puternicd gi a furat cdteva tone de documente secrete de la americani, direct din bunkerul lor, Pe unde a fdcut asta? Prin Franla. Dup6 ce au fost

tridali de c6tre un general sovietic care a fugitin SUA, au dispirut. ln semn de omagiu, spionajul franiceza scris o carte: "Cei 13 care au speriat NATO". in aceasti fa26,1968-1970, de detensionare a relaliilor cu'Vestul, Caraman a fost retras gi trimis ca director la o, gcoald. Nu a mai lucrat operativ. Era respectat de breasld ca un mare profesionist, un'cutezitor care a adus informafiiin !ar6. Faptul ci acele informalii erau date, de citre conducerea Rom6niei, Tratatului de la Vargovia gi respectiv URSS-ului nu mai poate fi imputat lui Caraman. De asta este acuzat Caraman, nu cd ar fi
informaliile furate de la NATO au ajuns gtili, nu a fost chiar aga de grozav... Vd spun eu cdnd au inceput zvonurile: in momentul in care Caraman a inceput s5 aibi manifestdri anticeaugiste. Se leagi una cu alta, nu? Deci, fiind tras pe linie moartS, Caraman a inceput sd aibd nigte manifestdri irnpotriva lui Nicolae Ceaugescu. in momentul acela, au inceput sd apari zvonuri: gtt! cd el, pe teitoliul Franlei, nu putea pdtrunde chiar aga de addnc, nu a fost chiar aga mare erou, I'au aiutat gi francezii. Dupd aia, au zis: gtt|4 cd trdia cu o rusoaicd, care era rus. Stai, domnule, dar spionul trdiegte cu solia unui lip!?!":,:pion orice femeie ii pic6 in mAn6, numai sd ia informalii!... De ce si spunem cd rusoaica a luat informaJii gi nu Caraman de la rusoaicd?! Adevirul nu-l gtie decAt Caraman 9i e bine si discutali cu dAnsul. Deci, a inceput o acliune de defdirrrare a lui Caraman in momentulin care au apirut 9i manifestiri anticeaugiste. Daci, pe teritoriulfrancez, c6nd a condus releaua iu care a spart NATO, Caraman a colaborat cu sovieticii, eu nu gtiu. Ca profesionist, eu ins6 il respect. in 1990-1991, au inceput marile acliuniimpotriva lui Caraman, actiuni politice care doreau s5-lschimbe pe Caraman cu un neprofesionist. $i, aga s-a giTntimplat: l-au schimbat cu un profesor de istorie (loan Talpeg - n.ed), un neprofesionist care'se alinia politic (Caraman nu s-a aliniat politic la FSN). Existi demnitatea asta a spionului oare spLrne: eu sunt mai puternic decilt un om politic, lucrat direct cu KGB-ul, ci

ci

in URSS. Dupd aceea, au inceput zvonuri:

99

dar il servesc"pentru cd muftimea il vrea pe e\... - Cine l-a pus in acea pozilie pe Caramatn?
- Discutdm, hai, ci tot am informalii extraordinare pe care nu le-am spus niciadatd, niminui! Vd spun eu cum a ajuns Caraman in acea pozilie. Caraman a fost trecut in rezervd pentru manifestari ceaugiste in anii 80 gi, pentru ci era urmirit (nu fa;ea nimic, nu colabora cu nimeni), s:a retras la Cheia, intr-o vilS pe care o avea acolo. Cum gi-a strdns averea gi aga maideparte, e simplu. Spionii care au lucrat afard au fost pldtili in valutd gi au avut disponibititdli sd-gi strdngd averi, spre deosebire de contraspionii care au lucrat in lard gi nici nu au avut salarii mari. dorea sd aibi relafii cu nimeni. Stdtea in munli gi nici m6car nu scria. Dupd cum gtili, fesenigtii au acuzat Securitatea cd arfi tras in popor, cd executd actiunide teroare. Pe acea mare dezinformare a lui decembrie 9, lon lliescu a desfiinlat Securitatea pentru a acoperi unele acliuni ale unor militari care triseseri in populalie gi pentru a salva aparatul de partid. DecAt s5 se verse r6zbunarea asupra aparatului de partid, au zis: domnule, care sunt cei mai pulini? Aparatul de Securilate, cu 10-15 miide oameni...Aga s-a hotirAt. Mi-a spus-o asta un deputat PD. Au rimas fdrd Securitate gi era un haos ?n !ar6... Nu aveau informa{ii, nu aveau nirnic. Generalul Caraman fusese chemat de lon lliescu intr-o conjuncturd interesantb. Pe data de 26 decembrie 1g89, in plini revolulie organizatd gi regizatS, o delegalie americani de la ClAs-a prezentat
Cararyran era trecut Tn rezervd 9i nu-l mai interesa nimic, nu mai

in Romdnia

pentru tratative de armistiliu. Participaseri gi ei la

agresiune, eu rdzboiul psihologic, cu gtiri etc.

si discute cu generalul Vlad. Nu. Nu au vrut cu generalul Vlad. Generalul Vlad trebuia sd ajungd la inchisoarelAfost geful unitalii care i-a arestat pe Mazilu, Rdceanu gi pe alli simpatizanfi de ai lor. Rdceanu fusese triddtor in favoarea americanilor, Afost condamnat, dupd care l-au scos ilegal din inchisoare gi l-au trimis in SUA. Acfiune de forld amer:icanb impotriva legii romdnel,Atunci, au zis: cu cine discuta[i? Americanii au cerut: discutdm cu generalul Caraman. it gtim ca
p rofe s i o n i st, n

- Tratative cu cine? - Cu Securitatea. Ordinul lui lon lliescu a fost

e-a fu rat cdtev a

to n

e d e d oc u m e nte. IJ n d e -i

C a ra m a n

"fn

mun{".Au trimis TAB:urile dupi el gi l-au adus de la Cheia. L-au

n0mit geful SlE, sd trateze cu americanii. Cum au decurs tratativele, e bine sd discutati cu Caraman...
100

a - Dvs. ce gtili? gtiu de la dAnsui, cAteva idei. Americanii erau - Eu vi spunce frimAntali de unde eficienla ingrozitoare a SecuritSlii romdne,
_cornparativ cu nurndrulfoante redus de persoane. Nu au aflat r5s-punsul. Care este sis{emulde organizare gifunclionare al Securitdlii - rorhane? Nu au aflat rispunsul; Caraman e un spion bdtrdn, uns cu toate alifiile. Propaganda anti-Securitate era fdcutd de americani, ca ' rdzbunare pentru faptu.l cd inclusiv un diplornat american era spion romdn. Fusese descoperit, cu ocazia devastdrii CC-ului, documentul din care rezulta c5 scrisoarea celorgase, mSsluiti de Brucan, fusese conceput6 de CIA gi cb Securitateaoblinuse informafii de la agentul dinAmbasada SUA. Erau nervogi, normal. 56 penetreziin ambasada ior, sd recrutezidiplomali, sd le vinziagenlii!... Erau nervogi, supirali gi au zis: distrugem Securitatea romdnSlin orice caz, ei au acceptat sd fie Caraman gef, dar sA nu mai fie contraspionii care hlcraseld irnpotriva lor.Asta acceptaseri arnericanii. O parte dintre contraspionii care lucraseri in sectorul american au trecut in rezerv6. Asta a fost o ac[iune de for[5 necinstiti din partea lor. - Daci [-au acceptat, de ce l-au lovit dupi r

{ .

aceea?

* Nu l-au trSsnit dgtia, l-au tr6snit oamenii lui lliescu, filosovieticii. De ce e suspectd pentru mine chestia? Deci, americaniiilgtiau ca adversar gi au zis: /asd sd fie dsta, cd e bun. E crescut in Ves{ gf'e meseie.

:Ceaurmat?
- 12 ianuarie 1990. O mare Ce revolu[ionariin Piala Victoriei cer scoaterea PCR in afara legii. lon lliescu promite de pe tanc scoaterea partiduluiin afara legii, e disperat 9i se retr,age impreund
cu staff-u| s6u: g-ral Caraman, g-ral Militaru, Gelu VoicanVoiculescu, Petre Roman, Montanu 9i allii. lliescu intreabi ce e de f6cut. Militaru

spune: bdgdm tunurile gi degajdm pra{a. lliescu nu este de acord.

Caraman le-a spus: vedeli ce alifdcut prin desfiin{area Securitdlii? Mullimile nu se sfdpdnesc decdt cu informalii gi cu agen{i. Securitatea asta avea ca scop principal...

"AM O MEMORTE INFR|CO$ATOARE !" ' (OBIECTIV MAGAZIN nr.t7/30.04.98)

- Universul fiecdrui om esfe mai mare sau mai mic. Cum esfe univers ul in care s-a ndscuf Pavel Coru!? - Universul in care m-am ndscut este un sat din nordul Moldovei, satul GlSv,Snegtii Vechi din comuna Andregeni, judelul lagi,
101

un sat cu ma! pulin de 100 de case, cu o gcoald in care invSlau copii din doi ani deodatd, pentru ci exista o singuri clasi. Acel univers avea ceva deosebit: o bibliotecA, creatd prin donalii ale
sdtenilor, care alj pus bani, mAnd de la mAnA gi au cumpdrat c5rli. Curn vd explicali c6 intr-un sat aflat la 0O Oe krn de oragul lagi,

fdrS cale feratd,

fird

gosea astfaltatb sau pietruit6,'fdri lumini

electricS, oarnenii citeau? De unde dorin[a de a citi? De la invdlitor. inainte, in acel sat fuseserd 7 clase. inv6!6torii au fdcut tot ce au putut ei pentru a determina sbtenii sd cunoascd. Existau [irani care olecau s6-givdndd produsele la lagigicare aduceau in traisti c64i. in bund parte, personalitatea mea este produsul cdrfilor. La vArsta de 8 ani, am citit primul roman. in copildrie, am ascultat povegti frumoase spuse de cei care citiseri Prin culturS, oameniiigidezvolti nu numai mlntea, cigisufletul. Oamenii erau mult rnai buni, mult mai concilianli, mult maiinlelepli. Oameniiaceia au invdtat. Eu m-am format la acea scoalS. La vArsta de B ani am citit "Toate pdnzele susl"Aldoilea rotdn era un roman cam nepotrivit vdrstei mele de atunci: "Cronicd de familie". Asta am gdsit. in biblioteca gcolii se gdseau cdr[i 9i ci(i. Preocuparea mea aproape obsesivd pentru Jules Verne de acolo vine. Eu am citit cirlile luiin copilirie, in primii doi ani de qcoal6, Noi, din cAr{ile copildriei, am invdlat si fim buni, frumogi sufltegte. Copiii nogtri nu au asemenea c6rli. imi pare r5u c6 m-am specializat in scris cdr[i pentru adulli, pentru cd trebuie si scriu, gi poate anul acesta o voi face, gi c6nli penti"u rnodelarea sufletelor copiilor... - Sd.ne intoarcern Ia satul natal... - $i acum, la 49 de ani, universul natal este pentru mine satul insorit, plin-de lun'rind, in care sArdcia trecea neobservatd. De cdte ori sunt in momente grele, inchid ochii gi imi aduc aminte, de satul acela luminat, cu ciregiiinflorili, cu Jijea curgdnd frumos gi leneg la

vale, cu deal''l ps care rn:am n6scut. M-am ndscut intr-o casi asezati pe un Ceal, o casd rornAneasc6 tipicS, acoperiti cu gindrilS, cr.r fala la soare. Mi-o aduc aminte gi acum, fdrd si uit un singur detaliu: Este casa descris6 Tn cdrfile mele, incepAnd cu "Balada Lupului Alb'.Aflatin pragul mo(ii, erouN principal, Varain, igiaduce aminte momentul nagterii, intr-o cdsu!5 cu pdm&nt pe jos, cu acoperig de gindril6 gi cu m6inile Geei rnAngdindu-|. Acea zoni este o'zoni sdracS, dar oamenii sunt foarte bogali sufletegte. : Care sunt prirnele amintiri ale copilului Pavel Cgru!? - O sd vd uimeasc5. Nu UllO".U aveam un an gijurn6tate

sau doi gi am amintiri! Cineva spunea cd am o memorie infricog6toare! Primele amintiri, sub 2 ani:in grddina noastrd se aflau cartuge de mitralierS. Tat6l meu a scos capsa unui cartug gia sfirAmat-o cu toporul. Explozia aceea o am in memorie. Am in memorie s6rbitorile satului. Suntfrumuselea din sufletele noastre. in copiliria mea nu a fost o zi urdtd. DacA ploua, era frumos pentru ci md jucam ?n ploaie. Dacd ningea sau era ger, era frumos. Cum didea primivara, mergeam la gcoald descul!, in pantaloni scurfi gi cu o cdmdguti. Aveam o traistd dintr-o bucati de macat, in care puneam c6(ile gi caietele. Eram un elev bun. Eram iscoditor, doream si gtiu tot, dar mai pulin si scriu frumos. Nu am scris niciodati frumoS. C6nd am mers in clasa I gtiam sd citesc Ai pentru mine era plictisitor sd stau in clasd, insi aveam de ?nvitat si scriu. Nu imi pldcea si scriu,

pentru

ci

trebuia

si

am r6bdare, ori eu sunt un tip foarte nerib-

ddtor, foarte activ, energic...

Am triit perioada aceea de frimdntdri gi tulburdri in lumea satului. Eram copil cind s-a ficut colectivizarea. in acea perioadi era sirdcie, represiune dar eu nu gtiu, pentru cd eram copil. Eu nu am participat la represiunea din perioada 1944 - 1964... Cdnd am
devenit contraspion al RomAniei am urmdrit contrainformativ pe fogtii

ofileri de securitate care au fdcut treaba asta. in perioada aceea conducerea de stat nu prea era romdneascd... - fn afard de citit, ce alte pagiuni mai aveali?
- Satulmeu este un gantierarheologic. Unuldin cele maivechidln

Moldova. $antierul aparline culturii Cucuteni. Mi-am asculit creioanele cu cremene. Am vdzut rnulte vestigii ale trecutului, care md fascinau. Tatilmeu, un mare povestitor gipasionatde istorie, imispunea multe. S-au descoperit acolo morminte ale strbmo$ilor geto - daci, vechi de 4500 - 5000 de ani, Aceastd pasiune pentru trecut, pentru istorie, pentru cunoagterea realitdliidin care venim, a fost, gi este gi

se va p6stra in persoana mea. O alt6 pasiune mare, care zic eu ci va goca persoanele care gtiu firea mea, a fost pentru a gtide unde venim gi unde plecdm. nu in noplile de var6, dormeam afard, pe prispd sau pur gi simplu pe nigte loale intinse pe iarb6, cu ochii la stele. Aveam 4 ani gi la noiin casd stitea preotulin gazdil. L-am intrebat: "Cine a fdcut Pitmdntul?" "Dumnezeu'l mi-a rdspuns. "$r sfe/e/e , cine le-a fd6tt?" "DLtmnezeu". "Dar pe Dumnezeu, cine I-a fdcut, pdrinte?" Preotul, in loc s6-mi rdspund6 cd Dumnezeu este etern, necreat, infinit, imposibil de imaginat de mintea omeneascS, a inchis gura, a privit la pirinli ciudat
103

gi a plecat. Eu am rimas neldmurit. Aveam 4 ani gitrebuia sd aflu cine l-a fdcut pe Dumnezeu!Am aflat: Dumnezeu este infinit, necreat,

etern, imposibilde imaginat. Preotulacela, ca gialli preoli, profela un zeu pdmAntean, creat de imaginalia omului primitiV, care dorea sd aibd un intermediarintre lnfinit 9i persoana sa..j

"PR|MA MAgtNA AM VAZUT-O LA 5 ANt: uN GAZ cu o',oj,:;,:ffk!^ii1tlii';;,,

'ARE

- Cdnd ali pdrds,it satul natal?

- La vArsta de 10 ani, am plecat la periferiile oragului

lagi.

Dupi 1960, represiunea a scdzut, rugiis-au retras giatuncitata a hotdrdt ci poate si iasd la orag. Vreau sd vd spun cd prima magind
pe care am vizut-o eia un GAZ sovietic care a venit sd-l aresteze pe tata. Aveam 5 iini. Au venit intrro zi de toamnS. Tata tdia lemne in fala casei. Erau doi indivizi, Tmbrdcaliin haine db piele lungi. Nu i-au dat voie si intre in casd. L-au adus in fala ugii gi a ?ntins mAna si-idea mama haina. Tata i-a spus mameifoarte simplu: "Aigrijd de copii" gi a plecat... Vd dali seama ci un copil care la vdrsta de 5 ani a inregistrat acelgoc nu putea niciodatd sd aclioneze ca cei care i-au arestattatal!, Nu puteam sd fiu un represiv. Tata s-a intors. Nu a putut fi condamnat
pentru nimic. Din documente, rezulta cd tata a fost decoratcu'Virtutea aeronauticd de rdzboi" cu spade, clasa "Crucea de Aur". Documentele erau in arhivS. Cdutau decoralia gi brevetul semnat de fostul rege Mihai. Tata a spus ci s"au pierdut. Adevirul era altul. intr-o cutie de alami ascurisese decoralia gi brevetul 9i le zidise in hornul casei. CAnd aveam eu 8 ani, tata a avut un accident groaznic de magini gi credea cd moare.Atunci, a dat afard pe mama gisurorile mele gi mi-a spus. Am scos-o de acolo ulterior, cdnd ne-am mutat.
Dupd 1 960, se mai lini.stised treburile gi tata a plecat din sat la fabrica de cherestea Ciurea, de la periferia lagului, unde s-a angajat ca muncitor.

- Deci, ali ajuns in lagi... - Da. Am stat ?n colonia de muncitori gi am invS[at acolo trei
ani: clasele 5, 6 gi 7. Am invSlat foarte bine. $coala era fntr-o baracd de scAnduri. Aveam doi profesori care veneau din lagi gi ne predau toate materiile" Jineli minte, arn invSlat atAta limbi romAni de la un

profesor care era de origine maghiarS, incdt la examen la Liceul Nalionalam luat nota 10la limba romdnd!...

t04

- Cum ali ajuns la Liceul Nalional?

- Am dat examen la Liceul Nalional, contrar pirerii pdrinlilor rnei, care ziceau sd merg la un liceu mai modebt, de periferie. Eram foarte bun la matematicS. Eu am o g6ndire de ansamblu. Rezolvam foarte repede problemele. Le priveam de sus in jos gi vedeam unde era buba. Aga fac 9i acum. Am reugit la Liceul Nalional cu medie mare. in liceu, am inceput sd scriu versurigi prozd. Ne pliceau parodiile gi ne distram. Aveam 14 - 15 eini, eram copii. Citeam foarte mult, in special cdrfi de cilStorii, explordri, cercetbri, inventicS. Astea mi-au dezvoltat o Jantezie foarte bogatd. Eu cunogteam lumea din c6(ile citite gi mai pulin din cdlitorii, pentru c6 eram copil sirac. De la

vArsta de 15 ani, mi-am ficut vacanla in fabric6. Lucram intr-un sectorin care puteau lucra gi copii: ficeam lizi de fructe. Lucram o sdptimdnd ziua (12 ore), o siptdmAni noaptea (12 ore).
- A urmat Liceul Militar, nu? - Da. Visul meu era si mi fac ofiler de marin6. De la Liceul Nalional'am plecat in Liceul Militar in momentul in care au venit

comisii,

si

selecteze elevi pentru liceele militare. Au luat pe cei mai

buni la invS!6turi. M-au bdgat in examen medical gi am reugit. GAndul meu a fost si fac liceul militar gi apoi sA merg la gcoala de ofileri de marin6 gi mi s-a indeplinit gdqdul. - Nu aliavut probleme? - Nu. in 1964, tata a plecat la comisariat gi a spus ci a fost subofiler in armata veche. Le-a zis: spunVli clar, cd acest copil, dacd intrd in Armatd, o sd-l dali afard la un moment daf. l-au spus cA nu e nici problemd, ci s-a schimbat situalia la '180 de grade. -Cum a fosf viala in liceul militar? -Am reugitfir6 probleme, printre primii,la LiceulMilitar "$tefan
cel Mare" din CAmpulung Moldovenesc. Nu eram cel mai bun, pentru

ci

eu aveam pasiunile mele: literatura, istoria gi cunoa.sterea, in general. Si gtiu, sd aflu explicalia fiecdrui fenomen. Aveam gi eu
simpatii gi antipatii in rAndul profesorilor. Am

invilat psihologie din

foarte bune de invSldtu16. Condilii de chiul nu prea erau, pentru ci stiteam inchigi. Televizor nu aveam. O datd pe sdptimdni iegeam in orag sd plimbdm o fat5. in rest, invS!am...

pasiune pentru profesoard gi dupi aceea psihologia a devenit o pasiune in care s-au acumulat atdtea informalii, incAt am scris 7 cdrfi de psihologie. Studiez gi acum. in liceul militar, aveam condilii

- Nicio escapadd? - Ba da, de,ce sd mint? Mai fugeam, aveam cdte o mAndr6,
105

Crescusem deja, eram flScdiag. Maifugeam cu un prieten, care era chiar din orag, Titi Schianu, acum e ofiler inginer, si mai duceam fete la cofetirie. Totugi, in liceul militar am consolidat bazele cunoagterii. Luam cir[ile cu raftul 9i le citeam. Atunciam fdcut cunogtinli cu poezia lui Minulescu, care nu se invd{a in gcoali. Ajunsesern sd invd[ Tn fiecare zi o poezie. To{icolegii gtiau: asta era pasiunea lui Pavel Coru{. imi plScea poezia foarte mult. Atunci nu se invdla Blaga, Minulescu gi Goga. Acegti poeli romAni i-am invilat pe ascuns.

"tN 1968, RUSil CARAU TRUPE tN BULGAR|A,

PENTRU INVAZIA ROMANTEI''

. ,

(OBIECTIVMAGAZINnT.Ig/14.05.98)

MarinS, am reugit fdrd probleme gi am inceput sd-mi implinesc visul

- Ce ali fdcut dupd terminarea liceuluimilitar? -Arn dat examen de admitere la $coala Superioard de Ofileri

vielii mele, si devin ofiler de marini. in 1967, in luna august, m-am prezentat la gcoalS. Am stat o lun6 pe uscat, dupi care am fost
mutali pe bricul "Mircea". Un an am invilat gcoald pe bricul "Mircea".

Acolo venedu profesorii cu galupa. invd[am multd carte 9i foarte multi marinirie. Acolo am invdlat sd fim curajogi gi rezistenli. Din promolia mea, sunt pulini ofileride marinS. Cam jumdtate au rbmas. Ceilalli suntem in nigte meserii care au solicitat cunoqtinle, curaj,

stipdnire de sine, culturi mare. - Ce amintiri deosebite pdstra(i de atunci? - Cel mai frumos moment a fost ziua in care ne-am prezentat la Constanla. Vd dali seama ci eu nu vAzusem niciodatd marea, ci eram un copil care vara nu ficea vacanle, ci muncea in fabricd. Am vdzut pentru prima dati marea gimi-a pldcut, dupd care m-am prezentat
la gcoali gine-.;u irnbrdcatin marinari. Uniforma nOimald de servicu era de soldat, de niatroz. Ali vizut, in carlile mele apare, din cdnd in c6nd, matrozul Cernescu. Afost o zifrumoasd. Am avut multe zile frumoase...

- Ce condiliiaveali?
- Erau condi{iifoarte bune de invdlat gi de fdcut culturd. Contrar

pdrerii unor pseudointelectuali, ?n anumite sectoare aleArrnateise f6cea foarte multd cultur6. Pentru cd tinerii nu pot pardsi cazarma, trebuie si invele gi si citeascd. Ce puteam si facem? Jocul de

cdrti era interzis $i nu ne prea interesa, nu era practicat de noi. Citeam foarte mult, unul de la altul. in mare, ce s6 faci? Citeam. Aga
106

se face ce am invSlat foarte multe lucruri care mi-au fost utile ulterioL

- Ce amintire ave[i despre momentul1968? - in 1968, am triit un moment inillator, ca om gi ca militar rom6n. Era in noaptea de 1912A august, predasem uniformele de
serviciu la magazie, aveam numai uniformele de orag. Terminasem anul I gi ne preg6team sd plec6m in vacanla. Fusesem in practicd la Mangalia gi, a doua zi dimineali plecam acasi. Unii plecaserd

deja. Atunci, am auzit pentru prima dati alarmi de luptd. Rugii pitrunseserd in Cehosolvacia. intruc6t RomAnia nu acceptase sd
participe la aceastd acliune josnicA, era in pericol de fie atacatd la rdndul ei. Ni s-a dat alarmd de lupti gi ni s-a distribuit munilie. Aveam pistoale - mitralieri vechi, din timpul rdzboiului, PPS-uri se numeau. Erau nigte pistoale - mitralier6 foarte simple, cu un disc in care incdpeau Bl de cartuge. Ne-am inarmat gi am sdpat imediattrangee in jurul gcolii. Am iegit cdntdnd, inarmali prin orag, ca sd ridicim starea de spirit a populaliei. Am vizut oameni pldngdnd, auzind ce cdntam noi, cAntece p'e care ag vrea si le mai aud cAntAndu-se. imi dau 9i acuma lacrimile, cdnd mi gAndesc la ele. S-a ereat inclusiv in rdndul civililor, o stare de spirii belicoasd. S-a dat atarmi de luptd in intreaga flotd 9i au iegit navele la limita apelor teritoriale. Flota sovieticd fdcuse joncliunea cu flota bulgari. Se cirau trupe in Bulgaria pentru invazia RomAniei. Atunci am fostinconjurali, sd fim invadali gi noi. intreaga populalie a spus: luptdm pentru cd e vorba de Romdnia. Atunci, in 3 zile au fostinarmali2 mitioane de romdni. S-a scos armamentul din depozite, s-au constituit gdrzi patriotice,

g6rzi de tineret, garzi de intreprindere. Pe 23 august 1968, in

mentul posibilacolo. Pe rugiiiagtepta rizboiulintregului popor. De asta se tem marile imperii: de un popor care vrea sa-gi apere independenla fiinlei nalionale. De aia nu au invadat RomAnia... - Care a fost atunci reaclia diplomalilor striini aflali la
B.ucuregti au defilat ore in 9ir

gizi

patriotice inarmate. Era tot arma-

Bucuregti? - Ulterior, am ajuns ofiler la relalii externe gi am aflat reaclia atagalilor militari striini. in 1968, la parad6, s-au prezentat toli atagalii militari strdini, sa vadi ce reaclie are Rom6nia. Au defilat trupele, dupi care au inceput sd defileze muncitoriiinarmali. Dup6 3 ore, atagatul militar american s-a intors cdtre ofilerul de relalii externe de atunci, cpt.rg.. I Pdduraru, gia spus: "Felicitdri, aliscdpat!" Sovieticii nu s-au temut de Armatd, cd era pu[ini. S-au temut de poporulinarmat! Eu sunt un om_cinstit. Nu-mi plac cei care inilial
107

au fost de partea rugilor, nici cei care au trecut acum de partea americanilor. in 1968, a fost un moment inilldtor de unitate naliona15, in care toli romAniiau spus: nu ne ddm bdtuli!

.
o

"UN OM LOVIT iI.I PMU PERSONAL DEVINE UN LUPTATON TERIBIL I''

(OB IECTIV

MAGAZIN

nr.

0/2 1. 0 5.

I)

- Sd reludm firul povegtiivielii dvs.. CAnd ali devenitofiler? - in.1970, am terminat $coala de Ofileri Marin6 qi, in 197J, am fost repartizat la Mangalia, sta[iune turistici. Am fost repartizat la o nav6 vdnitoare de submarine, unde eram ofiler cu navigalia. Eram bine apreciat gi imi plicea ce fdceam. Meseria mea era 'meserie, viala era via!6. - Vorbili-midespre prima iubire.

- Eu sunt un tip delicat. Cred cd dragostea este un sentiment, atdt de sacru, atdt de intim, incdt nu trebuie niciodatd prezentat. in c6(ile mele, apare cdte un personajfeminin, cAte o dragoste ratatd, cdte o durere ascunsi. De ce sd mint? in tinerele am avut gi eu o ilbire. Dragostea incepe in adolescenld. Mi-a pldcut o femeie, nu are rost sd-i spun numele. E femeie miritati, cu copii, e medic. Am iubit-o gi m-a iubit. Nu ne-am putut cisitori. Diferenla de stare socialS. Eu eram un hoinar de marinar, ea doctorild gi atunci ea s-a cSsdtorit cu altcineva. Gdsili undeva prefigurat6 aceastd poveste in povestea lui Varain, care s-a dus sb-i ducd flori iubitei sale care se mdrita. in 'Qurnfa sparfd'l gdsi[i o asemenea poveste, in care marinarul Varain trdiegte drama faptului ci iubirea lui s-a miritat."$itotugi, are puterea de a se purta civilzat, de a se duce si-i ducd flori qi s-o intrebei "de ce'? incolo, iubirile au fost ca valurile mirii: au venit, m-au inecat, am iegit din ele. A',r avut o via{d personalS destul de dureroasS, care explici pasiun*a rnea pentru inaltele idealuriale Rom6niei. Oamenii

care nu au realiziri in viala personalS, afectivS, aproape firi exceplie, igi unesc sentimentele cu idealuri foarte inalte, care nu mai pot fi atinse. Pierzdnd dragostea, cauti altceva: devotamentul fald de lari, fa!6 de nigte idealuri, pasiunea pentru rezolvarea marilor

ci(ile mele se vede clar, pentru cei care gtiu s6 vadd, ci am avut o via!6 sentimentali nenorociti. Prima solie m-a pirisit pentru un doctor, a doua solie mi-a murit. Eu nu doresc nici la dugmanii mei si treaci prin aseprobleme ale naliunii sau omenirii. Din
108

menea chinuri sentimentale prin care am trecut eu. Am avut puterea sd-mi canalizezsentimentele rdnite cStre idealuri maiinalte 9i aga se face ci am depSgit adoralia pentru o femeie, ajungAnd sd iubesc gi si ador inalte valori ale planetei noastre.

- lJn om lovitin plan personal devine un luptdtor de nea' tins, nu? - Aceasta este pdrerea mea. Nu trebuie si fie neapirat adevdrat6. Era una din regulile muncii de spionaj. ln momentul in care ili trebuie un luptdtor de exceplie, cauti un om lovit de viatd sau de
oameni 9i din elva iegi cel mai cutezdtor luptdtor. Aceasta o gdsiliin cirfile mele, ca regul6. Acum, nu gtiu cdt m-a lovit viala gicdt m-au lovit oamenii... - CAnd v-ali intdlnit cu Securitatea? - Primul gi ultimul meu contact cu Securitatea a fost cdnd l-au arestat pe tata, in igO+. Nu mi-a spus niciodatd tata ce a discutat acolo; dec6t ac0m, la bitrAnele. A avut un maior anchetator, de origine evreu. L-a anchetat, continuu, si spuni ce a ficutpe frontul antisovietic gi de ce a luptat impotriva poporuluifrate sovietic. Tata a rdspuns aga: "Fu sunt de meserie agricultor". Nu era mici micar militar de rneserie. "S-a declarat rdzboi de cdtre Hitler gi Stalin. Eu,

mititar romdn, am fost chemat la oaste gi mi-am fdcut datoria' intrebali-i pe cei care au pornit rdzboiul de ce l'au pornit. Pe mine, degeaba md intrebalil" l-au dat d.rumul, nu au avut ce s6-i facd. in
replicd, tata mi-a povestit ceva. Era grav rdnit gi ajunsese in pragul morlii. Suferea de tifos gi avea mugchii de la picioruldrept micelSrili de o rafali de mitralierS. A ajuns prizonier in lagdrul de la Oman. Mergeau tdrAndu-se prizonierii la munci pe cAmp 9i o rusoaicd bdtrAnd stdtea la marginea drumului gi le didea pldcinte cu porumbele. Era un gest de omenire. Dovadd ci rizboaiele nu le-au fdcut popoarele, ciintotdeauna personalititi deviante de la legea vielii. Acum inlelegeli obsesia mea pentru viati sindtoasS, Povestirile tatdlui meu nu sunt in alb gi negru. Vb dati seama ci a fost pdnd la Stalingrad...

- Spuneali cd tatdl dvs. a fost decorat cu o importantd

decoralie...
- Trebuie sd vd spun ce s-a intAmplat cu brevetul 9i decoralia, pentru ci nu ?mi este rugine de ce am fdcut. l-am spus tatei gi a fost de acord cu mine. Am pdstrat ascunse brevetul gi decoralia pAni in

1964. Dupd declaralia din aprilie 1964, tata s-a prezentat la comisariat cu brevetul gi decoralia. l-au spus si le pistreze acas6; c5 nu e interzis gi ci relaliile dintre RomAnia gi URSS sunt altelb'
109

Am pistrat brevetul gi decoralia. in momentulin care am crezut cA

am sd mor gi eu, i le-am dat fiicei mele. in 1990, cdnd fostul rege s-a amestecatin lupta pentru putere, eu am rupt brevetulgi l-am aruncat la gunoi, impreund cU decoralia, giam scris un articol, in "Naliunea", foarte dur. Noi nu am avut monarhie nalionalA, ci monarhie strdind gi'nu ne intereseazd. Mihai de Hohenz6llern se face vinovat de tr5darea conducitoruIui statuIui de atunci, maregalul lonAntonescu, gia militadlor romAniaflafisub arme, care au fost lua[i pe nepreg6tite de comunicat gi au cdzut prizonieriin URSS. Actul de la 23 august 1944 nu a fost glorios. O si zicl cA au infrAnat Germania nazistS. Da, dar am ridicat in loc URSS-ul, care a declangat rdzboiul rece! Au doborAt un monstru gi au ridicat altul? Comunismul nu avea ganse de pdtrundere in Romdnia. Marile Puteri, care ne-au vAndut imperiului sovietic, sunt vinovate fali de soarta poporului rom6n gi ar trebui sd plSteascA pentru aceasta! Nu si ne apucdm noi sd ne luptdm intre noi. Noi ne-am ndscutin anumite condilii istorice pentru care nu suntem vinovali, gi asta inseamnd un apel al meu catre rom6ni si depSgeasci sloganurile gi instigarile la violen!5 gi dezbindri pe criteriul ce a fost in perioada socialisti gi sA puni umirul la treab6, sd construiasci o noud societate in care Marile Puteri sd nu-gi poatd bSga_nasul gi nicidegetui...

,,CAND AM CITIT PRIIVIA OARA (BAZELE MUNCII DE SEGURITATED, M-AM SPERIAT !"
(O B IECTIV

MAGAZIN

nr. 2 I /2 8. A 5. I 8)

- Haidetisd revenirn la'71,

Mangalia...

- Ca orice tdn5r ofifer, m-am distrat, mi-am trdit viala aga cum trdiese ofilenii de rnar,in6. Acum inlelegeli de ce nu beau nici un fel de aicool, Arn b&ut c&t am fost ofiter de marin6. Anr b6ut iot ce

trebuia $6 b#rii intreaga via{6! De aceea, nu beau nici nracar o bere..^,Au fo*i nventuri frumoase, povegti de dragoste, dar numai poveqti. O eiragoste aCevdratS o ir"iiiegti in adoiescenld gi o rnai trdiegti odat& c&r'rd te maturizezi. Restul, este o perioadi in care trSiegtio poveste de dragoste, maitraiegti una siasa nrai departe. loJeserniliflcative pentru formarea rnea ca om. - Gurm a{i ay'uns Ia Oonfradmfarma{ii? -V-am spus cA singurul rneu contact cu $ecuritatea era cel din copii&rie, in care tatdl meu fusese arestat. Ce spuneli dvs. daca un orn crescurt fntr-un asemenea spirit este contactat dintr-o dat6
l1t,}

de contrainformalii? in octombrie 1972, eram ofiler de marind pe un vAndtor-de submarine, ofiler de navigalie. Eram la un gpri! cu
comandantul 9i colegii gi vine un ordin scurt: /ocote nentul Corul se prezint1t la Contrainformalii. Comandantul era cdpitan locotenent. S-a uitat la mine TnspdimAntat: "Coru! ce aifdcut? Documentele secrete?" "Sunt in reguld". "Cehoaice, nem{oaice, relalii cu strdinii?"1Nu, domnule, lipovence de-ale noastre, de aici, din Mangalia!"

"Ce-ai fdcut?" "Nu am fdcut nimic, dar posibilsd se f schimbat orientarea in rela[iile cu URSS-ul gi inseamnd cd voi avea nigte

necazuri". Cam aga gdndeam eu. La pupa navei agtepta o Volgd neag16. Era magina serviciului de contrainforma[ii al Marinei.

- C6!i ani aveali?

- Aveam 23 de ani. Eram ofiler de marind de doi ani. M-am urcat in maginb gi am inceput si gdndesc. Eu nu discutasem probleme secrete cu Cl-gtii niciodatd. Singura variantd care imivenea

in minte era faptul cd in politica externd a Rom6niei s-au produs schimbiri gi ci md vor da afard pentru cd tatdl rneu a fost erou pe
frontul antisovietic. Eram hotdrdt sd le spun cd tata a luptat pentru RomAnia, cd a fost erou gi ci s6 md dea afar6. Fdcusem gi plZrnul unde si mi duc: la marina comercialS sau la pescadoare. Eram navigator gi erau cdutate asemenea meserii. M-am dus foarte hotirAt gi bblos, si spun ci eu nu-mi reneg tatdl. M-am prezentat foarte b6!os, mai ales cd "aveam ta bord" un mic carcalete, cd noi beam carcalete (spirt amestecat cu sirop de cirege sau vigine gi cu api). Am intrat in biroul acela. Doi civil(stdteau la o mas6. M-am blocat. Eram in uniformi. Cum si mi prezint? Am spus: "Sunt locotenentul Corul, m-am prezentat la ordin". Era un civil cu pirul sur, ou ochelari negri. S-a uitat la rnine 9i a spus: "E simpatic, it ludml" Asta era colonelul Jaga lon, geful Serviciului de contrainformalii al Marinei militare, un foarte bun profesionist, de la care arn inv6lat foarte multi meserie. Aldturi, se afla geful de cadre al Direcliei de contrainfromalii

militare, colonelul Nicolae. Ce se intAmplase: m-au verificat pe ascuns gi au aflat tot despre mine" Eram bun navigator gi aveau nevoie de Cl-gti profesionigti. in aceastS conjuncturi , au zis: "Pe dsta il luarn!" Comandantul marinei a zis'. "Nu, pe dsta nu-l dau, vd dau atlii!"in momentul acela, a aparut ambiJia dintre contrainformalii gi marind. Au inceput disculiile. M-au luat la intrebdri pe teme diferite. Eu rdspundeam. Nu

lll

inlelegem ce vor de la mine. Doream sd vadi cam cum gAndesc. Dupd care, mi-a spus direct colonelulJaga: '"Tovardge locotenent, dvs. ce pdrere ave{ dacd alitrece in primele rdnduri gi, in loc sd vd pregdtili pentru rdzboi, ali participa la rdzboi?" "Cum adicd?" "Pdi, gtil!, spionii gi contraspionii nu au nici o clipd de pace. Tot timpul luptd impotriva spionilor gi contraspionilor advergi. Noi ne ocupdm cu contraspionajul. Existd aftiicare se ocupd cu secretele Romdniei gi alte valori". Deci, liber-gi nesilit de nirneni, am acceptat si lucrez
in contrainformatiile mil itare, respectiv in serviciu I de contrainformalii al Marinei Militar:e. Nu voi nega nicodat6 ci am ficut-o absolut dezintersat, cd nu am ficut-o fo(at, cum sunt unii acum care zic: gtili, eu m-am fdcut membru de partid, cd trebuia sd-mi hrdnesc copiii, cd nu gtiu ce. Agtia sunt nigte jaVre, nigte jigodii!Adevdratul om a avut posibilitatea si refuze giin socialism... - ln urma unei hotdrdri personale, ali devenit gi membru de partid... - Nu m-a fo(at nimeni si mi fac membru de partid. Eu,m-am dus singur gi i-am 'rugat, in 1968, cAnd PCR-ul a refuzatsd intre ?n Cehoslovacia. M-am dus singur gi i-am rugat sd mi primeascd in partid gi am fost primit abia in 1969. Nu m-a for[at nimeni sd lucrez in contrainformalii, Nu m-am dus eu si md rog, insd arn acceptat. Putealh sd refuz, cum au refuzat gi allii. Nu mi-e rugine sd spun c6 am lucrat 19 aniin contrainforma[ii militare. Mi-a plScut, am muncit.

V-ali dorit sd fili,ofiler de marind. Cum a foit trecerea? Am rimas ambarcat. Ofiterul de contrainformalii ambarcat merge cu vapoarele. CAnd iegeam in mare, ficeam in continuare carturi, ca orice ofiler: de marin6. Am mers gi ca -marinar. Mi s-a precizat cE voi rim6ne in Serviciulde contrainformalii al Marinei. ili dai seama ci am citit foarte mult6 literaturi de spionaj qiTntelesesem ci undeva se duce o lupti ascuns6. " Pentru mine a fost urmbtorul pas. Devenisem luptAtor, md pregiieam pentru apdrarea RomAnieicu mijloace militare. Dacd se
-

ducea o luptd, eu sA nu particip la ea? Am acceptat firi relineri. Nu gtiam inc5 despre ce era vorba, in momentul in care mi s-a pus in miln6 "Bazele munciide securitate", o carte in care erau descrise principiile muncii de securitate, m-am speriat. Agteptam si vin la Bucuregti, si fac cursul de iniliere in munca de contrainformatii militare giin timpul Asta nu puteam s5 lucrez. CAnd am inceput si citesc cartea, m-am speriat. Jin minte ci am cilit cazul Pencofski, cazul unui spion rus care a tridat la vestici. Dupi aia, cazul unui
112

spion evreu prins de cdtre sirieni gi spinzurat. Cdnd am vizut eu

cum se duce lupta, m-am speriat. Lumea privegte foarte ugor munca de securitate. Eu nu pot s5-iinleleg pe cei care-gi dau pdrerea f6rd

si fi triit, fird

sd gtie despre ce este vorba. Munca de securitate este o muncd foarte grea. Fiecare stat are organe de securitate
care apdrd anumite interese.

sA

"iN 1989, KBG-ULAR

Fr VRUT
n

NE vADA SPANzURATI PE ToTt !"

(OB I ECT\ I/ MAG AZI N
r. 2 2 /04.

06.98)

- Cum ali privit prima misiune?

- Eu m-am speriat efectiv de ce trebuia si fac, Tnsi mi-am zis b6rbdtegte: miti, de vreme ce fac a[ii, pot gl eu sd fac. Principiut esfe cd tot ce a fdcut o minte gi o mdnd de om trebuie sd invdlgi eu sd fac. Altfel, omenirea nu ar progresa. Am venit la Bucuregti, am

ficut cursurile de contrainformalii militare, m-am c6sdtorit cu prima

solie 9i m-am intors la Mangalia, unde am fost repartizat, ca ofiler de Cl la o unitate de jagoare. Am avut noroc. inc6 din primele zile de munc6, am oblinut informa[ii interesante. - Care erau condiliile de - Anul 1972,in RomAnia, insemna turigti foarte mul[i. Unde sunt turigti foarte mulli sunt gi spioni. Nu e nici un secret c6 gi noi avem spioni giii trimitem in alte lAri, si culeagd informalii. Am oblinut rezultate foarte bune. E drept c5 m-a prins pasiunea meseriei 9i

lucru?

- in mod sigur, existd gi cazuri care pot fi mediatizate. Puteli oferi un exemplu concret? - Am gdsit un spion striin, fost ofiler SS, care venise in RomAnia, in loculin care fdcuse serviciul. $tia romAna la perfeclie, luptase in Dobrogea. Cduta bazele de submarine romAnegti. Atenlie, am gisit gi informalii false! Atunci, am invdlat cd nu intodeauna o comportare suspecti inseamni o comportare vinovatd. De exemplu, am gdsit un striin care avea o comportare foa(e suspectS. StStea la o gazdd particulard gi a interzis gazdei si fie in curte cAnd intri el. in loc si aduc6, gtiu eu ce secrete, aducea gi el 'paragute". Era mai in vdrstd gi nu dorea si fie vdzut sau fotografiatin companii din astea... Probabil cd fusese indocrinat in RFG ci Securitatea il foto113

alergam toati ziua, adunam informa$ii gi le verificam. Am gasit informa[iifoarte interesante. Nu le-am scris niciodati, au r6mas secrete qi, conform legii, nu le voidezvilui. in orice caz, interesante...

gtaflaze giapoiil compromite. Nu aveam noitimp de aga ceval Noi luptam defensiv. Selectam din marea masd de turigti, pe cei care

erau suspecfi de spionaj. - in afard de acesfe activitdli, cu ce vd mai ocupali? - in afard de asta, noi mai fdceam ceva: pe atunci nu exista Polilia Militari. lnfracliunile sivArgite in Armati noi le depistam informativ, deoarece aveam dreptul legal de a ne documenta gi a lua mdsuri. lnformam organele de partid, pentru ci era perioada de glorie a PCR-ului, care subordonase gi Securitatea, Scopulera nobil: apirarea demnitSlii militarului aflat in fala abuzurilor unor cadre. Pe baza aceasta, am fost noi urAli .si s-a declangat acliunea impotriva contrainformaliilor din ArmatS. Pe cine urmdream? Pe oamenii seriogi? NulAm intAlnitin cariera mea cadre militare care pretindeau foloase necuvenite de la soldali. Toate acestea [e-am documentat. Ciutam sd creem o stare de spirit mai buni in Armatd gi sd intdrim onoarea gidemnitatea cadrului militar. Pentru asta, am fost noi hulili. Am fost hulilide citre ho!i, infractori, indisciplinali, cei care au fost pedepsili pebaza informdrilorfdcute de noi.

Asemenea infractori imbrdcali in uniformi.erau ruginea

Armatei. Asemenea oameni erau cei care au hulit contrainformaliile militare, care a fost o unitate absolut necesar6. La fel este giacum. in orice armatd din lume existi contrainformalii militare...

decembrie '89, Armata vd considera securigti iar Securitatea

vi

co n s idera mi litari !,.

- Mare mea dilemil Dacd didea lovitura de stat Securitatea, md considerau de laArmatd gi tot mi rddeaulAdat-oArmata, ne-au
considerat de la Securitate gi ne-au ras...

Nu putem privi lucrurile in general. Eu m-am bucurat de simpatie. Pentru mine au luptat mullisd fiu reintegratinArmatS. De ce? Mi respectau ca om, gtiau ci mi-am fdcut o meserie legald,; prevdzutd de legile !6rii gi de regulamentele militare. Cu mine nu
aveau nimic. Atenlie, in Contrainformalii militare nu au fost numai oameni corecli, au fost 9i oameni incorecli, care s-au pretat gi ei la ciubucuri, la folosirea autoritA[iifuncliei pentru a obline foloase materiale. in momentulTn care erau depistali de citre organul nostru de contrainfromaliierau indepSrta[i, insi urmele rdmdneau. Deci, noi dacd am fost ur6!i pentru abuzurile unuia sau altuia este o gregealS. Fiecare om iSspunde pentru el. RAspunderea este personalA, potrivit

legii. in lara noastrS,

insi, s-a purtat raspunderea colectivi.

S-a

tt4

aplicat ri$punderea Secr.rritdtii cu toatg Directiile, pentru nigte fapte pe care le-au insinuat, atentie, adversarii din serviciile secrete coto-

nogite serios de Securitatea romdnil ln primul rdnd, KGB-ul gi MAVO maghiar. Aceste doui servicii au fost at6t de inriite Tmpotriva
romdnilor, inc6t.ar fi vrut bi ne vadd spdnzurali pe toti! Pe Sgtia iam cotonogit zdravin... Noi am prins cam de toate.

- Revenim Ia perceplie? - Perceplia dinspre Armati depindea de fiecare Cl-st Tn parte. Perceptia dinspre Securitate era o oarecare teamd. Atentie, Contrainformaliile militare supravegheau informativ Armata, Securitatea gi Mililia. Orice infracfiune sivdrgiti era raportati conducerii de partid, urmati de pedepse disciplinare 9i, atentie, la

mililieni gi secuiigti, de arestare gi condamnare.ln Armati, din cauza Cl-gtilor eu nu tin minte si fi fost condamnati decAt triditorii pur gi simplu, cum a fost $erb! lon $erb a fost trid6tor, a tridat la sovietici secrete militare, a fost arestat, documentat de contrainformatiile militare gi predat frumos la Justitie, unde a fost condamnat vreo 7 ani de inchisoare,.. La Securitate gi Mililie, pentru abuzuriin functie au fost oameni care au fost dali afari din serviciu $i au fost chiar gi condamnali. Cine supraveghea 9i depista aceste infracliuni? Contrainformaliile militare. Deci, exista o teami, pentru ci gtiau cu ce ne ocupim...

- Puteli oferi exemple? - Eu nu am lucrat in sectorul 6sta, dar le-am aflat in cadrul
dezbaterilor colective. Au existat ofileri de securitate din PCTF-uri

care luau miti de la infractorii de'frontierS. Au fost arestali gi condamnati. Nu am v6zut nici unuliegind si spuni cd a fost dizident.

ci pedepsele au fost corecte. Au fost depistati de Contrainformatiile militare, care au sesizat Procuratura militard, care,
Concluzia este

potrivit legii, a derulat urmirirea penal6, a constatat.existenta infracliunii gi i-a trimis in instanli pe vinovali.

.,ATASATUL MILITAR DE LA BELGRAD ,ERA IruSANCINAT... SA.L READUCA PE BELODEDICI iN NOTUANIA !''
-

(OBtECTI| MAGAZIN nr.23/I 1.06.98)

Au existat abuzuri? - in orice lari existi erori judiciare, Posibil ca in perioada socialist6, de dupi 1964, s6 fi fost gi abuzuri, dar foarte puline. ln
115

rest, legea. Daci incilcai legea .... in relafiile cu un cetilean romdn, pedepsit era ofiterul! Dacd iegea o micd discufie, fdrd si fie incitcatd legea, tot ofilerul era pedepsit...

- Puteli prezenta un caz? -Aveam un coleg care lucra in sectorul antiterorist, S-a primit o semnalare cd nigte cet6leni arabi s-au cazatin mod ilegal gi suspect la o anumiti locuinld, omul dla a ficut investigatiiin vecini, cum faceli gi dvs., ziarigtii. in vecini, a nimerit peste o cunogtinli de-a lui
Postelnicu, care a pus mAna pe telefon gi l-a sunat. L-au zburat afard! De ce?Asupdrat-o pe cetdleanca romAncS, iaraceasta era prietena lui Postelnicu... Dacd eu mergeam la un blocsdfaco micd investiga[ie, contactam pe cel care detinea cartea de imobil. Daci cetdleanul nu ,dorea sd-midea cartea de imobil eu nu puteam pretind nimic!

sii

Era r6ca intre Mililie gi Securitate... $i atunci, ce ficeam? Plecam frumos la seclia de Militie, cdutam sectoristul, veneam cu el, luam cartea de imobil gifdceam identificirile. Altfel nu se putea...
- Nu era absurd, intr-un sisfem ce trebuia sd fie extrem

de operativ?
- Era absurd! Pierdeam timpul. Trebuia prin intermediul ofiterului de la Mililie...
,

si

oblinem informalia

Sepunq acutn, problema dosarelorde Securitate. Care

este pdrerea dvs.? - Foarte frumos. Si le publice pe toate, dar in ordinea asta: dosarele de pagapoarte ficute pentru ceicare plecau in striindtate,

si

vedem cine au fost privilegiatii socialismului gi cine circula in

strdindtate pe valuta statuluiromdn. Cea maiimportantd categorie a privilegiatilor au fost cei care s-au plimbat prin toatb lumea pe valuta statului romdn gi, in 1989, s-au dat disidenti ca sd rimdnd in conducere, acum in democralie. Deci, acestor disidenli, care au pretentia si ne judece pe noi moral gi s-au adunat in tot soiul de aliante gi partide, si li se studieze dosarele de pagapoarte gi sd vedem ce scrie in acel dosar: lirile prin care au plecat, cu ce bani, de unde au luat baniietc. Eu vi propun aga: si se publice dosarele, incepind cu cele de pagapoarte, integral, si se vadd pe ce bazd de referinle plecau unii, ci aveau referinle de la tovarigii din CPEx gi CC, gi e vorba de lideriai unn: partide acum la guvernare, din dgtia care se dau foarte democrati!... Mai propun sd se publice dosarele de urmirire informativd asupra cetdlenilor romAni, sd se vadi pe cine a urmdrit Securitatea.

"

116

Vd spun eu pe cine: atagalii militari gi alli diplomali spioni, plus legdturile lor suspecte, Sd zicem cd atagatul militar avea 10-15 prieteni romdni. Din 5gtia, nu putea si-i urmdreasci pe toli, cd nu erau fo(e..ii urmireau pe iia care erau suspecli, care delineau informalii. De unde erau? - Nu poli trdda decflt dacd ai ce! - Erau din inalta conducere de partid gi de stat, din funclii foarte mari, de unde au ficut gAt sd rimAnd 9i in noua conducere, s-au organizat imediat in FSN gi au zis: "$tili, Securitatea ne-a urmdrit!" Dar de ce v-a urm6rit? De ce nu l-a urmirit pe Gheorghe
tractoristul?

Cine avea secrete era automat verificat, inclusiv noi. Deci,

timp de 19 ani, eu am verificat persoane care desfigurau activitSli militare sau informative, dar am fost gi eu verificat tot timpul...
a posibilitililor"de verificare. Nu exista posibilitatea de a scdpa. Existau

- Erau gi ei verificali, la rAndul lor! Exista o piramidd

$i cei care vd verificau pe

dvs.?
si

verificiri recipr"oce, in aga fel incdt

se pdstreze legalitatea,

demnitatea de ofiler gi relalia.corectd cu cetdleanul.

- Cu ce se ocupa sectia militaro.juridicd a CC-ului, ,

condusd de generalul lon Coman? - Eu gtiu numai cAteva activitili. Verifica organele de securitate la legalitate: s6 nu urmiregti membri PCR, sd nu urrniregti cetSlean nevinovat. Veneau gi ne controlau si nu incdlcim legea, si
verificdm corect cetSlenii romdni care trebuiau verificali. Verificam nivelul preg6tirii profesionale gi dac6 omul era pr:egbtit sd reziste presiunilor contrainformative fdcute in striindtate. Dacd era nepregitit sau lipsit de devotament fald de patrie, nu pleca! Mie nu mi-a trddat nici unul din ofilerii trimigi afari. Asta este o mdndrie. Le-a plScut sau nu, le-a trecut of-ul. Le era teamd si nu descoperim cA au o relalie extraconjugalS. Nu aceasta era problema. Vi dau un caz concret, nu vi spun cine: dupi 1989, o parte din dosarele din contrainformlii au intrat ?n mdinile conducdtorilor din timpul revoluliei 9i le-au citit. Un asemenea fericit gi-a citit dosarul, era tot un bitean, colonel, gi m-aminttlnit odati cu el pe stradd. M-a salutat gi m-a intrebat ce maifac. in momentul 6la de diversiune, 1990-199i, eu nu salutam pe nirneni. Cine mi saluta, insemna ci recunoagte. Deci, m-a salutat acel domn colonel qi mi-a spus: " Domnule, miI am citit .'Eu eram pregdtit la reaclie: "Da, gi?" Mi-a zis: "A fost foarte co.ryct, m-ali verificat foarte corect! Md intreb cum ali avut curajul

dosarul!"

t17

sd-mi da(! drumul, sd-mi dali aviz..." Atunci au descoperit ei ci noi semnam gi rispundeam personal

daci rdminea unulin striinitate, Am r6mas buni prieteni. De ce?

Fiind un om inteligent, a inleles. Scopul era sd ne asigurdm de loialitate, cd va veni inapoi. Dacd trdda, rdspundeai cu funclia gi

gradul.ln cele mai multe cazuri, treceaiin rezervd. Un ofiler de Securitate modest, la locul lui, civilizat, politicos, a fost trecut in rezervi pentru ci a fugit Nadia Comineci. La ora actuald este un comerciant prosper. Avea secrete Nadia? Nu, era vorba de altceva: sd nu fie valoare nalionald. Nadia Comdneci era o valoare nalionald. Nu vi mai spun ce necazuri au fost cdnd a fugit Belodedici! Eram Cl-st la DIA gi in fiecare zi trebuia sd raportez ce
a mai f6cut atagatul nostru militar la Belgrad pentru a-l convinge pe Belodedicisd vind inapoi!Vd dali seama ce enormitate?! Un sportiv, locotenent (cd era la Steaua, nu conteazd), a fugit. Mare lucru cd a fugit Belodedicide la Steaua! M-am gi enervat.Acestea erau exagerdri din perioada dictaturii, pe care le-am simlit la fel ca orice om din popor. Md simleam strdin in [ara asta, in momentuldictaturii. Dupa 1980, eu am inceput si mi simt striin in lara mea, m-am interiorizat foarte mult, incdt unii.din gefi credeau, la un moment dat, ci m-am !6cinit... intre idealurile mele de Romdnie frumoasi, prosperd gi ceea ce vedeam exista o mare discrepanld. M-am apucat sd citesc tot felul de chestii, sd inleleg. Atunci, am studiat psihologie, paranormdl,
religii,

si inleleg ce se intdmpli

cu !ar,a mea.

..TRADATORUL EVREU PAcEPA A FOST RAGOLAT DE... RUgt, GERMANT gtAMERICAN| !"
(OB IECTIV

MAGAZIN

nr.

4/ I

8.

06.98)

- Revenind la gradul de locotenent gi calitatea de simplu ofiler de Contrainformalii, cum a fosf evolu(ia? - Evolufia a fost foarte frumoasS, imi plicea ceea ce fdceam, alergam foarte mult. Adevirul e cd era gi o zoni foarte interesanti. Pe litoral veneau foarte mulli striini, din care unii erau spioni. Noi ne ocupam de spionii militari. Daci un cititor primegte o listd cu 100.000 de nume, care e spion? Dacd ii vede la fa[d, ii scrie pe frunte spio;r? Nu. Vd dali seama, sd cauli persoanele care aveau
misiuni de spionaj, diversiune sau alte asemenea misiuni care fAceau

obiectul muncii noastre...

118

- Pe ce
-

in primul rAnd, vreau s6 vi spun

criterii ali avansatin funclie? ci eu nu am fost avansat

la

exceplional. Eu am fost avansat?ntodeauna la termen, cu o singurd exceplie, de la locotenent la locotenent major am fost avansat in august, in loc sd fiu avansatTn decembrie,?ns6, ulterior, toatd promo{ia mea a fost avansatd in august pentru a ne echilibra' Noiterminasem gcoala Tn decembrie, in mod fulgerdtor, dupi numai 3 ani 9i jumdtate, pentru a completa golurile din MarinS, deoarece erau relatii tensionate cu URSS-ul.ln'68, '69.si '70 s-au scos propo$ii rapide pentru a echilibra necesarul de forte in Marina Militari' Anormal am fost avansatin funclie:in funcliiin care pilogii erau avansatiintr-un an, eu am fost avansat dupd 13 ani! $ef de birou era prima funclie'

Am urcat toate treptele, am invSlat limba englez6, am absolvit Facultatea de Drept. Psihologia am invitat-o intr-o perioadd in care era interzisd. Deci, am invilat foarte mult. Md durea faptul ci unii erau avansali pebazl de pile. Visul
meu era si lucrez afar6. Acolo ins6, nu plecau decAt cei care aveau rude in CC, MAN, aparatul politic. Nu s-a putut, deoarece am divorlat (act de curaj in socialisr4), am fost ju{ecat la partid iar din aceastd cauzdam rdmas gifird cas6. M-am mutatintr-o garsonieri la etajul 9

gi md intrebam, in 1989, unde sunt vilele gi salariile 6lea maride care vorbeau propagandigtii...

- Deci, avansatin funclie dupd 13 - Dupd 1 3 ani de muncd, am fost avansat gef de birou, in 1 985. - CAnd ali aiuns in Bucuregti ?
PaGp". in tgza, trdddtorul Pacepa - in 1978, pentru era incollit. Fusese mirosit de cdtre Contrainformatii, ise stabiliserd legiturisuspecte gicu americaniigicu rugii, pentru ci atuncic0nd era tAn6r ofi{er fusese ajutat de un consilier sovietic si scape de inchisoare. Degi fusese avansat pe linie politicS, ca "simpatic" al familiei Ceauqescu, Contrainformaliile militare l-au luat la verificat gi au constatat rela{ii suspecte gic6tre rugi gi cdtre americani. Atunci l-au incollit. Cu cine siJ incolleasci? Au adus tineri ofiteri, necunoscu!i. Pacepa avea deja gradul de generalQi conducea o Direclie a
Securitdfii, nu era el.geful SecuritSlii, cum se l6uda prin cdr{i. Deci, in 1978, in luna iunie, am fost mutat la Bucuregti. ln august, am inceput lucrul la cazulPacepa. CAnd a trddat, a simlit misurile de contrainformalii luate impotriva lui. Atridat cineva. Nu gtiu cine a

anil...

;;;;

'

trddat. Nu am avut vedere asupra intregului caz. Eram tdndr

locgtenent major, nevinovat. Nici nu gtiam prea bine ce facem, cum
119

sd trSdeze un general de Securitate? Dupi aia, am mai vizut giallii gi am scris "Fulgerul albastru". Deci, trddarea nu line cont de giaO gi func[ie. Trddarea e legati de atagament sau de lipsd de atagament.,,

- L-a!i cunoscufpersonal pe Facepa? - Nu. Nici nu gtiam cine e. Eu urmaream nigte legaturiale lui Pacepa. DupS ce a fugit; am incepuf noi s5 scormonim cazul. Am

aflat de cdnd-trddase. Tridase din 1956 9i vd da{i seama ce greu a fost depistat. in 1956, ln tirnp ce era in misiune in RFG, a fost recrutat. de citre Eermani, a fost predat la americani gi crescut cu informalii pentru a ajunge ln anturajul lui Ceaugeocu. in orice caz, este o persoana josnich gi lipsita de curaj.

- De ce au rea*$ionat Qsntrainfarmagiite aga de t&rziu? Frecedentul exista: *azwl afigerilar tlorohe! gi Qiuciwtin, cdzu(i in f 956, in RFG,
-Tradase Pacepa.,Au fost semnale mai mulie. - Serprna/ea a fosttransmr'se qide cdfre ofi$erul Siman ft?us... ' - $inron Titus a scri$; dup5 "1989, o carte. De ce nu s-au luat rnfrsuri? Fentru c6 nimeni nu e perfect. $i probabil; p6nd fn 1960 a fost sprijinit cle consilierii sovietici. Pacepi a fost sprijinit de consitierii soviet[ci, e baz concrbt. Trebuia sh fie bdgat la pugcdrie pentru delapidarea unor fanduri speciale. Consilierul sovietic de la unitatea sa l-a ap6rat. Oin cauza asta, nimeni nu s-a maiatins de el gia crescut in funelii, dr:p6 care gi-a fi4cut el nigte acolili cu care i-a mAncat pe cei care ildenun[au. - $d recapitwlilrn: racalatde americanigi pra,te,fatde sovietici? - De unde s6 gtie sovieticii cd elfusese racoiat de americani?

"fy

nrA Mt.A $PUS cA".. ,s9: $FUL H LCIVITURA DH $TAT DATA CIJ
Ar
u

ro R.b:y,?,fffr[,*

- Era agent duhlu?

_, ^,,, *,

5 0 6 e 8)

- Posibilsd fi fost dublu, Acum e foarle bStrdn, il cautd doamna cu caasa.Probabil cd nici nu maitrdiegte. Ceea ce spun Sgtia acum

cd spune Pacepa sunt povegti, invenfii ale serviciului secret

american. Pacepa a fugit la vdrsta cie aproape 60 de ani, in urmd cu 20 de ani. La B0 de ani, cine se mai ocupd de spionaj, cd ii

atdrni hainele pe el? lnvenliile astea care aparin presi sdnt prostii pentru a incerca atitudinea romdnilor fali de trdditori. Atitudinea t20

romanilorfali de trdd6toritrebuie sA fie intransigenti Tn continuare. Nu acceptim in !ard'nici un trdddtor, indiferent unde a trddat! PAnd nu scdpim de toti trdditorii gi pAnd nu ne respectdm eroii, nu vom fi o naliune fericitd. Deci, a tridat Pacepa in 1978 gi am lucrat la
acest caz. Nu am putut

si

fiu transferat la unitatea specialS care s-a

infiinlat atunci. $ti!i c6 atunci a cilzut 920, unitilile de informalii externe. Nu am putut sd fiu transferat pentru cd am divorfat. Am divor[at din motive temeinice gi am rimas singurr. Am primit o garsonier6 intr-un bloc muncitoresc, in cadierul Timpui Noi,la etajul 9, in care am avut, de imprumut, un recamier, un dulap 9i o masi. Eu
m-am simlit foarte fericit. Ca sd revin, din cazul Pacepa am cunoscut destul de multe 9i am 9i scris destul de multe in anumit6 ziare.

p*??,, u rmitoarea : in 1 e56 ; t "^r y t ":g era ofiler de informalii al SecuritSlii. Lucra in subordinea unol
consilieri sovietici. Afost trimid in misiune acoperitd la Koln, in RFG, la reprezentanla comerciali. Al doilea coleg al siu, era un ofiter de informalii din DlA, Simon Bela Titus, evreu maghiar. S-au mdncat intre ei acolo. Simon Bela Titus l-a denunlat cd a tridat Tn favoarea americanilor, de la care primea nigte cadouri, insd din lari a fost protejat. in momentul in care au fost trimigi doi ofileri acoperiliin zoni, Ciuciulin gi Horobet, au fost arestati, Tradarea era mai mult decAt evident6! Vedefi, sursele pe care gi le-au ficut consilierii sovietici in Securitate gi ArmatS, au avut putere pdni prin 1964. Eu am cunoscut mai multe cazuri. PAnd in 1968, s-a judecat Securitatea KonninternistS, cu dezvdluiri publice. Securitatea din perioada Kominternistd a fost formati din persoane alogene. Nici Pacepa nu era romdn, era evreu ceh. Grtinberg-Nicolskiera evreu rus. To(ionarii perioadei 1944-1964 gi trdddtorii trebuie ciutaJi 'in ceea ce a bigat securitatea sovietici pe teritoriul romAnesc Ai in ceea ce au racolat alte puteri. - Revenind la Pacepa, nq s-a fdcut prea multd galdgie? - Fdrerea mea este cd s-a fdcut prea mult timbildu in cazul Pacepa, semn cd Ceaugescu nu a inleles cd atunci cAnd te tr6deazd cineva trebuie s5 nu-l mai bagi in seam6. Afugit, dar atenlie, dovada lagititii, gi a lui gi a americanilor: in primul an nu a scris nlmic. Abia cAnd a tridat Gorbaciov socialismul, a lnceput sA apari ci "Orizonturi rogii" gi "Mogtenirea Kremlinului". PAnd atunci nu a scris nimic Dupd ce a sdrutat mdinile gialtceva sotilor Ceaugescu,

g:,[:,:{

;:'fl

t21

i:a insultat in scris. De ce nu i-a insultat cAnd era aici, dacd era

biibat romAn, demn, serios? De ce nu le-a spus lor: eu nu sunt de acord cu poititica voastrd? Asta ar fi insemnat intr-adevSr o atitudine corectd, nu faptul cd a tridat la ameriqani 9i s-a dus acolo. Acolo a t6cut din gurd. Din 1978 gi p6ni Tn 1985, nu a apirut nimic, nu a scris nimic, .Deci, ce a ficut? Afost un lag gi un oportunist, care s-a bigat
pe sub pielea lui Ceaugescu; sd triiascd mai bine. Nu a avut
niciodatd convingeri. A avut gi o familie destrdmatS, nu s-a impScat prea bine cu solia, Afost o gregealS a lui Ceaugescu cd i-a dat atdt de mare importanfd. Nu trebuia si piardi timpulcu elginu trebuia si-i pdstreze fiica. - Cdnil Eifn ce context a pdrdsit lara Dana Pacepa? - A stat in RomAnia p6ni in 1989. Avea interdiclie de a pleca din !ard. i-a dat drumul, culmea, g-ral Militaru, c6nd a ajuns ministru alApdr6rii.-De ce? Azis: e timput sd-i reabilitdm pe toli cei care au fost urmdri{ de Eecuritate. S-a opus g-ral. Caraman, care a spus: sta{i un rnoment, trddatorii rdmdn trddatori!Militaru gtia de ce vrea " s6"i reabiliteze pe to!i: gi pe cei care au trddat la sovidtici gi pe cei care au trddat la americani. Era gi el unul din cei urmirili pentru relalii suspecte cu serviciul sovietic... - Cum s-au creat noile structuri de informalii dupd 1989? rdinul l-a primit Gelu Volcan Voiculescu, impreunA cu doi otlleri de Secur,itate care trecuseri de partea ievoluliei si care au inflintat, in acea noapte, U.M.0215.

'

6 r

- De ce Gelu Voican Voiculescu?

Pentru cd

ii

plSceau mult serviciile. secrete gi activitatea

misterioasS.

-fiavuttangenld?
- Nu.

- Niciodatil?

- Domnule, eu am scris ?ntr-o carte despre tangenla lui cu $ecuritatea. El se afla in relafii bune cu securistulintreprinderii in care lucra. Mai mult de atAt nu gtiu. $tiu cd l-a avansat.peofi[er, dupd 1989, l-a fdcut locliitor la U.M. O215, Gelu Voican Voiculescu ficuse lnchisoare impreund cu un ofiler de Securitate care luase mit6 de la strdini, odihneascS-se in pace, ci a murit! Munteanu ?l chema. Munteanu a fost bigatin pugc6rie de Vlad. Avrut si-l scape FNomogtean, pentru ci era de la el ,Jin Alba, dar nu a reugit" Deci,
Gelu Voican Voiculescu a stat la inchisoare cu Munteanu, a invi[at ceva muncd informativd, i-a plSeut. t22

Oricum, rdspundea de servicile de securitate. Eu m fdcut parte din U.M. 0215, incepdnd cu 1 aprilie 1990 gi nu mi-e rugine sd o spun. Am lucratintr-un sector care se ocupa de serviciul de spionaj sovietic gi i-am trosnit.fdrd mild. Am fost pe teritoriul Basarabiei tot anul.1990 gi am trosnit acolo tot ce am putut si trosnesc, s6-mi
pl6tesc paguba din decembrie 1989, pentru cd atunci in Romdnia au lucrat gi sovieticii.. ; ln decembrie 1989, v-ali simlit militar sau securist? - in 1989, m-am simlit romAn. $efii unitSlii mele erau numili dupi un criteriu-prost. Ceaugescu nu a avut incredere in romdni, a avut incredere numai in olteni. Eu.zic ci suntem romAni to{i. Ceaugescu cdpdtase aceasti boali, mai ales dupi tridarea lui Pacepa: numea in funclii numai olteni, $efii DiA erau toli olteni:
amir:alul Dinu $tefan - din Bobicegti-Olt, col. $arpe Paul- din CorabiaOlt, col. Paraschiv Florea - din Leleasca-Olt. Mi s-au pdrut necinstite

aceste numiri, pentru cd ofilerii numili nq erau cei mai buni. Cei mai buni erau: Florian Gdrz, Nicolae Farcag'gi allii. Erau mai buni ca pregitire 9i i-a9 fi v5zut mai sus. insd, sistemul era 5sta, un sistem gregit, g6ndit de o minte de om bolnav care a gregit destul. Noi trebuie si ne simlim romdnicu tolii.

- Cum gi cdnd ali ajuns sd'pdcdtuili" fald de regimul

Ceau-sescu?
- ln 1985, inainte de revelion, intr-o disculie cu mai mulli ofileri de informalii gi contrainformalii,.eu am spus: "Domnule, Ceaugescu

trebuie schimbat, pentru cd a luaf:o razna, nu mai gdndegte

rorndneEte". Din 1986, eu am fost urmdrit informativ pAni in 1989, pentru manifestdriimpotriva conducerii de partid gide stat,
'

- @um ali reaclionat? - Eu am cerut trecerea in rezervd, cdnd am vdzut cd sunt

';

urmdrit. Nu aulavut curaj sd md treacd in rezerv6. De ce? Nu sunt for[e suficiente pentru a urmdri un om liber, un civil. - Au preferat sd vd lind in serviciu activ... md gantajau. Mi terorizau, pur gi simplu! Mi controlau in fiecare lun5. De reguli, controlul de fond trebuia sd vind o datd la c6liva : -+ ani..ln fiecare lund md controlau. Md terorizau. De dimineala p6nb seara, mi puneau sd muncesc. Md supravegheau ca pe terorigti,"
cu filaj pe

- Exact! Md !ineau gi mA supraveghbau la milimetru gi, atenlie,

fa!i, inclusiv cu luptdtori de la USLA. Ci mi urmdreau pe minq, nu era nimic, dar biata mea sofie era nevinovatS. Ea n-a zis nimic. Credeau cd noiconspirSm. in orice caz, eram urmdril
t23

- Nu. Pii, atunci lucram in reialii externe. Eram gi ofifer de

contrainformalii gide relalii externe. Puteam sd mi intAlnesc cu orice

Ati fi putut conspira? Aveali posibilitatea?

diplomatgis6-ispun: "Domnule, gata,fugta voi". Nu, eu eram romdn.

Eu am zis ce-am gAndit. Nu am conspirat cu nimeni, niciodatd. Am gAndit ceea ce au ghndit majoritatea rom6nilor. Vedeam cdli bani se cheltuiau aiurea, cu publicatul cdrfilor. $i DlAi-a publicat ci(iin strdindtate lui Ceaugescu. Eu am scdpat doi ofiteii DIA care trebuiau sd fie bigali la inchisoare pentru cd nu se justifica o sumi de bani pe

si seoatd nigte cdrii:in limba greaci. Veniserd dgtia de la contraspionajul civit si-i nagb in pugcirie gi am spus: "Stal!, mtdi oameni buni, banii agtia au fost cheltuili pentru publicarea operelof'.Am scris gi referat. Mi-am asumat rispunderea. Arn semnat acolo gi l-am dat gefilor mei, care au semnat giei. Acei doi ofileri au prim_it ordinul ista, sd publice operele'
care o cheltuiseri la o editurd din Grecia,
. tot felul de limbi gi, binenleles,
,in strdinitate. Da, inclusivArmata a publical "opere inestimabile"in ci aceste opere nu erau cumpirate

gi le pldteau cu bani din

" e

cineva'si le citeasc5. Ceea ce mi indoiesc...

Deci, eu gtiam cd sunt urm6rit. Vedeam c6 e revolulie in jur, Eu care eram anticeaugist, nu gtiam ce si zic. $tiam cb ceihei gefi ai unitdtii fuseserd nurniti de Ceaugescu.
.

lari

gi,le desfAceau gratuit, daci dor6a

-Cum v-ali purtatin acel context?

- M-a chemat amiralul Dinu, geful DlA, gi mi-a zis: "Tov. Corul,

eu vd cunosc pe dumneavcibstrd de cdnd erali elev la gcoala de ofileride marind. De partea cuisunteli?" in aceasti situalie, dvs. ce ati fi replicat? M-am enervat gi am spus: "Tov. amiral, nu a$a se pune problema! Am inleles cd de-ci parie e Armata, deto pafte
Securitatea, Eu am aplicat legea romAnd. Acdtzut Ltn guvern, se va ridica qlt guvern qivoi aplica in continuare legea rom6nd". Asta am spus-o eu, un amir6t de cdpitan de rapgul lll, amiralului care conducea DlA, ?n prezenta colonelului'$arpe Paul, loctiitorul sdu, devenit ulteriorgeneral, reprezentant la NATO, actual civil, pensionar. Normal ci q rimas uimit. M-a luat sA mergem la Stinculescu, sA mi ia Stinculescu la prelucrat, sunt la Armati sau la Securitate? Eu nu acceptam ideea cd Armata gi Securitatea s6 se batd. Eu am aplicat legea romdn6. Securitatea nu s-a ocupat cu cotonogeala; cu bAta. Aaplicat legea. Exist6 lege dup6 care s-a lucrat. Stdnculescu nu ne-a primit.ln biroulluideja era bAntUiali"mare; veneau generali, plecau generali. Nu gtiau cum s-o coteasci.Asta

t24

se intampla in ziua de 22 decembrie,

1800.

dupi amiaza, pe la ora 1700Eu m-am intors frumos in biroul meu, mi-am adunat

impicam foarte bine cu ei. ii acopeream cdnd ficeau c6te o boroboald, cd fSceau. Ei lineau foarte mult la mine gi, cind era
vorba de munc6, munceau. Eu nu am sentimentulapartenenlei la zonanatal6, cisentimentul apartenenlei la intreaga Romdnie. Deci, in momentul acelEi-am adunat gi le-am spus: "Mdi bdieli, dacd vin rugii, spuneli cA nu gtili nimic. $eful a ordonat, voi ali executat." De

subordonalii gi le-am spus: "Nol am aplicat legea romdnd". Erau deja zvonuri cd vin rugii, cd vom fi cu rugii, ci lovitura de stat este cu ajutor sovietic. Atenlie, asta mi-a spus-o amiralul Dinu in birou: "Tov. Corul, e loviturd de sfaf datd cu ajutor sovietic." M-am dus gi le-am spus subordonalilor: 'Bdieli, se pare cd lovitura de stat e datd cu ajutor sovietic." CAnd l-am vdzut la televiziune pe Nicolae Militaru, le-am spus: "Bdieli, am rupt-o in fericire, cd dsta este urmdrit pentru relaliicu GRU " (spionajul militar sovietic). Culmea, tolisubordonalii meierau oltenisau munteni. Mi

ce? Noi suntem mai mulli. DecAt s6 cadi to!i, mai bine rdspund eu. Mi-am luat rdspunderea. DacA gi g-ral Vlad arfi,fdcut la fel, scipa Securitatea. De aceea, eu nu am un respect deosebit pentru Vlad. il respect ca profesionist, -fV: "Rdspund dar atunci nu a luat atitudine bun6. Trebuia si spuni la eu pentru Securitate!" Aga trebuia fdcut. Unul dintre subordonali mi-a apus: "$efu', vin rugii! Ludm documentele sovietice gi le ditm foc in WC, ta iuleald!" Deci, din cam o treime din documentele care le aveam noi, rezultd cA noi am cotonogit serviciul de spionaj sovietic fdri mili. Eu le-am spus: "Sfafi un moment, vaivreli sd ne impugte romAnii pentru cd am distrus

documente secrete? Mai bine sd ne impugte rugii cd i-am lucrat! Dacd intrd rugii, dacd iivedem aici, in curte, ddm foc Ia toate documentele gi iegtm cu mAinile sus.". Nu s-a int6mplat nimic din toate astea, din contr6. Armata a cerut sd predim armamentul, Cine nu a avut armament, nu a tras. Noi nu am iegit din unitate.1ati cum au fost disculpali Cl-gtii fdrd vrerea lor, de citre o prostie pozitivi, fdcuti de g-ral Stdnculescu,..

125

"iN 1990, LE.AM FAcur pAnul cRET' LA KGB-l$Tl"

(OB IECTTV

MAGAZIN

nr. 2

7- 2

B/09.0 7.98)

ci serviciile secrete romAne trebuie sd renascS, si apere interesele na[ionale. - Ce v-a determinat sd vd duceli la UM 91215? - Pdi, pe data de 10 ianuarie 1990, DIA s-a Uesfiin[at din ordinul g-ral Nicolae Militaru. A fost un act de profundi trddare! Nu existi arrnatd fird servicii de Contrainformalii. S-au cheltuit dupi aia surne
mult. $tiam

- Ce s-a intdmplat cu arhiivete? - Aga m-au intrebat 9i pe mine, in 1O ianuarie 1990, cAnd au venit sd ia in primire arhiva: unde este arhiva gi aparatura de inregistrare? Le-am spus: 'Fralilor, nu am avut aparaturd de inregistrare, arhive nu avem. Noiavem numaidocumente operative." in fapt, am avut aparaturd de inregistrare, am inregiatrat ee a fost interesant. Din cAnd in c6nd, prin c6(i, mai strecor cdte ceva, in aga fel incAt sd nu afectez statul romdn sau interesele Armatei romdne. Eu mi-am iubit unitatea 9i am apirat-o cdt am putut de

imense pentru reinfiinlarea Direcliei de contraspionaj militar. in momentul acela, eu mi-am dorit s5 trec in rezervh, sd md fac ziarist, cu scopul maiindelungat de a spune adevirul despre evenimentele din decembrie 1989. Nu mi s-a aprobat gi arn fost mutat la Marina
MilitarS, de unde venisem, ca s5 iau salariu, dar

si

nu lucrez, sd nu

fac nimic. NiciArmata nu prea lucra, pentru cd era intr-o stare de

haos, deternrinatd de mdsurile feseniste trdddtoare lam pus calificativul trdddtoare, aga si rdmAnil), luate impotriva serviciilor secrete, Armatei, Mililiei. Au fost mdsuri trdditoare. S-a lovit in aparatul de apdrare a intereselsr nalionale, pentru a saiva activigtii de partid, cu care se urmfrrea forrnarea unui alt partid gi s-a format FSN-ul. Asta -, fo;t scopul: si loveasc6 in aparatul de ap6rare ai [arii gi sd salv:ze nartidul, si meargb inainte nu stiu ce socialism cu fa!5 umand... Am stat degeaba la Marina Miiitara, cerdnd Ed trec in rezervS. Cl-gtii.au fost judecali in parte. Fiecare afost judecat la unitatea la care era. Din 42 de Cl-gti, numai 2 au fost respingi. Unul pentru ca fusese activist de paftid giii lovise gi unui pentru ci era obraznic, era fiu de r:rilionar gi ii trata cu dispre! pe toli. Restul au rdmas in Armatd pdni c&nd, printr-un ordin abuziv, g-ral Militaru i-a trecut pe to{iTn rezerv$. Ultimul ordin ai g-ral Militaru a fost sA treaci in rezervi
126

pe toti Cl-gtiide marini gigriniceri.

Am trecut in rezervd gi am venit la Bucuregti. M-am inscris frumos in Asocialia ProBasarabia Ei Bucovina, s6-mi fac datoria fald de dasarabeni, fir6 gdnd de a mai lucra vreodati Tn serviciile secrete. M-au contactat fogtii colegi gi au spus: "Bdiete, vezi ce se intdmpl1 in lard fdrd seruicii secrete? Uite, lon lliescu regretd enorm cd a lovit Sdcuitatea gi vaiegl /a trVR s d spund cine au fostteroigtii." Am spus: "Bine, de acord, dacd iese la TVR gi spune acest lucru, lilcrez. Condilla mea este sd lucrezintr-un sectorantisovietic. Vreau sd-mi pldtesc datoria pentru decembrie '89." intr-adevdr, fntr-un
asemenea sector am fost repartizat. Am lucrat in Basarabia impotriva URSS giam trdit momgnte glorioase, care nu potfi descrise, pentru c5 le-ar citi FSB-ul rusesc. Deci, anul 1990 arn lucrat in Basarabia, in calitate de ofiler acoperit ca ziarist, sdv6rgind fapte care au ficut pdrul cre! gi mintea ddmburi la mulli contraspionisovjetici. invdlam sd trecfrontiera fird sd atrag atentia. lnclusiv KGB-ul putea fi picilit, asta ca si nu mai ridice nimeniin sl6vi KGB-ul, CIA gialte servicii! Securitatea a creat oameni buni, care au fost capabili sd penetreze 9i in KGB, gipe sub nasulKGB-ului, ClAetc. in orice caz, afostfrumos... - P6nd cdnd ali $ - P6nd in decembrie 90. Ce s-a Tntdmplat: in vara lui g0 a fost acel 13-15 iunie, mineriade, chestii. Eu nu eram aici, eram departe, la 600 km de Bucuregti. Am auzit zgomotul gi am venit repede.,Eramin Bucovina. Am venit la Bucuregti giam vizut ce era pe aici. Nu inlelegeam, ci nu aga fusese legea. Aia manifestau acolo, treaba lor. Nu mi deranja invdtasem o chestie: nu poporul este celcare urli, cio anumitd pitur6 a lui. Pop.orulgtia foarte bine ci noi n-am fdcut prostii. Asta mi:au demonstrat-o nigte tipografi, care, cind au auzit ci fusesem ofiler de Securitate, nu au mai primit de la mine ciubuc Ai mi-au tipdrit revistele foarte repede. Deci, m-au chemat pentru prima datd la unitate. Se schimbase comandantul. Mi-au zis: 'Domnule, te imbracl in uniformd, intriin

lucrat?

unitate". "NLt, ,nene, altfel a fost inlelegerea: eu lupt impotriva

imperiului sovietic. Aga afostin[elegerea cdnd m-am angajat." Mi-au zis: "Pdi, depui raport de treceie in rezerud..." Sigur. Am depus raport de trecere in'rezervd, e in dosarul personal, poate fi verificat. Eu ce spun poate fi verificat cu documente. Am fdcut raportul de trecere in rezervd pe motive familiale, incd din iunie, gi abia in decembrie mi s-a dat drumul. Eu am continuat sd lucrez pe cont propriu, ca haiducii, in Basarabia. Am t27

fdcut treburi bune. Am mai trezit spiritul romdneSc, le-am mai dat curaj, i-am ajutat sA-gi aduc6 aminte ci suntem de-un neam si un sdnge, [inAnd seama cd eu sunt moldovean. VA dali seama, cAnd

merg acolo, vorbesc ln dialect. Zic eu

ci

am pus un urndr

la

ddrdmarea unei bucSlici din imperiu. lnclusiv dupd trecerea, in rezewA am lucrat in Basarabia, pe cont propriu, ca zi;:rist. Am fost inclusiv in Transnistria, ca ziarist la "Expres Magazin". Eram trecut ?n rezervd gi am r6mas ziarist, tagma care m-a primit cel mai ugor

gicelmaibine.
- Unde gi cu cine a[i lucrat
-

in presd?

Am lucrat cu Artur Silvestru, un ziarist bun, de la "Luceafdrul", care a scos 'Na{iuneaf'. Dupi aia, am lucrat lp "Expres Magazin" cu lon Cristoiu, un ziarist bun, de la care am invSlat meserie. Un alt ziarist bun e Migu Bdrbulescu, pe care nu prea il maivdd prin presi, dar era foarte bun. Deci, eu am invilat meserie de la ziarigti, direct.

- CAnd ali inceput sd faceli dezvdluiri gi care au fost primetg reaclii? - ln 1991, in revista "Expres Magazin". "Un ofiler DIA rupe
tdcerea" se numea serialul.

in ziua in care a apdrut prima serie, la DIA s-a dat alarm6. Conduceau nigte acoliti de-ai lui lliescu. G-ral Marin Pancea a dat alarmi, i-a adunat pe toli gi i-a intrebat: ,Ce gfie Coruldespre DIA?" $eful Sintezelor i-a spus: "DomnLle, gtie tot!" Pancea s-a eneruat: "Cum gtie tot?" |s-a rdspuns; "Asta era meseria /ut, gi gfie tot, nu inlelegeli?il Mi-au povestit fogtii colegi: "Uite, dsta a dat alarmd gi cdnd a auzit cd gtii tot..." Pancea a luat multe misuri abuzive. E cineva care il are la mAni cu ceva important, dar nu meriti si discutim despre astfel de oameni de conjupcturd. Afost un om de-al lui lliescu, pus intr-o funclie pentru care nu avea calitali .si nici pregdtire.
- Cum
-

ali ajuns la cdrli? Cum v-ali hotdrit sd scrie[i?

in fala plutolului-mitralieril Repontaj in fala pistolului mitralierd! latd care este istoria: in 1992a izbucnit puciul de ld Moscova. Eram in birou la Cristoiu gi i-am spus: 'Md duc acolo. Vd transmit cum pot

materialele." M-am urcat in tren. Aveam un pa$aport de serviciu, obtinut, printr-o gmecherie, de la MAE, de la Adrian NSstase, pe
eare l-am pdcdlit...

.trecem pe la consulatul sovietic, sd luAm vizd. Ne depistau gi ne semnalau: 'Fili aten{i cd vine ziaristul cutare, puneli ochii pe el."
128

in numele Asocialiei ProBasarabia gi Bucovina, am luat 4 pagapoarte de serviciu, dintre care unui pentru mine, ca si nu mai

Cu pagaportul de serviciu ajungeai la vamegii gi grdnicerii obignuili. La iia, cu un ciubuc treceai orice doreai... Am ajuns la fr-ontierd, convins cd din cei care {inuserd Piala Universitilii, din cei care ficuserd demonstralii publice, vor veni cu miile si apere Basarabia. M-am urcatin tren giam ajuns la grani!5. iidideajos pe
romAni.

Mi-a venit ideea!Aveam mereu ruble puse bine. l-am dat 100 de ruble unei rusoaice gi m-am bdgat in vagon rusesc. Am trecut frontiera fdri gtampilS. Am ajuns in Chigindu 9i doream sA vdd miile de rom6nivoluntari . Era un singur rom6n: Nicolae Radu Panhalica, un bitrAn de B0 de ani. AtAt. Am zis: 'Unde sunt dia de se bdteau cu pumnii in piept pentru Basarabia gi Bucovina? A dracului pielea pe voi, acum, cilnd alivdtzut cd-i bdie, v-a[i retras in gdoace!..." - Ce ali fdcut? - M-arn dus frumos la Pregedinlie gi m-am pus la dispozilia Pregedintelui. Eram prieten cu secretarul Pregedintelui, care era istoric. Eram prieten gicu Moganu, pregedintele Parlamentului. - Deci, ali asistat la puei? -Am asistat la puci, la arestarea liderilor puciului, mai pulin a lui Smirnov, care fugise in Ucraina gi l-au adus dupi aceea. M-am mirat cd i-au eliberat pe liderii puciului, din ordinul lui Boris Ellin, ca sd gtim cd basarabenii au ascultat, vrAnd-nevrdnd, de Moscova, Smirnov trebuia impugcat pe drunr! Ucrainienii s-au purtat frumos atunci: l-au arestat gi l-au predat la moldoveni. Poliligtii moldoveni l-au adus de la Kiev pind la Chiginiu, fdrd sA scape nici un cartug in Smirnov,.. latd din ce cauzl avem acum necazuri, cind frumos era sA se lichideze conturile pe loc! Fdcuse rebeliune antimoldoveneascS, antiromdneascd, trebuia lichidat! Ce mai atAta prostie? Am stat, am transmis gtiri. intre timp, a venit 9i nevasta mea acolo. S-a format o deleg-alie de deputa[i moldoveni, si meargd la Moscova, la ultimul congres alsovietelor, sd declare independenla Moldovei. [t'l-au invitat gipe mine, ca-ziarist rom6n.

- Cum ali ajuns la Moscova? - Eu am ficut un calcul: daci md urc in avion gi cobor la Seremetievo, KGB-igtii o si md aresteze, degi ei erau la sediu,. cd tocmai izbucnise la ei scandalul, Am zis: domnule, eu nLt trec prin
filtrulaeroportului. Dacd md suiintrenulde Moscova, nu mdtintreabd

nimeni cum ajung in Moscova, pentru cd nu e granilit. Granila era la Prut. Le-am spus cd ne intdlnim la Moscova, la reprezentantul Moldovei. Am intAlnit-o acolo pe nora lui lon Raliu. Ne-a auzit vorr29

bind romdnegte gi ne-a oprit. Venise la puci. Am participat la congresul deputalilor. Am stat afari gi am luat declaralii tuturor
reprezentanlilor naliunilor din imperiu. Nu gtiam bine rusegte, numai aga c6t sd md descurc. Am invdlat intrebdrile gi ei imi rdspundeau-, dupd care o moldoveancd imi traducea. Am gi acum acel interviu.

Este extraordinar, acum dupd ciderea imperiului, sd vedeli ce spuneau ei atunci. Reportajul se numeqte "Hoinar prin lara de mesteceni". Eu am mers 2000 de km, de la Chigindu la Moscova. Era unul de 4-5 luni in Rusia gi nu-l gdsea nimeni. Erau striini cu grdmada pe acolo. Aveai bani, circulai. Am luat interviuri cu fiecare reprezentant alfiecirei naliuni. Cind am luat interviul la gruzini, m-au luat toli in bra[e. Cu o zi ?nainte, RomAnia recunoscuse Gruzia. Eu nu gtiam. Mi-au spus: "Nu mai pleci. Egti romAn, mergi cu noiin Gruzia, iliddm ceacea (!uic5 - n.a.), ilidim de toate". - Ce ali fdcut? - Venea frigul gi noi plecasem din august, eram imbricali de var6. Era ploaie rece, aproape ninsoare. Ne-am intors in Basarabia, am venit acasi 9i am dat materialele. Lucrarn la"Expres Magazin". Au publicat pulin. Mdi, e orgoliul omului care a muncit gi care a
riscat!... La un moment dat, m-am gindit acolo: 'lMdi, ce se intdmpld?

Eu sunt ofiler de rezervd. Tocmai aici?" Mi-am luat un mare risc. Dacd mi depistau, mi bigau in minele de uraniu sau md impugcau pe loc! Era rdzbunare contra rdzbunare. La risculAsta, md agteptam sd-mi publice tot. Ainceput si se adune, aga, o nemullumire in mine gi a apirut un eveniment frumos: martie 1992.

- Despre ce esfe vorba? - Disculie la "Exprls Magazin"in redaclie: "Cine are curaj

si-i

ia lui Smirnov un interuiu? Se dd gi primd". Pe cinstite, gtii cd salariul

de reporter nu e prea mare. Am zis: "Domnule, eLt md duc. Doar nu-i vreun zmeLt, ilpdcdtescu eu cumva".Am trecutin Basarabia gi m-am dus la ziarele care colaborau.

- Care er^i atmosfera?

Acolo (,,ra c stare foarte ciudatd. Nu era demarcatd exact o republic6 transnistrean6 de republica Moldova. Circulau dintr-o parte in alta, vorbeau la telefon gi noaptea se biteau ca chiorii. Arn luat interviuri la podul "VadulluiVoddt", de la romAni, ucrainieni gi rugi, care luptar.r de partea Moldovei gi dupd aia am vorbit cu bdiefii de la "Sfatuffdrii".lamintrebat cum ii iau un interviu lui Smirnov. Sirnplu:
-

ddm telefan la grupul lor de presd. Dacd acceptd, treci in partea cealaltd, ii iei interviul ziua gite intorci, cd noaptea incepe bdtaia... - Gum ali ajuns in Transnistria?
130

-Am angajat un moldovean, cu 100 de ruble, mi-au dat un translator gi am ajuns in Transnistria. Eram doi romAni: eu gi ziaristul lon Ursan din Bragov. Am avut o inspira[ie: inainte de a pleca, am
discutat cu reprezentanlii France Press gi Europa Liberd din Chiginiu. Le-am spus ci plecdm sd ludm interviul. Daci nu venim pind la 12 noaptea, inseamnd c6... adio gi-un piaz verde!.Le,:am
spus sd dea gtirea cd ne-au impugcat.

Ctti responsabilitate, gdndili voi. Eu eram disperat. in !ard, 6gtia mdncau ce mincau, vorbeau prostii la adresa noastrd, mdcar si mor qu du.smanul de gdt, cd gtiam cine organizase diversiunea din !ar6... - Cum ali ajuns?
-Am mers bine pAnA am trecut linia de demarcalie. Erau blocuri de beton in stradS. CAnd am ajuns dincolo, foarte fericiti, am scos pagapoartele, am spus ci suntem ziarigti romdni gi mergem la Smirnov, si-iludm un interviu. Nu-ianunlaserd! Ne-au pus la gan!. Moldoveanul gi translatorul se certau cu ei. Pe noi ne pazea un voluntar bulgar, nu gtia rusegte bine. Era martie gi ningea. Eu am coborAt gi stdteam nemigcat, cd gtiam ce inseamni sd stai in fala
unui pistol-mitralierd. lon Ursan, fiind civil, a vrut sd-gi ia cdciula, cd avea o chelie carninaintati. Ala a armat. l-am spus: "Mdi, nu migca in fiont, cd ne termind dgtia!"intimp ce se certau ei acolo, am aflat de ce se certau. Erau cAfiva transnistreni impugcali in noaptea

trecutd, cu flori pe ei. A venit un ofiler, imbricat civil, card'ne-a chestionat. l-am spus de ce am venit gi i-am ardtat legitimaliile de pres6. Ne-a luat, a pus magina moldoveanuluiintre doud camioane
cu soldali, ca,sd vezi cine eram noi!, gi ne-au dus la Bender. Ne-au separatin cdte o incdpere, in sediul militar. Pe mine cu moldoveanul, care conducea, pe Ursan cu translatorul. Ne-au luat la anchetd, f6rA sd ne bati. Un locotenent rus ne-a spus si scoatem tot ce aveam in geant6. Am scos. Nu aveam reportofon gi norocul meu c6 nu aveam, cd cine.gtie ce giseau pe casetd!Aveam numai un pix, blocnotes alb, curat, nici o agendi cu adrese, ligdri, cheile de la locuin{5 9i medicamente. M-a intrebat de ce scriem urdt despre ei. f-am spus: "Nu am scris nimic. Eu sunt de la <<Expres Magazin>. O sd vede{! ce scriu, dacd vreli, vd trimit gi zihrele. Pe noitrebuie sd ne duceli la grupul de presd al lui Smirnov". Ne-au urcat in magini 9i hai la Tiraspol. Nb-au dus acolo, in sediulcentralal comandamentului militar de la Tiraspol. $oferul a rdmas jos cu magina, pdzit, qi cu ziaristul rus pe care ni-l ddduseri noli6. Asta cam juca pe doud

fronturi, dupd cAte mi-am dat eu seama" Noroc ci nu arn vorbit secrete fald de el. Ne-au urcat pdnd la etajul 3 sau 4. Ne-au spus
sd st6m acolo, c6 vine cineva sd ne duci la Smirnov gi ne-au uitat acolo! Dupi vreo jumitate de ord, opresc eu o rusoaicd gi, intr-o ruSi aproximativi, ii explic cd suntem romAnigi cA am fost adugi acolo sd-i luim rtn interviu iui Smirnov. Mamd, gi in*epe sd urle sirena ?n clddire, cd au intrat romAniiin clidire, at&t au inleles ei! $i, ddi ancheti, cum am ajuns acolo, ce am fdcut... in sf6rgit, ne-a recunoscut comandantul girzii, un cipitan ucrainean, care vorbea perfect romAnegte gi. care era cisStorit cu o romAncS, Ne-a luat ucraineanul gi ne-a dus la biroul lui Smirnov, Bineinteles, in Tiraspol se vedea clar ci e vorba de un conflict ideologic, nu etnic, Ei erau cu comunismui, noieram cu democratia.
-

I-aliluat interuiu lui Smirnov?

-Am ajuns in biroul lui Smirnov gi am agteptat. Nu a avut curaj Smirnov s5 dea ochii cu doi rom6ni! Ne-a dat interviu Caraman, doctorul. Vreo doud ore gi ceva tot am scris. ln sfArgit, am intrebat de delinutii politici. l,,le-a spus: "Dacd vreli, vi-i ardtdm dar rdmtneli peste noapte aici". "Nu, mullwmesc, dacd nu ajungem in noaptea asta, pdnd la miezul nop{ii, se anunld cd ne-aliomordt". Atunci a
chemat garda, ne-au bdgat iarigiintre dou6 plutoane de infanterie gi ne-au scos afari cjin Transnistria. M-am intors victorios la "Expres Magazin". Deci, conflictul a fost determinat de amestecul KGB-ului acolo; Smirnov nu e bdgtinag. Avenit, trimis de URSS, cind a inceput perestroika. M-am intors cu reportajul acela teribil pi lon Cristoiu nu l-a publicat niciodati! M-am supirat foarte tare. Nu am spus nimic gi mi'am zis: "Md privatizez!"... - Deci, aga ali ajuns sh publicalie6n!i.." - Aveam scrisd 'Cheile succesu/ui", din 1986. Era manualul dupd eare ?mi pregiteam eu contraspionii din subordine. Cum sd reugegtiin vir".r. iri orice situatie. M-arn retras de la "Expres Magazin" gi am puhiic*l cartea Tn aprilie. Pe 23 aprilie 1992, a apdrut primul exernplar. Am avut succes, dar rnai modest. Totugi, 10.000 de exernplare la un scriitor noil, e ceva! ln octornbrie, am publicat "Quinta sparld", cu care am trezit un interes r{eoaebit. De alci, incolo, m-au dus c6rtile pe mine.

t32"

,.DIRECTIA I A SEGURITATII ,t A CREAT FAL9| DIZIDENTI!"

(OBI ECTIV MAGAZIN nr.29^30/23.07.98)

- Sunteli mullumit, ca scriitor? Ave{i sentimentul misiunii indeplinite? - Nu. Eu nu sunt scriitor. Am discutat cu mulli scriitori, iare mi
invidiazd. Sunt progti, pentru c6 md invidiazd degeaba! Eu nu sunt scriitor. Eu mi-am propus, incd din decembrie 89, si scriu pentru a spune nigte adevdruri gi pentru a-i determina pe romdni si gAndeasc6.

Misiunea mi-am dat-o singur, pentru cd nu mai aveam gefi.

Mi-am trasat-o singur 9i m'am linut de ea. Eu nu scriu pentru gloria mea personald, pentru ci eu am fost schilodit s6 nu-mi doresc gloria gi si lupt in umbr6, undeva ascuns. Nu am pldcerea gloriei. Printro educalie de 19 ani de munci informativS, gloria nu este pentru mine. Partea materiald e interesanti, de ce sd nu spun, dar eu nu sunt un scriitoriacom. Eu intotdeauna am pus prelulcdt mai scdzut la cd(i gi am tras de tipografi gi vAnzdtori sd fie prelul c6t maijos. Nu mai spun cd dreptul de autor a fost mereu foarte mic, comparativ cu ce viseaz5 unii: 15 % din valoarea cir[ii, impozabil. Asta inseamnd destul de pulin. Deci, eu nu mi-am terminat misiunea gi nu mi-o voi termina toatd viala... - P6nd cilnd o sd meargd seria "OCTOGONIIL" ? Nu simlili

nevoia de a schimba?

de carte sunt intrebat daci doresc si opresc seria, ci aga se rdspdndesc unele zvonuri. imispun cititorii: "Sd nu opriliseria! Sunt
povegtile noastre frLlmoase!" Deci, nu pot sd o opresc. Cdt voi trdi,

- Eu am simlit nevoia, darcititorii nu vor! $ti[icd la multe lansdri

voi scrie in seria 'OCTOGONUL". Este o poveste frumoasd care se deruleazd pe planuri diferite, iar partea a ll-a este mereu analizd

lucidi asupra situaliei economico-politico-sociale din !ard. - Un om al anonimatului gi ql muncii specifice, devenit, pri n tmprejurare, personalitate publicd, scriitor, intrd in politicd. Care esfe motivalia? - Mi-am linut cuvdntul dat fali de cet6lenii romdni. Eu am spus c5 nu md voi lansa in politicd decdt daci suveranitatea, independenla gi integritatea RomAnieivorfi afectate grav. Ceicare nu vdd ci suntem intr-un pericol grav sunt iresponsabili sau au
unele interese...
133

- Haide sd spunem lucrurilor pe nume: fn ce constd pericolul? - Pierderea independenlei economice inseamnd pierderea
independenlei politice, militare, informative. - Crearea euro-regiunilor economice face parte din planul de dominare economicd a Romdniei? . Face parte dintr-un plan de destrimare a naliunilor 9i de formare a naliunilor continentale. ldeea este foarte generoasi: si

dispari frontierele nalionale, sd pdstrim numai frontierele

continentale dar aceasti idee nu ne aparline. Ea nu apa(ine nici

eurqpenilor, aparfine unui rus, numit Gorbaciov. Perestroika a eguat, Gorbaciov a eguat, dar multe din ideile diversioniste semdnate de Gorbaciov funclioneazi inainte: De exemplu, intrarea Romdniei in Europa. Dar, RomAnia a fost mereu in Europa! Rusia dorea si intre

in Europa,

intr-adev6r. Aveau tot interesul ciolovecii sd intre in

Europa, Slogdnarii au inceput sd miorlAie: intrdm in Europal Asta este sloganr:l invadatorilor sovietici, nu al naliunilor care se aflau deja in Europa. Dupi aia, o piali unicd de la Atlantic la Urali. De acord, dar cine va domina aceastd piald? RomAnii sau rtrgii? Europenii sau asiaticii? Vedeli, la ora actuali, invazia asiatici este insesizabi16 dar irnplacabi16. Al treilea val de emigralie asiatic vine gi se implementeazd. Economiile internalionale nu existi. Baza vielii unui popor este economia nalionali. Asta nu au inleles-o cei care au aplicat acest plan. Eu sunt convins cd in 1000 de ani vom ajunge la nafiuni continentale, prin metisare continuS. Tendinla voluntaristd

de a grdbi procesul de metisare planetard, de a crea naliuni continentale, este o tendinli foarte gregitS, prost informali? - - Politicienii romdni sunt rdu inten{onali sauprost cultivali cu Sunt prost informali gi probabil gi foarte
privire la metodele diversioniste prin care se face politica la acest sfdrgit de secol.
-

Sunt rranipulali, tnleleg...

ci dacd ar cunoagte, ar lua misurile de rigoare. S-au lSsat influenla[i de un plan comun ruso-american, de invadare a Europei giimpdrlirea ei dupi criterii artificiale. Au eguat gi rugii, gi americanii. Nu uitalicd gi unii, gi allii, sunt state multinalionale. Ei nu inleleg vocalia nalionald a unui stat, iubirea de naliune, nalionalismul. - Vd considera{i un politician de succes? - Toate la timpul lor! POnd sA impugc6m ursul din pAdure, hai sA spunem cd facem rost de arme. Ma pregitesc pentru a deveni
- Sunt manipulali de negtiinla lor, pentru 134

faod r6u

un om politic modest, serios, echilibrat, bine informat, care sb nu daci nu face mai bine. Deci, prima lege a unui om politic este: dacd nu gtii sd faci bine, mdcar sd nu faci rdu nearnului tdu.
Nu e vorba de a mA adapta eu la politica. Dupd cum gtii, am inVentat

eu o noui doctrinA politicd la nivel mondial gi incerc s6 adaptez politica romAneascd la doctrina inventati de mine. - Esfe posibil? - E foarte posibil, deoarece, la ora actualA, o analizb lucidd 9i corecti ne spune aga: s-au pribugit partide create pe ideologiile artificiale. Speranla in CDR, PD, PDSR, UDMR este'din ce in ce mai scizutd, inclusiv din partea celor care se considerd minoritari.
Nu au fostin-stare, in B ani, sd rezolve marile probleme ale RomAniei, care sunteconomice. Problemele noastre nu suntpolitice, securiste, diplomatice etc., ci sunt economice. Toate doctrinele, luate la un

loc; s-au dovedit lipsite de pragmatism. Au ficut, in bun6 parte, jocul manipulSrii externe, care a vizat sldbirea economici a statului romAn giacapararea unei pbrli din avulia nalionali de cdtre trusturi financiare externe. Dih picate, in Romdnia s-a creat un curentfoarte prost. Omul politic, gtie sau nu gtie despre ce este vorba, igi dd cu pdrerea pentru a pirea bine informat gi a apdrea in centrul massmedia. E vorba de fetigismul imaginii. E o gregealS. lrnaginea nu poate inlocui fapta real sivdrgitd, competenla reali. Competen{a reald este dati de nivelul de preg6tire generalA gi de specialitate, nivelul de experienld profesionali gi de viald, moralitatea individului
9i activismul sdu. Deci noi, trebuie sd ne debarasdm de obiceiul de

a ne da cu pdrerea despre toli gi toate, gi sd emitem pireri

fundamentate numaiin domeniul in care ne pricepem - Ali fost pregdtit sd conduceli? - Recunosc cb nu am fost pregdtit sA conduc politic, dar am fost pregitit si conduc activitdli militar-informative. Am absolvit 9i cursul politib, dar am altceva: sqrnt un tip adaptabil, invi!. inleleg valoarea inforrnaliei in decizia politicS. Asta ar trebui sd invele oamenii politici. Numai pe bazd de sentiment, de interes sau de sfaturiexterne nu se pot lua deciziicorecte. Specialigtiidin strainitate nu sunt informa[i corect cu privire la situalia din RomAnia gi nu vor da niciodatd sfaturile cele mai bune, mai potrivitb in Romdnia. Noi nu. putem deveni americani sau germani peste noapte, cum vor unii. Nu a sunat ceasul morlii naliunilor, degeaba se zbat unii! Noi am rimas romdni gi vom rSmdne aga sute de ani, pdni c6nd ne vom metisa. incercarea de a gterge frontierele nalionale vizeazb
135

crearea unor piete largi pentru trusturile financiqre externe, Insb asta produce foarti'multi suferinld naliunilor. La concurenfa cu aceste trusturi, nr-i.poate iegi nici un liber intreprinzdtor romAn, ci
numai statul, ca reprezentant al tuturor proprietarilor romAni.

- Viziunea dys. esfe opusd actualului curent politic... - Eu, in contra politiciigenerale, dusd de actuala QUVrndr; susfin cd proprietatea de stat tr:ebuie int6r'it6, pentru ci statril este singurul capabil si apdre inteiesele producitorilor gi proprietarilor rom8ni. Liberii intreprinzdtori romdni nu vor rezista concurentei marilor trusturi externe. Statul trebuie sd facd acest lucru. - Doresc sd ne tntoarcem. Haideli sd vorbim pulin.de operaliunea "Dizidentul", "Perdeaua defum", luri Andropov gi anul 1982. - Nu gtiu daci este aga cum suslin unii. S-ar putea sd fie o variantd de dezinformare. Operaliunea 'Dizidentul"din RomSnia nu
a avut nimic in comun cu cea din Rusia, nu s-au coordonat eforturile.

- Putem vorbi de o copiere de model? - Nu neapdrat! Putea sd fie o dezinformare foarte mare, fie pentru a compromite adevdralii dizidenli, fie pentru a acoperi dizidenla falsi. Noi trebuie sd fim foarte cinstifi. Dupd 1964, Romdnia nu a mai stat la remorca URSS-ului. RomAnia a dovedito dizidenti

ci

reald. Degeaba incearcd eiacum sb.l scoatS, pe Gorbaciovin nu este dizident.

fali,

A apdrut zilele trecute o idee fantasticd la televizor. Eu am crezut ci sunt omul capabil de cele mai originale ficliuni (rdde). in RomAnia a existat o mare parte din populalie care nu a fost de acord cu misurile aberante luate de dictaturd. Faptulci din populalie ,nr,r se ridica nimeni sd facd public cunoscuti nemullumirea, nu trebuie sd ne mire. Romdnii sunt un popor rdbditor. Faptul cd serviciile secrete strdine au avut in atenlie crearea de dizidenfi in lirile socialiste, in carnpania antisoiialisti dusd de citre lirile capitaliste, este real. Nor,rral cA au suslinut orice nemullumire. Direclia I din DSS, care se ocupa cu prioritate de aspecte privind psihologia nalional6, aspecte cu caracter sociologic, partide politice intezise, secte gi culte ilegale etc., a creat falgi dizidenli. Faptul ci a creat falgi dizidenli pentru a=I atrage gi cunoagte pe dizidenli este foarte posibil. Metoda nu este noud. De exemplu, in emigralia albi, serviciile secrete sovietice au trimis diferili "dizidenli", pe canf i-au adunat gi i-au controlat foarte bine... Faptul ci.pr,in crearea unor dizidenli artificiali din rdndul unor

.,

136

privilegiali ai socialismu.lu i se atrdgeau persoan'e spre acegtia, este cunoscut.

,,EVREUL TICA BRATE$, GINERELE LUI NICOLSKI, A FOST UN DIVERSIONIST CRIMINAL !"
(OBIECTIV MAGAZIN nr.3 I -32/06.05.95)

- Cum
-

potfi depiitali dizidenlii

fatgi?

sugerez cea mai simplS metodi: luali fiecare dizident in parte gi verificali dacd a avut elementele privilegiatului din socialism. Daci a avut dosar de pagaport gi a circulat in strdindtate, inseamni cd a fost un, fals dizident, deoarece adeviralii dizidenli nu puteau

Vi

pArisilara...
Dacd a avut vil6, in momentulin care majoritatea cetilenilor locuiau in apartament, fili siguri cd nu a fost dizident! Dacd in jurul lui s-au fdcut multe valurifird a se lua mdsuri reiresive, inseamni ci a fost fals dizident, pentru a atrage, precum mierea, mugtele.,. Dacd a dispus de sume de bani mai mari decdt posibilitiliile proprii, fili siguri ci nu a fost dizident. Eu v-am dat cAteva criterii pentru a inlelege curn se face'ci din privilegiali ai socialismului, aflaliin antur:ajuli4altelor personalitili din acel timp, au apdrut, in '89-90, o gr6azA de dizidenli. Dupi cum vedeli, s-au strecurat in viala publicd actualA gi o tulburd in continuare, ardtdnd cu degetul citre allii, pentru a menline starea aceasta de confuzie, in care tot eitrebuie sd conducS.

'

- Afost lon lliescu un compromrs necesar la conducerea statului, pentru a evita rdzhoiul civil sau o posibild interuenlie externd directd? - Eu a9 vrea sd-l judec pe lon lliescu foarte rece, obiectiv, dAnd deoparte resentimentele celui care a fost lovit fdri drept de cdtre lon lliescu. - Cine l-a creat pe lon lliescu ca dizident, Direclia I sau seruiciile externe? - Deci, lon lliescu a fost activist de partid, a delinut func[ii importante gi a intrat, la un moment dat, in conflict ou Ceaugescu, despre care se spunea c6 este un dictator sdngeros. Daci Ceaugescu a fost dictator sAngeros, cum de nu l-a ucis pe lliescu, aga cum lliescu l-a ucis pe Ceaugescu? Cine a fost dictatorul
sdnEeros? Dacd serviciile secrete romAne au fost atAt de represive,
137

cum se face cd nici un dizident nu a murit, nu a fost la inchisoare?

S-a inventat, pentru a acoperi aceastd escrocherie, o nofiune inexistenti in sistemul de ludru al SecuritSlii giin sistemul de lege:
arestul la domiciliu. Nu a existat aceastd institulie! Verificaliin toate

documentele gi ve[i vedea cd nu exista. Cum sd fii arestat la domiciliu? A, qra supravegheat la domiciliu, asta este altceva!Am fost gi eu supravegheat, 9i? Asta inseamni dizidenld? - Nu ocolili rdspunsul! e - Deci, lon lliescu, dupA pirerea mea, nu cd nu a participat la prevenirea rdzboiului civil, ci a contribuit la escaladarea diversiunii din decembrie 89, prin doui sau trei comunicate foarte incitatoare,
care au-speriat populalia, au fdcut-o sA vadd peste totterorigti, cdnd,

de fapt, adeviralii terorigti erau cei care instigau la uciderea prin televiziune! Va veni vremea si-ijudec6m pe cei care au rdspdndit zvonuri mincinoase, i-au determinat pe oamenii care aveau armd sd tragil Ati vizut ce filme groaznice s-au prezentat la TVR, iar autorii lor sunt liberi. Ei sunt terorigtii adevdralilAu vrut sd satanizeze Securitatea, sd transforme un termen normalin ceva oribil, care sd
sperie, Eu nu md sperii. Eu sunt mdndru cd am fost securist. Mi-am apirat un sector din interesele nalionale, intr-o anumitd perioadd. Nu m-a intOresat ce sistem politic este in !ar5. Pe mine m-a interesat ci e romdnesc. - Sd reformulez intrebarea?

c s

'- Nu, mergem mai departe. lon lliescu n-a prevenit rizboiul

ciyil, cia participat la escaladarea ...

- Eu am zis altcevai a fost un compromis necesar? - Vede[i, situalia este pufin mai deosebitS. Noi nu vom putea analiza la rece evenimentele din decembrie 89, p6nd nu vom strAnge

toate informaliile gi p6nd c6nd nu vom determina personalitdlile implicate in acele evenimente si vorbeascS. Multe au murit foarte ,suspect. latd ci au inceput procesele impotriva g-ral Chilac gi g-ral Stinculescu. Va vorbi g-ral Stdnculescu, ca si ne spund daci a 'fost o acliune organizatd de serviciile secrete sovietice, impreund cu cele maghiare, aga cum gtiu gi suslin eu? Afost o ac[iune loca16, peste care s-au implantat acliunile serviciilor maghiare, sovietiee,

americane etc.? intr-o tulburare din asta, fiecare serviciu vrea sd-si ridice agenjii cAt mai sus in structura de stat... - Cine a cflgtigat prin lan lliescu? - Romdnia in nici un caz! Ceigapte anidominalide lon lliescu au fost ani de decidere econonricA, morali, politicd, de sAlbdticire

138

a populaliei, de exaltare. a misticismului de tip medieval, in ciuda declaraliei de liber cugetitor a lui lon lliescu. Deci, eu nu pot sd
spun cd lon lliescu a fost alesul unei puteri. Nu am probe, informalii. Faptul c6 a fost pregdtit in URSS, il gtiq. lnfluenla sovieticd e clar6. Faptul cd a oscilat in timpul puciului de la Moscova, il gtim. Trei zile nu'a dat nici o declaralie. A stat cuminte, sd vadi cum reugesc dia, ca sd se orienteze. Faptul ci este un om politic slab, e numai de conjucturS, e gtiut. Zilele trecute arn discutat cu un ofiler din DlA, dintr-o unitate misterioasd, rdmasi misterioasd, care mi-a spus urmitoarele cuvinte, suficiente pentru a inlelege despre ce este vorba: "lon lliescu a aclionat congtient, in cadrul acliunilor din

decembrie '89'f. Deci, nu a fost nimic neregizat, ci a acceptat

congtienttoate acele migirii pe mre le cunoagteli! Dupd executarea cuplului Ceaugescu, a luat imediat iniliativasd se scoati pedeapsa cu moartea din Codul penal?! De ce? Pentru a-gi apdra viala? Vedeli, in aceastd !ard, noi suferim foarte mult de pe urma bdtrAnilor. Cred ci lspirescu a gregit in povegtile sale. Unii bitrdni nu sunt deloc inlelepli, nu inleleg sd se retragd din viala politicd, nu inleleg cd viitorul este al copiilor gi nepolilor nogtri gi vor si readuci in planul intAialvielii politice, fie perioada interbelici, fie perioada socialistS.

Nici una, nici alta, nu mai satisface populafia gi nu cadreazd cu

evolulia omenirii, Deci, eu nu gtiu dacd lon lliescu a fost pregdtit de o anumitd putere pentru a lua conducerea, dar m6 intreb: cum se face ci in punctele-cheie au apdrut persoane cu studii in URSS, suspectate de colaborare cu serviciile secrete sovietice, dup6 cum

urmeazi: lon lliescu, Nicolae Militaru, Cico Dumitrescu, $tefan

Kostyal, Radu Nicolae, Marin Pancea, B6rlddeanu, Brucan, Petre Roman? Cum se face cd au apirut atdt de mulli in punctele-cheie, toli cu o relalie pe URSS? E int6mpldtor sau a fost orgarlizat totul? Noi ii gtim pe cei mai mari, care au iegit in fa!i. Cum se face cd in 23.12.89,|a ora 10.45, crainicul George Marinescu a prezentat un
comunicat pe care vi-l prezint gi pe casetS video. Comunicatul suna aga: 'S-a luat legdtura cu Ambasada sovieticd, care a promis sprijin militar imediat, intrucdt trupe de mercenari strdini pun in pericol ceea ce poporul a cLtcerit". Existau terorigti, mercenari striini? Nu cumva totzgomotul dla a vrut si justifice interventia sovietici? Cum s'e face {am casete video filmate) c5, in CC, revolulionarii au fost anunlali cd vin rugii peste noi?

-inainte de dectangarea evenimentetor, totin'89, la avut loc o ac!iune...

t3g

tagi a

Afost rdspAndirea unor manifeste de citre un grup... -fn acea pertoadd,in tagi s-au aftatton trliescu gi Petre Roman? - Acel grup care a rbspAndit manifeste.l-am cunoscut. Sunt nigte oameni cu nrobleme,.cu necazuri. Pe mine nu m-a interesat acest aspect. Eu nu md ocupam de urmdrirea suspecfilor de lovituri de stat, de revoltd etc. r - S-au redeschis dosarele din decemhrie'89. Printre cei considerali vinova[i se gdsegfe 9i re gretatul g-ral $tefan Guge... - Justilia igi va spune cuv6ntul. Orice faptd... Pdrerea mea este cA nu a fost infrac[iirne, din urmitorul motiv: dac6 noidoi, impreunS, tdbdr,Am pe o unitate militari s6 furdm armament, vortrage in noi, in legitimi ap6rare. Deci, in momentul?n care unitilile militare au fost atacate de grupuri de oameni, formate in principal din revolulionari, dar gi din diversionigti pregatiliin Ungaria gi URSS... Diversionistul avea ca sarcini sd produci distrugeriin orag, in aga felincdt si creeze starea de haos gi de incapacitate a organelor competente sd menlind ordinea, sd atace UM-urile, sA determine foc din partea militarilorimpotriva revolulionarilor, in aga felincAt sd inrdias.cd populalia. Agtia au fost diversionigtil CAnd vor fi descoperili gi prezentali... Noiii gtim pe cei care au fdcut diversiunea televizatS. Cdnd vor fi prezentali in instan!6, acuza\i de instigare la omor deosebit de grav sau chiar genocid .si vor fi judecali (nici o grijd c6, vor fi judecati intr-o zi!), atunci ne vor spune cine i-a hrdnit cu informaliile alea f.alse, care a fost scopul gi c6!i dintre ei au gtiut cd sunt false. Am discutat cu George Marinescu gi l-am intrebat cum a putut si transmitd gtirea cu trupele sovietice. Mi-a spus cd nu a vrut sd transmiti gtirea dar a venit Tici Brateg, care a zis cd e ordinul FSN-ului, care conduce in !ard... rr - Ticd Brateg, ginerele lui Nicolski! - Nu numai cA e ginerele'lui Nicolski, nu numai ci nu e de
nalionalitate rocrAnS, dar e clard diversiunea! Nimic din informaliile transmisb de B;aieg nu s-au adeverit, insi in bazalor au murit sutd de oameni. intrebarea este: de ce Parchetul nu se sesizeazi c5,

prin diversiunea televizatd, au murit oameni? Sd-i aducd in fala instanlei pe_cei care au dezgropat morlii gi au zis cd sunt ucigi de
Securitate. Astea sunt prostii! Securigtii adevdrali au statin unitate, cuminli. Au predat armamentul la Armatd gi au privit la televizor. Nu erau tAmpiti:cum si se ridice 10.000 de persoane impotriva a 22 de milioane? Chiar daci erau zmei, nu puteau sd faci trebba asta. intreaga diversiune cu securigtii-terorigti a fost organizatd gi condusi
140

de cdtre serviciile secrete str6ine, care doreau

si distrugi Secu-

prost informali cu privire la ce inseamnd securitatea unui stat. in orice caz, pentru aceasta trebuie s6 rispundi! Eu sper ci actuala conducere a statului sA dezviluie populaliei adevirul 9i si judece privilegialiisocialismului, nu dupi categoria profesional5 la care au aparfinut, ci dupd faptele ioncrete, dupi privilegiile pe care le-au avut. Dacd a cizut comunismul, atunci trebuie si cadd 9i privilegialii. Securitatea era organ administrativ, nu represiv. Pe cine urmirea Securitatea? lliescu d spus cd era urmirit permanent. Pii, daci conspira cu rugii! Recunoagte clar in cdrlile sale c5.a conspirat cu Mdgureanu, Militaru, Radu Nicolae gi alli rusofoni,_ care visau si-l dea jos pe Ceaugescu, la instigarea Moscovei...

ritatea romAnS, cu ajutorul unor diversionigti din lard gi a unor oameni

"TERORtgTil ARABT AU FOST... |NVENTAT| DE MOSSAD !" - Ce se poate spune, mai mult decilt s-a spus, despre
dosarele "Corbii"? - Pdi, nu pot sd spun mai nimic, pentru ci eu nu am lucrat la
dosarul "Corbii"...in serviciul meu se lucra acestdosar. Prima reguld este conspirativitatea muncii. Adoua este compartimentarea muncii. Deci, un birou din serviciul meu lucra la acest dosar, Cine ar putea si dea ceva despre caz?ili dau eu numele lor, pentru a puteafi identificali de citre Parchet. in dosarele "Corbii" au avut acces urmitorii:g-ralVasile Gheorghe, geful DCSM;col. Durlea Nicolae, geful serviciului de contrainformalii pentru MSIM; col. Agtilean Nicolae; col. Tdnisescu Mircea, geful biroului care se ocupa de "Corbii"; col. 'Cabe! Aurel, contraspion; cpt. losub Nicolae (acum trebuie sd fie colonel), lucritor; cpt. Constantin. Pe igtia ii gtiu eu cd se ocupau de "Corbii". Nimeninu avea acces la ce lucrau ei. Eram solicitalila sprijin. Nu gtiam pe cine urmiream gide ce. Exemplu: g-ral Kostyal $tefan. $tiam cd are relatii cu rugii, l-am urmirit cu bdielii din subordinea mea, dar nu am gtiut ci este unul din "Corbii". Col.(r) Cotoman Gheorghe l-a anchetat pe Radu Nicolae, singurul anchetat, care a deconspirat ?ntreaga ac[iune. A spus clar ce pregdteau, faptul ci ei colaborau cu sovieticii prin consulatul de Ia Constanla gi prin ambasada din Bucuregti, faptrrl cd pregdteau asasinarea lui Ceaugescu pentru a prelua puterea, tot. lnteresant arfi ca dosarul de anchetd gi de condamnare a lui Radu Nicolae si fie dezvdluit public...

14t

- Mai exisfd dosare/e

"Corbii"?

- Aia e intrebarea: mai existS?! P6i, sA nu uitim o chestie: "Corbii",la un moment dat, au ajuns la putere!... - A{i publicat, parlial, declaralia pe care ali dat-o la comisia

"Decemhrie'89"..,
- Eu m-am informat, cu privire la "Corbii", de la ur;ii ofileri care au lucrat in dosar si care-au avut curajul si mai spund cAte ceva. Majoritatea nu au curajul, pentru cd se tem pentru viala lor gi a copiilor lor. lntenlionat, nici un lucritor din "Corbii" nu a fost lSsat in rezew6, sd ajungS pe mAna presei. - Se.gfie.cd ofilerii activi nu vorhesc...' - Un incdpdlAnat ca mine, a spus: eu nu sdrut mdna care m-a lovitl Eu am fost un ofiler cinstit al contraspionajului militat nu am incdlcat legea romAnS. l.,lu m5 intereseAza cine a votat legea romAnS. intrebbli MAN-ul. Adunafi-i din toate partidele, cd deputalii din MAN sunt in toate partidele, gi intrebali-i de ce au ficut leigile proaste. intrebali Consiliul de Stat - iarin ioate pArtidele -; de ce au dat decretele Slea idioate... - Cine d g*ndit mineriadele din '90 gi '91? ^ - ln 90, nu eram in Bucuregti, eram in Basarabia. ln septembrie

'

91, eram ziarist, deci nu avem de unde

Am inghifit atita gaz de lupti, am fugit

si

gtiu cine ce gdndegte.

nu ne bati scutierii, pentru cd nu fdceau deosebire intre un miner gi un ziarist. Alli ziarigti au

si

. mdncat bitaie.

- Totugi, au circulat informa{iile. Degi erali ziarist, Ie-ali analizat cu ochii profesionistului in informalii... - Exist6 regula revoluliilor: toato revoluliile Tgi doboari copiii. Deci, gruparea de conspiratori s-a impirfitin doud. Nu se suportau.

Copilul de suflet al lui lon lliescu, Petre Roman, era invidiat de Virgil Mdgureanu, alt copil de suflet al lui lon lliescu. S-au mAncat intre ei. insd, eu nu av.ram informalii dec6t ca ziarist. Au venit minerii. Am vbzut cine i-a i:rstigat. Exist6 un ofiler: Popescu Silviu, urmirit penal, care a participatfoarte interesant la acea mineriadd. Era cdldrat pe TAB-uri, ii instiga pe mineri, ii ducea cAnd la Televiziune, cAnd in centruloragului, apoia dispdrut. Cine l-a instruit pe Popescu gicine l-a trimis acolo? Era locotenent-coloneldin CADA. '

- Fdcea parte din conducerea CADA. Era gi memblu in Atianla Civicd?! - Nu gtiu daci mai este membru marcant alAlianlei Civice, c5' e fugit din !ar6, e urmdrit penal. L-am intdlnit o singurd dat5. Eram
142

la Comisariat, sd-mi iau livretul. Venise gi el acolo, Era monarhist gi dobitoc. Atdt de slab pegdtit cultural, c5 nu aveai cu cine discuta. Mi gdsise pe mine, si md convingi de utilitatea monarhiei! Nici md"car nu era documentat in acest subiect... - Ce a insemnat CADA? - in timpul cAt s-a organizat CADA, eu eram dintre "oamenii negri" care trebuiau indepartali din Armati. Stdteam Tn birourigi nu aveam voie sA le pdrdsim. Nu gtiu ce organizare au ficut ei, dar eu am simtit mdsurile. Printre mdsurile impuse de eiera gidesfiinlarea organelor dp contrainformalii. O misurd aberanti! Toate armatele din lume au organe de contrainfolmalii, cu sarcini foarte precise pentru apdrarea integritdlii morale a Armatei gi pentru apdrarea Armatei de spionajulstrdin. in rAndul CADA, probabil cd au fost gi oameni idealigti, care au vrut mai bine pentru Armat6, dar au fost foarte mulli oportunigti, care au fdcut scandal, au ingficat nigte grade 9i funclii, dupd care s-au cuminlit gi au rimas in Armat6. Existi o anumitd lege, u n anumituegu lament de promovare in functi i qi grade, incilcat de FSN gi vdd cd ilincalcd gi actuala putere. Sd numegti

ca gef al Direcliei de lnformalii Militare un nespecialist, lipsit de experienld informativS, este o gravd eroare gi nu trebuie sd ne mirim cd a ficut 9i un accident de maginS. in urmi sunt morfi 9i trebuie judecat. (E vorba vorba de Cristian Bernevig - n.ed:) - Afost CADA o diversiune? - Nu gtim daci a fost o diversiune sau o supapi de eliminare a frustrdriior adunate de Armati in timpul evenimentelor din decembrie 89, cind a fost puternic instigatd impotriva Securitilii^ Fusese dezorientatd puternic de aga-zisele misuride reformi iniliate de Nicolae Militaru, inc6t trebuiau gdsite supape de refulare. Au gdsit supapa CADA, organizatd de Stdnculescu 9i nigte apropiali de-ai s6i, care a funclionat destul de bine, de a adus Armata in
starea in care o vedeli. in Armat6, nu existd democralie. Trebuie sd fie clar: ordinul se executd nu se discuti! Existd structurb piramidald, de sus in jos. Armata nu poate convielui"cu democralia, Cui nu-i Blace, poate si pdriseasci Armata... - inainte de 1989, au funclionaf c/ase spe ciale cu cetdleni strdini care, pe lingd pregdtirea gcolard, beneficiau de o pregd-

tire speciald cu.acces fabrica de la Sadu.

din foarte multe

ifi unitdli inilitare. Exemplu conciet:

- Da. in perioada socialisti, in Romdnia s-au pregdtitfoarte mul[i tineri, inclusivin domeniul militargial industrieide apirare. S-au pregdtit

liri

africane, pe bani. Atenlie, afacerea avea dou6 r43

aspecte avantajoase. intAi, se luau bani pentru a-i pregdti. in al doilea rdnd, pregdteai nigte oameni care invdtau limba romAnd qi care deveneau, oarecum, filoromAni, c6nd ajungeau in {ara lor. Eu nu spun mai mult, dar era suficient ci ai pe cineva care vorbegte

limba rornind acolo...

- Puteau fi utili? - Pii, sigur cd puteau fi utili! Fiecare Jari vrea sd aibi nigte prieteni in strdinitate, in orice !ari. 56 fie clar, intre a cumpdra armament din RomAnia gi a-l cumpdra din SUA este preferabil si_

cumperi din Rom6nia. Cine a venit in Romdnia 9i a invdfat armamentul romdnesc, nu va cumpdra armament american sau
chinez. Avantajul economic era net.

Ior in lard? Se vehiculeazd multe teorii pe tema asta!

- Nu s-a pus problema! Diversiunea asta antiarabb a pornit de la Mossad.AlivdzutcS, in timpulevenimentelordin 89, s-a spus cd sunt mulliterorigti arabi. Ce sd caute arabii? DinrontrS, pentru a dispdrea orice suspiciune,40 de studenli libienide laAcademia Militari au fost

'

.zeci de terenuri foarte avantajoase, spalii comerciale gi multe altele. Avea nevoie loan ltu sd ia un calculator? latd ce s-a intimplat: in ziua de 23.12.1989, dlnspre TVR venea o magind, un microbuz. Venea de pe bulevardul Miciurin, actual Averescu. La intersec{ia cu

imbarcali pe o aeronavd gi trimigi in Libia; sd nu fie aici. Vedeli, diversiunea antiarabd este specifici Mossad-ului ebraic. NiciodatS nu s-a vorbit de terorigtiievrei care au fost pringiin Romdnia... - Despre acest caz a scris mult ziaristul loan ltu. - Eu am scris intr-o carte despre ei. loan ltu i-a identificat, Er publicat in "Tineram6r'gi a reiegit cd e infractor, a fdcut gi pugcdrie. Hai si fie clar: un revolulionar de talia lui loan ltu nu se preta la a lua mit6 un calculator! $ti[i ce au luat revolulionarii? Vi ardt lista cu

bulevardul

"'l

t,tla!", actual

lon Mihalache, revolulionarii au oprit

magina. Nu au, vrut s5 opreascd qi au risturnat magina. Ein ea au

fost scogi clnci teroriqti evrei, condugi de un emigrant, n6scut in

.1929, ?n RomAnia. Erau inarmali, aveau stalie radio gi hran6 rece. lau predat la Armati. Armata i-a predat lq Procuratura MilitarS, care le-a fdcut dosar,.. gi au dispdrut. Aveau pistoale de calibrul I mm, de lichidatori. Cum de au dispArut? Eu am publicat acea gtire, luatd de

la ArmatS, de la ofiferii care i-au prins, i-au anchetat, le-au luat armamentul gi tehnica de transmisiuni" Asta era magina care circula

pdn tot oragul. Trdgeau citeva focuri, intrelineau focuri. lineau

legdtura eu arnbasada. $i priveau la televizor gi vedeau unde s-a mai linigtit treaba. Deci, instigarea romAnilor la a se ucide unii pe allii era foarte simplA. Mergeai gi trdggai un foc. Asta ficeau ei: tr6geau un foc intr-un loc. Orice migca era dobordt. Aga au murit rom6nii, prin diversiunel latA cd au fost pringi diversionigti. Unde sunt? De ce au fost elibera{i? intrebare: va fi atdt de curajos actualul pregedinte al republicii sd spuni toate aceste adevdruri? Sd vd spun ceva: pentru ci am spus aceste adevdruri, inilial am fost amenin!at, dupi care au inceput, cu ajutorul unor irrdivizi care gtiau ce fac sau
sunt iresponsabili, sd fiu luat in derAd ere. A, Corulfabuleazd, spune povegti cu bubuli! Eu am spus foarte clar in fala comisiei: "Uitali, 6sfea sunf faptele. Verificalil.Eu am prezentat fapte concrete. ln momentulin care am prezentat acel raportfrumos, aranjat, am prezentat caseta-eu instigirile, cu probele chem6rii tru pelor sovietice, cu intrarea primelor elicoptere sovietice pe teritoriul romdnesc. M-am a.steptat ca domnulGabrielescu sA spund, la interviulcu ziarigtii, ce am prezentat eu. Mi-a confirmat afirmaliile dl. Sergiu Nicolaescu. CAnd au iegitin pubtic, nu au spus nimic. Trebuiau sb spund ce s-a probat. Eu am crezut sincer in utilitatea comisiei. Eu vd spun aga: nu a fost fdcutd din profeslonigti! Dacd veli lua om cu orn, velivedea cine a ucis. Nu se va da vina pe Armat6, Securitate sau revolulionari, cum existA tendinla. Se poate spune clar cine pe cine a ucis. Nu se vrea aflarea adevdru lui ! Acu m se incearcd altceva : cul pabil izarea pentru perioada 16-22, dar dupd 22 au murit cei mai multi. Majoritatea au muritdup6 22.

Tendinla este de a-l culpabiliza pe Ceaugescu, sd nu cumva sd derulSm firul gi si constatim ci a fost intervenlie strdind. Armata rom0nd a fost pe picior de apirare. Securitatea. era pe picior de apdrare. Existau trupe strdine pe teritoriu rominesc! Erau trupe de
diversiyne giteroare. Trebuia tras. Tncepe sA se punS problema altfel...

- Ceaugescu a fdcut parte din loja P2?

- Nu gtiu! in orice caz, am suspiciuni destul de intemeiate

ci

fdcut parte dintr-o organizalie mistico-religioasi, probabil iudeomasonicS, pentru cd unele din mSsurile luate erau atAt de aberante, incAt ori era nebun, ori aplica mSsuri luate potrivit doctrinei religioase

iudeo-masonice, Nu se potriveau cu spiritul romdnesc, cu bunul sim! rorndnesc, de care diduse dovadS in prima'faz|a conducerii.

145

Societatea NalionalS a Petrolului PETROM S.A.

Sucul.s ata PECO Mehedinli

OFERi PRIN"MAGAZINUL
DE PIESE AUTO-IMPORT

C elemente caroserie 3 elemente direclie 3 capete planetare C filtre aer, ulei, motorini 3 curele 3 faruri 3 pompe - ape
ti...

o ultimd noutate

consumabile DAEWOO

TERMEN DE LIVRARE 24 DE ORE

pentru produsele care nu sunt in stoc ...

Adresa noastr6=
Drobeta Turnu Severin. str. Calea Timigoarei Tel.: 052/31.59.72, fax.i osZl gz.s1.g4 email: Cdlin @peco.expert.ro

CAPTTOLUL
VT
27 martie 1998, Bucuregti.

ntervi u aco rd at, in exc I u s ivitate pentru revista "OBIECTIV MAGAZIN", la domiciliul scriitorului Pavel Corul.
I

"P$rHoLoctA re iruvnrA sA-l DoMtNt

PE CEI SLA"BI''
Cdte cdrli

suntfn seria'nOctogonul"?

vr1ji{'t, pentru care am strAns materialul. in seria "Arta succesului" sunt 7 cirfi. Pe baza c6(ii "Curs de arla crea[ieigi succesu/ui''s-au format primele gcoliparticulare de "arta sccesului".Prima gcoald a ,fost fdcutd la Craiova. La lagi, au prea mulli cursanli. Au dat.anun[ in presa gis-au trezit cd au 150 de cursan[i... - Ce urmdregte cursul? - Si inarmeze cursanlii, de orice vdrsti gi orice specialitate cu un minim de cunogtinle privind reorganizarea personalitilii proprii, in primul rAnd a modului de gAndire, in aga fel incAt sd oblind succes in'condiliile Rominiei de tranzilie.

- Sunt 26 de ci(itipdrite, ultima fiind "Omuldin Carpali".Sunt gi doui romane de dragoste, cel mai recent: "Ne-om intdlniin cer". Am apoidou6 volume de versuri. Urmeazavolumul "Noapteateitor t,

. Tradilional, noi am fost inv6!a!i arta egecului ! Am fost invSlali si ne conservim propriile idei gi conceplii, si refuz6m orice idee nou6, chiar dacd nu argumentat, si fim negativigti gi pesimigti. Noul mod de gAndire inseamnd o gAndire gtiinlificd, realistd, deschisd citre orice idee sau informalie noui, capabild s6 judece critic informaliapebaza cdreia s-arputea obtineun folos material, Ded, noineindreptim aten$ia cdtre sectorul economic, care este foarte slab in Romdnia. Modul nou de a gdndiinseamnd optimism, incredere in for{ele proprii, incredere in capacitatea de automobilizare a congtientuluigi incongtinetului prin formule de sugestie 9i autosugestie. Cartea se bazeazd pe cAteva zeci de formule de sugestie gi autosugestie, sugestia fiind practicatd de profesor, iar autosugestia de fiecare cursantin parte. Secretul acestei cdr{i const6 in faptul cd folosesc intens douA metode: stud;ulin teren

- Ceinseamnd asta?

efectuat de cursanli, deci cunoagterea nemijiocitd a realitSlii,

brai nstorm
i

impreu ni ce au vdzut pe teren gi cautirdspunsuri laintrebiri de genul: cum putem rentabilr2a fiecare afacere? Nu toli vor da rdrspunsuri pentru toate intrebirile, insS'majoritatea vor gisi rispuns la intreb6ri simple: cum putem prodr-ice mai mult gimaibine? Cum puteminlacuimdrfuile din import cu mdrfuri romdnegti? - Aceasti pregdtire a dvs. s-a format gi in perioada fostei
n

g,'fu rlu n a c re i e rel o f'. Cu rsanli i analizeazl

9i

meserii?
t49

- Sigur, dar nu era obligatorie. Dacd la ora actuald seruiciiie secrete romdne folosesc intens psihologia, o studiazi in qcoald, fosta Securitate nu studia pbihologia in gcoa16,'ci Dreptul.. Eu n-am studiat in gcoala de ofi{eri de securitate, eu am studiat in gcoala de ofileride marinS, insa de la vdrsta de 1B anieu am nranifestat un
interes iegit din comun pentru psihologid. Am studiat pe cont propriu. Ce s-a invd[at-la gcoalA, s-a ?nv6!at foarte pulin. Eu,am invalat pe bazA de cursuri gi materiale, aplicdnd in via!6 ceea ce giseam in c5(i. Am studiat cu ochi de psiholog, incepdnd de la eihipajul unei nave vdnitoare de submarine, pe care eram ofiler cu naviga[ia, gi

pdnd la oarnenii cu care veneam in contact c6nd eram spion

gi

contraspion. Cunoagterea psihologiei mi-a permis sA dezvolt rela{ii foarte bune cu fiecare persoand cu careVeneam in contact, metoda fiind explicatd pe larg, in cartea "Afta succesutui la rom6ni". Acolo existi doud capitole distincte: dezvoltarea relaliilorcu persoane utile Asta a fost prima linti pe care am urmdrit-o prin studiul psihologiei: armonizarea relaliilor cu cei din jur. A dou,a !int6: dominarea celor mai slabi. Dominarea insesizabila a celor subordonali datoritS sistemului a fost atinsd vr6nd - nevrAnd. Vedeli, din punct de vedere

giarta dominirii. -

psihologic, gefii sunt de dpud feluri: geful normal - care deline autoritatea prin investitur6 gi geful natural - care are personalitate puternici gi deline secretul conducerii celor din subordine fdri
.asperitdli gi contraindicalii. Eu am militat pentru gefui natural, care, pe baza psihologiei, sd conducd suberdo4aliifiri nici un fel de contraindicalii, duritdli. Asta am rezolvat-o cAnd am fo.st gef fn contraspionaj. Eu nu am avut nici un fel de probleme cu subordonalii. Majoritatea ofilerilor mai rnariin grad gi firnclie doreau sd tie in subordinea mea, pentru cA conducearn ?n mod invizibil, prin capacitatea rnea superioara

eapacita[iilor

,,AFt'!.|tVELE

OFICIALE CONTIN T}OAR... DOSARH gt AGENTURT FALSE !"

Spcrne(icd Securifafea nw era preocupatd de psihotogie, dardin ce 6{iw ew tangengial, diplomalii erau alegi dintre istorici, soc i alog i, psih ologi. ". - Diplorna{ii, nu securigtiilAici se face o confuzie regretabild.
MinisterulAfacerilor Externe era un minister al statului socialist care
150

"ambasade

desfSgura activitdli de relalii externe gi comer! exterior, prin

9i reprezentanli comerciali. igi selecta cadrele din rdndul specialigtilor din lari gi aici trebuie sb recunoagtem cd sistemul de seleclie era lovit de sistemul pilelor. Deci, fiecare gef socialist dorea sa-gi trimiti in striinitate fiul, nepotul, etc. pentru a putea trdi mai bine, pentru a lua un salariu in valutS, pentru a nu suporta ce suportam nor in [ari. in rAndul MAE, exista gi un numdr foarte redus de ofileri de Securitate, pe care guverndrile postdecembriste, intr-un elan prostesc, s-au grdbit s5-i deconspire sau si-i scoat6 din funcfii. in toate ambasadele din lume existi ofileri de informalii ai serviciilor secrete civile sau ai Armatei. Dacd v-ag spune c5, in 1989, Armata romdnd avea 4 atagali militari la nivel mondial, ali spune c6 nu e

adevdrat. E adevirat!Afost o prostiel Reducerea aparatului informativ din cadrul ambasadelor a fost o mare prostie a epocii socialiste. Oe ficeau cei4 atagali militari bdtrAni, in pragul pension6rii? Nu fdceau nimic, cd nu maiavea nicio motivalie sA lucreze...

- Ba maifdceau gi hignild unii. $tiu eu un caz: cel de Ia

Moscova...
- in 1989, la Moscova nu aveam... - Eu aga gtiu, cd era atagat militar...

- Nu! Tn 1989, la Moscova nu aveam atagat militar. Ultimul

atagat militar la Moscova a fost retras in 1984. Se numea Diculescu, era general. Nici micar in URSS nu aveam atagali militari... Din r:dndul ofilerilor de securitate care lucrau in ambasade, numirul lor
a fost foarte redus, iar in urma evenimentelor a fost redus aproape

de zero. S-a risp6ndit ideea c6 ceilallidiplomaliarfi securigti,

ci ar lucra cu SIE (DlE). Nu este adevirat! DumneavoastrS, dacd alifi diplomat, ali asculta de Securitate? Nu, domnule! Diplomalii era numili de CC, erau membri in nomenclaturS, asta probabil nu o gtiali. Pentru a devenidiplomat, trebuia si te prezinli la seclia militaro - juridicd a CC-ului gi sd !i se facd instructaj, 9i intrai automat in nomenclatura CC-ului. Depuneaicarnetulde partid de la organiza[ia ta, impreuni cu dosarul de partid, la CC. Erai nomenclaturist, in mofi'rentul in care eraiin MAE. Pai, de pe pozifia asta, nu discuta nimeni cu ofilerul de Securitate... Asta nu o gtie populalia:intre partid giSecuritate au fost nigte fricliunifoarte dure. Tendin[a partidului de a domina Securitatea a apirut odatd cu accederea la putere a lui Nicolae Ceaugescu, care a folositArmata pentru a pune cu botul pe labe Securitatea. Cdnd a luat puterea, a avut de indepirtat gruparea Drighici - Apostol. A
151

zdrobit-o folosind {5rmata. Apoi, a folosit Securitatea pentru a aduce la ascultare Armata, metodi care a fost aplicatd gi dupd 1 989. Armata a fost folosit5 pentru a ocupa sediul Securitifii, a luat Securitatea sub control, dupi careArmata este acum culpabilizata pentru faptele din decembrie AB9 gi pusd incet-incet la ascultare prin aparatul informativ 9i politic cu care a fost infiltratS. Este o metodd de dominare, care nici micar nu este noui... a - invdlatd de ta cine? , - Nicolae Ceaugescu a mai inventat ceva. in 1968, membrii CPEX au emis o hotirdre prin care intregul aparat de securitate era pus in subordinea partidului. Prin aceasta, activigtii de partid aveau dreptul s5 controleze munca operativi a ofilerilor de Securitate, lucru care era o mare prostie. Unii prim - secretari sivdr-

"

geau aQuzuri, nu aveau nivelul necesar controlSrii activitalii informative gi, odat6 cu schimbarea, puteam deconspira cazuri obiective, agenturS etc. Aceasta prostie a intirAtat foarte mult
Securitatea impotriva activigtilor de partid. De aceea, controlul nu se putea efectua corect. Oride c6te oriveneau brigdzile de control ale CC-ului, ofileriide Securitate prezentau alte situalii, maculaturd. ln momentele in care se va da liber la dosarele de Securitate, se

vor descoperi zeci sau sute de mii de dosare false, care nu au

nimic de a face cu persoanele care au sprijinit Securitatea, in calitate

de agenli sau informatori, nu au nimic de a face cu persoanele

urmdrite! De aceea, nu se va face nici un fel de lumind prin studiul "dosarelor de Securitate. SinEurul care gtie adevirul este ofilerul. Daci vrea s5-l spund, il spune, dacA nu, nu. Cdre era procedura: pentru a picSli oiganele de partid, ofilerul scria o agenturS falsi, aprobatA de primul - secretar. Prezenta o listd falsi cu agenli, igi fdcea o baz\ de lucru falsA, prezenta nigte suspecli pe care avea voie si-i urmireascd. in realitate, avea altd agentura gialli urmarili! Aceastd procedurd am invS[at-o 9i eu de la ofilerii mai bitrAni, in 1972, cAnd, i,r ilrrnff unui control al CC-ului, foarte mul[i ofileri de Securitate au iost pedepsili pentru incalcarea hotirdrii de partid, - privind urmArirea qi folosirea membrilor de partid. Atunci eram nevinovali. lt.li s-a dat ordin si distr:ugem foarte multi arhivi operativi. Afost o loviturS dati Securitilii de citre CC, insi, ofi[erii rnai b.Strdni au gtiut ce trepuie sS.salveze. Erau arhiva gi documentele operative aie unui anumit sector care se ocupa de urmbrirea agenlilor sovietici, care erau infiltrali inclusiv in CC, nu vi face{i probleme...

Atunci, pentru a ne sustrage controlului de partid qi inclusiv al agenturii striine, am inventat aceastd procedurd: evidenle duble gi
152

bigarea in arhiva oficiald numai a dosarelor false gi a agenturii false. Mi gdndesc ce se va intAmpla cdnd vor deschide arhivele gi vor intreba oameni nevinovali de ce au colaborat cu Securitatea... Adevdralii informatori nu apireau cu dosar. Adevdratii informatori gi de val6are nu avdau nici mdcar o foaie in arhivi 9i nici nu or sd aibd. De aceea, demersurile domnuluiTicu Dumitrescu sunt sortite
ggecului! Nu se va clarifica nimic din perioada socialist6,.dupd 1964. Tnainte de 1964, exista arhiva fosteiSecuritilicondusi de URSS, in care sunt cazuri 9i agenturi din perioada respectivd. - Ticu Dumitrescu e bine intenlionat sau e manipulat? - Dl. Ticu Dumitrescu este un om bitr6n, care a suferit, a ficut pugcdrie. Dorinla dAnsuluide r.dzbunareil mAni sd pomeascd aceasti acliune a vietii sale, Altceva nu am auzit si fi ficut. Pe dAnsul il intereseaz6 atAt: si se rdzbune pe Securitatea politicd, insi a extins pulin subiectul. De la Securitatea politicd gi-a permis si pund eticheta de politie politicd pe intreaga Securitate nalionalS romAnd, ceea ce este o gregealS. Nu gtiu dacd este manipulatgi nici nu md intereseazd. Eu vi spun ci demersurile dAnsului sunt sortite egeculuilVor gisi, in arh ive, dosarele fogtilor agenli din perioada Komintemisti 9i dosarele fogtilor urmdrili din acea perioadi.., - Rezultatul va fi invers dectigi doregte? - Da. S-ar putea ca majoritatea si fie din rAndul PNI-CD 9i PNL! Majoritatea informatorilor vor fi din 16ndul partidelor istorice, care au fdcut pugcirie. Ddnsul are aceastd obsesie 9i e dreptul dinsului si gi-o impuni, atAta timp c6t, un numir de cetdteni l.au votat pentru funclia de senator. Eu nu-i contest dreptul de a afirma gi de a face tot ce doregte, inclusiv in colaborare cu unii cetdteni shii n i, care pozeaz6, atenlie, n u ma i pozeazA, in fogti detin uti pol itici, care lupti impotriva poliliei secrete. Md refer la pastorul Gauck (?!) din Germanla, qare cic6 a lucrat pentru deconspirarea STASI. STASI a fost un organ condus de URSS, deci nu a fost un organ german nalional. Securitatea vest - germani nu a fost deconspiratS, degi lucreazd cu aceleagi mijloace gi metode, Acel pastoreste un german care nu gi-a sfdrdmat serviciile secrete nalionale. STASI nu a avut nimic de suferit. Eu l-am vdzut pe liderul STASI vorbind la televiziunea nationali, tn urma judec5lii tribunalului constitulional, care a decis urmdtoarele: STASI gi-a fdcut datoria fatd de statul german, in condilii specifi ce acelei situalii, degi STAS I a aclionat impotriva RFG... - SfASt nu a racolat-o gi pe secretara cancelarului? - Dar., secretara cancelarului care a fostinaintea lui Helmut Kohl,..

'

'

153

psihologie? - in 1980, in !ari a izbucnit

"ADEPTIt <,MED|TAT|Et TRANSGEDENTALE> SERVEAU INTERESELE UNOR GRUPARI EXTREMISTE EXTERNE'' ' De ce a desfiinlat Nicolae Ceaugesc u facultdlile de
afa cerea medita(ia transced*ntatd,

o escrocherie de nivel mondial, organizatd de buni cunoscdtori ai psihologiei, care au incercat s6 dea o semnificalie magicd unor

procese psihice gi unor acliuni psihice, in special sugestia gi ci meditalia transcedentali este interzis6 acum la nivel mondial. Ea a fost fondatd de un yoghin. Pe un fond de necunoagtere a psihologiei, pe un nivel foarte scdzut de culturi la intelectualitatea romAnd, au reugit sd penetreze o parte din intelectualitatea rom6ni gi si o atragi la aceastd sectd religioasS, interzigd acum la nivel mondial. Pe atunci, aveau sediulin Elvelia, de unde au fost expulzali de citre autoritdlile federative elveliene. O mare parte din intelectualii care au aderat la aceastd sectd nu
autosugestia. $ti!i cunogteau psihologie ginu gtiau manipularea prin cuvAnt. Ei, practic, erau manipuldti printr-un cuvAnt, considerat sacru, prin care puteau fi contactali oricdnd, sub formi de paroli, ca agenli ai unei puteri transnalionale. in momentulin care gi-au dat seama ci aveau de a face cu o migcare mistic6, ce tinde si inrobeasci gi si domine . minlile unor intelectuali cu perspectivi de a promova in statul socialist, migcarea a fost interzisi in Rom6nia. Cu aceast{ ocazie, conduc5torul statu[iL mai pulin cunoscitor al gtiinlelor, a dat ordin sd se intezicA gi psihologia. Motivalia a fost ci o parte din psihologi au aderat la meditalia transcendentalS. Au aderat cei mai slabi, care nu Tnlelegeau ci e vorba de o manipulare psihicd prin formule de condilionare psihipd, nicidecum de o metodi de relaxare psihici. lnterdiclia a pornit de la gAndul c5 cei care vor fi absolvenli de psihologie ar putea si adere la aceeagi miscare. Nu este adevArat; Psihologia este o gtiin!6 cu nigte legi foartd bine definite gi cu un

.domeniu foarte clar de studiu, pe cdnd indivizii dia aplicau nigte ritualuri strivechi reiigioase, tipic yoghine, incercAnd manipuliri prin
sugestie gi hipnozd.

- La-vre,rnea aceea erau nigte zva,nuri.Se spunea cd pentru fiecare om racolat, de la ministru adjunct in sus, se dddea o sumd de circa 5.000 dolari. Se maispunea cd nume sonore au
asisfaf la astfel de leclii. La un moment daf, se spune cd 9i
154

Nicu Ceaugescu a fost o datd" A treia idee e5fe cd ambasadorii nogtri din Elvelia gi Franla ar fi dat semnalul. - Da, din Elvelia. Nu cuposc aceasti afacere, de ce sd vi spun. $tiu ci au lucrat ofileri de Securitate la ea, ins6 cunosc detalii pentru cd eu cunosc limba englezi gi le-am studiat materialele. Pachetul de materiqle trimis ministruluiApdrdrii pentru a fi atras la sect5 mi-a frcst dat s6ll studiez, pentru cd eram vorbitor de limba englez6. Care era planul: sd racoleze persoane din conducerea tuturor statelor, sd formeze, un guvern'mondial subordonat sectei. Aclionau numai la intelectualii de vaz5, minigtrii secretari de stat etc. Scopul era sd-i atragd in acest guvern mondial. Baza era "prin sugestia de masd. Acoperirea era doctrina yogrhinS'mistic6, care susli neau existenla levitatiei, existenla,zeilor ingiruili in religia budhisti gialte asemena practici. Efectiv, pe mine m-au dezgustat scrierile acelea. Am spus c6 e vorba de o'migcare mistic6, care vrea sA foloseascd psihologia in scop de a domina oamenii slab
preg6tili psihologic. Trebuie ie recunoagtem ci inqltele personalit6!i din RomAnia n-au cunoscut gi nu cunosc psihologie, de aceea se gi lasd manipulate. Nu intAmpldtor, eu. insist cu cir[ile de psihologie aplicati pentru inarmarea romArtilor. "Afta succesului la romdni" s-a vdndut ?n 165.000 de exemplare gi asta inseamni 500,000 de romAni care cunosc psihologia. Nu intAmplator, insist ci liderii nafionali gi de partide trebuie si cunoascd psihologie, evitdnd manipulSrile prin sugestie gi hipnozd. Trebuie sd recunoa$tem ci cei care au fo'St manipulali in perioada respectivi nu cunogteau psihologie. lnciusiv psihologii care au aderat la sectd erau slab pregdtili din punct de vedere al psihologiei practice!...,

- Unul din nume vehiculate atunci era un anume Burada, ministru adjunct la Transporturi, care, dacd nu md tngel, dupd 1989 a fosf repus in funclie... - V-arn spus, nu cunosc toati povestea asta, dar vd spun clar cd a fost o manipularb prin condi{ionare psihicd, efectuatd de o sectb transnationali. Modul de lichidare poate nu a fost cel nrai elegant, fnsi cei care pozeazd in victime sd vind in fala mea, si le spunclar ci s-au lisat manipulali ca nigte animale! Exact sistemul pavlovian: condilionare psihicS. Nu au inleles cd, de fapt, serveau interesele unor grupSri extfemiste externe, intezise in majoritatea
statelor civiiizate.
- Sd

revenim ta edrlite dvg. Cdte au fost editate in "Editura

155

Pavel Corul"?

- "Editura Pavel Corul"s-a ndscut fn urmd cu doi ani. lniJial, cdrfile au fost editate in editurile "Gemenii" gi "Varahha". Respectr4 "Gemenii" era} mea gi "Varanha" a soliei. Deci, eu nu am cesionat dreptul de autor decAt ?n momentul in care nu am mai avut capacitatea de a reedita

cirlile.

- Q mare parte suntin editura "Miracol"? - Nu, Repditirile sunt in "Miracol". Ci(i noi, editate in editura "Miracol" sunt: 'Sd vii ca o pdrere", la eate am concesionat dreptul de autor, gi "Leacui de suftete pentru fete gi femei". De reguld,
primul tirajil editez eu, il verific Aiii dau drumul cdtre cititori. Ulterior, pentru reeditdri, am colaborat foarte bine cu editura "Miraco!".

Primete trei cdrli in ce editurd sunf scoase? - in editura "Gemteni|. incepAnd cu "FulgerulAlbastru", am colaborat cu Miracol" Am scos impreund qu ei mai multe tiraje.

Ulterior, le-'am cesionat dreptul de autor.

. .,RELIGIA (MANAIUCA> ANUAL ZECI DE MILIARDE DE DOLARI'' - Cum a{i ajuns la pasiunea de a scrie _cdrli gi la seria

"Qctogonul"? - Nu am avut nici o clip5 inten[ia de a scrie cdrfi poliliste. inteniia mea a fosf de a scrie numai ca4i Oe arta succesului, si-i invS! pe romdni sd reugeascd in noile condi[ii, apirqte dup6 1989.
Am scris gi arn publicat, pe 23 aprilie 1992, "Cheile succesu/ui", un rnanual de pregitire psihologicd pentru a reugiin viatd, cu formuie de autosugestie pentiu intdrirea personalitdlii, mijloace gi metode de reu.sitA in viald, prin dezvoltarea relaliilor bune, utile, folosirea gAndirii logice. Aceast6 carte s-a v6ndut greu. Sia vdndut din martie pind in august 1992. Afost tipiriti in 10.000 de exemplare. in momentul acela, a tr:ebuit si-mi folosesc cunogtinfele -de psihologie. Am mers in piala de carte gi am studiat fenomenul: ce cumpird,

romAnii gi de ce, Rorn6nii cumpirau masiv,literaturS misticd gi literaturi polilisti. VdzAnd despre ce"estg vorba, am spus: vaifolasi o metodd noud. Le vaiofericeea ee ddresc, insd le toioferi giceea -cdrfile mele au o formuli mai c.e doresc eu sd aflu. Ca atare, complicatS: o poveste de spionaj, in iare sunt impletite eleniente de rnisticb striveche europeand gi geto-dacd, elemente de paranormal qi psihologie gifoarte multi acfiune. Asta in partea beletristicd are o ,nUol;;"re realistS, in care povestesc a cir[ii. Cartea

1ai

c6te ceva despre intenliile mele gi despre modulin care ar trebui si aclioneze ei, iarin partea a cjoua a c6r[ii analizezanumite fenomene specifice acestei perioade de viali a societd[iiromAnegti, suger6nd

mdsuri conerete o'e remediere a defecliunilor. Astfel, printre subiectele importante tratate in partea a doua a c5(ii, am studiat: rdzboiul economic mondial, rdzboiul psihologic, rizboiul mistic. Nimeni, nu spune cd sectele gi cultele se bat prin intermediul credinciogilor, exploat6nd naivitatea gilipsa de culturd. Eu am tratat, in doui cdrli, rizboiul rnistic, explicdndu-i bazele gi demoldndbazele
misticii asiatice, care la ora actuali domini Europa gi nu numai. E un lucru curnplit, Din mistica iudaicd primitivi s-au niscut trei religii principale: iudaismul, cregtinismul gi islamismul, Circa 3 miliarde de oameni s-au inregimeritat in aceastd credin[d iudaicd, prezentati sub treiforme. La origine se aflS un mit pdg6n, primitiv, neadevirat, pe care orice om modern ar trebui sd-l respingi din capul locului,

deoarece nu rezistd la verificdri logice, la amplasarea in timp gi spaliu, nu rezistd nici micar la verificiri morale. $i totugi; cu forla bisericilor construite in perioada primitivd, acest mit perpetueazi gi tn fiecare an se cheltuiesc zeci de miliarde de dqlari pentru a fi promovat gi irnpus in rninlile tinerilor generalii. Cu acegti bani s-ar putea crea locuri de mun65, licaguri de invSlimAnt gi culturS, s-ar putea eradica s6ricia din majoritatea !Snilor lumii. De ce se
cheltuiegte atdt de mult pe religie? Evreii au tot interesul

i5 creadi

in acest mit p5gAn qi primitiv, s6-i considere lumea poporul ales. Ei

exploateaz& cu dibicie intereseie economice ale bisericilor catolice, ortodoxe gi islamice de a pdstra aceastd credinld religioasi primitiva giaga se face ci, in RornAnia, asist5m la un dezm6! mistic, atdt pe cale oficialA, prin bisericd, cAt gi pe cale neoficiald, prin diferite secte gi cuite. in realitate, Dumnezeu a existat inainte de infiin[area mitului biblic. P&mAntul are 4,5 rniliarde de ani, deci, de cel pulin 4,5 miliarde de anii, Dumnezdu are grija de acestd planetS, Mitul biblic a fost cornpilat in urma cu circa 2300 de ani, dupi mai multe scrieri mai vechi. Dupi upanigadele indiene, legendele Olimpului qi attele. De-a lungul timpului, mitul biblic a fost falsificat in repetate r&nduri de citre preolii interesali sd impuni aceasti religie patriarha16 pi primitivi in minlile europenilor. Afost cea mai cumplitS loviturd data civilizaliei ralionale europene. Timp de 1000 de ani qtiinla Europei a stagnat datoritd religiei. - lnteresant esfe cd Torquemada era evreu... - A ucis foarte mulfi evrei care nu s-au cregtinat. Explicalia
157

este foarte simpli: nivelul de cunoagtere gi inlelegere al acelor primitivi era foarte scizut, astfel c6 ei nu-gi puneau nici o clipd intrebarea: acest document, mitul biblic, este adevirat sau nu? - Cum vd explicali cd un evreu i-a oropsit pe evrei? - Nu-i singurul caz! l-a oropsit, pentru ci in cregtinism gi in
orice politic6 transnalionald nu conteazd originea, sAngele. Au existat

gi in Rom6nia evrei comunigti care .si-au bdgat in pugcdrie conalionalii. Doctrina creltini este o ideologie formatd ?n sec. I - lll,
de cdtre g6nditorii primitivi, care au preluat nigte legende din Orient, le-au amestecat pulin cu filosofia neoplatoniciani gi le-au rdspdndit
?n

intreaga Europd. Ei vedeau un Dumnezeu dd tip uman, foarte

vi uitaliin Biblie, veli constata c6 Dumnezeu stdtea pe muntele Sinai gi cioplea pietre! Pdi, aceastS.imagine nu mai cadreazd cu imaginea moderni... Din capul locului, mitul este aberant, pentru cAzeul creator, care apare cu nume diferite, este un lip mirginit, care nu gAndegte nici mdcar cdt un copil din secolul 20! Toatd crealia este ilogicd. Ea pornegte de la pirnAnt c6tre cer. Nu se poate! UniversUl existA de miliarde de ani, iar Pimdntul de 4,5 miliarde de ani, deci totul este o poveste, Aberalia este cumpliti:
primitiv. Dacd

4 rase! Mai mult, cuplul primordial a avut numai bdieli.

dintr:un singurcuplu primordial, Adam 9i Eva, nu puteau sd se nascd Cum perpetuau specia? Probd de imoralitate: patriahulcel maiimportant,

Abraham, avea o solie care practica prostitulia cu aprobarea patriahulu.i. Mai departe: Lot, erou din mitul biblic, a fbcut copii cu fiicele sale... Deci, intregul mit este imoral, ilogic gi fdri amplasare in timp gi spaliu. Este o poveste pe care, din picate, strdmogii europeni au acceptat-o in numele unor interese politice, pentru a domina multimea prostitd, care dorea sd se inchine la un zeu.

,,ION CRISTOIU ESTE UN OM DE CARAGTER''

Ia cdrli gi sd intrdm in... "Quinta spartd"... - Bun... in !'nomentul,in care am in[eles ce vor romdnii de la"
- Sd revenim mine, am scris "Qurnfa spart6". Ea fost scrisd in august - septembrie 1992, cu un scop foarte clar: de a le spune rom6nilor cd Securitatea romAnd nu a fost dugmanul naliunii romdne, ci a apArat interesele

nalionale, cu mijloace specifice organelor de informalii, identice cu cele ale serviciflor strdine. Securitatea nu a fost. cu nimic mai
criminalS decAt ClA, FBl, KGB, etc. Din contrS, a fost mai bldndd 9i mai apropiati.de interesele nalionale, iar nivelul de trai al ofilerilor
158

de Securitate era comparabil cu al oricirui muncitor... - De ce in 1992 gi nu in 1990? - fobrte siinplu. in 1990, eu am fost ofiler de informalii. Nu

puteam sd scriu atAta timp cAt eram ofiler activ. ln 1990, in

decembrie, am trecut in rezervi gi am

invitat tehnologia scrisului,

pentru cd talent aveam. PAnd in martie 1992, eu am invdtat arta scrisului la doui ziare: "Naliunea" ltJi losif Constantin Drdgan gi la "Expres Magalzin" al lui lon Cristoiu. Am invilat arta jurnalisticd, pe care mi-am propus s6 o folosesc in cirfile mele. Eu am inventat
acest stil de carte: roman beletristic pilus reportaj de tip jurnalistic.

- Cum ali ajuns la "Naliunea"?

- E foarte simplu. in 1990, eu luptam pentru Basarabia. Aveam

relalii cu intelectualii din Basarabia, le procuram cirfi, discuri, materialtipografic, magini de scris cu grafie latin6. in momentulin
care un grup de intelectuali din Basarabia mi-au cerut sd intervin la prof. losif Constantin Drdgan pentru a le da o tipografie, m-am prezentat la "Fundalia Drdgan" gi" am solicitat, in numele basarabenilor, acest lucru. Profesorul nu era Tn !ar6, insd nepotul sdu Flavian Drdgan, a spus: "Bine. Vom analiza givd ddm rdspunsul intr-o sEtptdmdnd".

trimitem tipografia?". Tipografia a ajuns la Chiginiu, transportatd din ltalia, prin Ungaria gi Ucraina, pentru a nu trece prin frontiera rom6no-moldoveneascd, unde arfi fost intezisS. Ea a intratfrumos prin alte l6ri... Deci, tipografia a ajuns in Chiginiu gi lucreazd gi

intr-o sdptdmdni, m-au chemat $i m-au intrebat:

"LJnde

acum. Cu aceastd ocazie, m-au intrebat dacd nu doresc sd

devenit redactor gi la un moment dat, secretar general de redaclie.

colaborez la revista lor, care mergea mai slSbu!. Am vdzut-o gi am spus: ?un, colaiborez". Am inceput ca simplu colaborator, am

- La "Expres Magazin" am ajuns in momentul in

- Cum ali ajuns Ia "Expres Magazin"?

care

bonducerea revistei "Nallunea" afost luati de un ziarist betiv, nu v6

suport oamenii ingdmfati gi consider ci fiecare om este o personalitate gi se poate manifesta in nigte limite. Normal, pentru cd nu eram de meserie ziarist, hu mi se mai publicau articolele. VAzAnd care era atmosfera, am luat un teanc de materiale scrise de mine gi m-am prezentat direct la biroul lui Cristoiu. imi pl6cea "Expres Magazin" gi i-am spus: ?omnule Cristoiu, eu sunt Pavel
159

spun cine. La un moment dat, un ziarist foarte bun, dar beliv, a ajuns conducitorul revistei "Naliunea". Eu nu suport a/coolicii, nu

Coru!". Mi-a rdspuns: "V-am urmdit la <<Naliunea>". lon Cristoiu a studiat materialele, a chemat secretarulgeneralde redaclie, i-a dat ordin si scoatd din pagind un material gi si bage un material de-al meu. Mi-a spus: 'Drn clipa aceasta, considerali-vit angajaf". Am lucrat foarte bine cu lon Cristoiu, care este un om de caracter: niciodati nu a modificat in materiale. Daci a luat un material gi i-a plicut , l-a publicat. Dacd nu, nu l-a publicat, dar niciodatd nu 9i-a permis sd umble cu condeiul, s5-gibage propriile ideiin ideile altuia. Bun, am colaborat la "Expres Magazin" cu numele meu real gi cu

numele de contraspion. Numele meu de contraspion a fost Paul

Cernescu. Ajung6nd la "Expres Magazin" qi ?ncep6nd un serial prin

care incercam sd spun adevirul cu privire la Securitate, servicii secrete romAnegti gi evenimentele din decembrie 89, a trebuit sA folosesc numele conspirativ, nume pe care eram gtiut in intreaga lari de c5tre cei care rni cunoscuserd ca ofiler. Deci, trebuia sd-i
anun! cd sunt eu, cd triiesc, ci nu am renunlat la ideea ca RomAnia trebuie si rdmdnd independentd, suverand gi unitar6, c6 lupta pentru Rominia continui, indiferent cd s-a schimbat sistemul politic.

t
'

- Cum se numea serialul?

- Se numea: "l.Jn fast ofi[er DtA rupe tdcerea". Asta este numele pe care l-a dat secretarul leneral de redaclie. Eu spusesem: '$eful contraspionajului din DIA rupe tdcerea". Probabil cit nu /e venea si

creadd cd eu am fost geful contraspionajuiui din DlA, mai ales cd unii spuneau cd nu e adqvdratl Dupd aceea, s-a confirmat c5 e adevdrat.,. Avenit un fost gef al DIA la redaclie, g-ral. Dumitru l. Dumitriu. Dumitru, mi bdrfea de zor gi eu ascultam. Am spus: 'Sfafl un mament, eu sunt gefulfostului birou ZZ. Eu arh urmat luiTolceanu in funclie". ln momentul acela, a inceput disculia intre noi gi s-a
clarificat cine eram eu,

- Nu arrp, nici o treabd cu planul! intAmplitor, in ordinea

alfabeticA, birr ulde contrainforma{iise numeaZ,in DlA. Poate c5 in alte unitSli se numea altfel, avea ali6 formulA...

- Asta imi aduce arninte de "planul ZZ"! Vreo legdturd?

"IGOFI SMIRNOV ESTE UN FO$T CFITER KGB TRIMIS DF GORBAGIOV Iru MOUOOVA"
- Ce Sfifl despre "planul ZZ"? - Despre "planulZZ" au ap*rut nigie scrieri. Nu cunosc despre ce este vorba. Arir inleles ci era vorba despre un plan politic, de

r60

fapt. Deci, eu am fost geful fostului birou Z, reinfiintat in 1985. Am colaborat cu numele conspirativ dar 9i cu nurnele real. Lucram impreuni cu Mihai Birbulescu, un alt ziarist foarte bun, dar mai pulin cunoscut, la "ldeea care face bani", ptezentarea unor personaiitali de sqcces din istorie. De ce? in momentul in care prezinli cititoriloro personalitate de succes, tendinla este de a copia modelul gi a se forma ca om de succes. Pentru mine, socialismul a fost o inchisoare a gAndului" Eu am suferit in socialism. in capitalism, am
putut s6

mi

manifest cum am vrut eu, ca scriitor gi om de afaceri;

- De.cev-ali dus la Cristoiu cflntd era la "Expres Magazin" gi nu cdnd era la "Zig - Zag"? ln 1990, cdnd era Cristoiu la "Zig - Zag", eu eram ofi!er... - Care era atmosfera Ia "Expres Magazin"? - Era o atmosferd de activitate profesionali. Acolo nu se mergea pe amatorism. in momentul in care duceai un material, trebuia sd fie probat, nu mergeai la povegti, degiin perioada aceea.
se spuneau multe povegti prin ziare. Era o atmosferd foarte rela-, xant6, pentru ci lon Cristoiu este un conducdtor bun, din punctul
de veQere, democratic. Toatd lumea putea sd-gi argumenteze afirmafiile, nu ca la alte publicalii, unde gefuldecide girestulexecutS. Acolo se f6cea, Tntr-adevir, meserie. Se lucra mult gi cu pasiune, pe probleme variate.

ista

- Ce relalii aveali cu lon Cristoiu? la 9ef. Eu niciodatd nu am spus: "Arn fost colonel de Securitate, vreau sd fiu tratat altfel". Eram reporter ca oricare reporter, intram intr-o echipd squ lucram pe cont,propriu. Am avut misiunea de a fi reporter de front in Transnistria .Zic eu cd arq fdcut-o cu cinste. Am participat, in 1991, la puciul din Basarabia, apoi la Moscova, 9i de acolo m-am intors la rizboiul din Transnistria. Deci, am participat la toate aceste activitS[i. Eram plitit bine comparativ cu alli reporteri, Pentru pitruhderea in Tranbnistria am primit gi o primi. Eu am fost unul dintre primii ziarigti romAni care i-a luat interviu doctorului Caraman, din subordinea directd a luiSmirnov... - Ce esfe cu Smirnov? - Cel care conduce acolo este lgor Smirnov, care este fost ofiter KGB, trimis anume in Moldova pentru a organiza diversiunea, inclusivin perioada Gorbaciov. Deci, Gorbaciov a dirdmat imperiul dar a vrut s6-i dea o alti fa!i. Nu a fost deloc democratic, a fost la
fel de pargiv ca orice conducdtor al Rusiei laristelAtrimis ofileri de
161

- Relaliiledintre mine 9i lon Cristoiu erau relaliile de la subaltern

informatii care s-au stabilit in republici, urmAnd sd faci diversiuni ulterioare. Diversiunea Smirnov arfi putut fi lichidatS in timpul puciului
din 1991

- Ce s-a intilmplat? - Smirnov a fost prins de politia ucraineani, predat poliliei

moldovene, care a respectat legea gi nu l-a lichidat pe drum. L-au adus de la Kiev la Chiginiu cu magina, in loc's6-l lichideze! Dacd il lichidau, diversiunea Smirnov dispirea, pentru ci firi ceicare,au organizat, firi serviciile secrete rusegti, Transnistria nu ar exista... lnclusiv armata s-ar fi retras, Tns6, din. pdcate, moldovenii au respectat legea gi Lau adus viu in fala justiliei. lar Justilia l-a eliberat... de meserie. Aevoluat pe cale politici nu in mod.spectaculos, iar cAnd a ajuns pregedinte, a ajuns prin voinla moldovenilor. - Nu a fost la Moscova Ei a venitin 1989? - Majoritatea moldovenilor au trecut pe la Moscova, inclusiv Valeriu Matei, care acum este pregedinte de partid. Afdcut gcoala la Moscova gia triitacolo. Deci, majoritatea au trecut pe la Moscova, dar nu toli sunt vinovali pentru faptul ci s-au ndscut intr-un imperiu.

- Nu, Snegur dste n6scut in Moldova, este agronom

- Snegur nu a fost adus, in

1989, in Moldova?

Vreau sd vd spun

cd esie ciudat cd tocmai atunci, in

1989, din cflte gtiu eu, Snegur s-a intors... - Nu. Sneg0r a lucrat in agriculturi, in Moldova. Asta o gtiu cu certitudine. inci ceva. Contrar pdrerii majoritdliiziarigtilor romAni, care l-au ficut KGB.ist, l-au ficut de toate felurile, eu ipun, ci eu l-am cunoscut personalpe $negur, in maimulte disculiigiocazii: Snegur a aclionat cum a considerat mai bine p'entru a smulge Moldova din ghiarele imperiului, insA nu se poate smulge ugor. Snegur este un moldovean de bunS crddinli, poate cam mdtihdlos in gAndire, dar este un moldovean de buni credinld. Asta o afirm eu. Spre deosebire de Mircea Druc, care a fost ofiler kCA gi care, la inbeput, a ascuns treaba asta. Dupi aceea, a fost deconipirat gi a fugit in Romdnia; unde a incercat si-gi facb propriul partid, sd candideze la

conducerea Rom6niei, un lucru care zic eu cd a fost cel pulin o

eXdgerure; Deci, ?ntre Snegur gi Druc, eu am mai mare incredere

in Snegur decdt in Druc, degi Snegur e cdsdtorit cu o rusoaici.

Druc este orgolios. Avenit tn Rorndnia, degi fusese ofiler KGB. 56 fim inlelegi: ofiterii KGB motdoveni erau folosili in Moldova gi
RomAnia. Aajuns in RomAnia, unde a lintit la cea mai mare funclie, fdcdnd jocul lui lon lliescu in alegerile din 1992, rupAnd electoratul

r62

nalionalist concentrat in jurullui Funar. Asta a fost cea mai mare gregeali sau diversiune fdcutd de Mircea Druc" El susline ci este patriot. Dacd arfi fost patriot gi-arfi cunoscut lungul nasului... - CAt a fost prim-ministru, el a ldsat impresia cd vrea'sd rupd Motdova de Rusia... - Nu cAt a fost prim-ministru! Dupi ce a fost dobor6t... Eu vi arit un interviu ficut in 1991 cu Mircea Druc, in care spune clar: "Maiincet cu unirea, ca sd nu supdrdm rusofonii". Dupd ce nu a mai fost prim-ministru,. a inceput cu unirea imediatd. Care a fost reaclia rusofonilor? PAni atunciau fost cuminli, linigtili. in momentul in care a cerut unirea, toli r:usofonii s-au unit, au fdcut un partid, pe cd4d, moldovenii erau divizali in mai multe partide. Deci, i-a zdddrAt pe rusofoni! Nu s-a priceput sau a avut misiunea s6-izddirascd pe rusofoni... in loc si-i linigteascd gi si spunS: "incetul cu incetul". Trebuia sd aibd o viziune clari. Nu putem si facem unirea cu Basarabia atita timp c6t pe teritoriu erau trupe rusegti. Pii ce, fdceau unirea cu trupele rusegti?

"PANA St RUSoFoNU REcuNosc DREPTUL MOLDOVEI DE A SE UNI CU ROMANA''

- Ce puteli spune despre Petru Lucinschi?
- Nu l-am cunoscut. $tiu cd a fost prim - secretar al Republicii Moldova gi din cauza asta am reticenle.

- Tot cu solie rusoaicd...

- Domnule, eu sunt moldovean, romdn moldovean. ln Basarabia, situalia este foarte complicatS. Atdlia ani de dominalie sovietic6, de educalie antiromAneascd, C.e metisaj, au creat, alituri de moldovenii moldoveni, o categorie de moldoveni rusofonidestulde mare, alSturi de faptul ci au adus in republicd.circa 1,5 milioane de rusofoni din rOndul ucranienilor, gdgiuzilor gi altor minoritSli. Deci, e greu si acliondm direct pentru unire. Trebuie sA agteptdm sd-gi produc6 efectul cultura romAneascS, economia romAneascS, relaliile directe cu romdnii, in aga fel incdt spiritul romdnesc sd invingi Tn Basarabia. Trebuie sd aclionim, si ajutim acest spirit romdnesc sd invingd pe teritoriile romAnegti ocupate. Noi nu a'm prea fost ofensivi, pentru c5 in lard sunt probleme grele de rezolvat, insd noi nu putem

sd facem unirea cu Mqldova inainte de a rezolva problemele

minoritililor din !ard. Vedeli c5, recent, minoritatea maghiarofoni a

creat o nou6 diversiune;congresulin care au cerut autodeterminarea.

t63

Daci nu s-ar fi ridicat germanii, nigte cetSleni romAni"loiali gi foarte corecli, poate cd acolo s-arfi votat nigte prostii antiromdnegti! Liderii

minoritdlii maghiarofone din RomAnia au o atitudine;vddit

antiromdneascd" P6ni nu-i linigtim, pAni nu aplicdm legea, noi nu putem sd ne gdndim la extindere. At6t timp cdt focul arde in Ardeal, in zona maghiarofond, noi, nu avem dreptul sd trecem dincolo de frontiere. Trebuie s5 pistrdm ceea ce avem gi apoi sd cAgtigsm ceea ce am avut. - Mai este un aspect. Cred cd gtili cd Transnistria esfe cu

adevdrat un depozit de armament... - Nu numaiatAt, dar existi qi o fabrica de armament subteranS. - E un tunel de 100 de km, sdpat de pe vremea lui Stalin, din cdte gtiu eu.
- Existd nigte buncdre. Pdrerea mea este cd situalia din zona

trebuie rezolvatd urgent, cu sprijin interna[ional, respectiv prin desfiinlarea autoconducerii de acolo.
Teritoriuleste al Republicii Moldova. Deci, gruparea aceea de rebeli din Transnistria trebuia de mult timp lichidati, inclusiv fizic, dacd era nevoie, pentru cd disp6rea focarulde conflict! Eu vreau sa vd spun cE rusofonii din zoni nu lin neapirat sa fie separali. in rnomentui in care am pitruns in iransnistria pe noi ne-a gardat un pluton de infanterie moto. Eram doi ziarigti, eu gi cu lon

Ursan. Cr:mandantul plutonului era un cipitan ucranean. Acest

cApitan ne-a spus foarte clar ci el este cdsitorit cu o romAncA, c6 tr6iegte foarte bine, a fost in Romdnia gi a v6zut cum este gi i-ar fi pldcut s5 trdiascd in Moldova, eventualin RomAnia. Asta spunea cdpitanul ucrainean care ne-a inso{it gi care vorbea romAnegte. insi, mi-a spus la fel de simplu cd se teme. El nu s-a ?nrolat de bundvoie in armata transnistrianS, ci pentru cd era cisitorit cu o rom6ncd, pentru cA era ofi{er de rezervA al armatei sovietice 9i, dacd nu s-ar fi incadrat, ar fi avut necazuri. Deci, acolo este vorba de teroare ruseasch, aplicatd asupra popuia{iei rusofone, cd nu toli ri:sofonii sunt criminali, domnule! Eu am cunoscut un lider al minoritdlii rusegti

din Moldova, care afirma foarte deschis cd situalia Rom6niei gi Moldovei este exact cum era cea a Germaniei. Asta c spunea un lider al minoritilii ruse;ti, un cazac cisitorit cu o moldoveancd, profesor. \'enise ?n Moldova gi se r,roldovenizase, vorbea limba
rom6n5 foarte bine, nu era impotriva refacerii unitSlii nalionale. A.sta

era unul din cei putini, majoritatea fiind instigali de il/oscova sd nu cumva sb accepte romdnizarea. Au reticenle fa!6 de romAni $i lin
164

televizoarele pe Moscova. Din pdcate, sunt mulli moldoveni care lin televizoarele pe post rusesc, care citesc presd ruseasci sau cu grafie chirilici. Acegti oameni pot si-gi schimbe conceptiile intr-un timp maiindelungat.

.,INAINTE DE INTALNIREA CU GORBACIOV GEAU$ESCU + STIUT CE S.A DISCUTAT IN MALTA !''

- Domnule Coru!,se gfie cd, Ia intAlnirea de la Kremtin din 3 decembrie 1989, Ceaugescu a dovedit cd era bine informatin ce privegte disculiile din Malta. Existd gi zvonul cd a dat'cu cdciula de pdmdnt... - Asta a relatat-o un martor ocular, Eugen Florescu, - Deci, a dovedit cd el gtia ce se discutasein Malta.,. - Da. Existd gidocumentul.

in "Quinta spartd", dvs. ali vorbit de o acliune a unor ofileri de'securitate romdni. Cdf esfe de real din ce ali scris in "Quinta spartd"? - lntegral, dar este prezentat deformat, in scop de a induce in eroare adversarii. Deci, documentulde bazi este raportul SecuritSlii
cdtre Ceaugescu, din ziua de 2 decembrie 1989, raport o:re a fost g6sitin sediul CC-ului chiarin timpul evenimentelor, Normal ci imediat ce a fost g6sit, a fost cunoscut de citre serviciile de informalii rusegti,
americane, principalele servicii care au ac{ionat pe teritoriul romdnesc.., - Asta in 22 decembrie 1989...

- Un roruni,.a ua explic La revolu[ie, s-a gisit raportul Securitilii cdtre Ceaugescu, in care se spunea foarte clar ce s-a discutat la Malta gi ee s-a stabilit si se mai discute ulterior, la urmitoarea intdlnire. Acest raport a fost prezentat pu_blic pe televiziunea nalional6. L-au cunoscut serviciile secrete str6ine, care s-au revoltat ia ideea ci Securitatea statului romdn a pitrunpin Malta gia interceptat liderii celor doui mari puteri, care se considerau stdpAnii lumii, in momentul in care pe teritoriul romdnesc diversiunea era foarte mare in 1990, diverslune pornitd de rugi 9i unguri gi suslinuti de evrei, americani, francezi gi de tdmpilii de agenti din lari, eu am avut o singuri preocupare: adevAratul ofiler care a fost in Malta si nu fie cunoscut niciodati gi sd prezint oamenilor adevirul (ci s-a

p6truns in Malta) intr-un rnod romantic, cu care se zdpdcesc adversarii. $i i-am zdpdcit! O"OiUO;5 ani, nu-l maigisegte nimeni.

Deci, adevSruleste Ssta:in Malta, romdniiau pdtruns, au interceptat

convorbirile. Rezultatele convorbirilor au. fost prezentate lui Ceaugescu, care s-a eneryat, a bStut cu pumnulin masi gia plecat la Moscova. S-a intAlnit cu Gorbaciov i-a reprogat intenlia de a
face revolulie in Romdnia, deci reprogul a fost foarte clar, s-au certat, a dat cu cdciula de pimdnt gi a plecat la aeroport fdri gardi. Treaba aceasta o relateazd Eugen Florescu, Tnsotitor a lui Ceaugescu in perioada respectivd. - S'epoafe spune ce s-a discutat practicin Matta? - Da. Ce s-a discutat in Malta ne spune 9i!+al. Guge, am spus 9i eu. S-a discutat Tmpirfirea sferelor de influentd, iar noi, fiind la granit6, a rimas sd fim zipdcifi exact cum am scris eu in carte: si se aplice toate diversiunile posibile, pentru a produce regresul economic, si se incerce inclusiv diversiunea monarhisti, sd se ajungi la un sistem jumitate i jumdtate, adici jumdtate din conducitori si fie ai americanilor, jumitate ai rugilor. Toate astea s-au realizat,..

- Scopul? - Sd slibeasci RomAnia foarte tare, pentru ci noi eram un

exernplu negativ pentru ei. Eram primul stat socialist care Tgi pldtise datoriile externe, care avea un ritm de dezvoltare foarte ridicat, care dddea rezultate in condi[iile socialiste. Era foarte periculos modelul! Argumenttrl economic: Rom6nia pornise la infiinlarea unei binci internalionale cu !6rile arabe, care ar fi scizut importanla Elveliei pentru Orient.ln momentulin care capitalul Orientuluis-arfi adunat in RomAnia, Rom6nia arfidevenit un stat mult prea puternic pentru gusturile rugilor gi americanilor. De aceea, de comun acord, pe ]2 decembrie 1 989; trupele diversioniste rusegti, unguregti gi din alte state au actionat in RomAnia, iar americanii au intrat in Panama. '- Sd vd dau o informalie cu privire Ia ziga de 25 decembrie 1989. $tili cd v-am.mai oferit nigte date din acesfea, coincidenle foarte ciudate. in 25 decembrie 1001, a fosf instalat $tefan cel Sfflnt. incd o cciincidenld: cred cd gtili cd legea nalionalizdrii a fost aprobatd in 22 iunie 1948, care insemna exact 7 ani de la intrarea trupelorromAno - germanein Rusia... - Vreau sd v5 spun ci anul are 365 de zile! Este absolut normal ca anumite acte, fenomene, procese si se produci intr-o anumitd zi. Noi, daci ne apucd si ludm numai cele care se potrivesc, omitAnd multitudinea celorcare nu se potrivesc, tragqm nigte concluzii privind oanumit6 ritmicitate. Pe mine nu mdfrimAnti ritmicitatea. Maiexistd" gi o altb explicatie: e posibil ca planificarea si fifost ficutS special

'

t66

pentru a se nimeriintr-e anumitd zi. Existd o asemenea tendinfi, in special din partea acelora care cred in numerologia magici. Eu
cred in viald. Viala a inventat literele, cifrele, numerologia, nu invers. Deci, viala nu e dominati de numerologia magic6. - Mai gdndili-vd Ia un lucru: din 21 decembrie sunt exact
12

zile, cifra magicd iudeicd, pind la sfdrgitul anului...

- O, dacd ne apucdm sd facem calcule de numer6logie magicd

nu mai rezolvdm problemele vielii! ExistZr o carte, "Numerologia magicd", care incurcd ierarhiile universale 9i ale vielii cumplit, incAt ajunge s6 adune l'a un loc ziua, luna, anul. Nu se poate! Cum spun eu: ce legituri existi intre culoarea chilolilor secretarei prefectului gisoarele care a rdsdrit? Nici una. Deci, ritmicitS[i existd. Eu vi pot spune ritmicitatea lui 13, daci vi intereseazd.Tn 1892, Jules Verne a scris "Casteluldin Carpali", profelind ci romAniivorfl maghiarizali in Ardeal. Dup6 13 ani, in 1905, a murit. Dupd inci 13 ani, in 1918, profelia s-a infirmat,,unindu-se ldrile Romdne. in 1931 , crizain RomAnia.ln1944, ne-au ocupat rugii. in 1957, au iegit rugiidin !ar6. in 1970, a fost cel mai inalt nivel de trai din RomAnia. Anul 1983, a reprezentat inceputul declinului RomAniei. in 1996, a fost ales pregedinte Constantinescu.

.,SCENARII.JL PENTRU FOSTUL (LAGAR SOCIALISTD PREVEDE DEZBTNAREA POPULATTET qt ACAPARAREA ECONOM|E| NATTONALE"
- Bdnuiesc cd dvs. scrielio cartein 13 zile!... - Nu. Eu am observat aceasti ritmicitate de 13 intAmplAtor,
studiind misterul din muntele Retezat, mister pe care nu am pretenlia c6-l voi elucida.Acolo s-au intAlnit trei scriitori de facturi diferitd, la vdrste diferite gi cu preocup6ri diferite: Jules Verne, Sadoveanu gi 'Coru!. Unul singur a ficst in Retezat: Sadoveanu. Jules Verne nu a fost niciodatd in Retezat. A primit o hartd de la fiul siu gi a scris o cade. Toli cei treiail un elemerit comun:in momentulin care vorbesc de zona aceea, spun ci fo(a misticd care este acolo se numegte "Forma Rece", Jules Verne spune cd pastorul Frig domina muntele Retezat" La Sadoveanu, ultirnul capitoi din cartea "Creanga de Aul' se numegte !'Floarea de Gheald". Eu am tr:imis acolo eroul n6scut in Mold6va, si se inilieze in taina Focului Rece, fara si citesc inainte "Creanga de A"ur'' gi 'Casfe/ul din Carpali", Aceastd obsesie imi
r67

spune mie ci undeva, in incongtientul nalionalsau in zona de unde ne inspirdm, existi inscrisi aceastd informalie: acolo se aflS Focul Rece, acolo se afli misterul MunteluiAlb. '

- Sdtermindm cu capitotut cdr{i.in cdttimp scrieli o carte? - Depinde de carte. O carte din seria "Octogonul" am scris-o in doui siptdmdni. Depinde de carte gi de starea de spirit. Deci, in doud sdpitmdni am scris "Fulgeru! Albastru" pentru cd am fost foarte supirat, deoarece dupl "Quinta spartd" am fost ameninlat cu moartea. Atunci m-am supdrat gi am spus; dacd e sd mor, mdcar sd mor spunhnd ceva, nu tdcdnd din gurd, ca un gobolan. Sunt om din neamul oamenilor, voi scrie in continuare. in doud sdptdmdni am scris "Fulgerul Albastru". Am scris-o in condilii improprii. Nu scriam acasi, unde primem telefoane de ameninfare, scriam in tipografle, direct la calculator gi eram foarte surescitat. Cea mai grea carte, pe care am scris-o in timp mai indelungat, a fost 'Arla siccesului la romdni". Am scris vreo trei luni la ea. Este o carte
mare, de vreo 500 de pagini. Media c6rlilor mele este de 200 -250 de pagini, Omul modern trebuie si citeascd gisi se instruiascd din sinteze, nu are timp sd Tnghitifoarte multi descriere, Omul modern este om de acliune, are nevoie de dialog rapid, umoristic, acid gi nigte invSlSminte pragmatice. - Cam ce ritmicitate aveli Ia cdrli? - Pe an, media este de 6 cArli. Au fost gi ani cu B cirli, de exemplu 1993. Deci, cam doui lunio carte.
- Media tirajelor? - Nu ag putea sd spun, pentru ci in 92 - 94 oamenii aveau bani gi cirlile erau ieftine. Media acelor ani este cam de 300.000 pe carte, cu reeditiri, Ultimele cdrfi. merg la 30.000 tiraj. Tirajul total

este de circa 3.500:000 de cdrfi. - Cam in cdt timp se vinde primul tiraj? - in 1993, se vindeau 120.000 de c6(i pe lund. Acum se vAnd in jur de 20.00{l de cdrli pe lun6. E sc6derea dramatica a nivelului de traigia posil:ilitdlilorde cumpirare. Poate ci e gibciderea intere* sului pentru cir[ile acestea, deoarece, de la o carte la alta, eu am ridicat nivelul cunogtinlelor pe care le ofer cltitorilor. Am inceput de la un nivel mai scSzut gi am ridicat continuu nivelul, pdnd au zis cd sunt cdrli de gtiin!5. Spre exemplu,"Ghidulvielii sdndtoase". Deci, nu mai e vorba de tiraje populare. - Cine vi face coperlile? - Eu le fac, grafic. Lurcrez cu trei pictori, in principal: Nicolae Gu[u, cef care a ficut majoritatea cope(ilor din seria "Octogonul",
168

Virginia Hossu, care a fdcut o bund parte din coperfile in aparenli

stranii, cum arfi la "sfdrgitul imperiului ascuns"gi Elena Hdb6sescu, pictorila pe care am lansat-o eu, in afari de asta, am obiceiul s6 fac

colaje sugestive, deoarece de la inceput am tras concluzia

adesea coperta trezegte interesul.

ci

- Din ce s-aintilmptat pdnd acum, din ce cunoagteli, avem de a face cu un scenariu la nivel mondial, duropean?

- Nu e scenariu planetar. E scenariu zonal. Scenariul a fost scris pentru toate lirile foste socialiste. Cuprinde urmdtoarele faze: dezbinarea populaliei pe criteriu politic, etnic, religios, gi a formei de guvernimdnt,
sldbirea economiilor nalionale socialiste; lansarea teoriei cd stiatul este un prost administrator gi gospodar, privatizarea economiilor nalionale Tn favoarea unortrusturi stldine care au sponsorizat cruciada antisocialisti. Sponsorizarea s-a ficut cu 1.000.de miliarde de dolari, cifiS avansatd oficial de c6tre SUA. Deci, dstia este scenariul: popoarele din statele foste socialiste nu trebuie sd fie stipdne pe avutia nalionald, in decurs de ciliva zeci de anitrebuie si lise gteargd din memorie un trai civilizat, sisigur, trebuie sd lise implementeze ideile uneisociet6liaflatein lupti

mntinu6, a unei competitivit6li de tip animalic. Mie nu mLa plicut socialisinul. Nu-mi place nici capitalismul silbatic,'care insearnni
concuren!6 nelimitat6. Algaselea tip de societateeste cel care imbind

in mod armonios elementele pozitive din socialism gi capitalism,

creAnd un nou tip de societate, societatea normali, informalionali, pragmaticS,*a viitorului. Acesta este tipulde societate pe care l-am oferit eu ca model romAnilor in cartea "Sfdrgitul imperiuluiasCuns", propunAndu-le si ne organizdm intr-un partid al vielii sdndtoase, pentru a creea acest tip de societate, in care toatd lumea e mulfumiti. Liberul intreprinzitor este liber cu adevirat gi poate face ce vrea, insd majoritatea naliunii este bine organizatd in produclie, desfacere gi consum, prin aparatul economic de stat.

.,A EXISTAT, IT.ICA DIN '89, UN PLAN RUSO.MAGHIAR DE DIVIZARE A ROMANIEI!''

. - Dupd 1990, destul de rapid, unele state au fost divizate. Nu se inten(iona aga ceva gi cu Rominia?
- Planulde divizare a RomAnieia existatinci din 1989. Exista plan comun ruso-maghiar de divizare a Romdniei, plan,suslinut un de serviciile secrdte gi de mistici. S-au folosit inclusiv prezicitori,

propagandigti mistici, care suslin

ci

Romdnia nu are un viitor in

forma actuali, ci intr-o formi dezmembratS, respectiv Transilvania

169

si fie spaliu de complementaritate cu Ungaria, Moldova sd fie unitd din Carpali pAnd la Nistru, fiind spaliu de influen[d rusesc, iar restul Rom6niei sd formeze un stat mic, guvernabil prin marionete impuse de Marile Puteri. Un mare stat sau un stat de mdrime medie esie un pericol pentru dictatorii lumii, deoarece ar putea sd se rizvriteascd impotriva mijloabelor de constrAngere gi sd porneascd pe calea independentei politice, economice, militare, informative. Vi - Saddam linein gah Marile Puteri... - Saddam Hussein finein qah Marile Puteri, cu numai 1B milioane. daliseama ci RomAnia, cu 23 de milioane, iilinea chiarin gah... - Dacd mai eram unili gicu Jugoslavii...

- Jugoslavia mai avea un avantaj: practicdnd sistemul

mixt

capitalisto-socialist, se giimbogd[ise destul de zdravdn gi populalia nu avea nici un interes sd trdiasci prost. Acolo, ins5, a fost gregit altceva: sentimentul religios gi nalional. Au inceput rizboaie cu caracier religios gi nalional, continudnd pAni in prezent, Deci, eineva nu are interes sd creeze mari puteriin Europa de Est, care, la un moment dat, sA nege suveranitatea Rusiei sau Americii

- Dupd '90, unul dintre primele lucruri disfruse a fost

Jugoslavia, unltl dintre primele obiective lovite a fost fabrica ce colabora la realizarea acestui avion... - Nu numai asta. A urmat embargoul, la care nqi am pierdut
circa 4 pniliarde de dolari, pe care nu ni i-au rambursat SUA, Au fost promisiuni din partea ONU gi SUA ci ni se vor rambursa acei bani. Ulterion am vizutcea mai mare prostie posibild: conducitoralstatului romdn demascdnd incdlcarea embargoului de citre statul propriu! Este cazul domnului Emil Constantinescu. pii, domnule, in aceasti privinfi nu existi cinste, existi numai interes.na[ional! Nici un condu-

colaborarea rom1no.jugoslavd, in special cea pentru realizarea avionului de luptd IAR-93. Iar cAnd a inceput rdzboiul din

citor de stat nu dezviluie picatele din statul propriu. Eu nu l-am vdzut pe Clintr,r si spunS: "conduc o turmd de dobitoci, care au incdlcat regtititt de convieluire cu mexicanii gi canadienii". Deci, aici
este vorba de o gregeald gravd a liderului actual al statului romAn. - Repef; existd nigte infarmalii cd printre primele obiective bombardatein Jugoslavia'se aflau fabricilein care era produs

avionul in coldhorare cu romdnii... '- Da, IAR'93. Nu aveau niciun interes mariimagnaliai lumii si lase in lirile foste socialiste ridicarea unei concurele economice gi tehnice. Deci, in primul rAnd, au distrus economia acestor !6ri, pentru a deveni din produc6tori consumatori. Propaganda pentru
170

invazia economicd este mai mult dec6t vizibili,

insi

cei care au

fdcut treaba asta, incepdnd cu guverndrile PDSR-iste 9i continuAnd cu cele PD-iste, CDR-iste 9i UDMR-iste vor trebui sd rispundS. E vorba de subminarea economiei nafionale, f6uritd cu efort romdnesc. Romdnii au suferit foarte mult in socialism pentru cA s-au fdcut investilii. Noi vrem sd fim independenli gi unili. - IVe lasd cineva? - Aceasta este o intrebare tipic romdneascd. RomAnii sunt negativigti 9i au mentalitate de slugi. 'Ne lasd cineva?" Nu trebuie sd cerem voie niminui! Nimeni nu ne impiedica sE ne dedar6m neutri gi mdine. Nu avem conducdtori nealiniaticare sd declare neutralitatea. Majoritatea conducdtorilornogtrisuntalinialiuneipoliticiproVest, politicd ce nu a dat nici un rezultat in plan economic. Vestul vrea s6-gi vdndi produsele luiin Romdnia. Noitrebuie si avem relaliieconomice cu Asia, Africa giAmerica de Sud, zone rnaiinapoiate, care pot cumpdra de la noi produse qi ne pot oferi materii prime. - Cend am zls cd nu ne lasd cineva, am vorbitin ideea cd

exisfd conducdtori care nu ne lasd ei... - Vreau si vd spun ci orice conducitor care nu depinde de o mare putere poate sd declare oricAnd neutralitatea RomAniei. Noi avem in programul Partidului Vielii Sdndtoase impunerea acestei
idei, obtinerea acorduIui populaliei prin referendum nalional gi declararea Romdniei ca larA cu neutralitate perpetud. Asta Tnseamnd

lara bancard, turisticd, !ard cu economie prosperS..

..GLINTON A AJUNS LA PUTERE CU AJUTORUL OCULTEI IUDEO.MASONICE''

- Eu am suslinut, intr-un editorial din revista "OB\ECT|V MAGAZIN", faptul cd nu avem nevoie de partide politice gi cd ne-am putea descurca gi fdrd ete. in ce sens.'se fac ategeri pe plan local, prin vot uninominal, gi dupd un an se fac alegeri Ia nivel jude{ean, in care intrd cei care au un numdr de voturi. Dupdincd doi ani,in care cflgtigd experienld la nivel judelean... - in timpul ista, cine si conduc6 !ara? in timp ce noi facem pregitirea populatiei, pornind de la plan local, cine conduce !ara? - Se poate fabe 9i asfa. Se pof gisi so lutii. Eu dofeam sd vorbescdespre un principiu: acel vot uninoiinat. Da, e un principiu pe care il accept: votul uninominal. - Mai existd o idee: dacd respectivul are 10.000 de voturi, ci 1 5.000 de semndturi gri il dau ios. Altceva: gefyl Poliliei,

Parchetului, Judecdtorieii sdfie alegitotaga. Sd nu mai depindd

exclusiv de gefii de pe verticald. - Da. Prima problemS: cei care aduni voturile sunt cei care
osunt personalitdli competente, dornice de promovare in administralia

de stat, bine pregitite. Aceasta este teoretic. Practic, adund voturile

cei care au posibilitatea sd corupd gisi p6cdlea-scd, prin nass- media, un numdr de cetS[eni, fArA a reprezenta o doctrini. Dvs. nu mi-ali

prezentat o doctrind. in momentul in care ei promoveazi, care este doctrina lor, cum vor ei sd fduieascd noua societate? Deci, in morhentul in care cineva promoveazS, trebuie sd gtim daci este
republican sau monarhist, care sunt concepliile privind noua societate. Deci, interesant pentru mase este si vini cu o ideologie,'cu o doctrind, in care se prevede noul tip de societate, acest model s6 pStrundi in

congtiinla maselor. Nu uitali c6, in RomAnia, majoritatea partidelor nu au ideologie. S-au creat pe interese gi pe stdride spirit. Decembrie 1989 a creat cel mai mare partid din istoria omenirii, in care s-a inscris 86% din populalia lirii: FSN-ul. 86% din populalia {irii a votat cu un parlid care nu avea ideologie, care se erijase in conducitorul unei revoluliigi care a permis distrugerea economiei nalionale. Nu au fdcut nimicfavorabil romAnilorgi mai au obrazulsi apari in fala electoratului gi si suslind : "Noi avem solu(li mai bu ne dec\t CDRl'i CDR-ul merge pe lichidarea brusci, fdr6 menajamente. PSDR-ula mers pe lichidarea incetul cu incetul, incAt si fie speran{6 ci ei sunt mai buni, in realitate, PDSR-ulgi CDR-ul au avut aceeagi ideologie: de slugA. Subordonarea RomAniei marilor interese strdine, ideologia privatizdtii in favoarea strdinilor, nu a romAnilor.

- Cum vecieli redresarea cAt mai rapidd a RomAniei? - Redresarea rapidd a RomAniei depinde de romdni. Dacd vor refuza cu tirie cele doui grup6rifalimentare, PDSR gi CDR, cu alialii lor, PD, ApR gi UDMR, dacd vor refuza sA mai voteze aceste partide,

vor iegi partide romdnegti de mAnd forte, care vor pune ordine in
economie, vor^ -lnuia actele ilegale savArgite in privatizarea economiei romAnegti, vor pune lumea la treabd, vor deschide iarigi produc[ia. - Se vorbegte de Oculta Mondiald. Ce credeti cd inseamnd

Oculta Mondiald?

-in "Ghidulvielii sdndtoase", eu am prezentat categoriile de forte care Tncearcd s6 domine viala publici mondialA: oculta religioasi - formatd din cdpeteniile marilor culte religioase, oculta financiard - formatd din persoane care delin averi fabuloase, incAt
ajung sd manipuleze averea statelor. Oculta financiard are propriile servicii secrete, exact cum are gi religia, are,proprii informatori, are
112

misuri, mijloace gi miniarmate pentru a-gi impune puterea. Miniarmate nu neapdyat in uniforme, Pot si fie bodyuards-i, detectivi particulari. Existd acum tendinla oculteifinanciare de a pitrunde gi a prelua in subordine oculta politicd gi religioasd, respectiv conducerea politicd gi religioasi.

- ln ultima vreme, se consfafd o luptd, pe plan mondial, intre ClA, KGB gi MOSSAA. fncep sd se loveascd sub centurd... - S-au lovit mereu. - Ceea ce pdfegfe Clinton acum, cu "Sexgate", mie imi este foarte clar cd este o loviturd datd de evrei, duBd ce a refuzat sd-l primeascd pe Netanyahu ta Washington.
- Clinton a ajuns la putere cu ajutorul ocultei iudeo-masonice.

A fost crescut de mic pentru a ajunge pregedinte al SUA, De la virsta de 16 ani, a fost pregitit printr-o fundalie. in momentulin care nu a putut sd intind6 mai mult coarda, pentru ci in lard existd migcdri impotriva iudeo-masoneriei, i s-au inscenat una sau alta

ci Clinton a avut relalii cu mai multe femei, f6cdnduse publice aceste relalii, cu toate cd in guvernul SUA reprezentanlii iudeo-masoneriei sunt foarte bine infipli. Mai multe persoane din guvernul Clinton nu au capacitatea de a-giindeplinifuncliile.
din acliuni, cum

..DACA NU ADERA LA NOUL MODEL DE SOCIETATE OFERIT DE P.V.S., ROMANII ISI MERITA SOARTA!"
- O altd chestie ciudatd, cu cei doi copii din SUA care au ucis: unul din ei este evreu... - Ce se intdmplS: eu nu triiesc cu obsesia ci evreiiinseamni ceva in lumea asta. Am studiat istoria evreilor, am studiat miturile lor religioase 9i eu vi spun ca evreii nu au nici o putere in lumea aceasta. Faptul cd o parte din evreisunt bancherigidomini economia SUA, asta nu inseamni ci evreii domind lumea! Nu trebuie sd ne speriem, pentru cd ei sunt un popor pe cale de disparilie. Cea mai bund dovadd este ci au inceput si infieze populalii de alti
origine,

si-ifaci

evrei numai pentru a supravielui,..

- Vedeli, acel rdzboi de care vorbeam: Clinton e lovit, CIA a inceput sd loveascd MOSSAD-uI, in Rusia a fosf cazul cu... - Forlele care.au lovit Romdnia in decembrie 1989 se minAncb acum intre ele. [n ultimii 2 - 3 ani, eu am scris mai multe cirliimpotriva. MOSSAD-ului, intre care cea mai faimoasi e "Secretele
t'73

exploratorilorpstrali". Aproape ci nu a fost carte in care si nu descriu pargivenia MOSSAD-ului gi modulin care poate fi lovit. in ultimii doi ani; MOSSAD-u| a inregistrat nigte egecuri rdsundtoare, s-au fdcut de tot r&sul. Serviciile rusegti gi CIA au ?nregistrat gi ele egecuri. Acestea sunt principalele servicii secrete care au aclionatin RomAnia, in decembrie 1989. Al6turi de ei au ac[ionat ungurii, n,ai cu seamd prin diversiunile anti-Securitate. De aceea, eu nu pot privi niciodatd in ochii unui romdn care injura Securitatea nafionald. in alte !iri, membrii servici ilor secrete particip6 la organ izarea gi cond ucerea de stat. in Romdnia exista aceastd campanie intrelinuti de serviciile strdine Tmpotriva Securitdlii 9i respectiv a serviciilor actuale, pentru ca nu cumva oameni sclipitori din aceste servicii sd se ridice.
- Cum vedeli situalia politicd actuald? Cum vedeli viitorul? - Decembrie 1989 a insemnat momentulinceputului dezas-

trului pentru Romdnia. Socialismul nu a fost bun, dar noua societate ficut6 dupd mintea lui lon lliescu gi continuati dupi rnintea CDRistb este gi mai proastS, pentru cd nu asiguri romdnilor un minim necesar unuitrai civilizat. Nu m-am inteles niciodati cu lon lliescu,
fost activist de partid, care gtia slSbiciunile socialismului gi gtia cum pot fi nemediate pentru a face o economie prosperi gicompetitivd. Nu am inteles de ce a inceput privatizarea, c6nd trebuia sA inceapd rentabilizarea intreprinderilor gi sA agtepte pAnd cdnd romdnii se privatizau in sectoare in care era liberd ini$iativa posibilA, fira furt de la stat, urmAnd ca marea privatizare si se faci la voinla poporului. La noi, s-a ajuns si se discute privatiziri care in ldrile capitaliste nici nu se pun in disculie: industria mineritului, cdile ferate, telecomunicaliile, sistemul energetic nalionaletc. Aceastd distrugere delibearatS a sistemului nalional economic duce la sdricie, haos, mizerie.

- Care esfe subsfratul crizei actuale? - Rdbdarea firi limite a romAnilor. in momentul in care, de luni bune, politicienii se dau in stambi ca nigte copii gi se ceartA,
romAnii ar fi tre'ruit sA pund mAna pe par gi sd-i dea jos... - fVu es** un fel de sabotare...? - tsineinleles ci este sabotaj! Sd mearg6 treburile cdt mai prost.

Nu-i in[eleg pe oamenii politici care au neobrizarea sd apari in

Ne conduc nigte indivizi infantili, slab preg6tili, lipsili de cel mai elementar simt al ruginii. La ora actuald igtia ne conduc. Noi i-am ales. Adevirul este cb oamenii seriogi nu au vrut s5 intre in politicS. Au intrat, ?n general, oameni aventurieri, dornici de imbogSlire pe
cdi ilegale sau dornicide putere. - Noi am trecut astdzi pe la Partament. Vasile Lupu a d|cta174

public Ai si-gi spele rufele lor, Efectiv lucreazd cu nigte minli infantile.

rat cd ldrdnigtii nu mai intrd Ia guvernare dacd nu se accepfd pri n ci pi w I " restituti o i n i nteg ru m ". - Da, sunt de acord cu acest principiu. CDR-igtii gi PDSR-igtii sd ne restituie nou6, poporului romAn, fabricile, uzinele, rafiniriile pe care le-au v6ndut la striini. Aceasta inseamnd "restitutio in integrum"!Proprietilile de care vorbesc ei sunt de mii de ori mai pu[in valoroase decAt rafiniriile, fabricile, combinatele, fermele pe care ei le-au vdndut la strdini. Deci, vrem "restitutio in integrum"
pentru naliunea rom6nd... - Nu mi-alispus care esfesubsfratul acestei lupte politice. Efectiv sunt nigte indivizi lipsili de pregitire politici, neruginali. RomAniisunt pre3 r6bd6torigidin cauza asta trdiesc prost, - Dacd infarmalia este putere, de ce nu ies cei din lnformalii

direct Ia bdtaie? - in primul rAnd, pentru ci numirul lor este foarte mic. RomAnia socialisti a avut rnai pulin de 10.000 de ofileri de informalii. Din rAndul acestora, o parte importanti lucreazi in actualele servicii de informalii, deci nu au voie sd facd politicS. Ceicare nu au fost pistra{iin serviciile secrete actuale lucreazi in plan economic, sunt prea scArbili sd mai fie intereiali de viala publicS, pentru cd s-a cerut moartea lor gi a
membrilor lor de familie. in viala public6 au apdrut, in partide variate, cdliva, foarte pufini, mai interesalide viala publicd sau mai romantici, ca mine, pentru ci eu puteam si fiu un om de afacerifoarte prosper, si nu scriu nimic, si nu le spun nimic romAnilor. - Cdnd lara e pe ducd stau pasivi?! - Stau pasivi pentru cd naliunea a cerut moartea lor! Eiinleleg treaba asta. Nu uitali cd au trecut B ani. Cei care au lucratin informalii ?n urmd"cu 8 ani sunt, unii, pensionari. Ce pot sd facd ei? Nu uitali ci organizarea unui partid inseamni bani. Cei care au prins delja mass-media gi afacerile rentabile sunt pulini. Nu cunosc afacerile fogtilor colegi. ln orice eaz, nu sunt atdt de mulli cum visau ziarigtii..,
- Securitatea a fost informatd in 1989. Nu s-a putut replia la timp gi sd preia acesfe afaceri gi mass-rnedia, sd inchidd

canalele altora?
- Dupi rdzboi mulli viteji se arati! Fiecare ofiler de Securitate avea misiunea sa proprie 9i limitati. Daci conducitor,ul Securitilii romAne a datdova$A de lipsi de orientare, trecdnd in tabira invingilor, f6rd a incerca sd salveze aparatul de securitate, ce poli sd agtepli din partea lucrbtorilorde r6nd? Ce a fdcut g-ralVlad a fost o mare gregealS! G-ral lulian Vlad trebuia si fie primul la TVR, anunlAnd cd Securitatea este de partea poporului. G-ralGuge l-a chemat sd vind sd facd acest anunt gi nu s-a prezentat, Trebuia sd se ducd
175

si salveze aparatul informativ. ln rnonnentul 1989, foarte pulini ofileri erau pregdtili pentru munca in sectorul economic. Fiecare avea specialitdli pur informative" in momentulin care eu, contraspion
gi militar, crescut de la vdrsta de 16 ani in Armatd, erar"n specializat Tn acestd activitate, nu concepeam cd o sA nni apucde afaceri. lvleseria pentru care am fost crescut a fost meseria de ofiler de rnarind gi de ofiler de informalii gi contrainformalii. Nu am fost pregdtit pentru domeniul economic.
Cei de Ia Timigoara sunt acum prosperi.." Un momentl Cei de la Timigoara, din informativ, cAli sunt prosperi? Cu exceplia belor care lucreazd in come( exterior sau in diplomatie, majoritatea nu aveau habar de activitate economici Ei ir"nuit'ra in""1u. Eu eram gef de organ contrainformativ gi aveam

" salariu 5,500 lei pe lun5. - Aveau relalii, pe care s-au pus nigte haze ?n 1990.

- Foarte pulini au putut si facd treaba asta. Cei care au lucrat in externe. Ceilalli nu aveau nici un felde relalii. Legenda securistului care a avut relatii gi a fdcut afaceri este o poveste. Foarte pulini sunt cei care au fdcut treaba asta. La nivel de lard gdsili cAteva sute. - Vorbesc ai de activrgtii de partid 9i de... - Stali un moment! Nu confundaliactivigtiide partid cu otilerii de Securitate! Dacd luim, de exemplu, Banca "Columna", in care gdsin'r activigti, nu yeli g6si nici un singur securist. in marile afaceri ale acestei perioade nu veli g6si ofileri de $ecuritate, exceplie fac6nd . poate fra[ii Piunescu qi Dan Voiculescu. - George Pd u nescu a avut fu nc{i i de d i rc+tor ti m p de 30 de an i... - Cdti au fost in aceasti pozilie? fi/ajoritatea nu au avut de unde gi la ora actuald sunt simplijurigti, iar pentru cei care au reugit in relaliite cu strdiniiexistd o alt6 explicalie: majoritatea cetd{enilor strdini, in special din !6rile arabe, aveau incredere fn ofilerii de$ecuritate gide arrnatS, deoarece gtiau ci sunt instruili, disciplinali, nu furd gisuni.:arnenide cuvdnt. Uniis-au descurcat, au ajuns mici intreprinzdtari. Mari intreprinz6tori rlin rAndul ofilerilor de Securitate su nu cunosc, cu exceptia celor amintili, care nici nu gtiu daca au fost ofileri de Securitate... --Cataramd? - Nu gtiu. Catarami ce susline? Cd a lucrat in DIE? - DeCataramd segfie cd era maiarin 1989.
- Maior? Depinde. Unde? - in DtE. - Eu ce v-am spus? Cei care au lucrat in comer[ exterior au r76

fost pulini. Restul au'lucrat in informativ. Eu ce puteam sd fac cu relatiile mele in contraspionaj militar? Nu uitati ci cea mai mare unitate, de peste 1000 de persoane, a fost contraspionajul militar. Dintre bontraspionii militari, eu nu am auzit de nici unul si fie
miliardar, exceplie ficAnd scriitorul Pavel Coru!, care la un moment dat putea sd fie catalogat miliardar. Ce am produs eu gi ce s-a vAndut este controlabil. Am scris, pur.gi simplu, c6(i. - Cum vd explicali cd primii 10 oameni in PD sunt evrei? - Dacd pregedintele partidului este evieu, normal ci ceilalli oameni de Tncredere sunt din rAndul evreilor. Eu, pe cinstite, nu i-am verificat daci sunt evrei gi nici nu mi intereseazd cdin conducerea PD-ului sunt evrei. Este dreptul fiecdrei p-ersgane de a infiinlb un " partid. intrebarea este cine i-a creditat cu votul, cd doar nu vreli Si spuneli c6 in tara asta 10% sunt evrei gi au votat cu PD-ul? Ce relatii existd intre conducerea care zicefidvs. cd este formatd din evrei gi cetSlenii care i-au votat? Acum varianta este: nu maivotdm CDR-ul, votdm lardgi PDSR-u/. Asta este un joc murdar, specific perioadei interbelice. Daci nu se formeazd partide de oameni seriogi, cinstili gi devotafi, romdnii nu au nici o gansd. PD-ul a pozat intr-un partid modern. PartidulYnodern nu face ce a fdcut PD-ul. in 1990, au inceput demolarea economiei romdnegti, s-au certat cu PDSR-ul gi au trecut in opozilie. Au lucrat pentru alegeri peste 3 ani. Au iegit in alegeri cu 10o/o, mult mai putin decdt sperau ei gi s-au aliat cu adversarii lor politici, cu CDR-ul. Asta nu este politici cinstitd. Este o politicd aranjati in jurul unei ideologii de interese, Ei sunt o grupare moderni de gmecheri care manipuleazl. Eu nu mi-am propus si vin cu o speranfd. Am spus: vin cu o doctrind noud, cu oameni noi, incoruptibili. Garantez eu incoruptibilitate lor! Care a migcat in front l-am zburat afard, fdrd disculii...

- Ce pdrere aveti despre Ddianu? Nici o pdrere, pentru cd nu il cunosc. Nu pot si-mi dau cu pirerea. Mi se pare realistin interventiile sale, ins6 nu cred cd intr-un luvern CDR are vreo gansd. Realismul nu are ce ciuta in aceasti

grupare, deoarece este o grupare eterogeni, de interese foarte bizare. - Nu vise pare cd urmeazd tiberalii? - Liberalii au o conceplie la fel de primitivd ca ceilalli. Eu nu vdd nici o personalitate liberald capabi16 si conduci RomAnia. Am vdzut mdrunligurile pe care le vehiculau ei. Am vdzut certuri puerile,

de copii handicapati, in viata publicd. Culmea e cd mass-media g6zduiegte asemenea lucruri, dovedind lipsd de spirit critic. Nu am vdzut oameni de valoare in viata publici gi asta md ingrijoreazi
177

cumplit. Repet, romAnii vor trdi gi mai prost decAt acum, dacd nu inleleg sd-i scoati in afara vielii publice pe cei care au falimentat economia nalionali... - Cum vedeli viitorul Romflniei in anul 2000 gi cum vedeli viitorul dvs? - Viitorul acestei coalilii nu md intereseazS. Au dovedit cd sunt incapabili. Eu nu sunt profet, sunt om de informalii. Daci izbutegte o
migcare nationald, logicd gi pragmaticd, sd congtientizeze suficienli romAni, vom avea alegerianticipate gio grupare nalionalistd de mdnd forte, pragmaticS, care va lua puterea giva incepe remnstruclia Rom6niei distrusd in acegti opt ani. Daci romAnii nu se vortrezi, vor continua si domine cele doud mari grupiri, cu ideologie comuni - atenlie PDSR-ul9i CDR-ul.Au o ideologie comunS. Nu sedeosebesc cu nimic in ceea ce privegte ideologia de slugd care merge la marele stdp6n:
finanla internalional5, dominatd de iudeo-masonerie. Dacd vor continua

s6 suslini grupirile PDSR-CDR, romdnii vor trdi gi mai prost decdt acum gi se va ajunge la o explozie soeiali de mare amploare. Eu miam indeplinit ultima misiune. Ultima mea misiune a fost s5 incheg o ideologie coerentd gi pragmatici, sd ofer noul model de societate, misiune pe care mi-am luat-o eu singur. Am oferit romdnilor un nou model de societate, mijloacele gi metodele de atingere a acestuia pe cale politicS, prin Partidul Vie{i Sitndtoase. Am lansat aceastd doctrind citre romdni gi le-am spus clar: aceasta este ultima mea misiune. Dacd nu veti inlelege ci minuni nu se pot face, ca cele doui grupiri care v-au ruinat vielile trebuie excluse din viala publici gijudecali cei iiare au subminat economia nationald, eu md retrag frumos giimi vid de afacerile gi scrisul meu. E o acliune foarte riscanti ceea ce am ficut eu, pentru cd eu mntrazic reforma, privatizarea, diversiunea minoritSlilor, diversiunea religioasd gi monarhisti. Daci pAni in toamna acestui an nu vin suficienli rom6ni de inaltd tinuti, hot6r6li sd fac6 treab6, eu le spun ci se pl6ng degeaba. - Sunt rcallst, pentru ci scriitorul Pavel Coru! a putut invinge pe cont propriu, muncind foarte mult, acliondnd foarte curajos. insd cAnd e vorba de refacerea unui stat sldbit cumplit de cdtre diversionigti, e vorba de munci in grup. Nu mai e vorba de un luptdtor singuratic, e vorba de cel pulin 10.000 de luptdtori. Eu sunt suficient de realist. Daci 10 - 15.000 de romAni nu vor?nlelege si se uneascS in acest partid gi si se impund in viala publici, eu nu am de ce continua eforturile. Asta inseamni ori ci rominii igi meriti soarta, ori cd doctrina mea nu e buni gi atunci nu are rost sd continui...

- Totugi, nu sunteli optimist?

r78

cuvANT

DE irucHerene

Despre Pavel Coru! s-au scris multe 9i s-au spus 9i mai multe. Lungul gir de tentative de culpabilizare gi discreditare nu a int6rziat si apar6.

Scriitorul romdn cu cel mai mare succes la cititori a fost gi incd mai este binuit ci ar indeplini "o anumitd misiune". Nu am pretenlia cd gtiu prea multe lucruri, dar aga cum il cunosc eu pe Pavel Corut, pot si afirm, fdr6;teama de a gregi, cd singura misiune pe care o indeplinegte fostul contraspion este

aceea de a apira, cu tenacitatea luptitorului de curs6 lung6, interesele patrieigi neamuluisiu. Visulsdu este si descopere gi
s6 transmitd romdnilor acele idei, acele cuvinte care unesc naliunea romAnd, care elibereazd din sclavia bolilor, a instigdrilorla dezbinare gi a multor altor rele pe care le cunoagtem mai mult sau mai putin.

Trebuie spus cd Pavel Coru! nu este cel care cunoagte tot adevdrul gi ceea ce spune el nu este neapirat adevdrat. Pirerile exprimate de el nu sunt decit pirerile unui om care a triit pdni acum o viali plini de neprevdzut, care a studiat mult, a aflat multe gi care spune puline. Nu igi permite si spund dincolo de
ceea ce crede elcd este

provociri la care a fost supus Pavel Coru!, in incercarea de a depigi acesti grani!6. Oana ...._x NUTA

Acesti carte nu este decit rezultatul numeroaselor

sinitos

pentru viala oame-nilor.

Guprins
cuvAtttut-

EDtroRULUt.................

..,.................. 3

GAP|TOLUL t ............... "eorvAnu HLE REVILUTI Et voR F t AFLATE 1AND NU vA MAt Ft IoN tLtEscu zREQEDINTE" .............. 7

'

'CEAU$ES CU

FOST CONDAMNAT

DE RUQ|

"DIRECTIA DE CONTRATNFORMATil M\L|TARE

"$/ DF

BUBULT!"...

........"....

11

A Fosr DEsnwynrA DE uN JosN/c rnAoAron:

NtcoLAE
"[N nouANtn
DtN

M\L\TARIJr
exsrA

LIJME\"
U

................... 13 cEA MAtnECHE ctvtLtzATtE

.................,.................. 16

)AP|TOLUL

................

.................... 19

Dupdt doud zile la Craiova, Pavel Corul s-a convins:

LAVIMA:TATOM\R POATE PORN/ $/ OPR/ PLOA\A,!.............. 21 "iN unuAroeREACARTE,

"NU
NICI DUDAEV\...".......... 27 "LA REVOL{.ITIE, MOSSAD-UL A PARTTCTPAT cu DtvERStaNEA!',............;........... ...........,..... 31

vatorzvALutIECRETE AU MURIT NICIYTZAK RABIN,

tMENsE

................. 24

"S/NGURA SOLUTTE PENTRU SALVAREA nOnoANrct

ESTE NEUTRALITATEA"

"tLtEsctJ $t MtHAt tAU ACELA$I Sr,.{rnrv!" .......................... 37 "MANDATTJLtU aeeunEANU sE YA iNcurm

l

N TATA

JU

"KlLLERll PAi TANARMALI Al SERVICIILOR SECRETE - CF COffS"/RUIFSC NAUA AR|/NE MONDIALA qrau'rAeuT <DAToRtAri $l irv cAzuL LIJ| MtLtrAR{J!."."'43 "DUMNEZEU NE-A MAt TERTAT MARTLE PLJTERT NtJt" ......... 47 "G A RBAG I OV A D EMALAT CAAI U N I S M U L, MANIPTJLAT PRIN A/IIJLOACE .,.... 51

ryECATORU LU I !',! "....

INVIZIBILE,

GAP|TOLUL il!

,..............

"soTtA Mt-A MTJRtT ornAwrAt"

.................

...............,.... 57

........ s9

180

.ctNE zEDEAZAiN pnoercun NATI2NA:LA, ptERDE!..." ... 61 "oncA wrne-iv yann, pACEpA ........ 63 "EM|L BODNARAg ATRADAT .............. 65 "cAtvtnqn Ro$/EA LUt DoMoKos cEzA irvsruve...

MaARE!" KGB-UL"

((VARSAT|SANGET/"..:..................
oouA oru

.............."".. 67
71

"AM Fosr ARESTAT DE iN uNtuNrn

"poLtnctENtt ACTTJAL: srJNT o ADutuArunn DE BABE CARE SC CTANTN PENTRU PTJTERE!...' .......

sowencA!"........."......

.."..........73

...,..............., 77 CAP|TOLUL tV............... "iN Ta aNI, VoM ASIGURA UN LoC or uuNcA 7s $/ o tocutNyA aENTRU FTECARE nomANr .suNr tttnvonu cenu tucnerix sERVtcttLE ^................. sEcRErE

erp nouAN I E t !" ............................ "pE FRtpruRl$rl fi von srlgn MEMBR:: zARTIDULU:!" .. 84 "LA ALEGERILE ANTICIPATE, VOM A\/EA 6% DIN VOTURI" . 88 "zARTt D tJ L v t ETt t slrul rons E AR ptJTEA D EV EN t CEL MAI PIJTERNIC PARTID DIN NOUNNMT ...........,..,... Ag
GAPTTOLUL

.noevnnnytl rERoR/$r/
" tJ N t

V................
Dt N DECEMBRT

.................... 93

AU FOST FSN-/$I///"._..:......i.......... ................. 95 t r E Ro Rt $T t - D tv E RsloN/.g r/ A u Fosr pR re An y t tN UNGARIA" ................. ...........:...................... 96

E'89

ESCU A D ES F I I NTAT SECU RITATEA P ENTRU A SALVA APARATU L D E PARTID !" .......... "........... 98 "AM o M EMo Rt E TOARE !" ................................ 1 01
" I Ll

ilvrnlcogl

"PR\MA Un6Wn

LA 5 ANI: UN GAZ CU CARE AFOST TATAARESTAT",.. ............,....1014 "iN tg6l, Ruglt eAnau rRUpE iN autanruA,,
PENTRLJ I NVAZIA ,IJN

eU VnZUr-O

uN ruprAroR TERIBtL t"................ ..............108 ";AND AM ctnr pRtul, oenA <BAZELE MUNCI DESECURITATE>, M-AM SPERIAT !" ............110 "iN tglg, KBc-uL AR Ft vnur sA tul unoA senNzuney PETaT .............113 "ATApAT:JL MtLtrAR DE LA BELGRA:D rnn ilsAnINAT... sA-t nenoucA pr ertoDEDtctitu noueNm !":........... 11s

oM tovrilu

+oMANIEI" PLAN PERSoNAL DEVINE

!"................
181

EVRETJ pACEpA A FosrRA coLAT DE... RU$t GERAIAN/ $ t AM ERTCAN t !" ................................:... 1 1 B ^ "lN'89, $EFUL DtA Mt-ASpus ce... r towrunA DE srAT onrA c u aJ uro RU L RUS/LoR t " .................................... 1 20 'fN tggo, LE-A,M rAcur pAnuL c,RET LA xce-tgit',........... tio "DtREcTtA t A sECURtrAytt a cnrni rntgl azioeNTt!" ...1s3 "EVREULnCa Annreq, GTNERELE tUt NtCOtSXt, A FOSI UN DTVERS/ON/SI CHMTNAL !" .........................137 "IEROR/$I/ t ARABT AtJ FOSti.. t NVENTATT DE MOSSA D!" . 1 41

'rnAoAronuL

cAPtTOLr.,rL

"pst HoLaGm rc tNinlA'iA-'i ijciiiiiit' ie "ARH IVELE O F I C I ALE CONI/N D OAR...

Vt...............

crr

.."..........."....147 sLABr, .. .. . 1 4s

DosAREg/
"A

AGENruRiretsr"

..................1s0

D EPT I I K M E D ITAT I E I IRANSCED E N TA Lb) S E RV EAU /NIERESEL E UNOR ANUPNru CXTNCIIIIISTE EXTERNE" .. 154 "REIJGIA <MANANCA, ANUN-ZECI DE MILIARDE DE DOIART' . . . 1 56

,toori stvnnl.loyESrE uNFosr IHTER

"/ON CR/SIOIU ESTE UN OM DE CARACTER"....................158 KGB TRtMts DE GoRBActov iN ........160 ^pANA $/ RUSoFo Ntt RECUNoSc DREpruL MOLDovEt

"iNnwrE oe fttrAmnEA cu GoRBACtov, cEAUgEScu A gnur cE s-A DtscurAT iN untre"......16s

"SCENARIU RENTRIJ FOSTIJL OTEGAN SOCIAL/Sr) P REVEDE D EZBI NAREA POP U LAT IE I "A EXtsrAT iNcA otN '89, uN qLAN RUII-MAGH:AR DE DtVtZARe n nOUnNtEt!,' ............
"CLINTON A,AJUNS LA PUTERE CU AJUTORUL
$t

uoto6ve, DFA sE uNtcu nouANtn"

.......163

ACAPARAREA ECONOMT Et NATTONALE" ...................

67

OCULTEIIUDEO-MASONICE"

....171

"DACA NU nOpnA LA NO:JL MODEL DE SOCTETATE oFERtr DE p\1s., nouAvlig urntra saARTAt"........17s

182