A n u l XX VX B l a j , L u n i 4 Sepfemvri N umáml 188

ABONAMENTUL IUNI.

P*ntru monarhic. Un şir garmond;

Pe an 18 cor. \', ar o d a t ă 1 4 fii., a dous
? cor. >U 4*50 fii. oară 1 2 fii., a treia
oară 10 fii.
s @
Pentru străinătat. To» ce priveşte f o a u
să se adresese Ia: Rc
Pe «u an 2 4 coroar.
dacţiunea şi admiruV
an 12 cor. U s 1

straţiunea , U a t r«i*
6 coroane. în Blaj.

Foaie bkeficeâscl^politicâ. — A p a r e : Marta, Joia şi Sâmbăta.

Dar toate aceste reflexii acum Fiindcă — după-cum am anunţat, Ro­

Râsboiui cu România. sunt târzii ca şi înşirarea bine­ mânia rupând în mod infam alianţa Încheiată
cu Austro-Ungaria şi Germania, a declarat
Cetitorii v o r înţelege întârziarea, facerilor şi sprijinului, de cari a ieri răiboiu aliatului nostru, ambasadorul
cu care soseşte acest număr. După avut parte România dela puterile imperial din Bucureşti a f o s t Îndrumat si-şi
convingerea noastră, a Românilor centrale, cari au ridicat-o la nivelul ceară paşaportul şi să a n u n ţ e guvernului
din Monarhie, declararea de răsboiu unui stat modern european. român, că acum Germania încă se consideră

a României este o surpriză, pe care Răsboiul se încinge deci mai tn situaţia de răsboin en România.

chiar statul român va plâti-o even­ departe şi noi poporul românesc Arhiducele Friderlch cătră a r ­

tual chiar cu existenţa. Vechile din aceasta patrie, remânem ne­

m a t ă . — Comanda-supremă a dat urmă­
torul ordin: Ostaşi! Camarazi! V i aduc la
legături economice-comerciale şi clintiţi în credinţa, ce am jurat-o cunoştinţă, că In şirul inimicilor noştri a
interesele vitale ale statului dună­ Tronului. Cum neam vărsat sângele răsărit un non dujmau: regatul român.
rean, militau cu toate pentru prie- în trecut şi în acest doi ani ai Inimile voastre de ostaşi cinstiţi va g i s i
tinie şi alianţă cu puterile centrale. răsboiului, ne vom face şi acum măsura de dispreţ pentru acest atac bandi­
tesc. In anii trecuţi am t r ă i t multe ore
Nădăjduiam până în clipa din urmă, datoria până în sfârşit. grele. Rămânând credincioşi j u r ă m â n t u l t i
că regele Ferdinand şi Ionel Brătianu depus cătră steag şi eomandamentul-suprem
nu se vor abate dela politica şi ve­ România a declarat răsboin vom întâmpina cu onoare şi aceasta nouă
derile binefixate ale marelui rege A u s t r o - U n g a r i e i . G e r m a n i a a de­ lovitură.
c l a r a t r ă s b o i u R o m â n i e i . — Agenţia Dumnezeu cu voi!
Carol. Răpirea Basarabiei — drept Arhiducele Friderich, mareşal.
telegrafică u n g a r i anu;iţă din Viena cu datul
răsplată pentru ajutorul ce 1-a dat do 28 August: Ieri noapte s'a p r e z e n t a t !n
Decretarea de zone interne de
România ruşilor strimtoraţi — tre­ ministerul de externe consulul regatului r ă s b o i u . — Se anunţă tn mod semioficios,
buia să fie încă destul de recentă, roman ca să imanueze nota, prin care Ro­ că teritoriul din comitatele: Szo'nokdoboka,
ca România să abstea dela acest mânia, începând cu ziua de 27 August, ora Kolozs, Udvarhaly, Marostorda, Csik, Hârom-
pas primejdios. Tendinţa de ex­ 9 din s o a r i , se consideri In s t a r e de răsbeiu s z e \ B r a s s d , Fogaras,NagyktikfiUâ Kiskttkti!i6',
)

cu Austro Ungaria. Alsofehrîr, Tordaaranyos, Szeben, Hunyad şi

pansiune a Rusiei spre Constanti-
— Agenţia Ungară anunţă din Berlin Krassdşzbre'ny sunt decretate de zonă i n t e r n ă
nopol este dovada cea mai sigură, cu datul de 28 August: Guvernai român ieri de răsboiu. Pe teritorul amintit călătoriile
că România s'a aruncat tn braţele sesra a declarat răsboiu Austro-Ungariei. sunt permise numai cu legitimaţie dela co­
unui aliat, care mai întâi o va su­ Consiliul aliaţilor a fost chemat d e urgenţă manda militară, ceesce Intră în vigoare ca
grumă chiar pe ea. la consfătuire: 12 Seotemvrie.

ei este mai gingaşe, mai sufletesscâ ţi mai sorei de frăţiorii sei, iubirea soţiei de soţul

F O I T A. simţitoare. Manile ei nu se ridieă spro uci­

Eroi ai durerii.
Ia val vlrtojul vremii, priu care trecem,
;
cnvine-se să trimitem în „Ca'ea Vieţ .i" şi
femeilor un eu vânt, de s'ar putea, un cuvânt
de mângâiere şi întărire. Cuvântul cel din-
tâiu facem cătră voi, o mame şi s i r o r i , dar
nu cel din u r m a !
;
Când a zid t Dumnezeu fem?ia, n'a
făcnt-o din braţul bărbatului, ci din coasta
lui, din scutul inimii şi a celor diniăuntju
ale lui. De acoca femeile nu poartă arme,
nu iau paite armată la râsboiui ucigaş, dar
iau parte cu inima, pentru-eâ ele sunt tot,
inimă şi simţire în toată fiinţa lor. Dar cine
Doamne, va fi scutul inimei lor în această
m a r e da foc şi de d u r e r e ?
Simţirea este împărăţia sufletului de
femei. Simţirea o stăpâneşte. I a t r e a g ă fiinţa
dere cu arma. d.-ir s e ridică spre rugăciune,
spre snspinare, spre plângere şi văitate.
Căci simţirea, care stăpâneşte azi inimile de
femei este durerea şi durerea îşi a r e graiul
şi suspinul său.
Altădată toate simţirile alese şi în­
ălţătoare umplu inima de femeie. Iubirea de
mamă, iubirea de soră, mila de săraci, bună­
tatea faţă de străini, evlavia faţă de Dumne­
zeu şi bisorica lui, credinţa faţă de soţul
credincios şi iubitor, giDgâşia faţă de prunei,
d r s g ă ' â ş i a faţă de toţi. Aceste sunt feţele
da multe colori ale simţirilor, cari îuîrumse-
ţează in timp de pace inima de femeie. Azi
toate acestea se topesc şi se contopesc în
d u r e r e ; în durere şi dor, tn dor şi durere.
P i e c u m câmpul verde iinpistiiţat de multe
flori, cu multe colori, se roşeşte în răsboiu
de sângele vărsat, a | a câmpia 'feluritelor
simţiri se înroşeşte azi de roşul durerii
inimilor.
Iubirea mamei de feciorii sei, iubirea
seu iubit, iubirea t u t u r o r de copii orfani şi
de străinii pribegi, acestea felurite colori
ale dragostei se topesc lntr'un dor şi într'o
d u r e r e , care le stăpâneşte inima.
Care, este Î D S Ă toiagul de proptire a
inimei Îngreunate de o durere aşa de cum­
plită? Credinţa! Credinţa în Dumnezeul e e l
bun şi iert«tor, care ne cearcă prin d u r e r e
şi ne oţeleşte prin suferinţe Şi sfânta candelă
a nădejdii, care p r i n - t n t u n e r e c u ) , de fum şi
scrum, a! zilelor de azi, ne licăreşte ca un
luceafăr, prevestind apropiata xorire a zilei
sen ne, de p e c e ! Credinţa propteşte şi În­
t ă r e ş t e ; nădejdea înviorează şi luminează
sufletele î n d u r e r a t e .
Această oţelire prin eredinţă a făcut,
ca femeile cele slabe, să fie tari şi p u t e r n i c e ,
la lucrul câmpului, sortit .astfel bărbaţilor,
la cârma carului cu boi, la coarnele plugului
în breazda ogorului, — ca să nu se simţească
de t o t lipsa celor duşi în drumul răsboiului
Această oţelire le a făcut pe femei tari
în răbdare, în răbdarea de tot felul, plinind
 Nr. 88.

unde a fost alungat prin contra-atac. Staţiuni învăţătoreşti: Cichiudul-de câmpie

Răsboiul european. S p r e ost d e Valona o ariergardă ita­ (tractul Cătina); Spălnaca (tractul M . U i o a r a ) ;
Şeica-mare (tr. S.biiu); Băişoara (tr. îndoi);
L a Orşova trupele noastre, după liană a ajuns până la Vojusa. D e aci
Pintic (tr. F ă r ă g ă u ) şi Ormenişul-de-câmpie
cinei zile d e lupte v e h e m e n t e , au fost prin atac din flanc a fost silită să se tr. Cătina). Postul I. şi I I de învăţător din
retrase pe ţermurii vestici ai râului retragă. Luna-Arieşulm (tractul Arioş).
Cerna. Spre nord d e Sibiiu şi Braşov In Caucaz turcii prin atac de Din dieceza Gherlei. Concurse: Cu ter­
inamicul urmăreşte trupele noastre cu baionetă au scos pe inamic din p o ­ minul 10 Septemvrie 1916 se escrie concurs
întârzieri. In munţii G y e r g y o se d e s - ziţiile ocupate alaltâeri. Inamicul a ia staţiuni cantor-docsntale: Bred şi Bune
voaltă noui lupte. lăsat In urmă 4 0 0 ostaşi şi 8 0 lăzi cu (post I I ) ; apoi la staţiunea do;entală din
In Bucovina şi Carpaţii păduroşi muniţii şi o mare cantitate de material Şimişna (Seinemye).
— Începerea anului şcolar la institutul
din Galiţia, trupele austro-ungare şi pentru fortificaţii.
pedagogic de tete. Prin aceasta se eonerede»
germane au respins mai multe eşiri Frăţiilor Voastre a notifica elevelor din curs I.
inamice. Spre nord-vest d e Mariampol şi al I I lea dela institutul pedagogic diecezan
au eşuat mai multe atacuri d e ale ina­
micului. Trupele comandantului Ters-
Informaţiuni. de* fete, eă anul şcol. se va începe în 5 Sep­
temvrie st. n. a. c. şi că pentru Înscriere
tyânszky au fost atacate spre nord- vor avea să se prezinte la direcţiunea insti­
P r e g ă t i r i t r i s t e . Multe trenuri d e
tutului în 4 Septemvrie a. c. la 4 ore d. a.
v e s t şi sud-vest d e Zviniuchy. Inamicul refugiaţi sosesc din părţile sudice ale A r d e ­
— Primire la institutul pedagogic de
a pătruns In satul Karytinica, dar a alului. Călători fără patrie, p e cari i-a izgonit
băieţi. Prin aceasta să concrede Frăţiilor
fost silit să se retragă In disordine răsboiul d i n locuinţele lor paşnice. N u e
Voastre a îndemnă pe tinerii, cari au pre­
faţă d e trupele noastre, care 11 a m e ­ eveniment n o u în decursul celor d o i ani,
gătirea recerută de 4 clase ale şcolilor medii
n u m a i cât provedinţa ne-a ferit p â n ă a c u m
ninţă c u impresurare. Trupele noastre ori civile şt au chemare la cariera invăţă-
de aceasta încercare care a trecut peste
au prins 1 0 ofiţeri 1 1 0 0 ostaşi şi mai torească să se prezenteze pentru primire de
p o p o r u l d i n Galiţia, Bucovina şi Ungaria-
multe mitrailece. elevi ai institutului pedagogic diecezan de
superioară. T r u p e l o r r o m â n e şi ruseşti le-a
băieţi la direcţiunea institutului pe siua de
Pe frontul generalului Leopold, succes se păşească p e t i m p scurt, p e t e -
4 Sept. st. n. a. c. la 8 ore dira. Taxa de
începând dela mare până spre vest ritorul Ardealului şi p â n ă c â n d trupele
înscriere în fiecare curs e 6 0 cor. şi să plă­
noastre viteze îi vor respinge, avem d a -
d e Luck situaţia e n e s c h i m b a ţ i . Spre t e ş t e In 3 r a t e egale. Elevii, cari vor dovedi
torinţă se n e îngrijim d e siguranţa pastorală
sud-vest d e Luck ruşilor le-a succes purtare bună şi progres bun, vor fi primiţi
şi d e avere. Blajul e d e p a r t e d e front, să
să o c u p e teren, dar prin contra-atacul la masa studenţilor din seminar.
sperăm, că grozăveniile răsboiului n u se
german au fost siliţi să bată in re­ vor extinde şi aci, d a r t r e b u e să luăm Ca s'a întâmplat in S i n a i a ? „M&tin"
comunică: Cu o j u m ă t a t e de oră înainte de
tragere, suferind pierderi imenze. La măsurile d e prevenienţă pentru ori-ce even­ începerea ostilităţilor, casina din Sinaia era
Brody şi Tarnopol focul artileriei tualitate, ca să n u ajungă în mâni căzăceşti plină cu oaspeţi dela băi. Germanii, ma­
atâtea comori culturale moştenită dela ghiarii şi austriac» au fost trataţi cu cea
inamice s'a potentat.
Şincai, Maior, Clain şi dela alţi mai mare ospitalitate până când s'au auzit
P e frontul maritim dela Italia se bărbaţi geniali. Biserica greco-catolică nu primele detunături, cari au demascat făţăr­
dau lupte d e artilerie şi granate d e nicia. Românii au rts cu dispreţ de oaspeţi.
p o a t e fi s u p u s ă vulnerărilor celor mai
Revistă r o m â n e a s c ă c ă r e i a i s'a d e -
mâni, cari s'au estins şi p e sectorul furioşi inamici. D e aceea I. P . S. Mitropolit
t r a s debutul postai. Ministrul ungar de
dela Plava. La Kts Pahl inamicul a Victor îşi mută reşedinţa, p e t i m p n e d e ­ comerciu a d e t r a s debutul postai de pe
pătruns în o parte de tranşee, de terminat, d i n Blaj la O r a d e a - m a r e , c u m a Întreg teritorul Coroanei ungare revistei
făcut si mitropolitul din Bucovina strămu- „Scriitorii români*, ce apare în Bucureşti ia
tându-se în Bistriţa. C o m a n d a militară se tipografia Alcalay et Comp.
cuvântul Apostolului: „Intr'u răbdarea voa­ va îngriji ca Întreg clerul î m p r e u n ă cu
stră veţi luera mântuirea voastră!"
Dacă cei-ee Înfruntă cu vitejie moartea
arhivele s ă fie strămutat în o r d i n e la Oradea-
mare. Dl Efedi Gagyi Jen6\ cunoscutul MAI NOU.
cea cu multe chipuri şi prin repunerea dujma- scriitor al literaturii şi istoriei r o m â n e , e
nilor n e apără hotarele terii, sunt şi se împuternicit din partea c o m a n d e i militare
Publicaţlnne.
numesc eroi, atnnci eroi sunt şi femeile cari cu afacerile p e n t r u strămutare. S u b supra- Pe baza informaţiilor primite,
Înfruntă cu răbdare oţetită toate năvălirile veghiarea Domniei sale miliţia pachetează prin telefon, dela locurile compe­
durerii de multe feluri şi cu inima bărbată arhivele. D e soarta celoralalţi locuitori din tente, aduc la cunoştinţa publicului,
poartă rostul lucrului dela vatra casnică. oraş se va îngriji guvernul; dacă — d e c e
că atacul României e reţinut pe
Eroi al dureriil D u m n e z e u n e ferească — situaţia militară
va cere refugiarea lor. In cazul acesta ei toată linia. Situaţia s'a îmbunătăţit
Maica Domnului Hristos a purtat şi ea
Intru inima sa toate durerile patimilor Fiiuiui vor afla locuinţe în comitatul Bâcs-Bo- în mod simţitor şi nu este motiv
Beu chinuit lotru restignirea pe lemnul crucii. d r o g p â n ă c â n d îndurarea lui D u m n e z e u de spaimă şi de refugiare în ruptul
Cum 11 privia pironit acolo, tn văpaia tuturor va delătura primejdia, şi când păstorul şi capului. S'au făcut dispoziţii să se
durerilor aşezat, în inima ei de mamă a t u r m a s e vor reîntoarce la vetrele lor. Şi caute ceice lăţesc veşti fantastice şi
simţit toate chinurile lui, şi s'a Împlinit cu până atunci aci va r ă m â n e a o comisie s u b
fără considerare să se pedepsească
prisos prorocia dreptului Simion, care i-a zis presidenţia R v d . D o m n Dr. A l e x a n d r u Ni-
tn siua senină, când şi-a dus fîiul la biserică. colescu, p e n t r u îngrijirea sufletelor şi a d ­ cât se poate de aspru.
Sabia tuturor durerilor a t r e c u t prin ministrarea agendelor bisericeşti. Fiecare să-şi continue în linişte
inima Maicii sfinte; sabia tuturor durerilor Români, credincioşi! Credem, că vestea munca, cu deosebire economii să-şi
trece azi si prin inima femeilor cu credinţă. aceasta va servi pentru liniştirea voastră, grijească vitele, să nu-şi prădeze pe
Bună tovarăşe de suferinţe şi scutitoare ştiind, că mitropolitul nostru, î m p r e u n ă cu preţuri de nimica bucatele, pentru
pildă au avut deci femeile în sfânta Maică întreg clerul gremial şi corpul profesoral, că mai târziu nu le vor putea cum­
Preacurată, şi cu aceasta se pot mângâia. în locuinţa ospitală a unui episcop r o m â n ,
D a c i Mai ea eea fără de păcat şi fără de
pără nici cu preţuri cât de mari,
să roagă p e n t r u voi şi p e n t r u elibe­
prihană a trebuit să rabde dureri, cum nu rarea patriei. că nu vor avea de unde.
vor suferi păcătoasele fiice ale Evei? Din arhidieceză. Concurse: Cu terminul N a g y - E n y e d (Aiud).
E a este chipul sfânt al durerii eroice,
la ea vă Înălţaţi inima şi mintea, o mame
10 Septemvrie 1916see£crieconcursla staţiuni Szász József
cantor-învăţâtoreşti: Milaşul-mare (tractul comite-supreni.
şi surori îndurerate. Şi fiţi Încredinţate, că
după restignirea răsboiului vine sfânta în­ F ă r ă g ă u ) ; Gâmbuţiu (tractul Murăş-Uioara);
Proprietar, editor ti Redai tor reapoual»»):
viere a Păcii! Ceanul-deşert (tractul T u r d a ) ; Bereea (tractul
I M U B S«clu.
(«Calea Vieţii».) Protopopul Dr. Elie D ă i a n u . Almaş); laud (tr. Almaş); Băgau (tr. Aiud).

Tls«t^^Ut<e>fcS^^T^esKOMBsM'lWw 0*1