LEGISLAŢIE

Legea nr. 191 din 13/05/2003,

Monitorul Oficial, Partea I nr. 332 din 16/05/2003, privind infracţiunile la regimul transportului naval:
Art.1. - (1) Conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau fără certificat de capacitate
corespunzător se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta comandantului sau a altei persoane care încredinţează cu ştiinţă
conducerea navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător ori căreia exercitarea
dreptului de a conduce i-a fost suspendată.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta persoanei care încredinţează cu ştiinţă
conducerea navei unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa unor produse
stupefiante.
Art. 4. - (1) Exercitarea atribuţiilor de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe
interzise de autoritatea de reglementare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către personalul navigant care asigură direct siguranţa
navigaţiei, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
(3) Este considerată sub influenţa băuturilor alcoolice persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge de
până la 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Art. 5. - (1) Exercitarea atribuţiilor de serviciu în stare de ebrietate sau sub influenţa unor substanţe ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare stării de ebrietate se pedepseşte cuînchisoare de la
unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de personalul navigant care asigură direct siguranţa
navigaţiei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Este considerată în stare de ebrietate persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge mai marede 0,80 g/l
alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau chiar o îmbibaţie
mai mică, dacă aceasta are drept consecinţă micşorări manifeste ale facultăţilor de echilibru ori de mişcare ale
acelei persoane, dificultate în exprimare ori incoerenţă ideatică, constatate clinic sau prin orice alte mijloace
de probă.
Art. 6. - Refuzul, împotrivirea sau sustragerea persoanelor prevăzute la art. 4 şi 5 de a se
supunerecoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7
ani.
Art. 10. - Fapta comandantului unei nave de a nu-şi îndeplini obligaţiile de asistenţă şi salvare a
navelor şi a persoanelor aflate în pericol pe apă ori, în caz de abordaj, de a nu comunica celorlalte nave, în
măsura posibilităţilor, datele necesare identificării navei proprii se pedepseşte cu închisoare de la unu la 4 ani.
Art. 11. - (1) Schimbarea poziţiei, scoaterea din funcţiune, avarierea gravă sau distrugerea unui semnal
de navigaţie costier sau plutitor se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
Art. 12. - (1) Dacă faptele prevăzute la art. 2-5 şi art. 7-10 au avut ca urmare un accident denavigaţie,
constând în abordaj cu pagube materiale importante, avarierea gravă a unei nave ori distrugerea sau
degradarea importantă de instalaţii şi bunuri de orice fel, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vătămarea corporală gravă a
uneia sau a mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la art. 2-5, art. 7 şi art. 9-11, care au produs una dintre urm ările prev ăzute la alin.
(2), au fost săvârşite în acest scop, pedeapsa este închisoarea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
(4) Dacă fapta prevăzută la art. 8 a avut una dintre urmările prevăzute la alin. (1) şi (2), pedeapsa este
închisoarea de la unu la 6 ani, în cazul alin. (1), respectiv de la 3 la 12 ani, în cazul alin. (2).
Art. 13. - Preluarea fără drept a comenzii sau a controlului unei nave se pedepseşte cu închisoare de la
3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 15. - Plasarea pe o navă, prin orice mijloace, a unui dispozitiv, obiect ori substanţă aptă să distrugă
nava sau să cauzeze acesteia ori încărcăturii pagube de natură să pună în pericol siguranţa navigaţiei se
pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 20. - (1) Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 13-18 se pedepseşte. (2) Se consideră tentativă şi
producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea săvârşirii
infracţiunilor prevăzute la alin. (1).

1
 Art. 21. - (1) Blocarea şenalului navigabil, a unei dane sau zone a bazinului portuar şi neexecutarea
ordinului căpitanului portului privind măsurile de deblocare se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta a avut ca urmare întreruperea navigaţiei ori a activităţii portuare sau punerea în pericol a
siguranţei navigaţiei ori a portului, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 22. - Transportul de mărfuri periculoase la bordul navelor în apele naţionale navigabile fără
respectarea prevederilor legale cu privire la stivuire, ambalare, etichetare, măsuri de protecţie, dacă a fost pusă
în pericol sau s-ar fi putut pune în pericol siguranţa navigaţiei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 28. - (1) Arborarea fără drept a pavilionului român ori punerea în exploatare sau navigaţie a unei
nave neînregistrate se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi arborarea fără drept a pavilionului unei alte ţări decât cel înscris în
actul de naţionalitate, de către o navă străină sau română care trece prin apele naţionale navigabile ale
României.
Art. 30. - Folosirea navei sau a încărcăturii navei ori dispunerea de acestea, fără drept, în tot sau în
parte, pentru sine sau pentru altul, de către comandant sau un alt membru al echipajului, se pedepseşte cu
închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 32. - Ultrajul săvârşit împotriva unui inspector de navigaţie civilă ori a personalului operativ al
căpităniilor porturilor, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se
pedepseşte potrivit art. 239 din Codul penal.

Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997

Funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei şi a securităţii navelor este îndeplinită de
Autoritatea Navală Română (A.N.R), organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului transporturilor.
Printre atribuţiile ANR se pot enumera:
- certifică şi monitorizează conformitatea navelor care arborează pavilionul român şi a echipamentelor cu
normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;
- organizează sesiuni de examene pentru obţinerea certificatelor de conducător de ambarcaţiune de
agrement;
- emite certificate de conducător de ambarcaţiune de agrement,
- acordă dreptul de arborare a pavilionului român, suspendă sau retrage acest drept şi emite actele de
naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român;
- efectuează supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în
porturile româneşti;
- efectuează inspecţia şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în
porturile româneşti, privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi
convenţiilor internaţionale la care România este parte;
- efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa navelor care arborează pavilionul român, a navelor aflate în
construcţie în România şi a personalului navigant român;
- sancţionează contravenţional persoanele care încalcă prevederile legale privind navigaţia şi poluarea apelor
naţionale navigabile de către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei
infracţiuni;
- transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul
român, precum şi asupra navelor aflate în construcţie;
Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială, apele interioare navigabile,
radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale. Apele interioare navigabile sunt
constituite din:
a) fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor
navigabile;
b) apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră;
c) apele maritime interioare.
(4) Fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor
navigabile, precum şi apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră, constituie
căile navigabile interioare ale României, denumite în continuare căi navigabile.
Căile navigabile, precum şi administratorii acestora, din punct de vedere al navigaţiei, sunt
stabilitenominal şi pe porţiuni, prin hotărâre a Guvernului.

Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997

2
Ambarcaţiunile de agrement sunt considerate nave.
(A se vedea Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2006).
Orice navă care se află în apele naţionale navigabile ale României trebuie să arboreze pavilionul
statului în care este înmatriculată. Navele au naţionalitatea statului în care au fost înmatriculate şi al cărui
pavilion sunt autorizate să îl arboreze. În numele Guvernului Român, ministerul transporturilor, prin
Autoritatea Navală Română, acordă, suspendă sau retrage dreptul de arborare a pavilionului român.
Nu se înmatriculează în registrele matricole ale Căpităniilor de port următoarele categorii de nave:
a) navele cu un deplasament de până la 15 tone inclusiv sau o capacitate de încărcare mai mică de 15m3;
b) ambarcaţiunile de agrement.
Navele enumerate la pct.a şi pct.b se înscriu într-un registru de evidenţă de către căpităniile de port.
Nu se înmatriculează sau nu se înscriu în registrul de evidenţă următoarele categorii de nave:
a) ambarcaţiunile cu o lungime mai mică de 7 m şi/sau cu o propulsie mai mică de 15 kW;
b) ambarcaţiunile propulsate prin forţa umană;
c) ambarcaţiunile de agrement cărora nu li se aplică reglementările naţionale privind introducerea pe piaţă a
acestora, cu excepţia ambarcaţiunilor destinate să transporte persoane în scop comercial şi a ambarcaţiunilor
pe pernă de aer.
Navele de agrement se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea
Navală Română.
La solicitarea proprietarului şi cu acordul căpităniei portului de înmatriculare, navele pot purta şi un
nume. Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod
vizibil, pe ambele borduri şi în pupa navei şi, după caz, şi pe suprastructura acesteia. În pupanavei se înscrie şi
numele portului de înmatriculare. Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie şi pe
colacii, plutele, bărcile şi şalupele de salvare cu care este echipată aceasta.
Autoritatea Navală Română stabileşte sectoarele din apele naţionale navigabile pe care se desfăşoară
activităţile sportive şi de agrement, precum şi tipurile de nave cu care se desfăşoară aceste activităţi.

ORDINUL NR. 527/2016

pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele minime de pregătire,
precum şi condiţiile de obţinere a certificatelor internaţionale de
conducător de ambarcaţiune de agrement
În vigoare de la 11 august 2016
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 523 din 12 iulie 2016.
Nu există modificări până la 11 august 2016.
Având în vedere prevederile Rezoluţiei nr. 40 cu titlul Certificat international pentru
conducătorii ambarcaţiunii de agrement, a Grupului de lucru privind transportul pe ape interioare din
cadrul Comitetului pentru Transporturi Interioare al Comisiei Economice pentru Europa a
Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptată la Geneva la 16 octombrie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 12 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997
privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu
modificările şi completările ulterioare, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind cerinţele minime de pregătire, precum şi condiţiile de

obţinere a certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Ministerul Transporturilor va comunica secretarului executiv al Comisiei Economice pentru
Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite - CEE ONU – prevederile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 534/2007
pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire şi perfecţionare, precum şi
condiţiile de obţinere a certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 17 iulie 2007, cu modificările şi
completările ulterioare, se abrogă.

3
Ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu

CAPITOLUL I. Definiţii
Art. 1. - Termenii folosiţi în prezentul regulament şi în anexele la acesta au următorul înţeles:
a) ambarcaţiune de agrement - orice ambarcaţiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, al
cărei corp are lungimea de 2,5 m până la 24 m, măsurată conform standardelor armonizate
aplicabile, şi care este destinată utilizării în scopuri sportive şi recreative, inclusiv motovehicul
nautic;
b) Autoritatea Navală Română - autoritatea centrală de specialitate în domeniul siguranţei navigaţiei
şi al securităţii navelor, din subordinea Ministerului Transporturilor, căreia i s-au delegat
competenţele privind ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin, denumită în continuare
ANR;
c) căi navigabile interioare - Fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul
teritoriului României, pe porţiunile lor navigabile, precum şi apele navigabile de frontieră, de la malul
românesc până la linia de frontieră, constituie căile navigabile interioare ale României. Căile
navigabile interioare, precum şi administratorii acestora, din punctul de vedere al navigaţiei, sunt
stabilite nominal şi pe porţiuni, prin hotărâre a Guvernului;
d) certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement - documentul emis în
conformitate cu prevederile prezentului regulament şi care dă dreptul titularului să conducă o
ambarcaţiune de agrement;
e) certificat GMDSS - certificat pentru operare în sistemul de radiocomunicaţii GMDSS (sistemul
mondial de primejdie şi siguranţă maritimă), emis de către Autoritatea Naţională în Comunicaţii în
conformitate cu prevederile regulamentelor de radiocomunicaţii;
f) formă de pregătire aprobată - totalitatea cursurilor organizate de un furnizor de educaţie, de
formare profesională sau de perfecţionare, aprobate de către ANR, şi care dau dreptul absolvenţilor
acestora să participe la examenul pentru obţinerea certificatului internaţional de conducător de
ambarcaţiune de agrement;
g) motovehicul nautic - o ambarcaţiune cu lungimea mai mică de 4 m, care utilizează un motor cu
ardere internă ce antrenează o pompă cu jet de apă ca sursă principală de propulsie şi care este
destinată să fie operată de către o persoană sau persoane care stau jos, în picioare ori în genunchi,
mai degrabă pe corpul ambarcaţiunii decât în interiorul acesteia.

CAPITOLUL II. Clasificarea certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de

agrement
Art. 2. - (1) Certificatele internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement se clasifică în
funcţie de zonele de navigaţie după cum urmează:
a) clasa A - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe căi
navigabile interioare şi în toate zonele maritime (marea teritorială, zona contiguă, zona economică
exclusivă şi marea liberă);
b) clasa B - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zonele
maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 24 Mm faţă de ţărm;
c) clasa C - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zonele
maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 6 Mm faţă de ţărm;
d) clasa D - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe căi
navigabile interioare.
(2) Posesorului certificatului de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa D îi este interzis a
naviga în apele maritime interioare.
(3) Pentru a conduce o ambarcaţiune de agrement sau un motovehicul nautic cu o putere a
motorului de până la 3,68 kW/5 CP inclusiv nu este necesară deţinerea certificatului internaţional de
conducător de ambarcaţiune de agrement.
Art. 3. - (1) Certificatele internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement prevăzute la
art. 2 se emit de către ANR persoanelor care îndeplinesc condiţiile obligatorii prevăzute în anexa nr.
1 la prezentul regulament.
(2) Pentru obţinerea prin examen a unui certificat internaţional de conducător de ambarcaţiune de
agrement candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
4
b) să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic, prezentând în acest sens un certificat
medical şi un certificat psihologic, emise cu cel mult 3 luni înainte de data înscrierii la examen,
eliberate de medicul de familie şi de un psiholog sau de o policlinică, care să ateste starea de
sănătate, în special din punctul de vedere al acuităţii vizuale şi auditive;
c) să dovedească competenţele minime prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament şi să facă
dovada absolvirii unei forme de pregătire aprobată corespunzătoare clasei certificatului internaţional
de conducător de ambarcaţiune de agrement.
(3) Forma şi conţinutul certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement
sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul regulament.
(4) ANR va păstra evidenţa tuturor certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de
agrement emise.
(5) Pierderea certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement se publică
într-un ziar local în termen de 30 de zile.
Art. 4. - Orice persoană care intenţionează să navigheze cu ambarcaţiune cu vele trebuie să deţină
un certificat internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement eliberat de ANR şi să facă
dovada că a absolvit cursul de "Manevra ambarcaţiunii cu vele", organizat de un furnizor de
educaţie, de formare profesională sau de perfecţionare şi aprobat de către ANR .
Art. 5. - Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement
trebuie să se afle în original la bordul navei.
Art. 6. - (1) Suspendarea certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement
se dispune prin decizie a directorului general al ANR, la propunerea personalului împuternicit al
ANR care a constatat contravenţia şi a aplicat sancţiunea conform prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 876/2007 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul transporturilor navale, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Anularea certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement se dispune
prin decizie a directorului general al ANR, în urma unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă.
Art. 7. - Certificatele internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement, indiferent de clasa
acestuia, emise anterior intrării în vigoare a prezentului ordin se vor preschimba cu prezentarea
certificatelor, eliberate conform prevederilor art. 3 alin. (2) lit. b).
Art. 8. - Posesorii certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement,
indiferent de clasa certificatului, care navighează în afara apelor maritime naţionale şi, respectiv,
căilor navigabile interioare ale României trebuie să deţină un certificat GMDSS.
Art. 9. - Metodele de evaluare pentru obţinerea certificatelor internaţionale de conducător de
ambarcaţiune de agrement vor fi elaborate de ANR prin Metodologia de organizare şi desfăşurare a
examenelor în vederea emiterii certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de
agrement, aprobată prin decizie a directorului general al ANR.
Art. 10. - (1) Aprobarea formelor de pregătire şi monitorizarea acestora se fac de către o comisie
stabilită în acest scop prin decizie a directorului general al ANR.
(2) Activitatea comisiei este organizată pe baza unui regulament aprobat prin decizie a directorului
general al ANR.
(3) Pentru aprobarea şi monitorizarea formelor de pregătire organizate de un furnizor de educaţie,
de formare profesională sau de perfecţionare ANR percepe tarife care sunt aprobate prin ordin al
ministrului transporturilor.
Art. 11. - Lista statelor care au implementat Rezoluţia nr. 40/1998 cu titlul Certificat internaţional
pentru conducătorii ambarcaţiunii de agrement, a Grupului de lucru privind transportul pe ape
interioare din cadrul Comitetului pentru Transporturi Interioare al Comisiei Economice pentru
Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptată la Geneva la 16 octombrie 1998, cu completările şi
modificările ulterioare, se publică pe site-ul ANR şi se actualizează ori de câte ori se impune.
Art. 12. - ANR recunoaşte toate certificatele internaţionale de conducător de ambarcaţiune de
agrement emise de autorităţile competente ale statelor care au implementat Rezoluţia nr. 40/1998,
cu completările şi modificările ulterioare.
Art. 13. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1 la regulament

Condiţii obligatorii pentru obţinerea certificatelor internaţionale de conducător de
ambarcaţiune de agrement
5
I. Clasa A
1. Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa A se poate obţine
prin examen de către orice candidat care deţine certificatul internaţional de conducător de
ambarcaţiune de agrement clasa B de minimum 2 ani şi a absolvit o formă de pregătire aprobată
corespunzătoare clasei A.
2. Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa A se poate obţine din
oficiu de către orice candidat care deţine brevetul de comandant sau brevetul ofiţer punte secund.
II. Clasa B
1. Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa B se poate obţine
prin examen de către orice candidat care deţine certificatul internaţional de conducător de
ambarcaţiune de agrement clasa C sau D de minimum 2 ani şi a absolvit o formă de pregătire
aprobată corespunzătoare clasei B.
2. Certificatul de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa B se poate obţine din oficiu de
către orice candidat care deţine brevetul de comandant sau brevetul de ofiţer punte secund ori
brevetul de ofiţer punte.
III. Clasa C
1. Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa C se poate obţine
prin examen de către orice candidat care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a absolvit o formă de pregătire aprobată corespunzătoare clasei C; sau b) deţine certificatul
internaţional de conducător de ambarcaţiune de agreement clasa D şi va susţine un examen de
diferenţă la COLREG – Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare.
2. Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa C se poate obţine din
oficiu de către orice candidat care deţine brevetul de comandant sau brevetul de ofiţer punte
secund ori brevetul de ofiţer punte sau brevetul/certificatul de capacitate de căpitan maritim portuar
ori brevetul/certificatul de capacitate de ofiţer punte maritim portuar sau certificatul de capacitate de
conducător de şalupă maritimă ori certificatul de capacitate timonier.
IV. Clasa D
1. Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa D se poate obţine
prin examen de către orice candidat care îndeplineşte cumulative următoarele condiţii:
a) a absolvit o formă de pregătire aprobată corespunzătoare clasei D; sau
b) deţine certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agreement clasa C şi va
susţine un examen de diferenţă la RND - Regulamentul de navigaţie pe Dunăre.
2. Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa D se poate obţine din
oficiu de către orice candidat care deţine brevetul de căpitan fluvial categoria A sau B ori brevetul
de timonier fluvial sau certificatul de capacitate de conducător de şalupă fluvială.

ANEXA Nr. 2 la regulament

Competenţele minime necesare obţinerii certificatelor internaţionale de
conducător de ambarcaţiune de agrement
1. Candidatul trebuie să dovedească prin examinare:
a) cunoştinţe relevante privind reglementările cu privire la operarea ambarcaţiunilor de agrement,
precum şi cunoştinţe nautice şi tehnice necesare pentru navigaţia în condiţii de siguranţă pe căi
navigabile interioare şi/sau în toate zonele maritime; şi
b) abilitatea de a aplica aceste cunoştinţe în practică.
2. Această evaluare trebuie susţinută ţinându-se cont de zona de navigaţie (căi navigabile interioare
şi/sau în toate zonele maritime) şi trebuie să includă cel puţin următoarele subiecte specifice:
2.1. Cunoştinţe suficiente privind reglementările şi publicaţiile nautice relevante, reglementări de
trafic aplicabile pe căi navigabile interioare şi/sau în zonele maritime, în principal RND -
Regulamentul de navigaţie pe Dunăre, COLREG - Regulamentul internaţional pentru prevenirea
abordajelor pe mare), incluzând asistenţa în navigaţie (marcajele şi balizarea căilor navigabile);
2.2. Abilitatea de a aplica cunoştinţele nautice şi tehnice în practică, astfel:
a) cunoştinţe generale despre ambarcaţiune, dotarea cu şi utilizarea echipamentelor de siguranţă şi
modul de funcţionare a motorului sau manevrarea velelor;
b) operarea ambarcaţiunii şi înţelegerea influenţei vântului, valului, curentului, precum şi influenţa
adâncimii apei sub chilă;
c) conduita la întâlnirea şi depăşirea unei alte nave;
6
d) ancorarea şi acostarea în orice condiţii;
e) manevrarea prin ecluze şi în porturi;
f) cunoştinţe generale referitoare la condiţiile hidro-meteo;
g) cunoştinţe generale de navigaţie, în special modalităţi de stabilire a poziţiei ambarcaţiunii şi a
drumului de navigaţie în condiţii de siguranţă;
h) noţiuni de comunicaţii VHF.
2.3. Conduita în circumstanţe speciale, astfel:
a) principiile prevenirii accidentelor (manevre om la apă etc.);
b) acţiuni în caz de coliziune, defectarea motorului şi eşuare, incluzând eliminarea unei scurgeri,
asistenţă în caz de urgenţă;
c) folosirea dispozitivelor şi echipamentelor de salvare a vieţii;
d) prevenirea şi combaterea incendiilor;
e) evitarea poluării apei.

ANEXA Nr. 3 la regulament

Modelul certificatului internaţional de conducător de ambarcaţiune de agreement CLASA A
FAŢĂ VERSO

Mărimea certificatului va fi conform standardului internaţional ISO/IEC-7810.

Modelul certificatului internaţional de conducător de ambarcaţiune de agreement CLASA B

FAŢĂ VERSO

Mărimea certificatului va fi conform standardului internaţional ISO/IEC-7810.

Modelul certificatului internaţional de conducător de ambarcaţiune de agreement CLASA C

FAŢĂ VERSO

7
Mărimea certificatului va fi conform standardului internaţional ISO/IEC-7810.

Modelul certificatului internaţional de conducător de ambarcaţiune de agreement CLASA D

FAŢĂ VERSO

Mărimea certificatului va fi conform standardului internaţional ISO/IEC-7810.__

Hotărârea Guvernului nr. 876 din 1 august 2007

pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul transporturilor navale, stabileşte cuantumul
amenzilor, astfel:
- construcţia, reconstrucţia, modificarea, transformarea, reparaţia sau dezmembrarea, totală sau parţială a
navelor, precum şi efectuarea lucrărilor de reparaţii supuse autorizării fără a deţine autorizaţia necesară, cu
amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei;
- nerespectarea de către proprietarul unei nave a obligaţiei de a înmatricula nava sau de a notifica Autoritatea
Navală Română, denumită în continuare ANR, privind orice modificări referitoare la situaţia juridică ce
schimbă datele iniţiale de înmatriculare a navei ori din actul de naţionalitate al navei, în termen de 15 zile, cu
amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
- exploatarea în scopuri comerciale a ambarcaţiunilor de agrement, cu excepţia celor autorizate în acest sens,
cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
- exploatarea de către proprietar ori operator a unei nave care nu are înscris în condiţiile legii numele, num ărul
de identificare sau portul de înmatriculare, ori acesta nu este vizibil, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
- folosirea de către proprietar sau operator a unui nume, număr de identificare sau port de înmatriculare, care
nu a fost aprobat de autoritatea competentă, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
- nerespectarea "Avizelor către navigatori", cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei;
- nerespectarea de către comandanţii/conducătorii de nave a regulilor prevăzute în regulamentele de navigaţie,
cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
- îmbarcarea la bordul navei a unui număr de persoane mai mare decât cel maxim admis, cu amendă de la
5.000 lei la 10.000 lei;
- navigaţia prin zone nepermise a unei nave, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

8
- poluarea apelor naţionale navigabile cu hidrocarburi sau alte substanţe nocive de către nave, cu amendă de la
8.000 lei la 50.000 lei;
- descărcarea apelor uzate sau aruncarea gunoiului generat la bordul navei în apele naţionale navigabile şi/sau
depozitarea acestora în afara locurilor amenajate şi destinate acestui scop,cu amendă de la 8.000 lei la 20.000
lei;
- nearborarea la bordul navei a pavilionului naţional şi/sau a pavilionului român, după caz,în apele naţionale
navigabile ale României, sau arborarea acestora în stare necorespunzătoare, cu amendă de la 100 lei la 1.000
lei;
- refuzul de a se supune cercetărilor întreprinse de către ANR sau de a pune la dispoziţia ANR documentele şi
datele necesare investigării, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
- refuzul de a se supune controlului ANR, cu amendă de la 4.000 lei la 5.000 lei;
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor enumerate se fac de către personalul împuternicit
al ANR. Sancţiunile se aplică contravenienţilor, persoane fizice sau juridice.
Contravenţiilor specificate le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂRE nr. 245 din 4 martie 2003

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval,
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 185 din data de 25 martie 2003
În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 103 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind
transportul naval, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002, Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1 Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, denumit în continuare minister, îşi
exercită autoritatea în domeniul transportului naval prin direcţia de specialitate, prin Autoritatea Navală
Română, denumită în continuare ANR, şi prin administraţiile portuare şi de căi navigabile, denumite în
continuare administraţii.
Art. 2 (1) Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau
staţionează în apele naţionale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislaţiei naţionale şi trebuie
să fie conforme cu regulile ANR, aprobate de minister, privind siguranţa constructivă a navelor şi condiţiile de
muncă şi viaţă de la bordul acestora, cu regulile prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care
România este parte şi cu regulile de clasificare aplicabile în funcţie de tipul, serviciul şi zona de navigaţie,
astfel încât să nu constituie un pericol pentru siguranţa navigaţiei, a persoanelor şi a mărfurilor transportate,
precum şi pentru mediu.
(2) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se află în apele naţionale
navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile ANR, ale căpităniilor de port şi ale
administraţiilor, privind navigaţia în siguranţă, intrarea/ieşirea, staţionarea şi operarea în porturi.
Art. 3 (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturile
româneşti se exercită de către minister, prin ANR.
(2) Reprezentanţii autorizaţi ai ANR şi ai căpităniilor de port au dreptul de vizită şi control, în condiţiile legii,
la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în apele naţionale navigabile sau în
porturile româneşti.
Art. 4 Accesul la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturi
româneşti sau în afara acestora, în limitele apelor naţionale navigabile, al reprezentanţilor organelor abilitate
pentru inspecţii, intervenţii, reconstituiri sau cercetări se face în asistenţa căpitanului portului sau a
reprezentantului acestuia, care, conform atribuţiilor sale de serviciu, va putea semna actele încheiate cu
această ocazie, la solicitarea celor interesaţi.
Art. 5 (1) Pentru siguranţa navigaţiei, lucrările în albia căilor navigabile, lucrările de subtraversare şi
traversare a acestora, lucrările în acvatoriile porturilor şi radelor, extracţia de produse de balastieră prin dragaj
şi altele asemenea se execută numai cu avizul căpităniilor de port.
(2) Executanţii lucrărilor sunt obligaţi să asigure marcajul şi semnalizarea corespunzătoare a zonei de lucru
conform reglementărilor legale în vigoare şi să le menţină în stare de funcţionare pe toată durata lucrărilor.

9
(3) Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează obiective ori amplasamente care necesită
efectuarea de inspecţii privind siguranţa navigaţiei au obligaţia de a permite accesul liber al reprezentanţilor
ANR şi ai căpităniilor de port.

CAPITOLUL II: Evidenţa şi înmatricularea navelor

SECŢIUNEA 1: Evidenţa navelor
Art. 6 (1) În numele Guvernului, ministerul, prin ANR, acordă dreptul de arborare a pavilionului
român şi dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.
(2) Navele care arborează pavilionul român se supun legilor statului român.
Art. 7 Naţionalitatea română şi dreptul de arborare a pavilionului român se atestă printr-un act de
naţionalitate, semnat de directorul general al ANR şi eliberat de căpitănia portului.
Art. 8 În funcţie de tipul navei, actele de naţionalitate sunt:
a) certificat de naţionalitate - pentru navele maritime de categoria I, destinate pentru voiaje internaţionale;
b) atestat de bord - pentru celelalte nave, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) şi a navelor de agrement;
c) certificat de ambarcaţiune de agrement - pentru navele de agrement.
Art. 9 Actele de naţionalitate au valabilitate 5 ani şi se pot prelungi pe perioade de câte 5 ani.
Art. 10 (1) Tipul, forma şi conţinutul actelor de naţionalitate se stabilesc prin ordin al ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, la propunerea ANR.
(2) Pentru situaţii particulare ANR decide asupra tipului actului de naţionalitate şi a condiţiilor de acordare a
acestuia.
Art. 11 Evidenţa navelor sub pavilion român se ţine de ANR şi de căpităniile de port.
Art. 12 (1) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în:
a) registrul matricol al navelor de categoria I - navele de categoria I;
b) registrul matricol al navelor de categoria a II-a - navele de categoria a II-a şi navele de agrement.
(2) După înmatriculare navele de categoria I se înscriu şi în registrul de evidenţă centralizată.
(3) În registrul de evidenţă centralizată se înscriu şi navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului
român în baza contractelor de bare-boat sau leasing.
Art. 13 Evidenţa navelor aflate în construcţie pe teritoriul României, indiferent de pavilionul pe care
urmează să îl arboreze, se ţine în registrul de evidenţă a navelor în construcţie.
Art. 14 (1) Registrul de evidenţă centralizată se ţine de ANR.
(2) Registrele matricole şi registrele de evidenţă a navelor în construcţie se ţin de căpităniile de port, stabilite
prin decizie a directorului general al ANR.
Art. 15 În registrele prevăzute la art. 12 se transcriu cel puţin următoarele date:
a) numele/numărul navei;
b) numele proprietarului;
c) data punerii chilei;
d) principalele caracteristici tehnice;
e) numărul matricol şi, după caz, numărul IMO;
f) constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale şi a sarcinilor asupra navelor;
g) procesele-verbale de sechestru;
h) acordarea, suspendarea sau retragerea dreptului de arborare a pavilionului român;
i) eliberarea actului de naţionalitate;
j) orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus.
Art. 16 În registrul de evidenţă a navelor în construcţie se vor transcrie cel puţin:
a) denumirea/numele şantierului constructor şi al beneficiarului;
b) denumirea, numărul şi data emiterii autorizaţiei de construcţie;
c) contractul de construcţie şi/sau de armare a navei;
d) principalele date privind documentaţia tehnică în baza căreia s-a emis autorizaţia;
e) principalele caracteristici tehnice ale navei ce urmează a fi construită;
f) data punerii chilei;
g) constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navei;
h) numărul şi data proceselor-verbale de recepţie şi/sau de predare-primire;
i) eliberarea permisului provizoriu de arborare a pavilionului român în perioada probelor de marş şi în
perioada de valabilitate a acestuia;
j) data lansării la apă;
k) orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus.
SECŢIUNEA 2: Înmatricularea navelor care arborează pavilionul român
10
 Art. 17 În cazul navelor nou-construite ori dobândite de la persoane fizice sau juridice străine, pentru
acordarea dreptului de arborare a pavilionului român şi înmatricularea navelor în registrele matricole sunt
necesare următoarele documente:
a) cerere scrisă din partea proprietarului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume pentru navă;
b) titlul de proprietate;
c) actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de minister;
d) certificatul de înmatriculare al proprietarului şi, după caz, certificatul constatator emis persoanelor juridice
de Oficiul registrului comerţului, din care să reiasă structura acţionariatului, pentru persoanele juridice,
respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele
fizice;
e) pentru navele nou-construite, documentul emis de autoritatea statului în care au fost construite, prin care se
constată că sunt nave nou-construite şi neînmatriculate, iar pentru navele dobândite, certificatul de radiere,
emis de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior;
f) în cazul în care nava este grevată de garanţii mobiliare şi/sau de sarcini, declaraţia pe propria răspundere a
proprietarului de preluare a acestora şi acordul scris al creditorilor respectivi;
g) două fotografii 13/18 ale navei.
Art. 18 Pentru acordarea dreptului provizoriu de arborare a pavilionului român şi înmatricularea
navelor proprietatea persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate pe o perioadă mai mare de un an, în
regim de leasing sau bare-boat, de operatori, persoane fizice sau juridice române, care solicită arborarea
pavilionului român pe perioada contractului, sunt necesare următoarele documente:
a) cerere scrisă din partea operatorului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume, dacă se doreşte schimbarea
numelui navei, însoţită de acordul scris al proprietarului;
b) contractul de leasing sau de bare-boat;
c) actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de minister;
d) certificatul de înmatriculare al operatorului şi, după caz, certificatul constatator emis de Oficiul registrului
comerţului, din care să reiasă structura acţionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate
sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
e) certificatul de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, emis de autoritatea competentă a statului în
care a fost înmatriculată nava, care să ateste şi eventualele garanţii reale mobiliare şi/sau sarcini ce grevează
nava;
f) în cazul în care nava este grevată de garanţii reale mobiliare şi/sau de sarcini, acordul expres al creditorilor
respectivi privind închirierea navei şi înmatricularea în registrele matricole prevăzute la art. 12.
Art. 19 În cazurile prevăzute la art. 18, după înmatricularea în registrele matricole se va elibera un act
de naţionalitate corespunzător tipului navei, în care se vor menţiona atât numele proprietarului navei, cât şi cel
al opera-torului.
Art. 20 Dreptul de arborare a pavilionului român pentru navele închiriate în bare-boat sau cumpărate în
leasing se acordă pe perioada derulării contractului.
Art. 21 În vederea înmatriculării, în situaţiile prevăzute la art. 17 se acceptă ca titlu de proprietate unul
dintre următoarele înscrisuri:
a) contract de vânzare-cumpărare;
b) contract de construcţie, în care se va menţiona expres proprietarul construcţiei sau al navei;
c) act de donaţie;
d) certificat de moştenitor;
e) factura fiscală;
f) hotărâre judecătorească privind recunoaşterea, transmiterea sau dobândirea proprietăţii.
Art. 22 Documentele prevăzute la art. 17 şi 18 se depun la căpitănia portului unde urmează să fie
înmatriculată nava.
Art. 23 Actul de naţionalitate al navei se eliberează de căpitănia portului de înmatriculare, în termen de
30 de zile de la data depunerii documentelor necesare.
Art. 24 Orice modificare privind numele navei, caracteristicile tehnice principale sau altele asemenea
se face la cererea proprietarului, cu aprobarea ANR, şi se înscrie în registrele matricole. După înscrierea
menţiunilor în registrele matricole se eliberează un nou act de naţionalitate, în care sunt operate respectivele
modificări.
Art. 25 Procedurile privind evidenţa navelor în construcţie, acordarea, suspendarea, retragerea
dreptului de arborare a pavilionului român, înmatricularea, scoaterea din evidenţă a navelor, precum şi
transcrierea drepturilor reale mobiliare şi/sau a sarcinilor asupra navelor se aprobă de minister, la propunerea
ANR.
11
 SECŢIUNEA 3: Evidenţa navelor în construcţie
Art. 26 Persoanele fizice şi juridice, române sau străine, care construiesc nave pe teritoriul României,
sunt obligate să obţină o autorizaţie de construcţie eliberată de căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie
se află locul construcţiei.
Art. 27 Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la art. 26 constructorul prezintă la căpitănia portului
documentaţia tehnică avizată de ANR sau de autoritatea competentă a statului unde urmează să fie
înmatriculată nava ori de o societate de clasificare agreată de acestea, precum şi contractul de construcţie, în
care se va preciza în mod expres numele proprietarului.
Art. 28 După eliberarea autorizaţiei de construcţie şi până la terminarea construcţiei şi radierea navei
din registrul de evidenţă a navelor în construcţie căpitănia de port va face menţiunile corespunzătoare în acest
registru.
SECŢIUNEA 4: Transcrierea constituirii, transmiterii şi stingerii de drepturi reale asupra navelor
Art. 29 (1) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează
pavilionul român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în
registrele matricole, pentru navele de categoria I şi în registrul de evidenţă centralizată, iar pentru navele în
construcţie, în registrul de evidenţă a navelor în construcţie, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul
de naţionalitate.
(2) Pentru transcrierea în registrele prevăzute la art. 12 a drepturilor reale şi/sau a sarcinilor, părţile interesate
vor depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz de garanţie reală, semnat de ambele
părţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 30 (1) După transcriere drepturile prevăzute la art. 29 alin. (1) se adnotează în actul de
naţionalitate, după cum urmează:
a) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în ţară, de către căpitănia portului unde este înmatriculată
nava, dacă nava se află în apele naţionale navigabile, sau de către misiunea diplomatică a României, la cererea
ANR, dacă nava se află într-un port străin;
b) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în străinătate, de către misiunea diplomatică a României
acreditată pentru statul respectiv, dacă nava se află într-un port străin, sau de către căpitănia unde este
înmatriculată nava, după primirea confirmării de adnotare din partea misiunii diplomatice a României, dacă
nava se află în apele naţionale navigabile.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) autorităţile consulare au obligaţia de a transmite de îndată ANR o
copie legalizată a înscrisului constitutiv de drepturi reale.
Art. 31 Transcrierea contractelor de garanţii reale mobiliare, ordinea de prioritate, publicitatea şi
executarea garanţiilor reale sau a sarcinilor constituite asupra navelor se vor face conform prevederilor legale
referitoare la regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare.
Art. 32 Radierea transcrierilor garanţiilor reale şi/sau a sarcinilor constituite asupra navelor se
efectuează numai cu consimţământul scris al părţilor interesate sau în baza unei hotărâri judecătoreşti ori
arbitrale rămase definitivă.
Art. 33 (1) Contractele de închiriere a navelor, inclusiv contractele de leasing şi de management al
acestora, se transcriu în registrele matricole, la solicitarea proprietarului, făcându-se menţiunile
corespunzătoare şi în actul de naţionalitate.
(2) Pentru transcrierea în registrele matricole a contractelor prevăzute la alin. (1) proprietarul va depune la
căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz semnat de părţile contractante.
Art. 34 (1) În registrele matricole se înscriu şi procesele-verbale de aplicare a sechestrului.
(2) Căpitănia portului nu va efectua în foaia matricolă a navei nici o transcriere a constituirii, transmiterii sau
stingerii de drepturi reale şi/sau de sarcini constituite asupra navei de la data aplicării sechestrului până la
ridicarea acestuia.
(3) Radierea menţiunii privind sechestrul se va face în baza procesului-verbal de ridicare a sechestrului.
SECŢIUNEA 5: Suspendarea şi retragerea dreptului de arborare a pavilionului român. Scoaterea din
evidenţă a navelor
Art. 35 (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se suspendă la solicitarea proprietarului navei.
(2) În cazul în care proprietarul navei solicită suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta
va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava;
b) acordul scris al creditorilor pentru înmatricularea navei în alt registru pe perioada contractului de bare-boat
sau leasing, în cazul în care nava este grevată de sarcini transcrise în registrele matricole;
c) actul de naţionalitate al navei.

12
(3) După suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, dacă nava respectivă se află în apele
naţionale navigabile ale României, aceasta poate naviga cu un certificat de naţionalitate emis de autoritatea
competentă a statului unde a fost înmatriculată sau cu un permis provizoriu eliberat de misiunea diplomatică a
statului respectiv.
Art. 36 (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se poate retrage în următoarele situaţii:
a) la solicitarea proprietarului navei;
b) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile de arborare a pavilionului român;
c) când nava nu respectă în mod repetat cerinţele prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este
parte.
(2) În cazul în care proprietarul navei solicită retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va
depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava;
b) acordul scris al creditorilor pentru scoaterea din evidenţă a navei, în cazul în care nava este grevată de
sarcini, transcrise în registrele matricole;
c) actul de naţionalitate al navei.
Art. 37 În cazul retragerii de către ANR a dreptului de arborare a pavilionului român, proprietarul
navei are obligaţia de a preda actul de naţionalitate al navei în termen de 15 zile de la data comunicării
deciziei.
Art. 38 (1) După retragerea dreptului de arborare a pavilionului român navele se radiază din registrele
matricole şi din registrul de evidenţă centralizată.
(2) Radierea navelor din registrele matricole şi din registrul de evidenţă centralizată se efectuează şi în cazul
pierderii totale ca urmare a naufragiului, eşuării, incendiului, scufundării sau în cazul dezmembrării.
(3) Pentru efectuarea radierii în cazul pierderii totale proprietarul va depune la căpitănia portului de
înmatriculare următoarele documente:
a) solicitarea scrisă de scoatere din evidenţă a navei;
b) declaraţie de abandon, autentificată de un notar public;
c) actul de naţionalitate, dacă acesta a fost recuperat.
(4) Pentru radierea navelor dezmembrate din registrele matricole proprietarul va depune la căpitănia portului
unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) solicitarea scrisă;
b) procesul-verbal de dezmembrare a navei, vizat de căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie a fost
dezmembrată nava;
c) actul de naţionalitate.
Art. 39 (1) Pentru dezmembrarea navei proprietarul trebuie să obţină de la căpitănia portului în a cărei
zonă de jurisdicţie urmează să se efectueze operaţiunea o autorizaţie de dezmembrare.
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la alin. (1) proprietarul navei va depune:
a) solicitare scrisă;
b) acordul scris al creditorilor pentru dezmembrarea navei, în cazul în care aceasta este grevată de sarcini,
dacă sunt transcrise în registrele matricole.
SECŢIUNEA 6: Certificatele şi documentele necesare navelor
Art. 40 Orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât se află în apele naţionale
navigabile trebuie să aibă la bord actul de naţionalitate, precum şi certificatele şi documentele stabilite prin
reglementările naţionale în vigoare şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 41 (1) Certificatele şi documentele obligatorii pentru navele care arborează pavilionul român se
împart în:
a) certificate privind siguranţa constructivă a navelor, siguranţa persoanelor şi a mărfurilor aflate la bordul
acestora, prevenirea poluării apelor, echipajul minim de siguranţă şi altele asemenea;
b) documente privind evidenţa activităţilor ce se desfăşoară la bord - jurnalul de bord, jurnalul de maşină,
jurnalul de evidenţă a hidrocarburilor şi a reziduurilor menajere, jurnalul radiotelegrafic sau radiotelefonic şi
altele asemenea. Aceste documente se numerotează, se vizează şi se parafează de autorităţile competente
române şi străine.
(2) Tipul, forma şi conţinutul certificatelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc de minister şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Tipul, forma şi conţinutul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc de ANR.
(4) Certificatele şi documentele necesare pentru fiecare tip de navă se stabilesc de ANR în conformitate cu
reglementările naţionale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale şi se aduc la cunoştinţă celor interesaţi prin
căpităniile de port.
13
(5) Certificatele prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează de ANR sau de alte autorităţi competente din
România, abilitate în acest sens, ori de societăţi de clasificare recunoscute de minister, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare.
(6) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) se pun la dispoziţie proprietarilor şi operatorilor de către ANR.
Art. 42 Pentru navele care arborează pavilion străin ANR recunoaşte documentele emise de autorităţile
competente din statele al căror pavilion îl arborează sau de societăţi de clasificare recunoscute de acestea.
Art. 43 (1) La navele care au echipaj la bord, pe timpul cât navighează în apele naţionale navigabile,
documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei.
(2) La navele fără echipaj, atunci când navighează în apele naţionale navigabile, documentele prevăzute la art.
40 se păstrează la comandantul navei care împinge/remorchează aceste nave.
(3) Procedurile privind păstrarea şi circuitul documentelor, pe timpul cât navele, indiferent de pavilionul pe
care îl arborează, staţionează sau operează în porturile româneşti, sunt cele prevăzute prin legislaţia naţională
în vigoare şi prin convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 44 Certificatele prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a) se preschimbă ori de câte ori apar modificări
privind numele sau numărul, tipul şi caracteristicile navei, schimbarea portului de înmatriculare sau în cazul
deteriorării ori pierderii acestora.
CAPITOLUL III: Despre personalul navigant
SECŢIUNEA 1: Eliberarea carnetului de marinar. Îmbarcarea şi debarcarea personalului navigant
Art. 45 (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetăţenie
română şi care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi
care dă dreptul acestora să îndeplinească funcţii la bordul navelor.
(2) Evidenţa personalului navigant român se ţine de ANR în registrele de evidenţă a personalului navigant.
Art. 46 (1) Pe timpul cât este ambarcat personalul navigant şi auxiliar român trebuie să posede un
carnet de marinar, care reprezintă actul de identitate al acestuia.
(2) Carnetul de marinar se eliberează de căpitănia portului persoanei care îndeplineşte condiţiile de vârstă,
sănătate şi calificare profesională necesare pentru îndeplinirea unei funcţii la bordul navei.
(3) Căpitănia portului ţine evidenţa carnetelor de marinar eliberate.
Art. 47 Pentru eliberarea carnetului de marinar se depun următoarele documente:
a) cerere scrisă din partea solicitantului;
b) aviz medical şi psihologic eliberat de o instituţie medicală autorizată de minister;
c) dovada absolvirii cursurilor de perfecţionare şi pregătire obligatorii, după caz;
d) brevetul sau certificatul de capacitate;
e) documentele, în original şi în copie, care atestă calificarea profesională pentru personalul auxiliar;
f) buletinul/cartea de identitate;
g) două fotografii 4/6 cm.
Art. 48 (1) Valabilitatea carnetului de marinar este de maximum 2 ani, în funcţie de valabilitatea
avizului medical prevăzut la art. 47 lit. b).
(2) Periodicitatea examinării medicale şi psihologice a personalului navigant şi auxiliar se stabileşte prin ordin
al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
(3) Valabilitatea carnetului de marinar se prelungeşte, la cererea titularului, de către căpităniile de port. Pentru
prelungire se va prezenta un nou aviz medical eliberat de unităţile sanitare autorizate de minister.
(4) În situaţii excepţionale căpitănia portului poate prelungi valabilitatea carnetului de marinar pe o perioadă
de maximum 3 luni de la data expirării, fără prezentarea unui aviz medical.
(5) Dacă posesorul se află în străinătate, valabilitatea carnetului de marinar poate fi prelungită până la sosirea
în ţară, dar nu mai mult de 3 luni, de către misiunea diplomatică a României, fără prezentarea unui aviz
medical.
Art. 49 (1) În carnetul de marinar se înscriu datele de ambarcare şi debarcare, precum şi navele pe care
îşi desfăşoară activitatea personalul navigant.
(2) Datele prevăzute la alin. (1) folosesc la stabilirea perioadei de ambarcare.
Art. 50 (1) Perioadele de ambarcare se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii
la examenele pentru obţinerea de brevete sau certificate de capacitate, la reconfirmarea acestora şi pentru
stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.
(2) Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant la bordul navelor sub pavilion român se va
efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a cărei evidenţă este
înregistrat:
a) carnetul de marinar cu operaţiunile de ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate şi
ştampilate cu ştampila navei;
14
b) adeverinţa de ambarcare, eliberată de comandantul, armatorul sau operatorul navei.
(3) Forma şi conţinutul adeverinţei de stagiu se stabilesc prin decizie a directorului general al ANR.
Art. 51 Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant, ambarcat printr-o agenţie de
personal navigant autorizată sau pe cont propriu la bordul navelor sub pavilion străin, se va efectua pe baza
următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a cărei evidenţă este înregistrat:
a) carnetul de marinar cu menţiunile referitoare la ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei,
semnate şi ştampilate cu ştampila navei;
b) copia contractului individual de ambarcare;
c) adeverinţa privind perioada de ambarcare, eliberată de comandantul, armatorul sau operatorul navei.
Art. 52 În situaţia în care ambarcarea nu se face prin intermediul unei agenţii de personal autorizate,
solicitantul va depune înaintea plecării în voiaj şi o declaraţie pe propria răspundere, în care va preciza
denumirea şi sediul companiei angajatoare, funcţia şi durata contractului.
SECŢIUNEA 2: Eliberarea unui nou carnet de marinar
Art. 53 Eliberarea unui nou carnet de marinar se efectuează de căpităniile de port în următoarele
situaţii:
a) epuizarea rubricilor din carnetul precedent;
b) schimbarea căpităniei de înregistrare;
c) deteriorarea documentului;
d) pierderea documentului.
Art. 54 (1) În cazurile prevăzute la art. 53 lit. a), b) şi c), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar
se vor depune la căpitănia portului următoarele documente:
a) cerere scrisă;
b) vechiul carnet de marinar;
c) două fotografii 6/4 cm.
(2) După primirea documentelor prevăzute la alin. (1) vechiul carnet de marinar se anulează şi se predă
posesorului, după care se eliberează un alt carnet de marinar.
Art. 55 În cazul prevăzut la art. 53 lit. d), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune
următoarele documente:
a) cerere scrisă;
b) declaraţia solicitantului cu privire la împrejurările în care a fost pierdut carnetul;
c) anunţul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu privire la declararea nulităţii documentului
pierdut, cu menţionarea numărului carnetului şi a căpităniei de înmatriculare;
d) avizul medical eliberat de o unitate sanitară autorizată de minister;
e) chitanţa de plată a amenzii;
f) două fotografii 6/4 cm.
Art. 56 Eliberarea unui nou carnet de marinar se va adnota în foaia matricolă din registrul de evidenţă,
menţionându-se totodată motivul eliberării acestuia.
Art. 57 (1) Pentru motive întemeiate, precum schimbarea domiciliului, a locului de muncă şi altele
asemenea, personalul navigant poate solicita schimbarea căpităniei în a cărei evidenţă este înmatriculat.
(2) În acest sens solicitantul va depune la căpitănia la care este înregistrat o cerere scrisă privind transferul foii
matricole, urmând ca după aprobarea transferului foaia matricolă să se transmită la noua căpitănie.
SECŢIUNEA 3: Atestarea profesională a personalului navigant
Art. 58 (1) Funcţiile la bordul navelor care arborează pavilionul român pot fi îndeplinite numai de
personalul navigant care posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, cu excepţia personalului
navigant auxiliar.
(2) Brevetele şi certificatele de capacitate ale personalului navigant se eliberează de ANR în condiţiile
prevăzute de reglementările naţionale în vigoare şi de convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 59 (1) Examenele pentru obţinerea brevetelor şi certificatelor de capacitate se organizează de
ANR.
(2) Regulamentul privind desfăşurarea sesiunilor de examene, comisia de examinare şi preşedintele acesteia se
aprobă prin decizie a directorului general al ANR.
Art. 60 Confirmarea, reconfirmarea, suspendarea sau anularea brevetelor ori a certificatelor de
capacitate se face de ANR, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
CAPITOLUL IV: Supravegherea şi controlul navigaţiei
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

15
 Art. 61 (1) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, sunt obligate să respecte dispoziţiile
ANR şi ale căpităniilor de port privind intrarea, navigaţia, staţionarea, operarea şi plecarea în şi din apele
naţionale navigabile.
(2) Navele care transportă mărfuri periculoase se vor supune şi reglementărilor speciale privind aceste
transporturi, prevăzute în legislaţia naţională şi în convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 62 Navele care navighează în apele naţionale navigabile, indiferent de pavilionul acestora, au
obligaţia de a folosi schemele de separare a traficului şi de a respecta dispoziţiile transmise de centrele de
supraveghere, management şi dirijare a traficului naval.
Art. 63 Pe timpul cât se află în apele naţionale navigabile navele trebuie să aibă la bord şi în bună stare
de funcţionare semnele şi echipamentele de semnalizare de zi şi de noapte, mijloacele de salvare, de vitalitate,
de stingere a incendiilor, de exploatare în siguranţă a navei şi de protecţia muncii, precum şi documentaţia de
navigaţie necesară, în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care
România este parte.
Art. 64 (1) Navele româneşti arborează la pupa pavilionul naţional, de la răsăritul şi până la apusul
soarelui.
(2) Navele străine aflate în apele naţionale româneşti arborează la pupa pavilionul statului în care sunt
înmatriculate, iar la catargul sau la bastonul prova, pavilionul român, de la răsăritul şi până la apusul soarelui.
(3) Toate navele aflate în radele şi porturile româneşti sunt obligate să arboreze micul sau marele pavoaz, la
cererea căpităniei portului.
Art. 65 Pentru navele aflate în parc rece, iernatic, conservare şi în alte cazuri deosebite, măsurile de
siguranţă, de semnalizare, ordine şi pază se stabilesc de căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie se află
şi sunt obligatorii pentru toţi proprietarii, operatorii, comandanţii şi echipajele navelor.
Art. 66 Armatorii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român sunt obligaţi:
a) să înmatriculeze navele şi să notifice ANR orice modificări intervenite, în termen de 15 zile lucrătoare de la
dobândirea titlului de proprietate sau de la data apariţiei modificărilor;
b) să asigure toate certificatele ori documentele necesare navelor, precum şi prelungirea valabilităţii acestora
la termen;
c) să asigure publicaţiile nautice şi documentaţia de navigaţie pentru zonele în care urmează să navigheze
nava;
d) să nu efectueze construcţii, modificări, transformări, reconstrucţii ale navelor fără aprobarea sau avizul
ANR;
e) să menţină în perioada dintre efectuarea operaţiunilor de supraveghere şi inspecţie starea tehnică a navei,
condiţiile pentru navigaţia în siguranţă şi pentru protecţia mediului, condiţiile de muncă şi viaţă a echipajului
navelor;
f) să asigure în permanenţă echipajul de siguranţă;
g) să ambarce la bordul navelor numai personal navigant ale cărui documente de atestare a competenţei sunt
valabile pentru respectivul tip de navă;
h) să asigure comandantului posibilitatea să-şi îndeplinească atribuţiile şi să-şi respecte obligaţiile;
i) să raporteze manipulările ori transportul de substanţe periculoase, toxice sau nocive;
j) să nu permită plecarea în voiaj a navei în situaţia în care aceasta nu este în bună stare de navigabilitate din
toate punctele de vedere sau dacă echipajul nu îndeplineşte toate condiţiile legale.
Art. 67 Comandantul şi echipajele navelor sunt obligaţi să respecte avizele către navigatori privind
ordinea şi siguranţa navigaţiei în apele naţionale navigabile emise de ANR sau de căpităniile de port, care le
fac publice către cei interesaţi prin afişare, prin comunicare sau în formă electronică.
SECŢIUNEA 2: Reguli cu privire la sosirea şi manevra navelor în porturi
Art. 68 (1) Căpităniile de port efectuează controlul navelor care staţionează, operează sau fac escală
într-un port românesc, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care
România este parte.
(2) La sosirea navelor în port căpitănia portului verifică existenţa şi valabilitatea actelor, certificatelor şi
documentelor prevăzute la art. 40 şi eliberează permisul de intrare care reprezintă acceptul căpităniei de
intrare în port.
(3) La navele care sosesc din voiaje internaţionale controlul prevăzut la alin. (1) se poate efectua numai după
obţinerea liberei practici sanitare.
(4) În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul ANR se poate deplasa fără plată cu navele unităţilor aflate
sub autoritatea sau în subordinea ministerului.
Art. 69 Pe timpul staţionării în port navele trebuie să aibă la bord personalul minim necesar efectuării
în siguranţă a manevrelor.
16
 Art. 70 Căpitănia portului aprobă sau, după caz, dispune ancorarea, acostarea şi manevra navelor în
porturile, radele ori apele naţionale navigabile, precum şi schimbarea locului de ancorare sau acostare.
Art. 71 În toate cazurile de forţă majoră, sinistru, calamitate sau de interes general căpitanul portului
poate dispune navelor aflate în port ori în radă, echipajelor acestora, precum şi persoanelor care îşi desfăşoară
activitatea în port să participe la acţiunile având ca scop siguranţa navelor şi a infrastructurilor de transport
naval.
Art. 72 (1) Legarea navelor în porturi se face numai la instalaţiile portuare cu această destinaţie.
(2) Navele pot acosta sau ancora şi în alte locuri decât cele cu această destinaţie numai cu aprobarea căpităniei
de port.
Art. 73 (1) În maximum 12 ore de la sosirea unei nave maritime comandantul acesteia sau
reprezentantul său este obligat să depună la căpitănia portului declaraţia de sosire împreună cu certificatele şi
documentele şi, dacă este cazul, să solicite vizarea jurnalului de bord, a jurnalului de maşini şi a jurnalului
radiotelegrafic sau radiotelefonic. În acelaşi termen de vor depune şi eventualele proteste de mare sau rapoarte
privind evenimentele petrecute pe timpul voiajului până la sosirea în port.
(2) Depunerea certificatelor şi documentelor nu este obligatorie pentru navele în tranzit, care nu solicită liberă
practică şi al căror echipaj nu ia contact cu uscatul, precum şi pentru cele care remorchează, împing ori duc
cuplat alte nave şi care ating portul numai pentru a lăsa sau a lua nave din/în convoi şi pentru navele sosite în
port pentru adăpost ori în caz de forţă majoră.
Art. 74 (1) În cazul în care încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri sau îmbarcarea ori
debarcarea pasagerilor trebuie să înceapă înainte de termenul prevăzut la art. 73 alin. (1), depunerea actelor de
bord se va efectua înainte de începerea acestor operaţiuni.
(2) Se exceptează situaţiile de urgenţă, când căpitănia portului poate autoriza începerea operaţiunilor înainte
de depunerea actelor.
Art. 75 În cazul în care pe timpul voiajului nava a suferit avarii majore, comandantul este obligat să
raporteze despre acestea, la sosire, înainte de intrarea în port. Intrarea navei în port se va face numai cu
aprobarea expresă a căpitanului portului.
Art. 76 În cazul în care la intrarea în port la bordul navei se află o persoană decedată, comandantul
navei este obligat să anunţe căpitănia portului, care, împreună cu reprezentanţii instituţiilor abilitate, verifică
circumstanţele decesului şi semnează procesul-verbal de constatare.
SECŢIUNEA 3: Reguli de siguranţă pentru navele aflate în port, radă sau în navigaţie
Art. 77 (1) Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a
condiţiilor pentru navigaţia în siguranţă şi de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncă şi viaţă a echipajului
navei.
(2) Comandanţii navelor sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru evitarea oricărui pericol sau producerii de
avarii la nave şi la infrastructurile de transport naval.
(3) În cazul producerii unor evenimente sau accidente comandantul este obligat să anunţe imediat căpitănia
portului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4) În situaţia în care evenimentele sau accidentele se produc în timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare şi
au legătură cu aceste operaţiuni, comandantul navei va anunţa administraţia portului şi operatorul portuar.
Art. 78 Încărcarea navei se va face în conformitate cu cargoplanul prezentat autorităţilor, luându-se
toate măsurile pentru a nu depăşi pescajul maxim comunicat pentru locul de operare.
Art. 79 Pe timpul cât navele se află în port nu sunt permise lăsarea liberă a animalelor la bord,
efectuarea de lucrări cu foc deschis, lucrări de reparaţii care presupun imobilizarea navei în dană, probe la
motoarele principale sau lucrări care pot duce la poluarea mediului fără obţinerea unei autorizaţii prealabile
din partea căpităniei de port, emiterea de semnale fonice, luminoase sau fumigene neregulamentare,
manipularea substanţelor toxice şi periculoase fără respectarea reglementărilor specifice.
Art. 80 (1) ANR verifică modul de asigurare a condiţiilor minime de navigaţie în apele naţionale
navigabile şi în porturi, în ceea ce priveşte adâncimile, semnalizarea, instalaţiile de acostare şi altele
asemenea, şi, în cazul în care constată că există deficienţe, va informa despre aceasta administraţiile portuare
sau de căi navigabile responsabile, care sunt obligate să ia în timp util măsurile corespunzătoare.
(2) Administraţiile portuare şi de căi navigabile sunt obligate să pună la dispoziţie ANR şi căpităniilor de port
toate datele privind asigurarea condiţiilor minime de navigaţie.
Art. 81 Toate activităţile de cercetare ştiinţifică care se desfăşoară în apele naţionale navigabile, în
incinta portuară şi în rade, precum şi explorarea şi exploatarea mării sau a fundului mării pot fi făcute în
conformitate cu legislaţia în vigoare, cu avizul prealabil al ANR.
Art. 82 Operarea navelor şi depozitarea mărfurilor sau a altor materiale pe platformele portului, pe
cheiuri, maluri sau în alte locuri din porturi se fac fără a bloca sau stânjeni accesul în zonele respective, fără a
17
împiedica vizibilitatea semnelor şi semnalelor de navigaţie şi fără a pune în pericol siguranţa navelor şi a
infrastructurii.
Art. 83 (1) Este interzisă aruncarea resturilor de marfă sau a oricăror materiale de la bordul navelor în
apele naţionale navigabile.
(2) Predarea resturilor menajere, a gunoiului, apelor uzate, amestecurilor de hidrocarburi de la nave se face la
agenţii economici autorizaţi, sub supravegherea căpităniei portului, cu înregistrarea operaţiunii la uscat şi la
bord în registrele special destinate.
(3) Operaţiunile de buncherare la nave, precum şi cele cu mărfuri periculoase se fac cu autorizarea şi sub
supravegherea căpităniei portului.
Art. 84 (1) Este interzis scăldatul în zona portului, a ecluzelor şi a stăvilarelor.
(2) Pentru amenajarea şi funcţionarea de plaje, baze nautice şi de agrement este obligatoriu avizul căpităniei
portului.
Art. 85 Organizarea de serbări sau manifestări nautice de orice fel în porturile şi pe apele naţionale
navigabile se poate face numai cu autorizarea şi sub supravegherea căpităniei portului.
Art. 86 Pentru navele de pasageri îmbarcarea/debarcarea pasagerilor se face numai în porturi sau în
locuri special amenajate stabilite de administratorul portului sau al căii navigabile, împreună cu căpitănia
portului.
Art. 87 (1) În caz de forţă majoră navele pot ancora sau acosta în apele naţionale, în afara limitelor
radelor sau porturilor, cu obligativitatea comunicării în cel mai scurt timp la căpitănia portului a cauzelor
staţionării şi cu menţinerea permanentă a contactului radio.
(2) Efectuarea de operaţiuni portuare în locuri situate în afara limitelor porturilor se va realiza numai cu
aprobarea prealabilă a căpităniei portului.
Art. 88 În cazul în care pe o navă care arborează pavilion român aflată în marş are loc o naştere, o
căsătorie sau un deces, comandantul navei va efectua înregistrarea acestora în conformitate cu prevederile
legale privind actele de stare civilă.
Art. 89 (1) Navele maritime sub pavilion străin, pe timpul cât se află în porturile româneşti, sunt
supuse controlului statului portului - PSC.
(2) Modul de derulare a acestei activităţi de către personalul care participă la efectuarea controlului este
conform cu procedurile şi prevederile cuprinse în reglementările în vigoare şi în convenţiile internaţionale la
care România este parte.
(3) Navele sub pavilion român sunt supuse controlului statului de pavilion - FSC - în condiţiile legii. Pentru
navele de navigaţie interioară controlul se efectuează de regulă pe timpul cât navele se află în porturile/radele
româneşti, iar în urma controlului se eliberează un raport de inspecţie.
Art. 90 Comandanţii navelor care navighează în tranzit pe căile navigabile interioare au obligaţia de a
respecta reglementările în vigoare privind dirijarea şi supravegherea traficului fluvial, exploatarea navelor fără
echipaj, navigaţia convoaielor împinse şi de a transmite la căpităniile de port din zona prin care navighează
datele cu privire la navă şi încărcătură.
SECŢIUNEA 4: Reguli la plecarea navelor din port
Art. 91 (1) Navele aflate în porturi pot pleca în voiaj numai după obţinerea permisului de plecare
eliberat de căpitănia de port.
(2) Permisul de plecare se eliberează cu condiţia ca nava să fi obţinut, după caz, acceptul de la toate
autorităţile competente, să depună permisul de intrare în port completat cu toate datele referitoare la
operaţiunile de încărcare/descărcare efectuate de navă şi un exemplar vizat de vamă al manifestului mărfurilor
şi să ridice certificatele şi documentele navei.
(3) După obţinerea permisului de plecare navele pot începe manevra de plecare numai cu aprobarea centrelor
de supraveghere, management şi dirijare a traficului naval sau a căpităniei portului, după caz.
(4) Pentru navele fluviale care efectuează voiaje între porturile româneşti regulile privind sosirea şi plecarea
acestora în şi din porturi se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
Art. 92 Comandantul navei care, după ce a primit actele de plecare, prelungeşte staţionarea navei în
port mai mult de 24 de ore trebuie să le depună din nou la căpitănia portului, unde vor rămâne până la plecarea
efectivă, când se va face menţiune pe permisul de plecare despre această întârziere.
Art. 93 La solicitare sau din oficiu, după caz, căpităniile de port vor constata prin procese-verbale şi
vor elibera la cerere certificate, duplicate sau copii de pe acestea, în situaţiile când există sesizări cu privire la:
a) avarii la navă, marfă, cheiuri şi instalaţii portuare;
b) întârzieri în operaţiuni, timp nefavorabil, cazuri de forţă majoră;
c) eventuale accidente navale, precum şi poluări; d) avarii ale sistemului de semnalizare al portului.

18
 Art. 94 (1) Pentru prestaţiile efectuate cu privire la operaţiunile de dirijare, supraveghere şi control, cât
şi pentru alte prestaţii ANR percepe tarifele stabilite prin dispoziţiile legale.
(2) Pentru creanţele ANR al căror debitor este armatorul unei nave căpităniile de port au dreptul de a refuza
eliberarea documentelor navei şi a permisului de plecare până la plata efectivă a acestora sau până la
depunerea unor garanţii suficiente.
Art. 95 (1) Interdicţia de plecare a navei operează din momentul depunerii de către navă sau agentul
acesteia a avizului de plecare.
(2) Căpităniile vor reţine documentele navelor la solicitarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări,
în condiţiile legii.
(3) Nava cu actele la bord şi gata de plecare nu mai poate fi reţinută. Se consider ă c ă nava este gata de plecare
din momentul în care comandantul are la bord certificatele şi documentele navei, precum şi permisul de
plecare, eliberate de căpitănia portului.
SECŢIUNEA 5: Reguli cu privire la asistenţa şi salvarea pe mare. Recompensa de salvare
Art. 96 Activitatea de căutare şi salvare în apele naţionale navigabile se desfăşoară sub coordonarea
ANR.
Art. 97 (1) În marea teritorială şi în porturile maritime activitatea de căutare şi salvare este coordonată
de centrul de coordonare organizat în cadrul ANR.
(2) Coordonarea operaţiunilor de intervenţie în caz de evenimente, sinistru sau calamităţi naturale pe căile
navigabile interioare şi în porturile situate pe acestea revine căpitanului-şef al portului din zonă.
Art. 98 (1) Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de căutare şi salvare prevăzute la art. 97,
ANR va elabora planurile şi instrucţiunile privind conducerea acestor activităţi.
(2) Planurile şi instrucţiunile de conducere prevăzute la alin. (1) se aprobă de minister.
Art. 99 (1) În conformitate cu planurile şi instrucţiunile de conducere a activităţilor de căutare şi
salvare a persoanelor, navelor şi aeronavelor, prevăzute la art. 98, ANR va face publice frecvenţele şi staţiile
radio, precum şi numerele de telefon la care se recepţionează apelurile de urgenţă.
(2) ANR va încheia protocoale de lucru cu toate instituţiile şi agenţii economici care prin activitatea, dotările
şi atribuţiile lor pot asigura desfăşurarea în condiţii de eficienţă maximă a operaţiunilor şi a exerciţiilor de
căutare şi salvare, acestea având obligaţia să participe în orice situaţie la astfel de activităţi potrivit legii.
(3) Asistenţa şi salvarea persoanelor, navelor şi aeronavelor, aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale
navigabile, se desfăşoară în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte.
Art. 100 (1) În timpul desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare care se desfăşoară în marea
teritorială sau în porturile maritime dispoziţiile directorului general al ANR, ale reprezentanţilor acestuia şi ale
operatorilor din centrul de coordonare sunt obligatorii pentru toţi cei implicaţi.
(2) În afara celor cu care a încheiat protocoale de lucru potrivit art. 99 alin. (2), directorul general al ANR
poate dispune participarea la activităţile de căutare şi salvare a tuturor navelor, instituţiilor şi agenţilor
economici care desfăşoară activităţi de transport naval în zona de desfăşurare a acestor operaţiuni.
Art. 101 (1) Operaţiunile de căutare şi salvare pe căile navigabile se desfăşoară în coordonarea
căpităniei portului în a cărei zonă de jurisdicţie a avut loc evenimentul.
(2) În timpul desfăşurării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) căpitanul portului poate dispune participarea la
operaţiuni a tuturor navelor, instituţiilor şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi de transport naval,
care se află în zonă. Dispoziţiile căpitanului portului sunt obligatorii.
Art. 102 Modalităţile de desfăşurare a activităţilor de căutare şi salvare, conservarea şi valorificarea
bunurilor salvate şi recuperarea cheltuielilor aferente se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu
prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Art. 103 Activităţile de intervenţie, salvare, prevenire şi eliminare a efectelor poluării apelor naţionale
navigabile de către nave sunt coordonate de ANR prin centrul de coordonare înfiinţat în cadrul acestei
instituţii, atunci când poluarea are loc în marea teritorială şi în porturile maritime, şi prin căpităniile de port în
a căror zonă de jurisdicţie a avut loc evenimentul, în cazul în care poluarea s-a produs pe căile navigabile
interioare şi în porturile situate pe acestea.
Art. 104 (1) În timpul operaţiunilor prevăzute la art. 103 directorul general al ANR şi, respectiv,
căpitanul de port pot dispune tuturor unităţilor care deţin mijloacele necesare să participe la aceste acţiuni.
(2) Dispoziţiile directorului general al ANR şi, respectiv, ale căpitanului de port sunt obligatorii.
Art. 105 Modul de desfăşurare a activităţilor de prevenire, salvare, intervenţie şi eliminare a efectelor
poluării, conservare a bunurilor, precum şi recuperarea cheltuielilor aferente activităţilor de depoluare şi de
limitare şi eliminare a efectelor poluării se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu convenţiile
internaţionale la care România este parte.
19
 SECŢIUNEA 6: Scoaterea navelor scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile
Art. 106 Navele eşuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naţionale constituie pericole
pentru siguranţa navigaţiei.
Art. 107 (1) În cazul scufundării sau eşuării unei nave, căpitănia de port în a cărei zonă de jurisdicţie a
avut loc accidentul va solicita proprietarului sau armatorului navei luarea tuturor măsurilor în vederea
ranfluării sau dezeşuării navei.
(2) În funcţie de zona unde a avut loc evenimentul şi de gravitatea pericolului pe care îl prezintă nava eşuată
sau scufundată pentru navigaţie, căpitanul portului va stabili şi va notifica proprietarului sau armatorului navei
termenul limită de începere a lucrărilor, care nu va depăşi 60 de zile de la data notificării.
Art. 108 În cazul în care proprietarul sau armatorul navei nu ia măsurile necesare privind dezeşuarea
sau ranfluarea navei, căpitanul portului va solicita administraţiei portuare sau de căi navigabile în a cărei zonă
de jurisdicţie se află nava să efectueze aceste operaţiuni.
Art. 109 În cazuri excepţionale, când administraţia portuară sau de căi navigabile este în imposibilitate
să efectueze aceste operaţiuni sau când nava s-a scufundat ori a eşuat într-un loc din afara zonelor de
jurisdicţie ale administraţiilor portuare şi de căi navigabile, căpitănia de port poate lua toate măsurile ce se
impun în vederea ranfluării sau dezeşuării.
Art. 110 În toate cazurile acţiunile de ranfluare sau dezeşuare se desfăşoară sub coordonarea
căpităniilor de port. Dispoziţiile căpitanului de port sunt obligatorii pentru toţi cei implicaţi.
Art. 111 Modul de derulare a acţiunilor, precum şi modul de conservare şi valorificare a navelor şi
bunurilor ranfluate sau dezeşuate şi de recuperare a cheltuielilor aferente acestor operaţiuni sunt stabilite de
legislaţia în vigoare şi de convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 112 Navele abandonate sau părăsite în apele naţionale navigabile al căror proprietar este
necunoscut şi rămâne necunoscut după efectuarea tuturor demersurilor legale pentru cunoaşterea acestuia se
valorifică în condiţiile legii.
SECŢIUNEA 7: Controlul statului pavilionului
Art. 113 ANR are dreptul şi obligaţia de a controla şi de a monitoriza toate navele care arborează
pavilion român în ceea ce priveşte respectarea de către acestea a reglementărilor naţionale în vigoare şi a
prevederilor convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la siguranţa construcţiei navei,
standardele tehnice şi dotarea nave-lor, valabilitatea actelor de naţionalitate şi a celorlalte documente şi
certificate obligatorii, la echipajul minim de siguranţă şi la competenţele profesionale ale echipajului de la
bord, la respectarea cerinţelor privind prevenirea poluării mediului şi a celor privind condiţiile de viaţă şi
muncă la bordul navei.
Art. 114 (1) Acţiunile de control şi monitorizare se desfăşoară de experţi specializaţi din cadrul ANR
şi desemnaţi în acest sens de către directorul general al ANR.
(2) Acţiunile prevăzute la art. 113 se desfăşoară pentru navele care arborează pavilion român, când se află atât
în apele naţionale navigabile, cât şi în afara acestora.
Art. 115 Sistemul de efectuare a acţiunilor de control şi monitorizare, precum şi măsurile ce se iau de
către ANR în cazurile în care navele care arborează pavilion român nu respectă regulile prevăzute la art. 113
sunt cele prevăzute în legislaţia română în vigoare şi în convenţiile internaţionale la care România este parte.
SECŢIUNEA 8: Controlul statului portului
Art. 116 ANR are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arborează pavilion străin în ceea ce
priveşte modul de respectare a convenţiilor internaţionale la care România este parte, pe timpul cât acestea
navighează în apele naţionale navigabile.
Art. 117 Controlul se efectuează de experţi specializaţi din cadrul ANR şi desemnaţi în acest sens de
către directorul general al ANR.
Art. 118 Controalele se vor desfăşura indiferent de pavilionul pe care îl arborează nava şi indiferent
dacă statul de pavilion a ratificat sau nu convenţiile internaţionale la care România este parte şi ale căror
cerinţe fac obiectul controlului statului portului.
Art. 119 În cazul în care se constată deficienţe şi în funcţie de gravitatea acestora, ANR, prin
căpităniile de port, poate lua următoarele măsuri, până la remedierea defecţiunilor constatate:
a) să interzică intrarea navei în port;
b) să interzică plecarea din port şi, după caz, să oprească operaţiunile de încărcare/descărcare a navei.
Art. 120 Sistemul de desfăşurare a controlului statului portului şi măsurile ce se iau împotriva navelor
la care se constată deficienţe sunt stabilite de legislaţia în vigoare şi de prevederile convenţiilor internaţionale
la care România este parte.
SECŢIUNEA 9: Reguli cu privire la activitatea de pilotaj şi remorcaj

20
 Art. 121 Ministerul stabileşte, la propunerea ANR, zonele în care serviciile de siguranţă sunt
obligatorii.
Art. 122 (1) Pilotarea navelor se face cu mijloace specializate de către persoane calificate şi autorizate
în acest sens, denumite în continuare piloţi, în baza buletinului de pilotaj, avizat de căpitănia portului.
(2) Pilotul trebuie să fie cetăţean român şi să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se
asigură pilotajul navei, eliberat de ANR.
(3) Din punct de vedere al brevetării şi certificării, piloţii se supun aceluiaşi regim ca şi personalul navigant.
Art. 123 (1) Nava aflată în manevră va fi în permanentă legătură cu căpitănia portului, informând
asupra începerii, condiţiilor derulării şi finalizării manevrei, precum şi asupra producerii oricărui incident sau
eveniment.
(2) În caz de eveniment pilotul va depune la căpitănia portului un raport scris în acest sens.
(3) Pilotul nu este răspunzător de incidentele sau accidentele produse în timpul manevrei, cu excepţia
cazurilor în care acestea s-au produs ca urmare a informaţiilor incomplete sau incorecte pe care le-a furnizat
comandantului navei.
Art. 124 (1) Comandantul navei poate refuza un pilot din motive bine justificate, cum ar fi: oboseală,
stare de ebrietate sau alte cauze care ar putea afecta siguranţa navei.
(2) Solicitarea de schimbare a pilotului se face la căpitănia portului de către comandantul navei, care va
informa totodată şi agenţia de pilotaj.
Art. 125 (1) În porturile maritime româneşti remorcajul sau asistenţa cu remorchere la manevre este
obligatorie pentru tancuri, nave ce transportă mărfuri periculoase şi pentru toate celelalte nave cu un tonaj
registru net mai mare de 1.000.
(2) Modul de desfăşurare a activităţilor de pilotaj, remorcaj şi asistenţă cu remorchere la manevre se
reglementează prin regulamentele de exploatare şi funcţionare a porturilor.
Art. 126 (1) Comandanţii remorcherelor şi marinarii-legători execută dispoziţiile primite de la
comandantul navei prin pilot.
(2) În cazul manevrei "la ureche" cu nava fluvială fără propulsie, conducerea manevrei şi răspunderea asupra
acesteia revin comandantului remorcherului/împingătorului.
Art. 127 Comandantul navei va efectua manevrele astfel încât acţiunea propulsorului sau orice alt
rezultat al mane-vrei să nu producă avarii altor nave sau infrastructurii, suprastructurii şi instalaţiilor portuare.
Art. 128 În cazul în care se foloseşte manevra de împingere, locul de acţiune al remorcherului asupra
navei va fi stabilit de comandantul navei împinse, care îşi asumă întreaga răspundere pentru avariile produse
din cauza alegerii unui loc de sprijin necorespunzător.
Art. 129 Remorcherele vor părăsi nava numai după ce aceasta a fost acostată şi legată în siguranţă la
cheu şi numai cu acordul comandantului navei.
Art. 130 Remorcherele nu vor elibera parâmele/cablurile de legătură cu navele remorcate sau pe care
le manevrează, înainte ca aceste nave să fie ancorate sau acostate în siguranţă.
Art. 131 (1) Centrul de coordonare a traficului sau căpitănia de port, după caz, poate cere întreruperea
remorcajului în curs pentru acordarea de asistenţă altei nave sau pentru a preveni alte pericole asupra portului,
numai dacă această cerinţă nu generează pericole mai mari decât acestea pentru nava remorcată, determinate
de lipsa remorcajului sau a asistenţei.
(2) Remorcherul care a părăsit manevra în aceste circumstanţe nu va fi răspunzător pentru nici o pierdere,
avarie, prejudiciu sau întârziere cauzată navei remorcate, ca o consecinţă a acestui fapt.
Art. 132 Pescuitul, instalarea de garduri, plase, cârlige, unelte fixe sau altele asemenea sunt interzise în
limitele porturilor, în rade, canale de acces, şenale navigabile şi în toate locurile în care s-ar stânjeni navigaţia.
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 133 ANR eliberează certificate privind menţiunile cuprinse în registrele matricole sau de evidenţă
la cererea celor interesaţi.
Art. 134 Situaţiile particulare privind evidenţa şi înmatricularea navelor, personalul navigant, precum
şi supravegherea şi controlul navigaţiei, care nu sunt prevăzute în prezentul regulament, vor fi reglementate
prin decizie a directorului general al ANR.
PRIM-MINISTRU, ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează: p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei,
Ileana Tureanu, secretar de stat

21
 HOTĂRÂRE nr. 452 din 18 aprilie 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic 1
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 282 din data de 23 aprilie 2003
În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1 Prezenta hotărâre stabileşte condiţiile de desfăşurare a activităţii de agrement nautic în apele
naţionale navigabile, în scopul asigurării protecţiei şi securităţii turiştilor şi al protejării mediului ambiant.
Art. 2 În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a) agrement nautic - activităţile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu echipamente specifice şi/sau cu
ambarcaţiuni de agrement nautic în apele naţionale navigabile;
b) ambarcaţiune de agrement nautic - orice ambarcaţiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, al c ărei
corp are o lungime de la 2,5 m până la 24 m, măsurată conform standardelor armonizate aplicabile, şi care este
destinată să fie utilizată în scopuri sportive şi recreative;
c) zonă de agrement nautic - aria delimitată vizibil, formată dintr-o suprafaţă de teren situată pe malul unei ape
navigabile, destinată amplasării echipamentelor şi ambarcaţiunilor de agrement nautic şi lansării acestora la
apă, şi luciul de apă adiacent acesteia, delimitat prin balize de restul apei navigabile, destinat practicării
agrementului nautic;
d) titularul zonei de agrement nautic - persoana fizică sau juridică deţinătoare, în condiţiile legii, a dreptului de
folosinţă asupra terenului şi suprafeţei de apă din componenţa unei zone de agrement nautic, care este
autorizată să organizeze activităţi de agrement nautic, singură ori în cooperare cu alte persoane fizice sau
juridice autorizate pentru desfăşurarea acestei activităţi.

CAPITOLUL II: Condiţii de desfăşurare a activităţii de agrement nautic

Art. 3 (1) Activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic, stabilite
în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement stabilite de primari, cu
avizul Ministerului Turismului, al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne şi cu
consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului şi federaţiilor sportive de specialitate, la
solicitarea titularului zonei respective.
(2) Stabilirea zonelor de agrement nautic se va face cu respectarea următoarelor reguli de bază:
a) turiştii aflaţi la odihnă să nu fie supuşi riscului de accidente, îmbolnăviri sau disconfortului pe plajă, în apă
ori în incinta unor structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică sau agrement;
b) să nu fie amplasate în zonele protejate sau în cele de protecţie;
c) amplasamentul zonelor de agrement nautic va fi delimitat prin mijloace de marcare vizibile, iar culoarele de
lansare la apă şi limitele zonei de agrement nautic cu balize, prin grija titularului acestei zone;
d) zona de agrement nautic trebuie să dispună de post de salvare şi post de prim ajutor, organizate în condiţiile
legii.
(3) Persoanelor care înoată în apele navigabile le este interzis accesul în perimetrul destinat navigaţiei
ambarcaţiunilor de agrement nautic.
(4) În zonele de agrement nautic au acces numai ambarcaţiunile de agrement nautic, astfel cum sunt definite la
art. 2 lit. b).
Art. 4 (1) Pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic cu scop lucrativ titularul zonei de
agrement nautic trebuie să deţină certificat de autorizare turistică şi autorizaţie de funcţionare.
(2) Certificatul de autorizare turistică se eliberează de Ministerul Turismului, în baza documentaţiei depuse de
solicitant.
(3) Criteriile, condiţiile, precum şi procedura de eliberare a certificatului de autorizare turistică se aprobă prin
ordin al ministrului turismului, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, în
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(4) Autorizaţia de funcţionare se eliberează de către primării, în baza documentaţiei depuse de solicitant.
Art. 5 Persoanele fizice posesoare de ambarcaţiuni de agrement nautic folosite în interes personal
trebuie să facă dovada deţinerii legale a acestora şi a deţinerii certificatului de capacitate pentru conducătorul

1
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 282 din data de 23 aprilie 2003

22
ambarcaţiunii de agrement nautic, să le utilizeze numai în zonele balizate şi să respecte regulile stabilite prin
prezenta hotărâre.
Art. 6 Activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai între orele 7,00-20,00 în timpul
sezonului turistic, respectiv 7,00-18,00 în extrasezon şi în condiţii meteorologice favorabile. În caz de condiţii
meteorologice nefavorabile titularul zonei de agrement nautic este obligat să semnalizeze aceasta şi să
întrerupă activitatea până la restabilirea condiţiilor meteorologice favorabile.

CAPITOLUL III: Autorizarea ambarcaţiunilor de agrement nautic

Art. 7 (1) Categoriile de ambarcaţiuni de agrement nautic care au acces în zona de agrement nautic,
normele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească, condiţiile de înmatriculare şi de autorizare, normele
privind încadrarea cu personal navigant a ambarcaţiunilor de agrement nautic, precum şi normele de
certificare/brevetare a acestuia se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(2) Ambarcaţiunile de agrement nautic propulsate prin forţa umană nu necesită autorizare.
Art. 8 Criteriile privind amenajarea, echiparea şi dotarea zonelor de agrement nautic, precum şi
regulile privind desfăşurarea activităţii în acestea se aprobă prin ordin al ministrului turismului, cu avizul
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, în termen de 60 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL IV: Controlul activităţii de agrement nautic

Art. 9 Controlul activităţii de agrement nautic se realizează de:
a) Ministerul Turismului - cu privire la deţinerea certificatului de autorizare turistică, respectarea exactităţii
amplasamentelor zonelor de agrement nautic şi a prevederilor ordinului menţionat la art. 8;
b) Ministerul Sănătăţii şi Familiei - cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare;
c) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin Autoritatea Navală Română, după caz, - cu
privire la existenţa şi menţinerea în bună stare a balizării, respectarea interdicţiei privind desfăşurarea
activităţii pe timp nefavorabil şi în afara orelor prevăzute la art. 6, respectarea limitelor perimetrului destinat
navigaţiei de agrement, precum şi a prevederilor ordinului menţionat la art. 7 alin. (1);
d) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului - cu privire la respectarea prevederilor legale referitoare la:
delimitarea şi regimul zonelor de protecţie a surselor de apă şi a ariilor naturale protejate, protecţia calităţii
apei, a aerului şi a solului, precum şi nivelurile de zgomot;
e) Ministerul de Interne - cu privire la respectarea reglementărilor privind regimul de frontieră;
f) persoane împuternicite de primari - cu privire la deţinerea autorizaţiei de funcţionare şi respectarea
amplasamentelor zonelor de agrement nautic.

CAPITOLUL V: Răspunderi şi sancţiuni

Art. 10 Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) desfăşurarea de către persoane fizice sau juridice a activităţii de agrement nautic în afara zonelor legal apro-
bate;
b) lipsa balizajelor, a semnalelor plutitoare şi a semnalelor vizuale;
c) nerespectarea măsurilor de prevenire a disconfortului fonic;
d) utilizarea de ambarcaţiuni neautorizate şi de personal necalificat sau fără documente legale;
e) nerespectarea dreptului de folosinţă publică a culoarelor de lansare la apă;
f) nerespectarea uneia sau a mai multor reguli de desfăşurare a activităţilor de agrement nautic stabilite prin
ordinul prevăzut la art. 8;
g) depăşirea limitelor perimetrului zonei de agrement nautic;
h) accesul înotătorilor în perimetrul destinat navigaţiei ambarcaţiunilor de agrement nautic;
i) nerespectarea normelor de siguranţă a navigaţiei şi de prevenire a poluării mediului acvatic, aerului şi
solului;
j) desfăşurarea de către persoane fizice sau juridice a activităţii de agrement nautic fără să deţină certificat de
autorizare turistică sau autorizaţie de funcţionare.
Art. 11 (1) Contravenţiile se sancţionează după cum urmează:
a) faptele prevăzute la art. 10 lit. a) - e), i) şi j), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;
b) faptele prevăzute la lit. f), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
c) faptele prevăzute la lit. g) şi h), cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(2) Amenda se aplică şi persoanelor juridice.
23
 Art. 12 Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de personalul de specialitate împuternicit al
Ministerului Turismului, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei, prin Autoritatea Navală Română, după caz, al Ministerului Sănătăţii şi Familiei,
Ministerului de Interne, de către persoane împuternicite de primar, potrivit competenţelor prevăzute la art. 9.
Art. 13 (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 10 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-
verbal ori de la data comunicării acestuia, după caz, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 11 alin.
(1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Art. 14 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă pct. 5 al art. 2 din Hotărârea
Guvernului nr. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a activităţii de agrement în staţiunile turistice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 11 iunie 2001.
PRIM-MINISTRU, ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează: Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Miron Tudor Mitrea
Ministrul apelor şi protecţiei mediului, Petru Lificiu
Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmâncă
Ministrul sănătăţii şi familiei, Daniela Bartoş
Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu

HOTĂRÂRE nr. 1021 din 10 septembrie 2002

pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor de salvare şi a posturilor de prim ajutor pe plaje şi
în ştranduri
În temeiul art. 107 din Constituţie, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. Se aprobă Normele privind organizarea posturilor de salvare şi a posturilor de prim ajutor pe
plaje şi în ştranduri, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) nemarcarea locurilor de îmbăiere conform normelor prevăzute la art. 1;
b) neaplicarea măsurilor de interzicere a îmbăierii pe timp nefavorabil;
c) neasigurarea curăţeniei pe plaje şi în ştranduri;
d) neinformarea, prin afişaj, a publicului asupra condiţiilor de îmbăiere;
e) neasigurarea posturilor de salvare pe plaje sau în ştranduri;
f) neorganizarea activităţii de prim ajutor pe plaje şi în ştranduri.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi d) se sancţionează cu amendă de la 20.000.000 lei la
50.000.000 lei, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite din cadrul
Ministerului Turismului, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei şi Ministerului Administraţiei Publice.
(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.
(5) Amenda se aplică şi persoanelor juridice.
Art. 3. Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data public ării ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 4. Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri orice alte reglementări contrare îşi încetează
aplicabilitatea.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează: Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Miron Tudor Mitrea
Ministrul sănătăţii şi familiei, Daniela Bartoş
p. Ministrul administraţiei publice, Ionel Fleşariu, secretar de stat

ANEXĂ: NORME din 10 septembrie 2002, privind organizarea posturilor de salvare şi a posturilor de
prim ajutor pe plaje şi în ştranduri

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

24
1.1. Prezentele norme au ca scop stabilirea măsurilor necesare pentru salvarea persoanelor aflate în pericol de
înec şi pentru prevenirea oricăror accidente de acest fel pe plaje, în ştranduri şi în alte locuri organizate pentru
îmbăiere, aflate pe litoralul maritim şi pe apele interioare naturale sau amenajate.
1.2. În sensul prezentelor norme:
a) prin plajă se înţelege porţiunea de teren sau fâşia de coastă adiacentă mării, râurilor, lacurilor sau oric ărei
alte ape, acoperită de nisip sau pietriş, utilizată pentru băi de soare şi de apă;
b) prin ştrand se înţelege locul amenajat pentru băi de soare sau de apă la malul unei ape naturale sau al unui
bazin artificial, cuprinzând o plajă şi locul respectiv pentru îmbăiere.
1.3. Agenţii economici sau autorităţile publice care au în administrare plaje sau ştranduri, direct ori prin
concesionare sau subconcesionare, au obligaţia să înfiinţeze posturi de salvare şi posturi de prim ajutor
medical.
Încadrarea cu personal şi dotarea cu aparatură şi medicamente a posturilor de prim ajutor medical se fac în
conformitate cu baremurile Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi cu specificul cazurilor de accidente pe plaje -
înec, infarct miocardic, insolaţie, reanimare şi altele.
Pentru amenajarea şi funcţionarea de ştranduri publice şi plaje în limitele posturilor - în radă şi pe maluri - este
obligatoriu avizul căpităniei portului respectiv.

CAPITOLUL II: Măsuri generale pentru prevenirea accidentelor

2.1. Marcarea plajelor ca şi a locurilor de baie ale acestora, precum şi a ştrandurilor se face în funcţie de
configuraţia locului, prin mijloace vizuale, costiere şi plutitoare.
Marcarea adâncimilor apei se face cu mijloace plutitoare de forma geamandurilor, de culoare portocalie,
lestate cu greutăţi din beton şi plasate la intervale de maximum 50 m. Pe corpul flotorului se marchează cu
vopsea neagră cifra corespunzătoare adâncimii pe care o indică.
2.2. În cazul în care apa are o adâncime uniformă, geamandurile se ancorează spre larg, pe linia adâncimii de
1,50 m la plajele pentru adulţi şi a celei de 0,70 m la plajele pentru copii. La plajele pentru copii geamandurile
se leagă între ele prin saule susţinute cu bucăţi de plută, care îngrădesc locul de îmbăiere respectiv.
În cazul în care adâncimea variază, geamandurile se ancorează la distanţe mai mici de 50 m, astfel încât să se
poată delimita cât mai exact linia adâncimii de 1,50 m şi, respectiv, de 0,70 m.
Obstacolele de pe fundul apei, gropile sau pragurile se marchează şi se înconjoară cu balize.
2.3. Porţiunile de plajă unde este interzisă intrarea în apă pentru înot se semnalează publicului prin panouri
amplasate pe mal, de formă pătrată, cu latura de 0,60 m, vopsite în culoare albastru deschis în jumătatea
inferioară, cu un chenar roşu de 5 cm având o bandă roşie în diagonală, iar în interior fiind desenat un înot ător
în poziţie orizontală.
2.4. Atunci când condiţiile hidrometeorologice permit îmbăierea, se arborează pe catarg, vizibil pe toată
întinderea plajei sau a ştrandului, ori în mai multe locuri un pavilion alb de formă dreptunghiulară cu
dimensiunile minime de 1 x 0,70 m.
Când îmbăierea este interzisă - apă rece, valuri, curenţi, poluare -, pe acelaşi catarg se arborează un pavilion
de culoare albastră, având aceleaşi dimensiuni.
În situaţia în care îmbăierea este interzisă, personalul salvator va patrula pe plajă, la linia apei, interzicând
intrarea în apă a publicului.
2.5. Pe plaje şi în ştranduri se afişează pe panouri, în mod vizibil, instrucţiuni privind: permisiunea de intrare
în apă, interdicţia de a se depăşi o anumită linie, folosirea diferitelor mijloace plutitoare şi altele. În locurile
frecventate de turişti străini inscripţiile respective se scriu în 2-3 limbi de circulaţie internaţională.
De asemenea, se vor instala indicatoare spre cel mai apropiat post de salvare şi de prim ajutor.
2.6. În funcţie de dimensiunile şi de periculozitatea pe care le prezintă adâncimile şi natura fundului apei,
acestea se împart în sectoare aflate sub supravegherea personalului autorizat de căpitănia portului în a cărei
rază teritorială se află să deservească plaja sau ştrandul respectiv.
2.7. În scopul prevenirii apariţiei şi răspândirii focarelor epidemice autorităţile sanitare organizează acţiuni de
control al stării igienico-sanitare a plajelor şi ştrandurilor, precum şi al calităţii apei, la intervalele stabilite
prin reglementările emise de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. La cererea unităţii sau a autorităţii care
administrează plajele ori ştrandurile pot fi organizate, contra cost, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, acţiuni de
control suplimentare.
2.8. Pentru a se evita producerea de accidente prin tăiere, înţepare, lovire, agentul economic sau autoritatea
care administrează plaja ori ştrandul asigură îndepărtarea corpurilor ascuţite şi dure - cioburi, sticle sparte,
sârmă, pietre, lemn, bucăţi de metal - de pe plajă sau de pe fundul apei de îmbăiere.

CAPITOLUL III: Organizarea activităţii de salvare

25
3.1. Pe fiecare plajă sau în fiecare ştrand se organizează unul sau mai multe posturi de salvare, având obliga ţia
să prevină producerea accidentelor şi să intervină pentru salvarea persoanelor aflate în pericol de înec.
Posturile de salvare sunt conduse de un responsabil autorizat de căpitănia portului în a cărei rază teritorială se
află şi sunt dotate cu mijloacele prevăzute în prezentele norme.
3.2. Fiecare post de salvare este dotat cu un număr de bărci rapide sau şalupe, capabile să asigure salvarea pe
plajă sau în ştrand, dar nu mai puţin de o barcă pentru 250 m de mal.
În fiecare barcă sau şalupă de salvare se află de regulă 2 salvatori, dintre care unul asigură manevra bărcii sau
a şalupei, iar celălalt scoate victima din apă şi dă primul ajutor.
3.3. Bărcile de salvare care încadrează sectoarele de plajă se dotează cu echipament corespunzător pentru
deplasare şi salvare: rame, vâsle, căngi, colaci de salvare cu saulă de 25 m, ancoră de saulă, gheară de pisică,
iapol, portavoce, fluier, precum şi cu câte o saulă de 100 m lungime, necesară readucerii salvatorului cu
persoana salvată la bord sau la mal.
3.4. Bărcile de salvare se vopsesc în culoare albă şi, în afară de însemnele de înmatriculare, mai au înscrise în
ambele borduri cuvântul SALVARE, respectiv SALVAMAR, cu litere vizibile, de culoare albastră. Înălţimea
literelor nu va fi mai mică de 20 cm.
3.5. Este interzisă îmbarcarea în ambarcaţiuni de salvare a altor materiale decât cele necesare operaţiunii de
salvare ori a altor persoane decât cele care compun echipajul permanent sau cel voluntar din echipa postului
de salvare respectiv.
3.6. În fiecare dimineaţă responsabilii posturilor de salvare controlează buna stare de navigabilitate a bărcilor
de salvare şi dotarea lor cu echipamentul de navigaţie şi salvare şi efectuează sondaje ale apei, pentru a
verifica dacă ancorarea geamandurilor este asigurată la depărtarea şi adâncimile necesare menţionate la pct.
2.2.
3.7. Responsabilii posturilor de salvare instruiesc personalul de salvare pentru ca bărcile de salvare să circule
în afara aliniamentului geamandurilor, la o distanţă de 5-10 m, astfel încât să poată interveni imediat în caz de
pericol de înec. Pe timpul cât personalul de salvare se află pe poziţie va supraveghea sectorul încredinţat,
atenţionându-i prin fluier pe înotătorii care depăşesc linia geamandurilor şi acţionând pentru aducerea lor
înapoi.
3.8. Este interzis ca în cadrul operaţiunilor de salvare să se ia la bord materiale sau obiecte înainte de a se fi
salvat fiinţele omeneşti aflate în pericol.
3.9. Personalul de salvare se recrutează din persoane în perfectă stare de sănătate atestată medical şi fără
infirmităţi. Vârsta personalului salvator trebuie să se încadreze între 18 şi 35 de ani.
Angajarea salvatorilor se face după verificarea de către căpitănia portului în a cărei rază teritorială se află a
cunoştinţelor marinăreşti şi a celor de acordare a primului ajutor.
3.10. Pe timp călduros echipamentul salvatorului se compune din: pantaloni scurţi din doc de culoare albastru-
marin închis, maiou alb având imprimat pe el inscripţia SALVARE, respectiv SALVAMAR, pălărie din doc
de culoare albă, fluier şi vestă sau centură de salvare. Portul vestei sau al centurii de salvare este obligatoriu pe
timpul serviciului în barcă.

CAPITOLUL IV: Organizarea activităţii de prim ajutor

4.1. În funcţie de întinderea plajei sau a ştrandului şi de afluenţa vizitatorilor se organizează unul sau mai
multe posturi de prim ajutor, având sarcina să dea primul ajutor medical persoanelor accidentate sau celor
salvate din apă.
Postului de prim ajutor i se va asigura un sediu uşor accesibil, cu spaţiu corespunzător necesităţilor.
4.2. În perioada sezonului estival pe litoralul Mării Negre, în raport cu specificul şi cu frecvenţa cazurilor de
accidente pe plajă, se pot detaşa medici la unităţile sanitare care au structuri de primire a urgenţelor, cu avizul
Ministerului Sănătăţii şi Familiei, la cererea direcţiei de sănătate publică. Locul de desfăşurare a activităţii
medicilor detaşaţi pentru acordarea serviciilor medicale de prim ajutor se stabileşte de unitatea sanitară la care
au fost detaşaţi, la propunerea direcţiei de sănătate publică.
4.3. Sediile posturilor de prim ajutor se marchează cu pavilioane albe având desenată "crucea vieţii".
4.4. Posturile de prim ajutor trebuie să aibă asigurată o legătură rapidă cu staţia de salvare locală, prin sta ţii de
radioemisie-recepţie, pentru preluarea cazurilor grave.
4.5. La plajele sau în ştrandurile de dimensiuni mici, cu afluenţă redusă de vizitatori, postul de salvare şi cel
de prim ajutor pot fi comasate sub conducerea unui singur responsabil.

CAPITOLUL V: Dispoziţii comune

5.1. Agenţii economici sau autorităţile care administrează plajele şi ştrandurile au următoarele obligaţii:
a) să asigure funcţionarea în bune condiţii a posturilor de salvare şi de prim ajutor;
26
b) să faciliteze accesul pe plaje sau în ştranduri până la posturile de salvare şi de prim ajutor, în mod gratuit, al
vehiculelor şi al personalului serviciului de salvare şi al organelor căpităniei portului;
c) să interzică personalului posturilor de salvare să folosească bărcile de salvare pentru plimbări cu vizitatorii,
pentru pescuit şi alte asemenea activităţi, acestea fiind destinate numai pentru prevenirea accidentelor şi
pentru acţiunile de salvare de la înec;
d) să monteze panouri cu instrucţiuni de utilizare pentru vizitatori a porţiunilor de apă destinate îmbăierii;
e) să instituie toate măsurile legale necesare prevenirii apariţiei unor focare de boală transmisibilă.
5.2. Persoanele care utilizează plajele şi ştrandurile în scopuri de agrement au următoarele obligaţii:
a) să respecte semnalizările de pe porţiunile de plajă unde este interzisă intrarea în apă;
b) să nu depăşească în înot limita marcată de geamanduri;
c) să nu intre în înot în zonele periculoase marcate şi înconjurate cu balize;
d) să păstreze curăţenia la locul de şedere de pe plajă, precum şi pe cea a apei;
e) să nu intre în apă atunci când este interzisă îmbăierea;
f) să anunţe postul de prim ajutor în caz de accident sau în cazul pericolului de înec al unei persoane.
5.3. În cazul grupurilor organizate de copii, care utilizează plajele pentru adulţi, responsabilii acelor grupuri
împreună cu şefii posturilor de salvare stabilesc locurile adecvate de îmbăiere şi măsurile de protecţie
corespunzătoare.
5.4. Acţiunea de salvare a vieţii umane pe apă, precum şi toate ajutoarele date de către personalul posturilor de
salvare şi de prim ajutor medical sunt gratuite, personalul respectiv neavând dreptul să pretindă sau să
primează sume de bani pentru serviciile prestate.
5.5. Pentru plajele sau ştrandurile la care accesul necesită trecerea peste apă - râu, braţ de fluviu, golf -
transportul persoanelor şi vehiculelor la şi de la plaje sau ştranduri se va putea efectua numai cu mijloace
autorizate şi înmatriculate la căpitănia portului în a cărei rază teritorială se află locul respectiv de trecere,
conduse de personal care dispune de calificarea cerută de actele normative în vigoare.
Mijloacele de trecere - şalupe, bacuri, poduri - trebuie să aibă marcat la loc vizibil numărul maxim de pasageri
sau de vehicule.
Personalului care deserveşte aceste mijloace îi este interzis să plece de la mal cu un număr de persoane sau de
vehicule mai mare decât cel înscris pe mijlocul de trecere respectiv.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 711 din data de 30 septembrie 2002

ORDIN nr. 292 din 12 septembrie 2003

pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic2
publicat în Monitorul Oficial al României, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 664 din data de 19
septembrie 2003, Partea I.
În temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în baza prevederilor art. 4 alin. (3) şi ale art. 8 din
Hotărârea Guvernului nr. 452/2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, ministrul
transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:

ANEXĂ: NORME METODOLOGICE din 12 septembrie 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement
nautic
1.Dispoziţii generale
1.1.Prin prezentele norme metodologice elaborate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) şi ale art. 8 din
Hotărârea Guvernului nr. 452/2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic se stabilesc criteriile,
condiţiile, procedura de eliberare a certificatului de autorizare turistică şi criteriile privind amenajarea,
echiparea şi dotarea zonelor de agrement nautic, precum şi regulile privind desfăşurarea activităţii în acestea.
1.2.Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici titulari ai zonelor de
agrement nautic.
2.Criteriile, condiţiile şi procedura de eliberare a certificatului de autorizare turistică
2.1.Criteriile şi condiţiile de eliberare a certificatului de autorizare turistică sunt următoarele:
2.1.1.Certificatul de autorizare turistică se eliberează de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului la solicitarea titularului zonei de agrement nautic.
2.1.2.Certificatul de autorizare turistică se solicită cu cel puţin 30 de zile înainte de darea în folosinţă a zonei
de agrement nautic, în baza următoarelor documente:
2
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 664 din data de 19 septembrie 2003

27
a)cererea de eliberare a certificatului de autorizare turistică;
b)copia certificatului de înmatriculare la registrul comerţului;
c)planul privind perimetrul delimitat ca spaţiu de agrement nautic conform planului urbanistic al zonei, cu
respectarea prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 452/2003;
d)copia actului de deţinere legală a dreptului de folosinţă asupra terenului şi suprafeţei de apă din componenţa
zonei de agrement nautic;
e)fişa privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotările şi echipamentele de care dispune,
precum şi activităţile de agrement ce urmează să fie desfăşurate;
f)schiţa privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotările şi echipamentele care
deservesc zona de agrement nautic.
2.2.Procedura de eliberare şi retragere a certificatului de autorizare turistică este următoarea:
2.2.1.În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului procedează la verificarea zonei de agrement nautic şi acordă certificatul de
autorizare turistică numai dacă sunt îndeplinite condiţiile privind amenajarea, echiparea şi dotarea zonei de
agrement nautic, conform prevederilor pct. 3.
2.2.2.Titularul zonei de agrement nautic are obligaţia de a depune o copie de pe certificatul de autorizare
turistică la primăria din raza teritorială în care se află zona de agrement nautic pentru obţinerea autorizaţiei de
funcţionare.
2.2.3.Certificatul de autorizare turistică se retrage de personalul de specialitate al Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului în următoarele situaţii:
a)nerespectarea criteriilor de amenajare, echipare, dotare şi a regulilor privind desfăşurarea activităţii zonei de
agrement nautic prevăzute la pct. 3;
b)nedeţinerea autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;
c)nedeţinerea autorizaţiei sanitare, de mediu şi protecţia muncii.
2.2.4.Restituirea certificatului de autorizare turistică se face după ce personalul de specialitate al Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului constată remedierea deficienţelor.
3.Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic, precum şi regulile privind
desfăşurarea activităţii în acestea
3.1.Zonele de agrement nautic trebuie amenajate, echipate şi dotate de către titularii acestora după cum
urmează:
a)zonele de agrement nautic se amenajează în perimetrele stabilite ca spaţii de agrement, conform planului
urbanistic al zonei aprobat;
b)perimetrul zonei de agrement nautic să fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apă şi limitele zonei de
agrement nautic să fie delimitate prin balize;
c)zona de agrement nautic trebuie să dispună de post de salvare, post de prim ajutor şi grup sanitar în incintă
sau la o distanţă de maximum 200 m de la incintă;
d)zona de agrement nautic trebuie să dispună de panou de semnalizare privind: denumirea zonei de agrement
nautic, titularul acesteia, activităţile ce pot fi desfăşurate în incintă, precum şi programul de funcţionare,
drepturile şi obligaţiile turiştilor, redactat în limba română şi în două limbi de circulaţie internaţională;
e)agenţii economici care desfăşoară activitate de agrement nautic au obligaţia să afişeze tarifele practicate
pentru fiecare tip de ambarcaţiune;
f)agenţii economici trebuie să expună la loc vizibil o copie a certificatului de autorizare turistică şi a
autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;
g)titularul zonei de agrement nautic trebuie să dispună de sistem de semnalizare a condiţiilor meteo în vederea
desfăşurării, respectiv încetării activităţii de agrement nautic, după caz;
h)personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să poarte echipament de lucru adecvat şi ecuson
cu denumirea societăţii, numele şi funcţia;
i)personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să aibă conduită ireproşabilă în relaţiile cu
turiştii şi cel puţin un angajat pe schimb să cunoască una dintre limbile de circulaţie internaţională;
j)titularul zonei de agrement nautic este obligat să asigure recipiente în număr suficient pentru colectarea
reziduurilor;
k)să fie afişate la loc vizibil pentru turişti numerele de telefon ale conducerii agentului economic care deţine
certificatul de autorizare turistică, precum şi ale Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi
ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
3.2.Titularii zonelor de agrement nautic trebuie să respecte următoarele reguli privind desfăşurarea activităţii:

28
a)se respecte aria şi profilul activităţilor ce pot fi practicate în zona de agrement nautic, potrivit aprobării
acordate prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, respectiv potrivit autorizaţiei de
funcţionare emise de primăria în a cărei rază teritorială se află zona de agrement nautic;
b)să respecte dreptul de folosinţă publică a culoarelor de lansare la apă;
c)să nu permită accesul înotătorilor în perimetrul de apă delimitat ca zonă de agrement nautic;
d)să nu permită turiştilor să depăşească limita marcată a perimetrelor de apă atribuite zonei de agrement
nautic;
e)prin întreaga activitate să nu creeze nici un fel de disconfort turiştilor aflaţi pe plajă, în ap ă sau în structurile
de primire turistice cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică, agrement;
f)să respecte orarul stabilit pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic.
p. Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Traian Panait, secretar de stat

Regulament de aplicare a Ordonantei nr. 42/1997 privind transportul naval

CAPITOLUL I, Dispoziţii generale
Art.1. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, denumit în continuare minister, îşi
exercita autoritatea în domeniul transportului naval prin direcţia de specialitate, prin Autoritatea Navală
Română, denumită în continuare ANR şi prin administraţiile portuare şi de căi navigabile, denumite în
continuare administraţii.
Art.2. - (1) Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau
staţionează în apele naţionale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislaţiei naţionale şi trebuie
să fie conforme cu regulile de clasificare şi cu regulile tehnice, precum şi cu condiţiile de muncă şi viaţă la
bordul navelor, prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, astfel încât să
nu constituie un pericol pentru siguranţa navigaţiei, a persoanelor şi a mărfurilor transportate, precum şi
pentru mediu.
(2) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se află în apele naţionale
navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile ANR, ale căpităniilor de port şi ale
administraţiilor privind intrarea/ieşirea şi navigaţia prin acestea, staţionarea şi operarea în porturi.
Art.3. - (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturi se
exercită de către minister, prin ANR.
(2) Reprezentanţii autorizaţi ai ANR şi ai căpităniilor de port au dreptul de vizită şi control, la orice oră din zi
sau din noapte, la bordul navelor aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, indiferent de
pavilionul pe care îl arborează.
Art.4. - (1) Accesul la bordul navelor, indiferent de pavilion, aflate în porturi sau în afara acestora, în
limitele apelor naţionale navigabile, a reprezentanţilor organelor abilitate pentru inspecţii, intervenţii,
reconstituiri sau cercetări se face în asistenţa căpitanului portului sau a reprezentantului acestuia, care,
conform atribuţiilor sale de serviciu, va putea semna actele încheiate, când aceasta se solicită de către cei
interesaţi.
Art.5. - (1) Sub aspectul siguranţei navigaţiei, lucrările în albia căilor navigabile, lucrările de
subtraversare şi traversare a acestora, lucrările în acvatoriile porturilor şi radelor, extracţia de produse de
balastieră prin dragaj, şi altele asemenea, se execută numai cu avizul căpităniilor de port.
(2) Executanţii lucrărilor sunt obligaţi să le marcheze şi să le semnalizeze conform reglementărilor legale în
vigoare şi să le menţină în stare de funcţionare pe toată perioada de execuţie a lucrărilor.
(3) Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează obiective sau amplasamente care necesită
inspecţii sub aspectul siguranţei navigaţiei au obligaţia de permite a oferi accesul liber reprezentanţilor ANR.

CAPITOLUL II, Evidenţa şi înmatricularea navelor

Art.6. - (1) În numele Guvernului, ministerul, prin ANR, acordă dreptul de arborare a pavilionului
român şi dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.
(2) Navele care arborează pavilionul român se supun legilor statului român.
Art.7. - Naţionalitatea română şi dreptul de arborare a pavilionului român se atesta printr-un act de
naţionalitate, semnat de directorul general al ANR.
Art. 8. - În funcţie de tipul navei actele de naţionalitate sunt:
a) certificat de naţionalitate pentru navele de categoria I destinate transportului de mărfuri şi călători;
b) atestat de bord pentru navele de categoria I, altele decât cele de la lit. a), navele fluviale de
categoria I, navele de categoria a II-a, cu excepţia ambarcaţiunilor mici;
c) certificat de ambarcaţiune pentru ambarcaţiunile mici;
d) certificat de ambarcaţiune de agrement.
29
ART. XX.- (1) Actele de nationalitate au valabilitate 5 ani si se pot prelungi pe perioade de cate cinci ani.
(2) In cazul in care proprietarii navelor nu solicita in termen prelungirea valabilitatii actelor de nationalitate
acestea se anuleaza de catre ANR, iar respectivele nave pierd dreptul de arborare a pavilionului roman.
Art.9. - (1) Tipul, forma şi conţinutul actelor de naţionalitate se stabilesc prin ordin al ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, la propunerea ANR.
(2) Pentru situaţii particulare ANR decide asupra tipului de act de naţionalitate ce urmează a fi atribuit.
Art.10. - Evidenţa navelor sub pavilion român se ţine de către ANR şi de către căpităniile de port.
Art.11. - (1) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în:
a) registrul matricol al navelor de categoria I - navele de categoria I;
b) registrul matricol al navelor de categoria a II-a - navele de categoria a II-a şi ambarca ţiunile de
agrement.
(2) După înmatriculare navele de categoria I şi de categoria a II, cu excepţia ambarcaţiunilor mici şi de
agrement, se înscriu în registrul de evidenţă centralizată.
(3) În registrul de evidenţă centralizată se înscriu şi navele care au obţinut dreptul de arborare provizorie a
pavilionului român în baza contractelor de bare-boat sau leasing.
Art. 12. - (1) Registrul de evidenţă centralizată se ţine de către ANR.
(2) Registrele matricole şi registrele de evidenţă a navelor în construcţie se ţin de către căpităniile de port,
stabilite de către ANR, prin decizia directorului general.
Art.13. - Evidenţa navelor aflate în construcţie pe teritoriul României, indiferent de pavilionul care
urmează să îl arboreze se ţine în registrul de evidenţă a navelor în construcţie.
Art. 14. - În registrele prevăzute la art. 11 se transcriu cel puţin:
- numele/ numărul navei;
- numele proprietarului;
- data punerii chilei;
- principalele caracteristici tehnice;
- numărul matricol şi, după caz, numărul IMO;
- constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale şi a sarcinilor;
- procesele verbale de sechestru;
- orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus şi alte date privitoare la activităţile relevante ale
navei;
- numărul şi data certificatului de radiere sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului din
registrul unde a fost inmatriculata anterior nava;
- suspendarea sau retragerea dreptului de arborare a pavilionului român;
- numărul şi data certificatului de radiere a dreptului de arborare a pavilionului român din registrul de
evidenţă a navelor.
Art.15. - În registrul de evidenţă al navelor în construcţie se vor transcrie cel puţin:
- numele şantierului constructor şi ale beneficiarului;
- numărul şi data emiterii autorizaţiei de construcţie;
- contractul de constructie si/ sau de armare a navei;
- principalele date privind documentaţia tehnică în baza căreia s-a emis autorizaţia;
- principalele caracteristici tehnice ale navei ce urmează a fi construite;
- data punerii chilei;
- transcrierea constituirii, transmiterii şi stingerii drepturilor reale asupra navei;
- orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus;
- numărul permisului provizoriu de arborare a pavilionului român pe perioada probelor de marş şi pe
perioada de valabilitate a acestora;
- data lansării la apă;
- numărul şi data procesului verbal de recepţie/ predare primire;
- numărul şi data certificatului de radiere din registrul de evidenţă a navelor în construcţie.
Înmatricularea navelor de categoria I
Art.16. - Pentru acordarea dreptului de arborare a pavilionului român şi înmatricularea navelor de
categoria I în registrele matricole sunt necesare următoarele documente:
1.în cazul navelor nou construite:
a) cerere scrisă, din partea proprietarului care va cuprinde şi trei propuneri de nume;
b) titlul de proprietate;
c) actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de către minister;

30
d) certificatul de înmatriculare al proprietarului emis de Camera de Comerţ şi Industrie, şi, după caz, un
document oficial din care să reiasă structura acţionariatului pentru persoanele juridice, respectiv actul de
identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
e) confirmare de navă nou construită şi neînmatriculată emisă de autoritatea statului în care a fost construită
nava;
f) declaraţie pe proprie răspundere din partea proprietarului că nava nu este grevată de sarcini;
g) în cazul în care nava este grevată de sarcini, declaraţia pe proprie răspundere a proprietarului, de preluare a
acestora şi acordul scris al creditorilor respectivi;
h) două fotografii 13/18 ale navei.
2. în cazul transferului dreptului de proprietate:
a) cerere scrisă din partea noului proprietar, care va cuprinde şi trei propuneri de nume, dacă se doreste
schimbarea numelui navei;
b) titlul de proprietate;
c) actele de stare tehnică eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de Minister;
d) certificatul de înmatriculare al noului proprietar emis de Camera de Comerţ şi Industrie, şi după caz, un
document oficial din care să reiasă structura acţionariatului pentru persoanele juridice, respectiv actul de
identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
e) certificatul de scoatere din evidentă emis de autorităţile competente, dacă nava a fost înregistrată în alt
registru matricol, care să ateste şi eventualele sarcini ce grevează nava;
f) în cazul în care nava este grevată de sarcini, acordul noului proprietar de preluare a acestora şi acordul scris
al creditorilor respectivi în acest sens;
g) două fotografii 13/18 ale navei.
Înmatricularea navelor categoria a-II-a
Art.17. – Pentru acordarea dreptului de arborare a pavilionului român şi înmatricularea navelor de
categoria II-a în registrele matricole sunt necesare următoarele documente:
1.în cazul navelor nou construite:
a) cerere scrisă din partea proprietarului care va conţine şi trei propuneri de nume dacă se solicită şi acordarea
unui nume;
b) titlul de proprietate;
c) confirmare de navă nou construită şi neînmatriculată emisă de autoritatea statului în care a fost
construită nava;
d) certificat de stare tehnică eliberat de ANR;
e) certificatul de înmatriculare al proprietarului emis de Camera de Comerţ şi Industrie, şi, după caz, un
document oficial din care să reiasă structura acţionariatului pentru persoanele juridice, respectiv actul de
identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
f) declaraţie pe proprie răspundere din partea proprietarului că nava nu este grevată de sarcini;
g) în cazul în care nava este grevată de sarcini, declaraţia pe proprie răspundere a noului proprietar de preluare
a acestora şi acordul scris al creditorilor respectivi, în acest sens;
h) două fotografii 13/18 ale navei.
2. în cazul transferului de proprietate:
a) cerere scrisă din partea proprietarului care va conţine şi trei propuneri de nume, dacă se solicită şi acordarea
unui nume;
b) titlul de proprietate;
c) certificat de stare tehnică eliberat de ANR;
c) certificatul de înmatriculare al proprietarului emis de Camera de Comerţ şi Industrie, şi, dupa caz, un
document oficial din care să reiasă structura acţionariatului pentru persoanele juridice, respectiv actul de
identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
d) certificatul de scoatere din evidentă emis de autorităţile competente, dacă nava a fost înregistrată în alt
registru matricol, care să ateste şi eventualele sarcini ce grevează nava;
f) în cazul în care nava este grevată de sarcini, acordul noului proprietar de preluare a acestora şi acordul scris
al creditorilor respectivi în acest sens;
g) două fotografii 13/18 ale navei.
Înmatricularea provizorie pentru navele aflate în contract de bare-boat sau leasing
Art. 18. - Pentru acordarea dreptului de arborare provizorie a pavilionului roman si înmatricularea
navelor proprietatea persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate pe o perioada mai mare de un an, în
regim de leasing sau bare-boat de operatori-persoane fizice sau juridice române, care solicită arborarea
pavilionului român, pe perioada contractului, sunt necesare următoarele documente:
31
a) cerere scrisă din partea operatorului, care va cuprinde şi trei propuneri de nume, dacă se doreste
schimbarea numelui navei însoţită de acordul scris al proprietarului;
b) contractul de leasing sau bare-boat;
c) actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de Minister;
d) certificat de înmatriculare emis pe numele operatorului de Camera de Comert şi Industrie şi, dupa caz, un
document oficial din care să reiasă structura acţionariatului pentru persoanele juridice, respectiv actul de
identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
e) certificare de scoatere din evidentă sau suspendarea dreptului de arborare a pavilionului emis de autoritatea
competentă a statului unde este înmatriculată nava, care să ateste şi eventualele sarcini ce grevează nava;
h) în cazul în care nava este grevată de sarcini acordul expres al creditorilor respectivi, că sunt de acord cu
închirierea navei şi înmatricularea în registrele matricole prevazute la art. 11.
Art.19. – În cazurile prevăzute la art.18 după înmatricularea în registrele matricole se va elibera un act
de naţionalitate corespunzător tipului navei în care se va menţiona atât numele proprietarul navei cât şi cel al
operatorului.
Art.25. - În cazul acordării dreptului provizoriu de arborare a pavilionului român navelor închiriate în
regim de bare-boat sau leasing actul naţionalitate emis este valabil pe perioada derulării contractului sau până
la solicitarea de radiere a navei în scris a proprietarului efectuată în timpul derulării contractului.
Art.20. - În vederea înmatriculării, în situaţiile prevăzute la art.16 şi 17 se acceptă ca titlu de
proprietate unul din următoarele înscrisuri:
- contract de vânzare-cumpărare;
- contract de construcţie - dacă se menţionează expres proprietarul construcţiei sau al navei;
- act de donaţie;
- certificat de mostenitor;
- factura;
- hotărâre judecătorească privind recunoaşterea, transmiterea sau dobândirea proprietăţii;
- proces verbal de predare – primire.
Art.22. - Documentele prevăzute la art.16-18 se depun la căpitănia portului unde urmează să fie
înmatriculată nava.
Art.23. - Actul de naţionalitate al navei se eliberează de către căpitănia portului de înmatriculare, în
maxim 30 de zile de la data depunerii documentelor.
Art.24. - Orice modificare privind numele navei, caracteristicilor tehnice principale sau altele
asemenea se înscriu în registrele matricole. După înscrierea menţiunilor în registrele matricole se eliberează
un nou act de naţionalitate în care au fost operate respectivele modificări.
Art.26. - Procedurile privind obţinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea şi
scoaterea din evidenţă a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobă de către minister, la
propunerea ANR, şi se fac publice de către acesta.
Evidenţa navelor în construcţie
Art.27. – Persoanele fizice şi juridice, române sau străine, care construiesc nave pe teritoriul României
sunt obligate să obţină o autorizaţie de construcţie eliberată de căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie
se află locul construcţiei.
Art.31. - Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la art.27 constructorul prezintă la căpitania portului
documentaţia tehnică avizată de ANR sau de autoritatea competentă a statului unde urmează să fie
înmatriculată nava ori de o societate de clasificare agreată de acestea.
Art. 32. - După eliberarea autorizaţiei de construcţie şi până la terminarea construcţiei şi radierea navei
din registrul de evidenţă a navelor în construcţie, căpitania de port va face menţiunile corespunzătoare în acest
registru.
Secţiunea a VI-a, Transcrierea constituirii, transmiterii şi stingerii de drepturi reale asupra navelor
Art.32. – (1) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează
pavilion român se transcriu, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în
registrele în registrele matricole şi în registrul de evidenţă centralizată, sau în registrul de evidenţă a navelor în
construcţie, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate.
(2) Pentru transcrierea în registrele prevăzute la art. 11 a drepturilor reale accesorii şi sarcinilor partile
interesate vor depune la capitania portului unde este inmatriculata nava un aviz de garanţie reală, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 33. – (1) După transcriere, drepturile prevăzute la art. 32 alin.2, se adnotează în actul de
naţionalitate, dupa cum urmează:

32
a. De către capitania portului în ale carei registre este inmatriculata, in cazul in care drepturile reale sunt
constituite asupra unei nave aflate pe teritoriul Romaniei.
b. De catre autoritatile consulare ale Romaniei in cazul in care drepturile reale sunt constituite asupra unei
nave aflate in strainatate.
(3) In situatiile prevazute la alin. 1 lit. b autoritatile consulare au obligatia de a transmite de indata ANR o
copie legalizata a inscrisului constitutiv de drepturi reale.
Art.34. - Transcrierea contractelor de garanţii reale mobiliare, ordinea de prioritate, publicitatea şi
executarea garanţiilor reale sau sarcinilor constituite asupra navelor se vor face conform prevederilor legale
referitoare la regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare.
Art.35. - Radierea avizului de garanţii reale sau a sarcinilor constituite asupra navelor se efectuează nu
se va putea face decit dupa consimtamintul scris al partilor interesante sau în baza unei hotărâri judecătoreşti
sau arbitrale ramasă definitivă.
Art.36. – (1) Contractele de închiriere a navelor, inclusiv orice leasing, incheiate pe un termen mai
mare de un an, se transcriu in registrele matricole, la solicitarea proprietarului, făcându-se menţiunile
corespunzătoare şi în actul de naţionalitate.
(2) Pentru transcrierea în Registrul matricol a contractelor prevăzute la alin. 1 proprietarul va depune la
căpitania portului un aviz semnat de partile contractante.
Art.36. (1) În registrele matricole se înscriu şi procesele verbale de sechestru.
(2) Căpitania portului nu va efectua în foaia matricolă a navei nici o transcriere a constituirii, transmiterii sau
stingerii de drepturi reale, garanţii sau sarcini dacă asupra navei constituite după data instituirii sechestrului.
(3) Radierea menţiunii privind sechestrul se va face în baza procesului verbal de ridicare a sechestrului.
Secţiunea a VII-a, Suspendarea si retragerea dreptului de arborare al pavilionului român. Scoaterea din
evidenţă a navelor
Art. 37. - (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se suspenda la solicitarea proprietarului navei, in
cazul contractelor de leasing, bare-boat ori altele asemenea.
(2) În cazul în care proprietarul navei solicită suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român
acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava;
b) acordul scris al creditorilor pentru înmatricularea navei în alt registru pe perioada contractului de bare-boat
sau leasing, în cazul în care nava este grevată de sarcini, transcrise în foaia matricolă.
c) actul de naţionalitate al navei.
(2) – După suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, dacă nava respectivă se află în
apele naţionale navigabile ale României aceasta poate naviga cu un certificat de naţionalitate emis de
autoritatea competentă a statului unde a fost înmatriculată sau a unui permis provizoriu eliberat de misiunea
diplomatică a statului respectiv.
Art. 38. - (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se retrage în următoarele situaţii:
- la solicitarea proprietarului navei ;
- prin decizia ANR dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile de arborare a pavilionului român
sau când nava nu respectă în mod repetat cerinţele prevăzute în convenţiile internaţionale la care România
este parte.
(2) În cazul în care proprietarul navei solicită retragerea dreptului de arborare a pavilionului român acesta va
depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava;
b) acordul scris al creditorilor pentru scoaterea din evidenţă a navei, în cazul în care nava este grevată de
sarcini, transcrise în foaia matricolă.
c) actul de naţionalitate al navei.
Art. 39. În cazul retragerii de către ANR a dreptului de arborare a pavilionului roman, proprietarul
navei are obligaţia de a preda actul de naţionalitate al navei în termen de 15 zile de la data comunicării
deciziei.
Art.40. – (1) După retragerea dreptului de arborare al pavilionului roman navele se radiază din
registrele matricole si de evidenta centralizata.
(2) Radierea navelor din registrele matricole si de evidenta centralizata se efectuează şi în cazul
pierderii totale ca urmare a naufragiului, eşuării, incendiului, scufundării sau în cazul dezmembrării.
(3) Pentru efectuarea radierii în cazul pierderii totale proprietarul va depune la căpitănia portului de
înmatriculare următoarele documente:
a) solicitarea scrisă de scoatere din evidenţă a navei;
b) declaraţie de abandon autentificată de un notar public;
33
c) actul de cercetare emis de un organ competent român sau străin;
d) actul de naţionalitate dacă acesta a fost recuperat.
(4) Pentru radierea navelor din registrele matricole si de evidenta centralizata dezmembrate proprietarul va
depune la căpitania portului unde este înmatriculată nava, următoarele documente:
a) solicitarea scrisă;
b) certificatul emis de căpitania portului în a cărui zonă de jurisdictie a fost dezmembrata nava, prin care se
confirmă dezmembrarea navei;
Art.41. -(1) Pentru dezmembrarea navei proprietarul trebuie să obtina de la capitania portului in a carei
zona de jurisdictie se efectuează operatiunea, o autorizaţie de dezmembrare.
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la alin.1 proprietarul navei va depune:
a) solicitarea scrisă;
b) acordul scris al creditorilor pentru dezmembrarea navei, în cazul în care aceasta este grevată de sarcini.

CAPITOLUL III, DESPRE PERSONALUL DE NAVIGATIE

Eliberarea carnetului de marinar. Imbarcarea şi debarcarea personalului navigant
Art. 45 (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetăţenie
română şi care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi
care dă dreptul acestora să îndeplinească funcţii la bordul navelor.
(2) Evidenţa personalului navigant român se ţine de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port,
în registrele de evidenţă a personalului navigant.
Art. 46 (1) Pe timpul cat este ambarcat personalul navigant si auxiliar roman trebuie sa posede un
carnet de marinar care reprezinta actul de identitate al acestora.
(2) Carnetul de marinar se elibereaza de capitania portului, persoanei care indeplineste conditiile de varsta,
sanatate, calificare profesionala pentru indeplinirea unei functii la bordul navei.
(3) Capitania portului tine evidenta carnetelor de marinar eliberate.
Art. 48 Pentru eliberarea carnetului de marinar se depun urmatoarele documente:
1. Cerere scrisa din partea solicitantului;
2. Aviz medical si psihologic eliberat de o instituţie medicala autorizata de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei ;
3. Dovada absolvirii cursurilor de convenţie obligatorii;
4. brevetul sau certificatul de capacitate, precum si alte documente care atesta calificarea profesionala in
original si copie;
5. Certificatul de naştere si buletinul, cartea de identitate sau paşaportul.
6. Doua fotografii 4/6 cm;
Art. 50 (1) Valabilitatea carnetului de marinar este de maximum 2 ani, in functie de valabilitatea
avizului medical prevazut la art. 48 pct. 2.
(2) Periodicitatea examinării medicale şi psihologice a personalului navigant si auxiliar se stabileşte
prin Ordin al Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(3) Valabilitatea carnetului de marinar se prelungeşte de către căpitănia portului, la cererea titularului.
Pentru prelungire se va prezenta un nou aviz medical eliberat de unităţile sanitare autorizate de Ministerul
Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(3) În situaţii excepţionale, căpitanul portului poate prelungi valabilitatea carnetului de marinar pe o perioada
de maxim 3 luni de la data expirării, fara prezentarea unui aviz medical.
(5) Daca posesorul se afla in străinătate, valabilitatea carnetului de marinar poate fi prelungita pana la sosirea
în tara, dar nu mai mult de 3 luni, de către misiunea diplomatica a României, fara prezentarea unui aviz
medical.
Art. 51 (1) In carnetul de marinar se înscriu si datele de îmbarcare si debarcare, precum si navele pe care isi
desfasoara activitatea personalul navigant.
(2) Datele prevazute la alin. 1 folosesc la stabilirea perioadei de ambarcare.
Art. 52 (1) Perioadele de ambarcare se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la
examenele pentru obţinerea de brevete sau certificate de capacitate sau la reconfirmarea acestora şi pentru
stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.
(2) Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant la bordul navelor sub pavilion roman se va
efectua pe baza urmatoarelor documente, depuse de solicitant la capitania de port in a carei evidente este
inregistrat:
- Carnetul de marinar cu operaţiunile de îmbarcare /debarcare efectuate de comandantul navei
semnate şi stampilate cu stampila navei
34
 - Adeverinţa de ambarcare eliberata de comandantul, armatorul sau operatorul navei.
(2) Forma si continutul adeverintei de stagiu se stabilesc prin decizie a directorului general al ANR.
Art.53 Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant ambarcat la bordul navelor sub pavilion
strain, printr-o agentie de personal navigant autorizata sau pe cont propriu, se va efectua pe baza urmatoarelor
documente, depuse de solicitant la capitania de port in a carei evidente este inregistrat:
- Carnetul de marinar cu operaţiunile de îmbarcare /debarcare efectuate de comandantul navei semnate şi
stampilate cu stampila navei,
- Copia contractului individual de ambarcare
- Adeverinta privind perioada de ambarcare, eliberata de comandandul, armatorul sau operatorul navei.
- daca angajarea nu se efectueaza printr-o agentie de personal navigant, solicitantul va depune inainte de
plecarea in voiaj si o declaraţie pe propria raspundere în care să precizeze denumirea şi sediul companiei
angajatoare, funcţia şi durata contractului
Eliberarea unui duplicat după carnetul de marinar
Art. 56 Eliberarea unui nou carnet de marinar se efectuează de catre capitania in a carei evidente se
afla inregistrat marinarul în urmatoarele situatii :
a) epuizarea rubricilor din carnetul precedent ;
b) schimbarea capitaniei de inregistrare;
b) deteriorarea documentului;
c) pierderea documentului ;
Art. 57 (1) În cazurile prevăzute de lit.a) şi b) a art.56 pentru eliberarea unui nou carnet de marinar, se
vor depune la căpitănia portului următoarele documente:
- cerere scrisa;
- vechiul carnet de marinar;
- 2 fotografii 6/4cm.
(2) După primirea documentelor prevăzute la alin. 1, carnetul de marinar vechi se anulează şi se predă
posesorului, după care se eliberează un alt carnet de marinar.
Art. 58 În cazul prevăzut la al art.56 lit.c), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar, se vor depune
următoarele documente:
- cerere scrisa;
- declaraţia solicitantului cu privire la împrejurările în care a fost pierdut carnetul;
- anunţul in Monitorul Oficial cu privire la declararea nulităţii documentului pierdut, cu menţionarea
numărului carnetului şi a căpităniei de înmatriculare ;
- avizul medical eliberat de o unitate sanitara autorizata de Ministerul Transporturilor ;
- chitanţa de plata a amenzii;
- 2 fotografii 6/4 cm.
Art.59 Eliberarea unui nou carnet de marinar se va adnota în foaia matricola, menţionându-se totodată
motivul eliberării acestuia.
Art.60 Pentru motive intemeiate, precum schimbarea domiciliului, schimbarea locului de munca şi
altele asemenea, personalul navigant poate solicita schimbarea capitaniei in a carei evidente este inregistrat.
În acest sens, solicitantul va depune la capitania in care este inregistrat o cerere pentru transferul foii
matricole.
Art. 61. Dupa aprobarea transferului, foaia matricola se transmite la noua capitanie, iar solicitantului i
se elibereaza un nou carnet de marinar in conformitate cu prevederile art. 57, alin. 1.
Pregătirea personalului de navigaţie şi activitatea personalului îmbarcat
Art.62 (1) Funcţiile la bordul navelor care arborează pavilionul român pot fi îndeplinite numai de
personalul navigant care posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, după caz.
(1) Brevetele şi certificatele de capacitate ale personalului navigant, se elibereaza de ANR în condiţiile
prevăzute de reglementările naţionale in vigoare şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Art.63 (1) Examenele pentru obtinerea brevetelor şi certificatelor de capacitate se organizeaza de
către A.N.R..
(2) Regulamentul privind desfasurarea sesiunilor de examene, comisia de examinare si presedintele acesteia se
aprobă prin decizie a directorului general al ANR.
Art.64 Confirmarea, reconfirmarea, suspendarea sau anularea brevetelor sau a certificatelor de
capacitate se face de A.N.R., potrivit reglementarilor legale in vigoare.

CAPITOLUL III. DESPRE MIJLOACELE DE TRANSPORT PE APA

Secţiunea a I-a. Certificatele şi documentele necesare navelor
35
Art.77 (1) Orice nava, indiferent de pavilion, pe timpul cat se afla în apele naţionale navigabile, trebuie sa
aibă la bord documentele stabilite prin reglementările naţionale în vigoare şi convenţiile internaţionale la care
România este parte.
(2) Pentru navele sub pavilion roman documentele obligatorii şi conţinutul acestora se stabilesc de Minister
la propunerea ANR. Acesta stabileşte forma şi menţiunile pe care trebuie să le cuprindă actele de bord,
condiţiile de eliberare şi termenul de valabilitate.
(3) Pentru navele sub pavilion străin se recunosc documentele emise de autorităţile competente din tarile
respective.
(4) Navele, indiferent de pavilion, care nu au la bord certificatele conforme cu convenţiile internaţionale la
care statul pavilionului este parte sunt obligate sa procedeze la obţinerea acestora înainte de plecarea
navei din port.
Art.78 (1) Navele maritime sau fluviale sub pavilion roman, cu echipaj la bord, indiferent de categorie
sau tip constructiv, vor avea la bord documente specifice, stabilite de către ANR prin decizie a directorului
general.
(2) Documentele navelor fluviale, fără propulsie şi fără echipaj, se păstrează în timpul marşului la nava care
le remorchează / împinge, iar în port/radă se depun la căpitănia portului.
Art.79 – (1) Certificatele şi documentele necesare navelor sub pavilion roman se eliberează după cum
urmează:
a) Certificatele obligatorii (de naţionalitate, de clasă etc.) pentru navele sub pavilion roman se eliberează de
către instituţiile abilitate, conform legislaţiei în vigoare.
b) Armatorul navei asigura documentele cu regim special:
- jurnalul de bord;
- jurnalul de maşini;
- jurnalule de evidenta a hidrocarburilor şi a reziduurilor menajere;
- orice alte jurnale privind efectuarea de înregistrări ori documente necesare navelor
Tipul, modelul, conţinutul acestora se stabileşte de către ANR. Documentele cu regim special se pot procura
numai de la agenţii economici abilitaţi de ANR iar acestea pot fi utilizate de nave numai după parafarea şi se
vizarea lor de către căpităniile de port.
(2) Orice modificare ulterioara cu privire la nume sau număr, tip şi caracteristici ale navei, precum şi
schimbarea portului de înscriere, atrag obligaţia de preschimbare a certificatelor şi documentelor relevante.
Art.80 Navele din categoria a I vor fi supuse anual unei inspec ţii tehnice efectuate de o societate de
clasificare agreată de Ministerul Transporturilor.
Navele din categoria a II-a şi cele de agrement vor fi supuse anual unei inspecţii tehnice efectuate de direcţia
de specialitatea a ANR sau de către o societate de clasificare agreată de Minister.
Ambarcaţiunile mici cu sau fără motor vor fi supuse anual la verificarea stării tehnice de către direcţia de
specialitate a ANR.
Art.81 În primul trimestru al fiecărui an, proprietarii şalupelor de sport şi agrement şi ai bărcilor cu
motor exterior, bărcilor cu rame, ambarcaţiunilor de sport cu vele, precum şi ai ambarcaţiunilor de agrement
sunt obligaţi sa le prezinte pentru verificare tehnica, pentru a obţine viza anuala a carnetelor de ambarcaţiune.

CAPITOLUL V. REGULI PRIVIND ACTIVITATEA CU MIJLOACE DE TRANSPORT PE APĂ

Secţiunea I. Dispoziţii generale mijloacele de transport pe apă
Art. 82 - Navele sunt obligate să respecte dispoziţiile referitoare la intrarea, navigaţia, staţionarea,
operarea şi plecarea în / din apele naţionale navigabile, prevăzute în reglementările naţionale şi convenţiile
internaţionale în vigoare, cu protocoalele şi amendamentele la acestea, la care România este parte.
Art.83 - La sosirea şi plecarea din apele naţionale, navele care transporta mărfuri periculoase se vor
supune reglementarilor speciale, potrivit legislaţiei romaneşti şi convenţiilor internaţionale, la care România
este parte.
Art.84 - Orice nava care face escala intr-un port romanesc sau se afla în tranzit în apele naţionale
navigabile, va fi supusa controlului, în conformitate cu legislaţia interna şi convenţiile internaţionale la care
România este parte.
Art.89 - În exploatare, precum şi în situaţiile stabilite de căpitănia portului navele trebuie să aibă în
dotare şi în buna stare de funcţionare, semnele şi echipamentele de semnalizare de zi şi de noapte, mijloacele
de salvare, vitalitate şi stingere a incendiilor, precum şi toata aparatura de măsură şi control a agregatelor şi
utilajelor navei ce satisfac normele de siguranţă şi de protecţia muncii cerute de reglementările în vigoare,
interne şi internaţionale şi documentaţia de navigaţie adecvata.

36
 Art.90 - (1) Navele romaneşti arborează la pupa pavilionul naţional, de la răsăritul şi pana la apusul
soarelui.
(2) Navele străine aflate în apele naţionale romaneşti, arborează la pupa pavilionul lor naţional, iar la catargul
sau la bastonul prova, pavilionul roman, de la răsăritul şi pana la apusul soarelui .
(3) Toate navele aflate în radele şi porturile romaneşti sunt obligate să arboreze micul sau marele pavoaz, la
cererea căpităniei portului .
Art.91 - Pentru navele aflate în parc rece, iernatic, conservare şi în alte cazuri deosebite, masurile de
siguranţă, ordine şi paza stabilite de Minister vor fi coordonate şi supravegheate de căpitănia portului, iar
proprietarii / operatorii / comandanţii navelor sunt obligaţi să le aducă la îndeplinire în termenul stabilit.
Art......- Armatorii şi operatorii navelor sunt obligaţi să:
- înmatriculeze navele şi să notifice ANR orice modificări intervenite în în termen de 14 zile de la
dobândirea acestora şi
- asigure toate certificatele ori documentele necesare navelor precum şi publicaţiile nautice,
- nu efectueze construcţii, modificări, transformări, reconstrucţii ori reparaţii ale navelor fără
aprobarea sau avizul autorităţilor competente,
- menţină starea tehnică a navei, condiţiile pentru navigaţia în siguranţă şi pentru protecţia mediului,
condiţiile de muncă şi viaţă a echipajului navelor,
- să asigure echipajul minim de siguranţă şi să angajeze la bordul navelor numai personal navigant a
cărui competenţă este atestată şi îndeplineşte toate celelalte cerinţe conform legii.
- asigure comandantului posibilitatea să-şi îndeplinească atribuţiile şi să-şi respecte obligaţiile,
- de a raporta manipulările sau transportul de substanţe dăunătoare, toxice, nocive sau periculoase,
- nu permită comandantului să se angajeze în efectuarea voiajului dacă:
- nava nu corespunde cerinţelor pertinente
- nava nu are certificatele valabile, jurnalele de bord sau de înregistrare conform legii,
- nava nu este echipată în conformitate cu normativele tehnice în vigoare,
- nava nu are la bord echipajul minim de siguranţă,
- respecte prevederile legislaţiei interne şi a convenţiilor la care România este parte şi aducă la
îndeplinire dispoziţiile ANR.
Art......- A.N.R. prin căpităniile de port emite avize către navigatori privind ordinea şi siguranţa navigaţiei în
apele naţionale navigabile.
Avizele către navigatori se fac publice prin afişare sau prin comunicare către cei interesaţi. ANR poate
publica avizele către navigatori şi în formă electronică.
Secţiunea a II-a. Reguli cu privire la sosirea, mişcarea şi manevra navelor în porturi
Art.92 - (1) Navele care se apropie de porturile romaneşti sunt obligate să folosească schema de
separare a traficului (TSS) şi sistemul de control, supraveghere, informare şi management al traficului naval şi
resurselor portuare (VTMIS), acolo unde acestea sunt instituite, sau sistemul de supraveghere, control şi
informare al traficului fluvial (SSCIF) funcţie de zona în care navighează.
(2) La sosirea din voiaje internaţionale, navele pot acosta în porturile româneşti numai după obţinerea liberei
practici sanitare de la organele sanitare abilitate. Intrarea navei presupune manevrarea pana în poziţia şi locul
indicat de Port control precum şi raportarea terminării acestei operaţiuni.
(3) Controlul navelor se exercita, potrivit competentei lor, de către căpitănia portului, precum şi de către alte
organe portuare, în condiţiile stabilite de lege.
(4) Ofiţerul de căpitănie desemnat în comisia de control verifica valabilitatea certificatelor statutare şi
documentelor care atesta respectarea condiţiilor de siguranţa şi de prevenire a poluării pentru nava, echipaj,
pasageri şi încărcătură, semnând documentul de lucru încheiat între autorităţi ca urmare a reviziei de sosire.
(5) După avizarea de către toate autorităţile a acestui document de lucru, nava are dreptul de a primi Permisul
de sosire, care da dreptul începerii operaţiunilor şi părăsirii bordului de către membrii de echipaj.
(6) Pe timpul staţionarii în port navele trebuie să aibă la bord personalul necesar efectuării în siguranţă a
oricăror manevre cerute.
Art.85 - Căpitănia portului aproba sau, după caz, dispune ancorarea, acostarea şi manevra navelor în
porturile, radele sau apele naţionale navigabile, precum şi schimbarea locului de ancorare sau acostare.
Art.86 – (1) Căpitănia portului, prin căpitanul portului în calitate de preşedinte al Comisiei de
coordonare a mişcării navelor în porturile romaneşti, acolo unde aceasta funcţionează, aproba manevra în
funcţie de:
 piloţii şi remorcherele disponibile;
 caracteristicele navei, starea ei tehnica şi calităţile de manevra;
 disponibilitatea şi destinaţia specifica a danelor;
37
 condiţiile hidro-meteorologice;
 adâncimile de siguranţa la dane;
 eventualele cazuri în care nava sau portul pot fi puse în pericol;
 capacitatea de operare a portului.
(2) Căpitanul portului poate modifica sau completa programul de mişcare a navelor, la solicitarea agenţilor
economici sau pentru prevenirea evenimentelor de navigaţie şi a altor situaţii deosebite, în conformitate cu
reglementările în vigoare.
Art.87 - (1) Din dispoziţia căpitanului portului, echipajele navelor se vor ajuta reciproc în cazuri
deosebite (caz fortuit, forţă majora, necesitate).
(2) În aceste cazuri, căpitanul portului poate ordona orice măsura eficientă, inclusiv schimbarea locului de
acostare sau de ancorare, luarea unor masuri privind siguranţa navigaţiei şi a danelor, deblocarea portului,
comandanţii şi echipajele fiind obligate să execute dispoziţiile primite, cheltuielile ocazionate în astfel de
situaţii fiind în contul armatorilor.
Art.88 - (1) Legarea navelor în porturi se face numai la instalaţiile portuare cu aceasta destinaţie.
(2) Poziţionarea la dana a navei trebuie făcută şi după caz, semnalizată, pentru a elimina orice pericol cu
privire la nava sau siguranţa altor manevre, precum şi a dotărilor portuare.
Art.XX - (1) În maximum 12 ore de la sosirea navei, comandantul sau reprezentantul sau este obligat să
depună la căpitănia portului, personal sau prin reprezentant autorizat, certificatele şi documentele şi să ceara
vizarea jurnalului de bord, a jurnalului de maşini şi a jurnalului radiotelegrafic sau radiotelefonic, în cazuri de
evenimente neobişnuite care interesează nava, mărfurile, echipajul sau pasagerii.
(2) În cazul în care încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri sau îmbarcarea ori debarcarea de
persoane trebuie să înceapă mai înainte de acest termen, depunerea actelor de bord se va efectua înainte de
începerea acestor operaţiuni.
(3) Se exceptează cazurile de urgenţă, când căpitănia portului poate autoriza începerea operaţiunilor înaintea
depunerii actelor.
(4) În toate situaţiile în care nava are avarii majore la sosire, comandantul este obligat să le raporteze, iar
intrarea acesteia în port se va face numai după aprobarea expresa a căpitanului portului.
Art.93- Sunt scutite de depunerea certificatelor şi documentelor, cu condiţia ca staţionarea în port să
nu depăşească 12 ore, navele în tranzit al căror echipaj nu ia contact cu uscatul, navele care remorchează,
împing sau duc cuplat alte nave şi care ating portul numai pentru a lăsa sau lua nave în convoi şi navele sosite
în port pentru adăpost sau caz de forţă majora.
Art.94 - O data cu depunerea certificatelor şi a documentelor, comandanţii navelor sunt obligaţi să
completeze şi să semneze declaraţiile de sosire.
Art.95 - Navele sunt obligate să anunţe căpităniei portului şi să execute dispoziţiile acesteia la sosirea
sau plecarea în/din radă, port, precum şi la tranzitarea portului ori la efectuarea de manevre.
Art.96 - Comandantul navei la bordul căreia se transporta cadavrul unei persoane este obligat să
anunţe căpitănia portului care, împreuna cu reprezentanţii instituţiilor abilitate, verifica circumstanţele
decesului şi semnează procesul-verbal de constatare.
Secţiunea a III-a. Reguli de siguranţă pentru navele aflate în port, radă şi în navigaţie
Art.97 - Comandanţii navelor sunt direct răspunzători privind menţinerea în siguranţă a navelor pe
timpul staţionarii navei în port, în radă şi în navigaţie.
Comandanţii navelor sunt obligaţi să ia toate masurile pentru evitarea oricărui pericol sau producerea de
avarii în orice situaţie, chiar daca în zona respectiva nu sunt semnale de navigaţie.
În cazul în care se produc evenimente este obligatorie anunţarea lor imediata, prin orice mijloace, la căpitănia
portului.
Art.98 - Încărcarea navei se va face în conformitate cu documentaţia de stabilitate, în funcţie de
pescajul de siguranţă admis în dana, zona de operare sau pe canalul navigabil.
Art.99 - Sunt interzise lăsarea libera a animalelor la bordul navelor sosite în port, lucrul cu foc deschis
neautorizat, efectuarea de măsurători şi de reparaţii de către instituţii sau agenţi economici neautorizaţi,
emiterea de semnale fonice, luminoase sau fumigene neregulamentare, manipularea substanţelor toxice şi
periculoase în condiţii neadecvate, şi folosirea de personal neîncadrat legal în norme.
Art.100 - ANR va controla asigurarea condiţiilor tehnice minime de navigaţie în apele naţionale
navigabile şi în porturi, în ceea ce priveşte adâncimile, semnalizarea, manevrarea şi acostarea navelor şi altele
asemenea. În situaţia în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite administraţiile portuare sau de căi navigabile
au obligaţia sa aducă la îndeplinire dispoziţiile ANR cu privire la acestea.

38
Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile sunt obligate să participe la şedinţele, cu privire la condiţiilor
prevăzute de alineatul anterior, organizate de ANR. Convocarea va fi făcută de ANR ori de câte ori este
necesar, dar nu mai puţin de odată pe an.
Ridicările hidrografice precum şi activităţile de cercetare ştiinţifică în apele naţionale, în incinta portuară şi în
rade pot fi făcute numai în condiţiile stabilite prin lege sau prin acorduri, cu autorizarea prealabilă a ANR.
Art.101 - Operarea şi depozitarea autorizata a mărfurilor sau a altor materiale pe platformele portului,
pe cheiuri, maluri sau în alte locuri din porturi se face fără a bloca sau stânjeni accesul, cu respectarea
normelor tehnice şi a prevederilor legale.
Art.102 - Este interzisa aruncarea resturilor de marfa sau a oricăror materiale de la bordul navei în
rade, porturi şi canale navigabile.
Orice marfa, material sau navă scufundata în porturi, rade sau canale reprezentând pericol pentru mediu sau
navigaţie trebuie dezeşuate sau ranfluate de armator sau operator, ori de către administraţia portuară sau de căi
navigabile în termenul stabilit de căpitănia portului.
În caz de neîndeplinire, după trecerea termenelor legale, căpitănia portului are dreptul de a decide masurile
necesare de înlăturare a pericolelor de navigaţie şi de a face demersurile necesare în acest sens.
Predarea resturilor menajere, a gunoiului, apelor uzate, amestecurilor de hidrocarburi de la nave se face la
agenţii economici autorizaţi, sub supravegherea căpităniei portului, cu înregistrarea legala a operaţiunii la
uscat şi la bord, în registrele special destinate.
Operaţiunile de buncherare la nave, precum şi cele de mărfuri periculoase se fac cu autorizarea şi sub
supravegherea căpităniei portului.
Art.103 - Este interzis scăldatul în zona portului, ecluzelor şi stăvilarelor.
Pentru amenajarea şi funcţionarea de plaje, ştranduri publice, baze nautice şi de agrement este obligatoriu
avizul căpităniei portului.
La cererea celor interesaţi ANR poate aviza proiectele de evaluare a zonelor navigabile. Procedura se
stabileşte prin decizie a Directorului general al ANR.
Responsabilii cu funcţionarea acestor amenajări sunt obligaţi să se conformeze prevederilor legale în ceea ce
priveşte organizarea posturilor de salvare şi prim ajutor, precum şi dispoziţiilor date de căpitănia portului, în
vederea prevenirii accidentelor.
Art.104 - Organizarea de serbări sau manifestări nautice de orice fel în porturile şi pe apele naţionale
se poate face numai cu autorizarea şi sub supravegherea căpităniei portului.
Art.105 - Pentru navele de pasageri îmbarcarea / debarcarea pasagerilor se face numai în porturi sau în
locuri special amenajate stabilite de administratorul portului sau a caii navigabile, împreuna cu organul de
căpitănie.
Operarea de mărfuri în danele operative sau în cele specializate se face de comun acord şi cu operatorul
portuar, după obţinerea aprobărilor necesare şi în baza documentelor legale.
Pentru navele care transporta mărfuri periculoase sau poluante, Ministerul Transporturilor adopta cerinţe şi
reguli speciale, navele având îndatorirea de a informa în detaliu autorităţile şi piloţii asupra datelor despre
nava şi marfa conform reglementarilor aplicabile.
Art.106 - În caz de forţă majora, navele pot ancora sau acosta în apele naţionale sau în afara limitelor
radelor sau porturilor, cu obligativitatea comunicării în cel mai scurt timp la căpitănia portului a cauzelor
staţionarii şi cu menţinerea permanenta a contactului radio.
Efectuarea de operaţiuni portuare în locuri situate în afara limitelor porturilor se va efectua numai cu
aprobarea prealabilă a căpităniei portului. Daca incarcatura este descarcata de pe nava pe tarm sau mal în
afara portului, în totalitate sau partial, se va anunta imediat prin orice mijloace căpitania portului, vama şi daca
este cazul, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.
Art.107 - În cazul în care pe o nava sub pavilion roman aflata în marş are loc o na ştere, o c ăs ătorie sau
un deces, comandantul navei va efectua înregistrarea acestora în conformitate cu prevederile legale privind
actele de stare civila.
Art.108 - Navele maritime sub pavilion străin, pe timpul cat se afla în porturile romaneşti, sunt supuse
controlului statului portului (PSC).
Modul de derulare a acestei activităţi de către personalul care participa la efectuarea controlului va urma
procedurile şi prevederile cuprinse în reglementările în vigoare.
Navele sub pavilion român sunt supuse controlului statului de pavilion (FSC) în condiţiile legii. Pentru
navele de navigaţie interioară controlul se efectuează de regulă pe timpul cât navele se află în porturile/ radele
româneşti, iar în urma controlului se eliberează o fişă de control cu valabilitate de 30 de zile.
Art...... – Comandanţii navelor aflate în tranzit au obligaţia să transmita la căpitania portului din zona de
navigaţie, datele cu privire la nava şi încărcătura fiind răspunzători pentru cele declarate.
39
 Navele fluviale, indiferent de pavilion sunt obligate să respecte prevederile regulamentului de
supraveghere fluvială, de exploatare a navelor fără echipaj, a regulilor tehnico-nautice privind convoaiele
împinse precum şi a celorlalte dispoziţii legale în materie.

Secţiunea a IV-a. Reguli la plecarea navelor din port

Art.109 Manevra de plecare a navelor din port se efectuează după obţinerea avizului de începere de la
Port control şi presupune raportarea ieşirii după linia farurilor de intrare / ieşire (rosu-verde).
Este interzisa părăsirea de către nave a portului sau radei fără a ridica certificatele şi fără obţinerea permisului
de plecare de la căpitănia portului.
La ridicarea actelor se va depune la căpitănia portului permisul de sosire completat cu toate datele
referitoare la operaţiunile de încărcare / descărcare efectuate de nava în port, precum şi un exemplar vizat de
vamă al manifestului mărfurilor.
La plecarea navei din port, comandantul va depune la căpitănia portului lista de echipaj şi lista de
pasageri, cu excepţia navelor de pasageri care efectuează voiaje în apele interioare şi care, în locul listei de
pasageri, vor comunica numărul acestora şi va cere aprobarea de plecare.
Pentru activităţile şi operaţiunile specifice desfăşurate sau pentru activităţile efectuate în legătură cu acestea
Autoritatea Navală Română percepe tarife stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor
şi locuinţei.
Art.110 - Comandantul navei care, după ce a primit actele de plecare, prelungeşte staţionarea navei în
port mai mult de 24 de ore, trebuie să le depună din nou la c ăpit ănia portului, unde vor r ămâne pân ă la
plecarea efectiva, când se va face menţiune pe permisul de plecare despre aceasta întârziere.
Art.111 – La solicitare sau, atunci când este cazul, din oficiu, căpităniile de port vor constata prin
procese verbale situaţiile reclamate cu privire la :
 avarii la nava, marfa, cheiuri şi instalaţii portuare şi starea lor, eliberând la cerere certificate, duplicate
sau copii de pe procesele verbale;
 întârzieri în operaţiuni ;
 eventuale accidente navale, precum şi poluări ;
 avarii ale sistemului de semnalizare al portului.
În cazurile de avarii în port şi pe apele interioare sesizarea se va face imediat la căpitania portului.
Art.112 - Pentru prestaţiile efectuate cu privire la operaţiunile de supraveghere şi control, cat şi pentru
alte prestaţii, căpitănia portului percepe tarifele stabilite prin dispoziţiile legale.
Pentru creanţele datorate ANR de către armatorul unei nave, căpităniile de port au dreptul de a refuza
eliberarea documentelor navei şi a permisului de plecare până la plata efectivă a acestora sau a depunerii unor
garanţii suficiente.
Art.113 - Interdicţia de plecare a navei operează din momentul solicitării de către navă sau agentul
acestei a avizului de plecare.
Căpităniile vor reţine documentele navelor la solicitarea organelor abilitate pentru efectuarea de
cercetări, în condiţiile legii.
Nava cu actele la bord şi gata de plecare nu mai poate fi reţinută. Se consideră că nava este gata de
plecare din momentul în care comandantul are la bord documentele navei şi permisul de plecare eliberate de
căpitănia portului.
Secţiunea a V-a. Reguli cu privire la asistenta şi salvarea pe mare. Retribuţia de salvare
Art.114 - Asistenta, căutarea şi salvarea navelor, aeronavelor sau persoanelor aflate în pericol pe mare
se va face în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale şi legislaţia naţională în vigoare.
Sistemul naţional de salvare pe mare şi pe apele interioare navigabile se organizează în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Acordarea asistentei şi salvarea navelor şi aeronavelor sau a oricăror alte bunuri aflate în pericol pe mare d ă
dreptul celui care a acordat asistenta şi/sau salvarea la o retribuţie care se va stabili după normele interne şi
internaţionale în vigoare.
Art.115 - Salvatorul va prezenta căpităniei dosarul cu calculul cheltuielilor de salvare, însoţit de
documente justificative, în termen de 15 zile de la terminarea operaţiunii.
Art.116 - La primirea dosarului cu calculul cheltuielilor, căpitănia coordonatoare a acţiunii de salvare
va confirma documentaţia înaintată cu privire la operaţiunea de salvare şi unităţile care au participat
constatând concordanta înscrisurilor cu evidentele proprii, prin întocmirea / redactarea actului de confirmare.
Art.117 - Actul de confirmare, împreuna cu calculul cheltuielilor aprobate, constituie titlu executoriu
pentru recuperarea cheltuielilor de la proprietarul bunurilor salvate şi pentru preluarea şi pastrarea /

40
conservarea bunurilor salvate, precum şi pentru curăţarea fundului apei, făcută de persoane fizice şi / sau
juridice.
Secţiunea a VI-a. Reguli cu privire la activitatea de pilotaj şi remorcaj.
Art.118 - Ministerul Transporturilor stabileşte, la propunerea ANR, zonele în care serviciile de
siguranţă sunt obligatorii.
Art.119 - Pilotarea navelor se face de către persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumite în
continuare piloţi, şi al unor mijloace specializate, în baza buletinului de pilotaj avizat de căpitănia portului.
Pilotul trebuie să fie cetăţean român, şi să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care
se asigură pilotajul navei, eliberat de către Autoritatea Navală Română. Piloţii fac parte din personalul
navigant.
Art.120 - Nava aflata în manevra va fi în permanenta legătură cu căpitănia portului, informând asupra
începerii, condiţiilor derulării şi finalizării manevrei, precum şi asupra producerii oricărui incident sau
eveniment.
În caz de eveniment, pilotul va depune la căpitănia portului un raport scris.
Pilotul nu este răspunzător de incidentele sau accidentele produse în timpul manevrei, cu excepţia
evenimentelor produse datorita informaţiilor incomplete sau incorecte pe care i le-a furnizat comandantului
navei.
Art.121 - Comandantul navei poate refuza un pilot din motive bine justificate: oboseala, stare de
ebrietate sau alte cauze care ar putea afecta siguranţa navei.
Solicitarea de schimbare a pilotului se va face căpităniei portului de către comandantul navei, informându-se
totodată şi agenţia de pilotaj.
Art.122 - În porturile maritime romaneşti remorcajul sau asistenta cu remorchere la manevre este
obligatorie pentru tancuri, nave ce transporta mărfuri periculoase şi pentru toate celelalte nave cu un tonaj
registru net mai mare de 1.000 tone registru, cu excepţia navelor militare romaneşti.
Condiţiile locale privind activitatea de pilotaj, remorcaj şi asistenta cu remorchere la manevre este
reglementata prin Regulamentul de exploatare şi funcţionare a porturilor.
Art.123 - Comandanţii remorcherelor executa dispoziţiile primite de la comandantul navei prin pilot.
Aceeaşi prevedere este obligatorie şi pentru marinarii - legatori.
În cazul manevrei la ureche cu nava fluviala fără propulsor, conducerea manevrei şi răspunderea asupra
acesteia revin comandantului remorcherului.
Art.124 - Comandantul navei va efectua manevrele astfel încât acţiunea propulsorului sau orice alt
rezultat al manevrei să nu producă avarii altor nave sau infrastructurii suprastructurii şi instalaţiilor portuare.
Art.125 - Daca se foloseşte manevra de împingere, locul de acţiune al remorcherului asupra navei va fi
stabilit de comandantul navei, care îşi asumă întreaga răspundere pentru avariile produse datorita alegerii unui
loc de sprijin necorespunzător.
Art.126 - Remorcherele vor părăsi nava numai după ce aceasta a fost acostata şi legata în siguranţă la
cheu şi numai cu aprobarea comandantului navei.
Art.128 - Remorcherele nu vor elibera parâmele / cablurile de legătură cu navele remorcate sau pe
care le manevrează, înainte ca aceste nave să fie ancorate sau acostate în siguranţă.
Art.127 - Port Controlul poate cere întreruperea remorcajului în curs pentru acordarea de asistenta altei
nave sau pentru a preveni alte pericole asupra portului, numai daca aceasta cerinţă nu generează pericole mai
mari decât acestea pentru nava remorcata determinata de lipsa remorcajului sau a asistentei.
Remorcherul care a părăsit manevra în aceste circumstanţe nu va fi răspunzător pentru nici o pierdere, avarie,
prejudiciu sau întârziere cauzate navei remorcate, ca o consecinţă a acestui fapt.
Art.129 - Pescuitul, precum şi instalarea de garduri, plase, cârlige, unelte fixe sau alte asemenea sunt
interzise în limitele porturilor, în rade, canale de acces, şenale navigabile şi în toate locurile în care s-ar
stânjeni navigaţia.

Capitolul VI. Dispoziţii finale

Art.132-Navelor / convoaielor fluviale şi fluvio-maritime sub pavilion roman la sosirea / plecarea
acestora în / din porturile romaneşti în trafic intern (cabotaj) li se vor aplica reglementările aprobate de
Ministerul Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei.
Art133 - Navele aparţinând I.N.C. şi căpităniilor de port sunt scutite de plata taxelor şi tarifelor
portuare.
Art.134 - Angajaţii ANR beneficiază de scutirea de plată la deplasarea cu mijloacele de transport pe
apă şi pentru participarea la orice curs de pregătire sau perfecţionare profesională efectuat în cadrul sau sub
patronajul Ministerului Transporturilor.
41
 Art 135-Actele şi lucrările efectuate pana la intrarea în vigoare a prezentului Regulament rămân
valabile.
Art.136 - Coordonarea operaţiunilor de intervenţie în caz de evenimente, sinistru sau calamitaţi
naturale în porturi şi în apele naţionale navigabile revine căpitanului şef al portului din zonă.
Art. 137 - Toate activităţile ce se prestează de către ANR şi de căpităniile de port din subordine în
interesul siguranţei navigaţiei, al porturilor şi pentru desfăşurarea în condiţii legale a navigaţiei sunt obligatorii
pentru beneficiari.
Art.138 - Anexele specificate fac parte integranta din prezentul Regulament.
Art.139- Situaţiile particulare care nu sunt prevăzute în prezentul Regulament vor fi reglementate prin
decizie a Directorului general al ANR.
Art.140 - Prezentul Regulament intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
HOTĂRÂRE nr. 236 din 16 februarie 2006
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul operării staţiilor de radiocomunicaţii
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 181 din data de 24 februarie 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. (1) Prezenta hotărâre are ca scop stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de
control al persoanelor care operează staţii de radiocomunicaţii din România, precum şi sancţionarea
contravenţiilor din domeniul operării staţiilor de radiocomunicaţii.
(2) Reglementarea acestei activităţi are drept scop utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio şi
evitarea apariţiei perturbaţii lor electromagnetice.
Art. 2. Constituie contravenţii în domeniul operării staţiilor de radiocomunicaţii următoarele fapte:
a) operarea în vederea coordonării activităţii de radiocomunicaţii sau operarea staţiilor de radiocomunicaţii,
după caz, aparţinând serviciilor mobil maritim şi pe căile de navigaţie interioară, fix şi mobil aeronautic,
mobil terestru, amator de către persoane care nu deţin ori cărora le-au fost suspendate certificatele de operator
de staţii de radiocomunicaţii/autorizaţiile în serviciul de amator eliberate, în conformitate cu reglementările în
vigoare;
b) operarea unei staţii de radiocomunicaţii aparţinând serviciilor mobil maritim şi pe căile de navigaţie
interioară, fix şi mobil aeronautic, mobil terestru, amator fără a deţine certificatul corespunzător de
operator/autorizaţia în serviciul de amator, cu excepţia cazurilor prevăzute de reglementările legale în vigoare;
c) nerespectarea regulilor de procedură a desfăşurării traficului de radiocomunicaţii;
d) transmiterea sau acordarea permisiunii de a transmite semnale ori mesaje neidentificabile de la staţiile de
radiocomunicaţii, precum şi de semnale false, înşelătoare sau alte semnale neautorizate, neemiterea
indicativului de apel, cu excepţia cazurilor prevăzute de reglementările legale în vigoare;
e) intrarea în legătură cu staţii de radiocomunicaţii care nu sunt corespondenţi autorizaţi ai reţelei, precum şi
cu staţii de radiocomunicaţii care nu îşi dau indicativul de apel, cu excepţia situaţiilor de primejdie stabilite
prin alte acte normative în vigoare;
f) transmiterea de corespondenţă cu alt caracter decât cel prevăzut în Regulamentul personalului operator al
staţiilor de radiocomunicaţii din România şi Regulamentul de radiocomunicaţii pentru serviciul de amator din
România, emise de Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, sau omiterea sesizării
organelor competente în cazul recepţionării acesteia, cu excepţia situaţiilor de primejdie stabilite prin alte acte
normative în vigoare;
g) nerespectarea regulilor privind emisiunile de încercare şi reglaj, prevăzute în alte acte normative în vigoare;
h) interferarea în mod voit a traficului altor staţii de radiocomunicaţii;
i) nerespectarea normelor privind evidenţa activităţilor staţiilor de radiocomunicaţii;
j) operarea unei staţii de radiocomunicaţii a cărei funcţionare nu este autorizată conform reglementărilor în
vigoare sau care are autorizaţia suspendată;
k) neacceptarea sau obstrucţionarea efectuării controlului de către personalul împuternicit al Inspectoratului
General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, în conformitate cu prevederile legale în domeniu;
l) neacceptarea sau obstrucţionarea acţiunilor de sigilare, întreprinse, în condiţiile legii, de către personalul
împuternicit al Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, a staţiilor de
radiocomunicaţii care nu funcţionează potrivit prevederilor legale în vigoare.
Art. 3. (1)Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
a) cele prevăzute la art. 2 lit. a), c) e), f), g) şi i), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.300 lei (RON);
b) cele prevăzute la art. 2 lit. b), d) şi j), cu amendă de la 1.300 lei (RON) la 2.000 lei (RON);
42
c) cele prevăzute la art. 2 lit. h), k) şi I), cu amendă de la 2.200 lei (RON) la 3.300 lei (RON).
(2)Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori,
după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul
constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Art. 4. Amenda se aplică pentru fiecare aparat, echipament sau instalaţie în parte, iar în cazul repetării
faptelor, agentul constatator poate propune suspendarea autorizaţiei pentru o perioadă de până la 6 luni sau
retragerea acesteia.
Art. 5. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit al
Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.
Art. 6. Contravenţiilor prevăzute la art. 2 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 8. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 890/1994
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul radiocomunicaţiilor şi al protecţiei radioelectrice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 decembrie 1994, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU, CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează: Şeful Cancelariei Primului-Ministru, Aleodor Marian Frâncu
Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, Zsolt Nagy
p. Ministrul finanţelor publice, Alice Cezarina Bîtu, secretar de stat

TRANS/SC.3/147
ECONOMIC COMMISSION FOR EUROPE INLAND TRANSPORT COMMITTEE
Working Party on Inland Water Transport Geneva
International Certificate for Operators of Pleasure Craft
Resolution No. 40 (as rectified by Corrigendum 1), UNITED NATIONS New York and Geneva, 1998

INTERNATIONAL CERTIFICATE FOR OPERATORS OF PLEASURE CRAFT

Resolution No. 40
(adopted by the Working Party
on Inland Water Transport on 16 October 1998)
The Working Party on Inland Water Transport,
Recalling the effectiveness of measures already taken by Governments and appointed bodies
associated in international federations to regulate the issue of documents for operators of pleasure craft
including bare boat charter vessels bound for the waters of foreign countries,
Considering that there is a need to strengthen this action by the introduction of a European document;
1. Recommends the issue, on request and if the requirements set forth in annex 1 are satisfied, of an
international certificate concerning the competence of operators of pleasure craft (“international certificate”)
issued to its nationals or residents who are operators of pleasure craft bound for the waters of foreign countries
by the competent authority or by bodies approved by Governments.
The international certificate should conform to the models in Annexes 2 or 3 to this resolution and
should be made out in the official national language or languages, the title of the document being given, if
possible, in two of the three languages English, French and Russian.
2. Requests Governments to inform the Executive Secretary of the Economic Commission for Europe
whether they accept this resolution and its annexes and, if so:
(a) within their national shipping police regulations to recognize in their territory the documents issued by the
competent authorities or by bodies approved by Governments of other countries,
(b) to communicate to the secretariat:
- the names of the competent authorities and/or the approved bodies;

43
- the chosen format (Annex 2 or 3) of the international certificate;
- that the documents are only issued if the applicant has proved that the requirements of Annex 1 are satisfied;
- the procedure for the issue of the international certificate;
- the outline police regulations applying to visiting operators of pleasure craft, in particular the limits of
recognition of the international certificate.
3. Decides that this resolution replaces resolution No. 14, revised, as reproduced in documents
TRANS/SC.3/96 and TRANS/SC.3/131.
4. Requests the Executive Secretary of the Economic Commission for Europe to place the application
of this resolution on the agenda of the Working Party on Inland Water Transport every year, to keep the list of
the countries applying this resolution up-to-date for the Working Party=s sessions and to supplement or
amend the annexes thereto, as necessary.
* * *

44
Annex 1
Requirements for the issue of an international certificate for operators of pleasure craft
I. Issue of an international certificate conforming to Annex 2 or 3
1. Upon presentation of an official national certificate of competence its holder can, on request,
obtain an international certificate of the country that has issued the national certificate without having to
pass another examination, if the requirements of part II of this annex are satisfied.
2. In cases other than those referred to in paragraph 1 an international certificate can be issued to the
applicant in accordance with the requirements of part II of this annex only after he/she has successfully
passed an examination.
II. Requirements
1. For the issue of an international certificate the applicant must
(a) have reached the age of 16,
(b) be physically and mentally fit to operate a pleasure craft, and in particular, must have sufficient
powers of vision and hearing,
(c) have successfully passed an examination to prove the necessary competence for pleasure craft
operation.
2. The applicant has to prove in an examination
(a) sufficient knowledge of the regulations concerning pleasure craft operation and nautical and
technical knowledge required for safe navigation on inland waters and/or coastal waters and
(b) the ability to apply this knowledge in practice.
3. This examination shall be held with regard to the zones of navigation (i.e. inland waters and/or
coastal waters) and must include at least the following specific subjects:
3.1 Sufficient knowledge of the relevant regulations and nautical publications:
Traffic regulations applicable on inland waters, in particular CEVNI (European Code for Inland
Waterways), and/or in coastal waters, in particular the Regulations for Preventing Collisions at Sea,
including aids to navigation (marking and buoyage of waterways),
3.2 Ability to apply the nautical and technical knowledge in practice:
(a) General knowledge of craft, use and carriage of safety equipment and serviceability of the
engine/sails,
(b) Operating the craft and understanding the influence of wind, current, interaction and limited keel
clearance,
(c) Conduct during meeting and overtaking other vessels,
(d) Anchoring and mooring under all conditions,
(e) Manoeuvring in locks and ports,
(f) General knowledge of weather conditions,
(g) General knowledge of navigation, in particular establishing a position and deciding a safe course.
3.3 Conduct under special circumstances:
(a) Principles of accident prevention (e.g. man over board manoeuvre),
(b) Action in case of collisions, engine failure and running aground, including the sealing of a leak,
assistance in cases of emergency,
(c) Use of lifesaving devices and equipment,
(d) Fire prevention and fire fighting,
(e) Avoiding water pollution.

Annex 2

45
Conditions:
COUNTRY
COAT
OF ARMS

INTERNATIONAL CERTIFICATE
FOR OPERATORS
OF PLEASURE CRAFT

In conformity with resolution No. 40 of the Working

Party on Inland Water Transport
United Nations Economic Commission for Europe

CERTIFICAT INTERNATIONAL
DE CONDUCTEUR
DE BATEAUX DE PLAISANCE

Conformement à la résolution No 40 du Groupe

de travail des transports par voie navigable
Commission Economique des Nations Unies
pour l‘Europe

Certificate No.
Valid for
Inland Waters* Coastal Waters*
motorized/sailing* pleasurecraft not exceeding
…............................... .....................................
length, deadweight, power length, deadweight, power

Date of Issue: ....................................................

Holders`signature .......................................... Date of Expiry: ...................................................
....... Issued by: .........................................................
(Not valid unless signed by the holder) Authorized by .....................................................

* Delete as appropriate.
Name: ..........................................................

Country and Date of Birth: ............................

Nationality: ...................................................

Address: .......................................................

Annex 3

46
INTERNATIONAL CERTIFICATE FOR OPERATORS
OF PLEASURE CRAFT

COUNTRY
COAT
OF ARMS
1.
2.
3.
4.
7.
6.
8.
9.
10. I C M S
11.
12.
13.
14.
15.
5.

INTERNATIONAL CERTIFICATE FOR OPERATORS

OF PLEASURE CRAFT
(Resolution No. 40 of the UNECE Working Party on Inland Water Transport)
CERTIFICAT INTERNATIONAL DE CONDUCTEUR
DE BATEAU DE PLAISANCE
(Resolution No 40 du Groupe de travail CEE-ONU des transports par voie navigable)
1. Surname of the holder
2. Other Name(s) of the holder
3. Date and place of birth
4. Date of issue
5. Number of the certificate
6. Photograph of the holder
7. Signature of the holder
8. Address of the holder
9. Nationality of the holder
10. Valid for: I (Inland Waters), C (Coastal Waters), M (Motorized craft), S (Sailing Craft)
11. Pleasure craft not exceeding (length, deadweight, power)
12. Date of Expiry
13. Issued by
14. Authorized by
15. Conditions
The certificate shall be issued in accordance with ISO/IEC International Standard 7810.
Country Code according to ISO ALPHA - 2.

47
Autoritatea Navala Româna, institutie publica din subordinea Ministerului Transporturilor si
Infrastructurii, este organul de control si supravegherea pietei desemnat prin HG 2195/2004 privind
stabilirea conditiilor de introducere pe piata si/ sau punere în functiune a ambarcatiunilor de agrement,
precum si prin H.G. 494/2006 privind echipamentul maritim cu modificarile si completarile ulterioare.

Serviciul Supraveghere Piata (SSP), din cadrul Autoritatii Navale Române, îndeplineste atributiile ce
rezulta din actele normative mentionate. Activitatile de supraveghere a pietei se realizeaza de catre SSP,
cu respectarea prevederilor Ordonantei nr. 20/2010 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea unitara
a legislatiei Uniunii Europene care armonizeaza conditiile de comercializare a produselor, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606/26.08.2010, precum si ale Regulamentului (CE) nr.
765/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerintelor de acreditare
si de supraveghere a pietei în ceea ce priveste comercializarea produselor si de abrogare a Regulamentului
(CEE) nr. 339/93, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L218/30 din 13 august 2008.
Informatiile obtinute de catre SSP în timpul activitatii de supraveghere a pietei sunt confidentiale.
Sarcinile privind supravegherea pietei trebuie îndeplinite cu respectarea principiului proportionalitatii.
Potrivit acestui principiu, masurile stabilite de catre SSP, ca organ de control, trebuie sa fie corelate cu
gradul de risc sau de neconformitate al echipamentului, iar impactul asupra liberei circulatii nu trebuie sa
fie mai mare decât este necesar pentru atingerea obiectivelor supravegherii pietei.
În cadrul activitatii de supraveghere a pietei, SSP parcurge, în principal, urmatoarele etape:
• monitorizarea echipamentelor introduse pe piata sau puse în functiune;
• stabilirea masurilor ce trebuie luate de catre producator, reprezentantul autorizat al acestuia sau de catre
alta persoana responsabila pentru introducerea pe piata sau punerea în functiune a echipamentului, pentru
îndeplinirea conformitatii, dupa caz.
Monitorizarea echipamentelor introduse pe piata sau puse în functiune se realizeaza, dupa caz, în
principal, prin:
• vizitarea regulata a locurilor unde acestea se comercializeaza si se depoziteaza;
• vizitarea regulata a locurilor unde acestea sunt puse în functiune;
• organizarea de verificari aleatorii si pe loturi mici;
• prelevarea de mostre si verificarea prin examinare si încercare a acestora.
În situatia în care se decide ca un echipament nu este în conformitate cu prevederile reglementarilor
tehnice aplicabile, acesta trebuie sa ia masurile necesare si sa actioneze pentru îndeplinirea conformitatii,
dupa cum urmeaza:
a) se solicita producatorului, reprezentantului autorizat al acestuia sau altei persoane responsabile pentru
introducere pe piata sau punere în functiune, sa realizeze conformitatea cu prevederile din reglementarile
tehnice aplicabile;
b) în situatia în care masurile initiale nu au condus la rezultatele asteptate sau rezultatele obtinute sunt
considerate insuficiente, SSP va lua masurile potrivite pentru a restrictiona sau a interzice introducerea pe
piata sau punerea în functiune a echipamentului în cauza si/sau pentru a asigura retragerea lui de pe piata.
AMBARCAŢIUNI DE AGREMENT
Introducerea pe piaţă şi / sau punerea în funcţiune a ambarcaţiunilor de agrement, a motoarelor şi altor
componente pentru acestea, precum şi a motovehiculelor nautic.
Hotărârea Guvernului nr. 2195/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi / sau punere în
funcţiune a ambarcaţiunilor de agrement (publicată în Monitorul Oficial nr. 16/06.01.2005) transpune
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/25/CE din 16 iunie 1994 privind armonizarea
legislativă şi administrativă a statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agrement (publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 164 din 30 iunie 1994), amendată prin Directiva Parlamentului
European şi a Consiliului 2003/44/CE din 16 iunie 2003 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
L 214 din 26 august 2003).
Legislaţia secundară:
• Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 167/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind desemnarea şi notificarea organismelor de certificare şi a laboratoarelor
care realizează evaluarea conformităţii ambarcaţiunilor de agrement (MOf 172/19.03.2003);

48
• Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 859/2005 pentru modificarea şi
completarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 167/2003 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea şi notificarea organismelor de certificare şi a
laboratoarelor care realizează evaluarea conformităţii ambarcaţiunilor de agrement (MOf nr.
494/13.06.2005);
• Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1681/2005 pentru aprobarea Listei
standardelor româneşti care adoptă standardele europene armonizate, ale căror prevederi se referă la
ambarcaţiunile de agrement (MOf nr. 941/21.10.2005).
• Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 250/2009 privind înlocuirea anexei la
Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1681/2005 pentru aprobarea Listei
standardelor românesti care adopta standardele europene armonizate, ale caror prevederi se refera la
ambarcatiunile de agrement (MOf nr. 187/25.03.2009).
În conformitate cu art. 12 al Hotărârii Guvernului 2195/2004, Autoritatea Navală Română, instituţie
publică, este organul de control care verifică respectarea prevederilor acestei hotărâri şi este responsabil
pentru supravegherea pieţei ambarcaţiunilor de agrement. Serviciul Supraveghere Piaţă, din cadrul
Autorităţii Navale Române, îndeplineşte atribuţiile ce rezultă din actul normativ mentionat.
Pe durata controalelor, la introducerea pe piata a produselor care intra sub incidenta HG 2195/2004, sunt
verificate:
• aplicarea marcajului de conformitate;
• declaratia de conformitate;
• placuta constructorului si numarul unic de serie al ambarcatiunii (CIN);
• manualul proprietarului;
• standardele armonizate sau alte modalitati prin care se asigura respectarea cerintelor esentiale de
proiectare si constructie;
• modul de aplicare al modulelor pentru evaluarea conformitatii;
• dosarul tehnic de fabricatie al produselor;
• daca este necesar, si alte aspecte legate de introducerea pe piata a produselor respective.
ECHIPAMENT MARITIM
Hotarârea Guvernului nr. 494/2006, privind echipamentul maritim (publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 414bis din 12.05.2006) cu modificarile si completarile ulterioare transpune
Directiva Consiliului nr. 96/98/CE privind echipamentul maritim, publicata în Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L46 din 17.02.1997, cu amendamentele ulterioare.
Legislatia secundara:
• Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 346/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind desemnarea si notificarea laboratoarelor de încercari precum si a organismelor de
certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii echipamentului maritim (MOf
179/14.03.2007).
Controlul echipamentelor maritime consta în verificarea:
• aplicarii marcajului de conformitate (timona);
• declaratiei de conformitate;
• marcajului producatorului;
• codului de identificare a organismului notificat;
• standardelor de executie/ încercari sau a altor modalitati prin care se asigura respectarea cerintelor
esentiale de proiectare si executie;
• modului de aplicare a modulelor pentru evaluarea conformitatii.

49