Statele Unite ale

Americii(SUA)
 I.RELIEFUL STATELOR UNITE ALE AMERICII:
În zona estică, paralel cu țărmul Oceanului Atlantic, se întind din nord-est spre sud-
vest munții Apalași, cu altitudinea maximă de 2.036 m. Zona centrală cuprinde câmpii și
podișuri: în nord-est o parte a podișului Laurențian, spre sud, Câmpiile centrale mărginite
de podișul Ozark și apoi munții Ouachita. În vest Marile Prerii și munții Anzii Cordilieri,
iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic.
Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic Munții
Cascadelor și Sierra Nevada. Aceste două lanțuri încadrează un șir de podișuri dintre
care cele mai importante sunt: Podișul Columbiei, Podișul Marelui Bazin și Podișul Colorado.
A. Partea continentală este formată din trei mari fâșii:
-în est, principala unitate de relief o constituie Munții Apalași(cu altitudini de 1000-
2000m). Sunt munți vechi, erodați și aplatizați; se continuă spre nord-est cu munți și mai
vechi;
-în centru, se întinde o zonă depresională formată din câmpii, dealuri joase și
podișuri: în nordul acestei zone sunt dealuri (în jurul Marilor Lacuri), continuate în sud cu
o câmpie (Câmpia Mississippi), ce se întinde larg spre Golful Mexic (Câmpia Golfului
Mexic) și urcă altitudinea spre vest prin Podișul Preeriilor (1000m) spre Munții Stâncoși;
-în vest, sistemul montan nord-american (parte a sistemului andin, de aceeași vârstă
cu sistemul alpino-himalayan) este format din două șiruri paralele (Munții Stâncoși în est
și Munții Coastelor, Munții Cascadelor și Munții Sierra Nevada în vest), ce închid în
interior două podișuri (Podișul Marelui Bazin și Podișul Colorado). Munții Sierra Nevada
(Mount Whitney, 4421m), Munții Stâncoși și Munții Cascadelor au înălțimi asemănătoare
Alpilor.
 B. Alaska are un relief predominant montan, în Munții Alaska ajungându-se la cele
mai mari înălțimi din SUA (Vârful McKinley, 6196m).
C. Insulele Hawaii au un relief vulcanic și înălțimi care depăsesc 4000 m (Mauna
Kea,4205m). Ele reprezintă un sistem montan care are o înălțime (măsurată de la
baza lor, situată la 5000m sub nivelul oceanului) mai mare decât înălțimea munților
Himalaya. Acest mare sistem vulcanic, situat în partea sub nivelul oceanului și în
partea deasupra, depășește în total 9000m.
 II.Hidrografia Statelor Unite ale
Americii:
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii
este Mississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți.In S.U.A. sunt fluvii si
lacuri uriase. Reteaua fluviala se numara printre cele mai intinse de pe Glob, fiind
alimentata atat de apa ploilor, cat si de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera
masivele inalte. Scurgerea raurilor este dirijata de relief, in cateva directii
principale.
1.Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate
mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950 km. Izvoraste la Vest de lacul Superior la
518 km altitudine strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se varsa in Golful
Mexic printr-o delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti
navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume, si are un bazin de
colectare de 2.981.076 km².
Localități traversate
Minneapolis (Minnesota),
2. Columbia este unul dintre cele mai lungi fluvii ale Americii de
Nord. Fluviul izvorăște din lacul cu același nume, un rezervor mic de apă, situat la vest
de lanțul principal al Munților Stâncoși. Râul Columbia are o lungime de 1 953 km,
fiind cea mai lungă apă curgătoare din vestul Americii de Nord, având totodată
debitul cel mai mare dintre toate fluviile nord americane care se varsă în Oceanul
Pacific. Împreună cu afluentul său de stânga, Râul Snake, atinge lungimea de 2
240 km. Bazinul său de colectare are o suprafață de 668 217 km². Fluviul a fost numit
în anul 1792 după numele corăbiei Columbia Rediviva comandată de căpitanul
american Robert Gray, care a fost și primul explorator de origine europeană ce a
urcat pe fluviu. În anul 1805, exploratorii Lewis și Clark au ajuns pe un drum pe uscat
la fluviu, iar în anul 1814fluviul a fost complet cartografiat de către David Thompson.
III.Fauna si Flora Statelor Unite ale
Americii:
Continentul nord-american reprezintă un mediu propice pentru numeroase specii de
animale. În zonele umede, care includ lacuri, râuri, mlaștini se găsesc păsări de apă și
mamifere semiacvatice. Fauna pădurilor de conifere
include porci spinoși, iepuri sălbatici, lupi, râși.
In zonele muntoase din Vest predomina padurile de conifere; In Nord paduri mixte,
pin si chiparos, si mangrove inspre coasta de Sud.
La Est de fluviul Mississippi se intindeau odinuara paduri, dar au fost defrisate
pentru amenajarea terenului agricol. Zonele muntoase au vegetatie slaba formata din
ierburi si tufisuri, iar in zonele de desert din cactusi. Padurile ocupa 29 % din
suprafata Statelor Unite este acoperita cu paduri.Anual se produc peste 50 de
milioane de tone de cherestea si peste 60 de milioanede tone de hirtie,ceea ce
inseamna mai mult de un sfert din totalul mondial. De asemenea ,din Statele Unite
provine un sfert din cantitatea mondiala de lemn pentru constructii, principalele surse
fiind padurile din vest – din Washington, Oregon si California , dar si din regiunea
Muntilor Apalasi .
Flora:
Fauna:
IV.Clima Statelor Unite ale Americii:
Statele Unite ale Americii de Nord au o suprafata comparabila cu cea a Europei, cu
mai multe tipuri de clima. In statele de Sud, linga Golful Mexic, vara este fierbinte si
iarna calda. In centru si nord-est, vara este fierbinte si iarna friguroasa, mai ales in
Minessota si Dakota, unde nu se simt influentile climei moderat-oceanice; in partea de
Nord se simt influentile climei polare. Zonele muntoase din vest au clima friguroasa
iarna, datorita inaltimii, iar zapada poate persista pana an luna iulie. In Nord-Vest si in
California, vara este fierbinte si iarna blinda.Temperatura variaza in iulie intre 18
grade in Seatle si 28 grade in New Orleans, iar in ianuarie, intre -10 grade la
Minneapolis si 13 grade la Los Angeles. Cantitatea de precipitatii variaza de la peste
100 cm pe coasta de est si de Sud, la 50 cm in bazinul fluviului Mississippi si mai
putinde 25 cm in zonele muntoase din Vest. Precipitatiile sunt foarte abundente in
apropierea coastei de Vest, in Washington si Oregon 80 cm in zonele joase si 100-
150cm inzonele muntoase.Coborind insa spre California, precipitatiile devin tot mai
rare, ajungind la o cantitate medie de 25 cm in Los Angeles.
Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată și subtropicală, cu
excepția peninsulei Alaska, care are o climă sub-arctică, și a sudului Floridei, care are
o climă tropicală.
Clima se caracterizează prin diferențe mari de temperatură de la un anotimp la
altul și prin schimbări bruște care generează deseori uragane și inundații.
Clima este predominant temperată (ex.Temperat Oceanică pe țărmul Oceanului
Atlantic,Temperat Continentală în centrul țării, subtropicală în Florida și California).
În Alaska, climatul este rece subpolară, în Nevada temperată și în Hawai este
tropicală umedă. Temperatura variază în iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New
Orleans, iar în ianuarie, între -10 °C la Minneapolis și 13 °C la Los Angeles. Cantitatea
de precipitații variază de la peste 100 cm pe coasta de est și de Sud, la 50 cm în
bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase din Vest.
Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de Vest, în Washington și
Oregon 80 cm în zonele joase și 100–150 cm în zonele muntoase.Coborând însă spre
California, precipitațiile devin tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25 cm în
Los Angeles.
V.SUA-analiza geografica:
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele
Unite sau America (în engleză United States of America respectiv USA, United
States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând
din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica
este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord)
și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Statul Alaska este situat în extremitatea nord-vestică a Americii de Nord,
între Canada la est și strâmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag
din Oceanul Pacific, situat la circa 3.200 km sud-vest față de sud-vestul
statului California. Țara posedă, de asemenea, câteva teritorii în Pacific, respectiv
în Caraibe.
La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3,79 milioane mile
pătrate), dintre care circa 85% reprezintă teritoriul Statelor Unite
continentale (în engleză Contiguous United States sau adesea "The Lower 48"),
suprafața Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât
suprafața României, ele fiind a treia țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada).
Partea sa continentală măsoară peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la
est) până la Oceanul Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița
canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).
Cu o populație de peste 312 milioane de persoane, conform recensământului din anul
2010, Statele Unite mai sunt și a treia țară a lumii, luată după populație. Statele
Unite sunt, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai diverse din punct de
vedere etnic și cultural din lume, întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat
cândva sau continuă să emigreze în Uniune.[5]
La o valoare a produsului intern brut (cunoscut și sub acronimul PIB) de 15,2 trilioane
de dolari, economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, reprezentând circa
22 % din PIB-ul nominal global și peste 19 % din PIB-ul nominal global, considerând
ajustările determinate de paritatea puterii de cumpărare.[6][7] Statele Unite este o
țară foarte dezvoltată, ce se poziționează foarte bine în clasamente internaționale
precum dezvoltare umană, PIB pe cap de locuitor, nivelul salariului
mediu,[8] productivitatea muncii,[9] cercetare
științifică,[10] educație,[11] competitivitate[12] și calitatea vieții,[13] având, de asemenea,
un nivel scăzut de corupție. Deși are doar 4.3% din populația mondială,[14] SUA
deține 33.4% din toată bogăția lumii⁠(d), cea mai mare pondere de bogăție concentrată
într-o singură țară.[15]