‘TEMATICA $I BIBLIOGRAFIA LA CONCURSUL DE ADMITERE \COLELE, POSTLICEALE DE ORDINE PUBLICA ALE M.A.L 1, Limba romani - 40% Tematici: Vocabular ~ Cuvantul, unitate de baz a vocabularului: found si sens (sensul de bazA si sensul secundar; sensuil propriu, sensul figurat); rolul contextului in crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; cdimpul lexical; loace inteme de imbogiitice a vocabularului: derivarea, compunetea, conversiunea; cuvant de baz’ si cuvant derivat: familia lexical, ~ Imbinaci libere de cuvinte, locutiuni, cuvinte compuse: = Confuzii paronimice: pleonasmul. Gramatica ~Enunjul: enunfuri asertive (propozitia enunjiativa), interogative, exclamative, imperative: Propozitia simpli, propoeitia dezvoltatt: propozitia afirmativa, propozitia negativa: faza: coordonarea prin juxtapunere gi prin joncfitine; conjunctii coordonatvare: subordonarea prin conjunetié subordonatoare, prin pronume si adverbe relative, norme de punetvatie: constructii sintactiee: construc{ii active/construciii pasive eu verbul a fi: construcfi? impersonal construe cu pronume reflexive; constructii ineidente; realiziri propozitionale ale unor functii simactice: atributiva, complotiva dizeett, completiva indirecta si completiva prepositionald: norme de punctuatie. 2 ~Predicaul verbal, predicatul nominal: umele piedicativ, subjectul exprimat (simplu st ‘uitiplu); subicctud neexprimat (jnclus, subingeles): acordul predicatului cu subiectul; atsibutul Gcalizari, prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb): complemental: complementul direct, conplementul indirect si complemental prepozitionsl: cfreumstangialul de 1 cireumstanfiatul de timp, eitcumstantialul de loc, circumstantial de eatin, ci scop: topica Ta propozifie: norme de punetuafie (virgula): ~ Verbal (flexiunea verbului fn report cu numérul, persoana, modul si timpel): modurt verbale Gndicativ. imperativ, conjunctiv, conditional-optativ) si timpurile lor; timpuri_ siniple $i compuse; verbe auxiliare (a fi, @ avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ies, a se face, @ paren, a rdmdne, a insemna); verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, geranziul, participial, supinul; utlizari sintactice ale formelor verbale nepersonale: posibilitay] combinatorii ale verbulul: ~ Prepozitia: af ~Substantivul: genul, sumarul, cazul; tipuri de substantive: comun, proptiu: substantive colvetive, substantive defective; articolul hotirdt. anticolul nehotarat, anicolul genitival; punctuatia vocativului; posibilititi combinatorii ale substantivului; ett =Promumele; tipuri de pronume: pronunele personal, personal de politete (flexiunea pronumelui personat in raport cu persoana, numdmul, genul: flexiunca cazuald); pronuiele reflexiv (diferena dintre pronumele reflexiy si pronumele personal); anticiparea si reluarea prin slilice prononainale (forme eaccentuate ale pronumelor) in cazal unor complemente; posibilititi combinatori ale pronumelor: pronumele posesiv sf adjectivul pronominal posesiv: pronumele demonstratiy si adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectd a promumelor Si a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotirdt, negativ;, nogatia in proporitie: ‘posibilitati combinatorii ale pronumelor si ale adjectivelor pronaminale; aspecte ortografices ~Adjectivul: gradele de comparatie: articoful demonstrativ; acordul adjectivilui eu substantivul; topica adjectivului: adjectivel participial; postbilitafi combinatorii ale adjectivului puri de adverbe (de mod, de timp, de loc); — Numeralul; aspecte normative; ~ Interjectia. Onomatopeele, Interjectia predicativa 1Onoepie si ortozratie: afabetul limbii romdne; ordonarea cuvintelor dupa criteriul alfabetie; tipuri de sunete: vocali, consoand, semivocali, corespondenta sunet-litera; diftong. triftong. hint; silaba, despitirea in silabe (principiul foneticy: aecentul, uilizarea corecté a accentului, variante accentuale admise/neadmise de norma, 1. Limba strdind - 15% ‘Tematic’: MOREOLOGIE ARTICOLUL: Hotardt, nehotarat, zero; SUBSTANTIVUL: Plurolul substantivelor; Substantive defective de num, puri: Gradele de comparatie; |; gerunziul; diateza activa; diateza pasivi: Verbele auxiliare, modale, regulate. neregulate; Modurile personale, agpersonale: ADVERBUL: Tipuri; Grade de comparati CUVINTE DE LEGATURA: Prepozit SINEAKA: Tipuri de propozitii (enunjiative, interogative, negative); Corespondenja timpurilor; Vorbirea directs si indirecti: Intrebari disjunctive; LEXIC: Cuvinte si expresil, sinonime, antonime, paroninie. LIMBA FRANCEZA Tematicd: MORFOLOGIE ARTICOLUL: Anicolul hotarat, articolul nehowrat, articolu! partitiv. Omisiunee articotului; SUBSTANTIVUL: Genul substantivetor. Numarul substantivelor, ADIECTIVUL: Acordul adjectivului calificativ. Gradele de comparatie. Adjectivele posesive. demonstrative. nehobieate; PRONUMELE: Tipuci, VERBUL: Modurile verbelor, Timpurile verbelor. Diatezele verbelor. $i conditionnel. Si. dubitatif, Verbele ausiliare avoir gi étre — folosite ta timpurile compuse. Acordul participiului recut (cu étre. cu voir, ct vetbele reflexive). Vesbele irmpersonale: ADVERBUL: Tipuri. Grade de comparatie: CUVINTE DE LEGATURA: Prepozifia, locutiuni prepozitionale. Conjunctia, locujiuni negafel, interogatiei, Sintaxa frazel: propozitii subordonate completive, circumstanfiale, relative, Propocitia/tiaza interogativa direct#indireets, Propozitia/iraza afimmativi/negativs. Propozitia/iraza imperativavemfaties: LEXIC: Cuvinte si expresii; sinonime, antonime, paronime, omonime, fhmilii de cuvinte, cuvinte polisemantice. Bibliografie: - Dicfionarul ontografic, ortoepic si morfologic al limbii rom4ne, Academia Romana — Instivutul National de Lingvistica. Evaluarea rispunsurilor se va face jindnd cont de cele doua edifii ale acestei lucréiri normative (DOOM2 si DOOMS) ira a fi vizate elemente tratate distinct. Sunt recomandate toate mamualele scolare altemuative, elaborate si aprobate prin ordinele Ministerului ‘Educajiei, din materia cdtora se stabilese subiectele de concurs. Subiectele nu vizeazd continidul unui manaal anume.III, Legislatia specified Ministerului Afacerilor Interne, precum gi a insti statului - 20% A. Legislatie specified MAL ‘© Ministerut facerilor Inteme - organizare, funetionare, atcibutis Politia Romina - organizare, funclionare, atrib Polifia de Frontiers Romdna - organizare, functionare. atributii; Jandarmeria Romén - organizare, functionare. atsibuti: Dreptusi si obligatii ale personalului MAI: Etica si deontologia pe:sonalului Ministerului Afacerilor Inteme, 8, Institufti politice ale statului: Parlamental Roméniei; Presedintele Roméniel; Guvermul Romiiniei: administratia publica: autoritatea judecdtoreascd Bibtiografie: = Constitutia Romaniei (Fitlul 11D: + Legea 80/ 1995 privind statutal eadrelor military, cu modificdtile si completarile ultericare (Capitolul 1: + Legea 360/ 2002 privind Statutul politistului, cu modificévile si completirile ulterioare (Capitotul It, > Legea nr. 218/2002 privind organizarea si funcfionarea Polijiei Rormine, ii modificitile ¢i Completarile ulterioare (capitolele I - V); 3 Ordooanja de urgenté a Guvernului nr. 104/ 2001 privind organizarea si fanetionarea Potifei de Frontiora Romine, cu modifiearile si completirile ulterioare (capitolele 1- VD; ~ Legea nr. $80/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, si completzrile ulterioare (capitotele I - Vj Sy * Dain bse staeaie ‘privind organizareagiti Afteetilor Interne, cu modificarife si completarile ultericare: ~ Hotardrea de Guvern nr. 991/2005 penta aprobarea Codului de etica si deontologie at politistului. = 1V. Educatie civia si cetiteneases,exereitiide evaluare a capacitaii de analizl st sinten3, precuis si exereitii privind deprinderea rajionamentului lngie - 15% eee ‘Tematiea: Apfrarca drepturilor omului sia libertitilor findamentale; Drepturi ale cotafenilor si respectarea principiului egalitSpii intre acestia: Forme de discriminare si sanctionarea acestora; Arghmentarea si structure argumentai ‘Termeni: caracterizare generala (detinire, tiputi de termeni), raporturl fntre termenti; Propoaitilcategorice: tipul de propozitiieategorice, raporturi logice intre propozifiicatezorice: Rarlonamente: caracterizare gencrala (defini, structurl)- puri de rafionament: raflonamente deductive imediate cu propozijii categorice (obversiunza, conversiunea), rafionamence deductive mediate (silogismu - caracterizare generald, figuri si modutisilogistive, verificarea valigitatii silogismelor) si rationamente nedeductive (inductia completa si inducfia incomplet3): Utilizarea unor rajionamente adecvate in Iuarea deciziilor: ‘Stabilitea unor corelapi inte intemeierea deciziilor, actiune si consecinfele acestora se eenesBibliogralie: Declaratia Universal a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 (emitent Organizatia Natiunilor Unite), Conventia din. 4 noiembrie 1950 pentru apirarea drepturilor omului si a libertitilor furdamentale, actualizata (Tittul { Drepturi $i iberayiy, Constitutia Romdniei (Titlul Ht Drepturile, libertatite gi indatoririle fundamentale), OG 137/2000 privind prevenirea si sanetionares tuturor formelor de discriminare, sepublicatd, ‘cu modificirile si completirile ulterioare (Capitolul | i capitolul If - art. 6-15) ‘Sunt recomandate toate manualele scolare alternative, elaborate si aprobate prin ordincle Ministerului ‘Educafiel, aflate in vigoare in anul scolar 2021 - 2022, din materia edrora se stabilesc subiectele de concurs. Subiectele mu vizeacd continutul une manual aneme.