ASOCIATIA CRESCATORILOR DE AVBINE— 4 DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA cu 0 prefaté de prof. dr. ing. V. 4H A RN Al Colectivul autorilor cng. V. ALEXANDRU Ing, N. FOTI - JARAC C. HRISTEA BERES| Dr. D. MITISOR Es, I. CIRNU Ing. 1. RUSU = |S ifia @ I1l-a revi: Bucuresti—1975= € mm Cuvint inainte la editia a Ila In statornica sa preocupare de a sluji pe toate caile si cu intreaga sa pricepere minunata indeletnicire a stuparitului, Asociatia Crescitorilor de Albine si-a asumat incé din primele zile ale existentei sale, pliicuta inda- torire de a pune la indemina apicultorilor cunostintele si datele necesare practicarii unei apiculturi moderne. La inceput au existat doar nevoia si dorinta de a sintetiza si pune la indemina tuturora experienfa acumulaté de inaintasii nostri si de noi. S-a inceput modest, cu diferite conferinte pe teme apicole, cursuri de inifiere / si de specializare si s-a ajuns la editarea revistei ,Apicultura® gi a ver- siunii maghiare a acesteia ,,Méhészet“, a unor tratate si materiale de spe- cialitate si la ceea ce ne procurt tuturor 0 mare bucurie, Liceul apicol. In spiritul acestei preocuptirt, Asoctatia Cresciitorilor de Albine a editat, in 1966, sub semniitura unut colectiv de practicieni si cercetitori in apicultura de frunte, ,,Manualul apicultorului* care si-a propus sa pre- zinte intr-o forma unitard o gami largi de date si fapte apicole interesind deopotriva pe apicultorul incepiitor si pe practicianul experimentat. Epuizarea manualului intr-un timp record, in ciuda tirajului de smasd in care a fost tiparit si apreciertle deosebit de elogioase ale citito- rilor sint o dovada ca’ strédaniile lor au fost incununate de succes. Astizi, dupa sase ani de la acest eveniment editorial apicol, din do- rinta de a satisface numeroasele cereri ale apicultorilor participanti la cursurile de reciclare si la cursurile apicole de masi organizate in . intreaga fara si mai ales pentru a pune la indemina celor mai tinert iubi- tori ai albinelor, elevii Liceului apicol, un manual care sii sintettzeze la zt © experienta apicolé nafional& si mondial, Asociatia Cresetitorilor de Al- bine, prin laudabila stradanie a unui valoros colectiv de. specialisti, a reeditat Manualul apicultorului. fCUVINT INADNTE Dispunind de o experienfi apreciabila in practica si cercetarea api- cold si de documentafie am putea spune atotcuprinziitoare, autorii au reusit sit elaboreze o lucrare care se impune atit prin valoarea stiintificd cit si prin prezentarea ingrijité si accesibila. Addugind 1a acestea ilustratia de calitate care sustine convingitor textul, cititorul va gisi in noul manual cartea sa de cipiitti in apiculturd, un izvor de invifiminte, cunostinte, experiente si fapte din apicultura romdna si straind care vor satisface deopotrivd exigentele elevului, incepa- torului si specialistului in apiculturd, apicultorulut modest st conducito- ului de mare stuping. ~* Ta aceasta frumoasi reusitd editoriald, se cuvine st adrestim mulfu- mirile noastre colectivului de autori care, grafie recunoscutei lor pregatirt de specialitate si unei munci neobosite, si-au adus principala contribufie la realizarea lucrarii. Mulfumim deopotriva tovardset ing. Hocioti Elena, care asumin- du-si dificila misiune de a concentra eforturile colectivului si ale tuturor factorilor participanti la realizarea manualului, printr-o muncd desfasu- ratd cu migala, perseverenta si priceperea pe care nu le putea tmprumuta decit de 1a albine, a contribuit intr-o midsurd insemnati la asigurarea ? ‘unitatit stilistice a tertului si la determinarea reusitet finale. ‘Adresiim un gind de mulfumire tuturor acelor dintre apicultori care prin sfatul si experienta lor si-au adus contribufia la elaborarea ma- nualului. Recunostinfa noastra se indreaptti, de asemenea, caitre harnicul co- lectiv al Atelierelor Tipografice ale Institutului, International de Tehno- logie si Economie Apicolti al Apimondiei, caruia ti revine meritul asigu- rarti frumoasei tinute grafice a volumului. Ne exprimiim convingerea ca Manualul apicultorului se va bucura de aprecierea tuturor slujitorilor si iubitorilor de albine si ci le va fi de un real folos in activitatea lor, prilejuind astfel incununarea cu succes a striddaniilor acestei familii de entuziasti care este Asociafia Crescatorilor de Albine. Prof. Dr. ing. V. HARNAJ Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Republica Socialist RomaniaCapitolul I Cunoasterea albinelor 1. CLASIFICAREA ZOOLOGICA Albinele sint insecte care fac parte din ordinul Hymenopterelor — numite astfel pentru cd au aripi membranoase. Ele sint grupate in familia Apidelor, genul Apis, care cuprinde diferite specii si anume : Apis melli- fica, Apis dorsata, Apis florea si Apis cerana dintre care cea mai im. portanté pentru noi apicultorii este Apis mellifica. Cyg;Abbinele isi iau hrana mai ales din plante sub form de nectar si len, pe care le transforma in miere si pasturd. Mierea le oferd substan- le dulci — hidratit de carbon — adicA zaharuri care consumate, le cre. Pezi caldura i puterea de a munci, iar polenul le ajuti la eresterea puie- (tulyj si refacerea organismului. Albinele sint insecte sociale céci si-au organizat viafa in comunitAti mai mari sau mai mici, dupd starea de evolutie la care uncle specii au ajuns. Sint unele insecte din aceeasi familie, ca de pilda albinele salbatice care isi fac cuibul in pimint, fn trestii, ori sfredelind lemnul uscat, tréind Singuratice si parazitar pe seama unor specii de piianjeni sau omizi pe care le paralizeaz& cu acul cu venin, depun pe corpul lor un ou, din care larva traieste pin ajunge la maturitate. Pentru a vedea ins ce inseamnd evolufia sociald la insecte si a ne da seama la ce inalt nivel a ajuns albina Yinetele, depunind in jurul lui putin miere si citeva ghemotoaee de polen, ineit larva are din ce tr&i trecind prin diferite stadii de metamorfoza pink ES a | |ey : CUNOASTEREA ALBINELOR ta maturitate. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta prin construirea chilioarelor individuale in apropiere unele de altele. Pe un inetru pétrat sint sute de locuinte individuale de osmie, ca intr-un tirgu- sor, In felul acesta, paza acestui situe il fac In comun, nelasind si se apropie de el alte specii de insecte care le-ar tulbura linistita lor viata. Halictele sint si mai inaintate in organizarea pazei satului lor céci 0 serie Gin ele fac serviciul de permanenta patrulare, care se intinde si asupra teritoriului din jur, unde ele isi gisesc resursele de hrana. Pasind mai departe spre o viaf& si mai sociabila, intre speciile aces- tui ordin si in interiorul familiei Apidelor, gisim bondarii si viespele. Bondarii isi fac cuib tot in pAmint, dar {si adund hrana in faguri rudimentari fAcuti din celuloz& si saliva, traind in comunitati restrinse. Viata comunitatii insA se termina la sfirsitul sezonului cald, supra vietuind peste iarnd numai matea, care in primivard reincepe ciclul de viaja a unei comunita{i noi. Unele speci de viespi au o organizajie superioara ; isi fac cuibul deasupra pamintului, la adiipost de soare, vint si frig, obignuit prin podul caselor sau scorburi, cu faguri frumogi executati tot din celuloza, cu celule hexagonale, supraviejuind numai acele specii care isi clidese cuib cu straturi suprapuse izolante unde caldura poate fi piistrata si iarna : © alta specie de Hymenoptere sint furnicile, unde spiritul de aso- ciere este de asemenea foarte inaintat. Fig. 1 — Matca Fig. 2 — Trintorul _- —RASELE $1 GRUPELE DE ALBINE 2. RASELE $I GRUPELE DE ALBINE Insectele din marea familie a Apidelor sint rispindite aproape pe toata suprafata pamintului. Se intflnese nu numai in zone cu clima tem- perata unde viata lor e mult mai usoar, ci si in cele mai cilduroase ca si in cele mai friguroase, unde trebuie si cheltuiased o cantitate mare de energie ca si se poatd mentine, adicd s& se apere de caldura prea mare si de frigul prea aspru. Adaptarea la mediu e¢ o insusire vitala a tuturor vietuitoarelor, de care depinde supraviejuirea sau moartea lor. Datorita acestei puteri de adaptare, albinele din Gréenlanda sau din Siberia Nordie& pot si-si agoniseascd, in scurta perioada de timp cald, atita hran& cit au nevoie sa traiasc si sA reziste temperaturilor scfizute. S-a gasit in clopotnita unei biserici din Arhanghelsk un roi care traia acolo de cinci ani, sub influenta curentilor si a gerului (care ajunge uneori 'pind la minus 45°C). Albinele ingrijite si exploatate de om apartin speciei Apis mellifica din genul Apis din care mai fac parte: Apis florea, Apis dorsata si Apis cerana. Specia Apis mellifica cuprinde mai multe rase grupate astfel : Grupul de rase irano-mediteranean : — Apis mellifica remipes — albina din Armenia, Iran si Anatolia. — Apis mell — Apis mellifica taurica — din sudul Crimeii si {armul Nord- Estic al Marii Negre. — Apis mellifica cypria — albina cipriota. — Apis mellifica ligustica — albina italiana. — Tot acestui grup apartine si albina noastra carpatina Apis melli- fea carpatica, Grupul african : — Apis mellifica intermissa sau albina nord-vestului african, nu- mit si albina punicd sau telicd. — Apis mellifica adansonii — albina din centrul Africei. — Apis mellifica fasciata — albina egipteana. — Apis mellifica capensis — din zona sudului african. — Apis mellifica unicolor — albina din Madagascar. 3, COMPONENTA UNEI FAMILII DE ALBINE Intr-o familie de albine sint trei caste: matca, femelé fecundata, albine lucratoare, femele castrate pe cale hormorala si casta trintorilor, ce reprezinté elementul mascul. Din zecile de mii de albine care sint intr-o familie se deosebeste desiul de usor matea. Ca infatisare exterioaré ea se prezinté cu un abdomen mai lung gi putin ascufit spre virf decit la albinele lucratoare si mai ales decit la trintori. Culoarea ei este putin diferiti de a albinelor inconjuratoare. Aripile sint putin mai mari (fig. 1)x 10. CUNOASTEREA ALBINELOR Ca deosebiri in aledtuirea corpului, matca are o limba mai scurt& dectt a abinelor lucrdtoare, cici ea nu se hraneste din adincul potirelor florilor, ci primeste hrana de la albinele care 0 inconjoar permanent. Gusa $1 stomacul ei sint mai mici, adied au capacitate mai redusa, pentru 2 hrana pe care o primeste este pregatita in glandele albinelor si numai ‘ar se hraneste cu miere. Ovarele ei sint dezvoltate pentru cA trebuie si asigure generatii multe de albine tinere care si le fnlocuiasca pe cele care mor si s& imputerniceasci in acest fel familia. In acest scop, ea poate depune intre 1 000—3 000 de oud in 24 de ore tn raport ‘de hrana specified ceo primeste de la albinele care o insofesc si o hréinese cu Laptigor, pro- dus glandular total asimilabil. Fiecare mated are un miros caracteristic, determinat de 0 seeretie hormonal produsé de glandele mandibulare, secretie denumiti substanta de mated. Insemnatatea acestei substante de mated in stup este mare. Ea Gste linsé de pe trupul mateii de albinele insotitoare si é transmis apoi Gin albind in albind la intreaga familie, inett simjind prezenta mateii, al- binele muncese linistite. Dac lipseste substanta de mated, este 0 dovada pentru albinele stupului c& matea a disparut, ori ca prin imbatrinirea sau Prcidentarea ei se produce o slab secrefie de substantia de mated. In tamil cind matca a murit, albinele isi clidese botci si cresc o matci noua, Gi viarve in virsta pind la trei zile. Daci in cuib nu exist4 oud sau larve potrivite pentru aceastd crestere, atunci Incep s& se dezvolte ovarele unor Pipine Iueratoare din stup, care depun citeva oul nefecundate. Acestea o aehese albine ouditoare. Din aceste oud nu se pot naste decit trintori, céci aibinele lucrdtoare nu au o vezicd spermatid si deci nu poate avea loc fecundarea ovulelor cu spermatozoizii trintorului. In sfirsit, matca se deosebeste de albinele din restul familiei prin viata ei lungé (ongevi- tate) ; in timp ce albinele tréiese vara numai 35—40 de zile, cele nascute (oath traiese 6—7 luni, deci ajung pind la miflocul Tunii aprilie ; in schimb 0 matcA traieste cifjiva ani. Unii apiculfori au tinut 0 mated 8 ani si chiar atunei era inci rodnicl, adied depunea ined ‘oud fecundate. Se & comanda ins ca matea s& fie schimbata la fiecare doi ani. Trintorii sint masculii care asigurdi fecundarea mateilor. Cu cit sint veniti in stupind de la departari mai mari, cu alit imperecherea e mai bund, deoarece rezult{ un puiet de albine viguros, inlaturindu-se con- sangvinizarea, adici imperecherea cu trintori din aceeasi familie. Faptul cA trintorii pot zbura Ja mari departéri (6—10 km), permite o imperechere cu matcile cu care nu se inrudesc. ‘Trintorul se deosebeste de albina lucratoare printr—un corp mit dez- voltat (fig, 2); el fiind de doua ori mai mare si mai grew decit aceasta, Untireste 240 mg fati de 100 mg elt are o albina. Celulele puietului de {rintor! din faguri sint cu mult mai mari decit cele ale puietului de albine Tuovitoare : 1 dm? de fagure cu celule de trintori cuprinde 520—530 celule mari, fata de 800—830 cit are un dm® de fagure cu celule pentru albine jatitoave. De asemenca, durata dezvolidrii gi metamorfozérii unui trin- tor de la stadiul de larvé pind la cel de adult este de 24 zile fati de 21 zile la albina lucratoare sau 16 zile la mated.COMPONENTA UNEI FAMILI DE ALBINE EY Tn stup, trintorii traiese grupati. Obisnuit ei ocupa fagurii marginasi, unde se afl mierea cea mai diluata si usd acolo pentru maturare. Trintorii tineri consuma 1 mg miere pe ora, (P. Ruttner). Viata lor dureaz’ 6—8 saptimini. Ei dispar cdtre toamna din cauza ca albinele stupului fi supun foa- mei, cind resursele de nectar din na- turd sint pe sfirsite. Trintorii mor si atunci cind se gisesc ca indivizi izolati, chiar dacd au la dispozitie hrana suficienta, pentru cA nu pot tri decit in stup, impreund cu albinele. [Dac& albinele lucratoaré inga- fuie Wintorilor si ramina in stup peste iarna, ei supravietuiese pind in. prima- vara, jumarul trintorilor in stup este limitat la citeva sute ; cind intr-o fami- Fig. 3 — Albina lucrétoare lie sint prea mulji, e o dovada c4 acolo lueturile nu decurg normal, fie pentru ci in stup sint faguri cu prea Multe celule mari si atunci acesti faguri trebuie reformati sl inlocuiti Cu alfii bine cléditi, fie pentru ck matca este epuizaté, iar ontile remit nefecundate si deci ea trebuie inlocuita de stupar. Albinele lucratoare formeazi marea majoritate a populatiei dintr-un “up gi numarul lor variazi dup’ puterea familie! din care a iesit rolul ig. 3). Un roi bun cintareste in medie 1,8—2,0 kg, dar sint si dav neele care depisese de doui ori aceasti greuiate. Tinind seama de faptut c& 9 albind cintareste in medie 100 mg, un rol de 2 kg numéra ping la 20.000 albine. Descrierea lor anatomic si functiile pe care le indeplinese in fa- milie sint tratate intr-un capitol special, SS tre bart te er ee . Ce sint albinele si cum sint clasificate ? - Care sint insusirile principale ale albinelor ? Care sint grupele principale de albine, unde sint rtspindite si prin ce se deosebesc ? Cite feluri de indivizi sint tntr-o familie de albine ? Cum se deosebesc si ce roluri indeplinese ? } EX ce este hrlinita matca st cite oud poate depune tn 24 de ore? EE, cite substantia de mate’ si ce rol are tntr-o familie de atbine ? . Care este rolul trintorului ? ' GHEE dint cauzele pentru care trintorit stnt indepitrtapl din familia de albine ? x % Se2 CUNOASTEREA ALBINELOW 4. DESCRIEREA ANATOMICA EXTERIOARA A ALBINEI Albina lucrdtoare are aceleasi piri componente ca marea majoritate a insectelor : cap, torace, abdomen si membre. Capul are doi ochi laterali mari, compusi din unirea a mii de ochi simpli, denumiti omatidii sau fafete 3—4000 la mated, 4—6000 la albina lucrdtoare si 8—9000 Ia trintori, cu care vad la distante mari, precum si trei ochi miei simpli, denumiti oceli, asezati in frunte, indreptaji in sus, care iau parte la orientarea albinei in amurg si ajuté sa vada obiectele apropiate, delimitindu-le pe acelea unde urmeaza si se aseze : flori, scin- Sura de zbor ete. In frunte, aproape de ochi, se vad dowd antene compuse din 11 arti- culatii la albine si 12 la trintori, care servese albinei la miros, la pipait si se crede cf tot cu ele albinele deosebesc sunetele (fig. 4, 5 si 6). Gura are doud fAleuje numite mandibule, care ajuta albinei in muncile din interiorul stupului, cit si la cules, deschizind cu ele sacii cu polen ai florilor. Limba, care este 0 parte componenta a trompei, cu ajutorul a doi palpi subtiri ce se aduna in jurul ei, serveste albinei la lins sau la supt substantele dulci, precum si la transmite- rea si la schimbul de hrana intre albinele din familie. Toracele este compus din patru inele chitinoase, strins legate intre ele. Chitina este colorata in cafeniu si acoperité cu pe- rigori fini de culoare inchisé, Pe torace sint prinse dou perechi de aripi, una mica si alta mare, care la zbor se impre- formirid doua planuri ce dau in- sectei echilibrul in zbor. Cind aripile nu se impreuneazi, dar se misc in timp ce albina st pe loc, ele ventileazd aerul din stup. La nivelul toracelui albina are trei perechi de picioare cu care se misci si care fi servesc la transportarea in stup a polenului si a propolisului, aduse aici in cosulejele cu care este prevézuti ultima pereche. Abdomenul este format in partea dorsal de sase segmente chitinoase numi- i te tergite, ale ciror margini se suprapun Fig. 4— Capul albinet si sint legate intre ele cu ajutorul unor 4 = Sts 5 8 epeiiay Sauet membrane care inlesnese migcarea lor de beni ‘Compass 3 amtena 35 scm Baus truss anteloate: 7a dilatare i contractare ritmicd tn lungime, $= palpele mifioc ale limbli la fel ca la o armonicé. Sub tergite in palpsie tnseres Saree urabtl partea ventrala a abdomenului se gaseseFig. 6 — Capul trintoralut Fig. 5 — Capul mateii Fig. 8 — Piciorul posterior Fig. 7. — Aripile albinei 1 — cogutet ; 2 — periuya de curdtat | a fsCUNOASTEREA ALBINELOR Fig. 9 — Piciorul anterior a\— articutatie ; 2 — pinten ; 3 — tars: iE Gniera pretarsunmd; § — articulayth mich; @ — tpn; 7 — femur, Ate Sade piese, numite eae timpul respiratiei fae 0 miscare teraliNde lirgire a abd Or dintre acestea, patru au suprafete Neioase skporoase, nurp GAA cerifere, prin care este eliberaté ceara sop plogf prevent 3 foarte usori, De fapt si sternitele oGefiss se vad numai sase, Spre viriul abdoment- pe @fla glanda lui Nasonov. Pe abdomen, ca si pe P7nvelig din peri fini de culoare diferit’ de la 0 testi ind cu punga rectal i deschiderea anali — loc\de evacuar¥4: excrementelor. In munca de Jescompunere a hranei lugtA de albine intervin’ mai multe glande care / ajutd la procesul de transfgrmyre a hranei ingerate tn substanfe ugor asi- “ entelor si in preajma faringelui, se aflA” bile de organism. La poarta di intraye i glindele rs mandibulard, cervicale gi/salivare (fig. 11, 12 si 13), oe trebuie explicate pentru a \e intelege intregul proces al digestiel. Glandele extrag din singe plintr-un proges.de osmozi anumite sub- sante cu care acesta vine Incdrcht, pe care ele le disociazA gi apo! Je SeietizeaA, Unele merg direct in] tesuturi si le ajuti tn structura Tor 5 stig echilibreazt schimhburile orkanice inlesnind metabolismul ; unele participa a formarea a difettti-hOrmoni, enzime, vitamine, ce au roluri Be cama in funetionarea normals a organismulul. Sistemul nervos coor- ‘oneaza dozarea tuturor secretiilor, chiar atunci cind aceeasi gland’ tre- ie #4 dea doze cu 0 concentrajie mai mare sau mai redusi, ori deser- vese alte organe ale corpuluj/ a Jn \, So a7 X ‘_CUM SE HRANESTE ALBINA 15 3 Glandele mandibulare, al ciror rol nu este pe deplin cunoscut, sint f cele care produc substan{a de mated ; in afara de aceste secretii, glandele ‘ mandibulare, dupa cercetatorul sovietie Lavrachin — secret si fermenti : ce ajuta la digestia alimentelor. Orosi Pal le atribuie insa gi secrefia unei substante care da cerii o mai mare elasticitate si totodata fae ca solzisorii cu care albinele construiese fagurii de ceara sa fie bine cimentati in con- structia lor. Glandele din gus secretA invertaza care transforma zaharoza din nectar in doud zaharuri usor digestibile si asimilabile, glucoza si fruc- toza. Se pare cA tot cu glandele din gus& albinele incorporeazi mierii si © oarecare cantitate de acid formic care ajutd mierii la buna sa j conservare. Glandele salivare sint cefalice si toracice. Glandele cefalice au 6 forma alungité si produc o substan}a viscoasd, ce contine fermenti ne- cesari digestiei, iar glandele salivare toracice produc saliva necesara acestui proces de asimilare. Albinele spoiesc cu saliva interiorul celulelor in care urmeazi ca matca si depund oud si si creasc& o noua generatie de puiet. Secretia lor unge pirtile chitinoase ale trompei cind ea intra in functiune, ca un piston de pompa, pentru absorbtia nectarului din po- tirul florilor. Glandele faringiene, doua la numér, cu o lungime de 14—15 mm sint formate din 500 mii de glandule, Ele sint de tipul acinos si dup’ cercetétorul Tomsick, determina proteinele alimentare s& sufere procesul de digestie cind ele tree prin absorbtie in singele albinei (hemolimfa), cu Fig. 11 — Glandele salivare din cap 1 — glandele ee din cap la albina de 6— | 1 tile’; 2 — ereierul ; 3 — ocell ; 4 — deschiderea, 7 ‘ganglion 1 9 = BIBLIOTFC t Jud. |ALOMITA16 ‘ “__CUNOASTEREA ALBINELOR care ajung la acini; aici sint - prelucrate si transformate in secretia cunoscuta sub denumi- rea de liiptisor de matcd. Albi- : nele hranesc cu secretia lor lar vele de albine si trintori numai in primele trei zile si larvele de~_ mated pe toatd perioada lar- vara, cit si albinele adulle la parasirea fagurelui natal. © a doua functie dup’ in- cetarea serviciului de doi ste Pig. 13 — Glandele salivare (detaliu) producerea und e1 ie ce 1 — celuia glandulara ; 2 — nucieu! celutei : 3 — tegoria diastazelor s{ mai ales agate’ de aesree 541" canal coloctor al score. Fe seeregiulel giandulare. a invertazei. Durata lor de bd functionare tine pind la a 15— 2-0 zi din viaja albinei, cind se atrofiazi. Ele insi pot fi reactivate printr-un insemnat consum de polen. Aparatul digestiv. Hrana trece dupa deschiderea gurii, prin faringe in esofag si apoi in gusii, care obisnuit este depozitul nectarului trans- portat din floare pind la fagurii stupufui, Capacitatea gusii variaz’ de la rasa la rasd si poate primi pind la 66 mm? de nectar. In interiorul gusii se gasese secretii produse de propriile glande ale acesteia, secrefii produse de glandele faringiene aflate in capul albinei si secretii ale glandelor toracice aflate in torace. Cind albina consum po- Jen sau pastura, care sint prelucrate in intestinul ei mijlociu numit. si stomac, in munca de descompunere a acestui aliment complex intra si 0 serie de enzime si fermenti ; acestea desfac polenul in substan{e simple care sint solubile — adic& se dizolva in apa — pentru a putea fi mai usor digerate de organism. Fig. 15 — Enzimele descompun polenul 1 — fermenpii descompun poten ; 2 — celulele glandelor intestinale produe fermenti. .“oppure: soasou reuonues juet — se: mAtntoorsyuBA TetGuoD of | Meats roottiuan ee eee ee ee 2 — Manual apicuttorunut18 CUNOASTEREA ALBINELOR Acesie enzime sint de mai multe categorii, dupa functia pe care o indeplinese in descompunerea diferitelor elemente ale polenului, astfel : Proteaza care descompune proteinele din polen, amilaza, care prelucreazi amidonul, transformindu-l intr-un zahar asimilabil, lipaza, care descom- pune grasimile. Cum in polen mai sint si unele zaharuri, in intestinul mijlociu, adieé in stomac, se afla invertaza — care lucreazi la fel ca cea aflata in gus, adici descompune zaharurile din polen in glucoz’ si fruc- toza, f4cindu-le asimilabile. Producerea acestor enzime de ciitre glandele din gusa si din stoma se face in proportii variate, in raport cu virsta albinelor si cu functia Pe care o au de indeplinit tn stup la un moment dat. Albinele tinere intre 12—18 zile, care au sarcina s4 hraneasci puietul larvar si ale céror glande faringiene trebuie si product mult laptisor, vor consuma mult polen. Ele vor produce cu atit mai mult laptisor cu cit glandele vor fi mai bine dezvoltate ; la aceast dezvoltare ajuta consumul de ‘polen, Deci acolo intervine un proces de interajutorare ; glandele faringiene produc enzime ; enzimele din stomac descompun polenul ; substantele din polen ajut4 la dezvoltarea mare a glandelor, iar acestea produc laptisor mult daca sint bine dezvoltate. Prisosul de proteine, zaharuri si grasimi, rezultat din procesul de digestie a polenului se depoziteaza in cavitatea pericardict, adici in jurul inimii, cit si sub tnveligul chitinos al corpului albinei, constituind acea rezerva de substante proteice si grase cunoscuta sub denumirea de corpul gras. Consumul corpului gras in aceast’ muncA de hrinire a pu- ietului uzeazi in mare mdsura albinele si le scurteazd viaja. De aici se poate trage si o invatatura practic : apicultorul grijuliu nu trebuie si lase familia de albine nicicdat in lips de pisturé sau de polen; cind apare aceast& lipsd, el trebuie s& scoati fagurii pusi la rezerva incd din vara, plini cu polen si sd-i aseze in stup, pentru ca albinele si nu con- sume corpul gras decit la mare nevoie. Amidonul ce prisoseste se depoziteazi*in intestinul subtire format din celule epiteliale — adicé din una sau mai multe straturi de celule de acoperire — invelis care formeazi mucoasa intestinului. Acolo, albina acumuleazi insemnate cantitati de glicogen, adici substanta organici a c&rei compozitie de baz’ e amidonul prelucrat de enzimele stomacului. Glicogenul se mai depoziteazi in corpul gras si in muschi, Acesta ser- veste albinei doici la hrana puietului, atunci cind in stup nu se mai gaseste pistura si nici polen in natura. Rezerva de glicogen din fesutul ardtat mai sus serveste albinelor indeosebi in eforturile musculare, in special cele ale zborului; de aceea el este mai ales depozitat in tesuturile musculare. Cind de pilda, o albind zboaré la departari mari pentru ciutarea hranei, o parte din zahirul nectarului cules este prelucrat in drum de catre gusi gi consumat de organism, creind energia de zbor ; cind insi zaharul din gus sa terminat, albina face apel la aceastd rezervA de glicogen care fi di ener- gia necesara zborului pentru a ajunge acasi. Dupa digestie (sau mistuirea alimentelor) rimin reziduuri (resturi nefolositoare) care sint trecute in intestinul gros, din care impreuni cuCUM RESPIRA ALBINA il partea apoasi filtrati de rinichii insectei — care sint tubii malpi- ghieni — reziduurile tree in punga rectala. Aici se gisesc niste glande care secret un produs denumit catalazti, care produce oxigen pe care-1 introduce in masa reziduurilor si impiedici astfel putrezirea lor. Fer- mentul catalazi are un rol foarte important, in special in timpul iernii, cind albinele consumind multa hrand, retin reziduudile in punga rectal timp de citeva luni, Dacd nu ar fi aceste glande care si opreasc’ fer- mentarea acestor reziduuri, albinele ar trebui s le elibereze in stup pe faguri, pe albinele fnconjurdtoare. Din punga rectala reziduurile sint eliminate afara. 6, CUM RESPIRA ALBINA Albinele, ca toate vietuitoarele, fac un permanent schimb de sub- stanfe cu mediul inconjuritor, Prin alimente fsi_asiguré «substantele necesare cresterii, intrefinerii si refacerii corpului. Pentru a putea folosi aceste alimente, ele trebuie si le descompuna pind la cele mai mici pirti componente pe care apoi le digeré sau le asimileazi. Alimentele sint purtate fn organismul albinelor prin hemolimfa si ajung pind la fiecare organ, tesut si celula. Pentru a putea asimila alimentele, albinele au nevoie de oxigenul din aer care trebuie si circule in tot organismul pentru a-si putea indeplini rolul. Dupa asimilarea substantelor nutritive, ramin reziduuri care nu pot fi digerate ; daci se string in cantitate mai mare sint vatamatoare pentru organismul albinelor. Pentru ca alimentele si poata fi folosite, ele trebuie si fie supuse la ardere inceaté (lent), in care oxigenul are rol hotiritor; din aceste transformari insa rezulté un alt gaz — bioxidul de carbon — care daci se acumuleaza intr-un procent mai mare devine vatimator pentru orga- nism, de aceea el trebuie eliminat. Introducerea aerului bogat in oxigen in organism si eliminarea bio- xidului de carbon si a vaporilor de api se face prin aparatul respirator (fig. 16). Spre deosebire de animalele vertebrate la care aerul p&trunde prin plamini, la albine aerul se raspindeste in toate organele si celulele corpului prin trahee si traheole, Aparatul respirator al albinei are zece perechi de deschideri numite stigme — 3 pe torace si 7 pe abdomen — pe partile laterale, Fiecare stigma are un vestibul cdptusit cu perisori, prin care se filtreazd aerul. El poate fi parfial sau total inchis cu 0 membrana subfire ca o supapi. Aerul intra in niste saci ine&p&tori numiti saci aerieni, aflati in abdo- menul albinei in dreapta si in stinga acestuia, legati prin trahee. Sacii sint elastici, dilatindu-se si contractindu-se ritmic, 0 daté cu miscdrile respiratorii ale abdomenului. Aceste migcari se fae sub actiunea muschi- lor care lungesc si largesc mult abdomenul pentru a primi in sacii aeriens © cit mai mare cantitate de aer cu mult oxigen, ajutati de dou’ diafragme. Prin dilatarea abdomenului, presiunea aerului in sacii aerieni se micso- reaza si astfel aerul de la exterior, p&trunde prin stigme, iar prin contrac- tarea muschilor abdominali aerul viciat este eliminat prin stigmele toracice.20 CUNOASTEREA ALBINELOP Albina mai are saci aerieni gi la ni- velul capului, dar ei sint mici si spre deose- bire de ceilalti, nu au contact cu exterio- ral. Acolo aerul incdreat cu oxigen patrun- de datorita presiunii sangvine. Cind pre- siunea creste, sacii se contract si resping aerul din ei, inedrcat cu bioxid de carbon; cind presiunea scade, aerul e aspirat in saci, Numarul misearilor respiratorii pe minut — cind albina este in stup, in stare de repaus, — este de 40, pe cind in plina activitate numarul acestor miscari respira- torii ured pind la 120—150, in raport cu efortul fizie la care organismul este supus. Sacii aerieni mai au ined un rol: cu ajutorul lor albina are la indemini o Insemnata rezerva de oxigen in timpul zbo- rului, adica atunci cind consumul acestuia e mult mai mare ; cind sacii se umplu cu aer, greutatea specifica a insectei scade si aceasta poate sa-si ia zborul. in organism aerul cu oxigen circuli prin intermediul sistemului traheal. Tra- heele sint niste tuburi mai mari la locul de iesire din saci si inguste la extremitatea 10 Fae nanone iaeuee; opusi, unde se termina cu traheole, al augmele respleaterl ubdvml- ror diametru coboard pind la 1 micron Fe ‘gdh geri n feace i sacl (4/1000 mm). Peretii traheclor sint du- iglandel oltactice. blaji la interidr de niste spirale chitinoase, foarte elastice, care se ramificé in tot organismul, Oxigenul aspirat prin cele 7 perechi de stigme abdominale trece prin pereii acestor mici trahee in celule si {esuturi- Doua trahee mari tree prin gituirea dintre torace si abdomen, nu- mit petiolul insectei, trahee care alimenteazd cu oxigen partea supe- rioara a organismului, iar aerul sdrac in oxigen este eliminat prin stigme toracice. Schimbul de gaze in corpul albinei se face usor, datoritd insusirii de piirundere pe care o are aerul, adicé raspindirea lui uniforma in tot spatiul in care se gaseste. Deoarece traheele sint raspindite in toate orga- nele si au pereti prin care gazele trec cu ugurin{a, oxigenul este absorbit de celule in permanent, ca un curent de molecule ce circulé din traheele mari pina la capilarele cele mai inguste si depiirtate. In traheole oxigenul patrunde prin pereti in hemolimfa si in celulele inconjuratoare. Continu- tul de aer in traheole se micsoreazi. Se creeaza o diferenta de concentra- tie a organismului in traheele mari — ca $i in saci aerieni — si traheole. Atunci oxigenul trece din traheele mari in traheole. Oxigenul esteCUM RESPIRA ALBINA a absorbit de ciitre celule in per- manent; de aceea si diferenta Jui de concentrare se mentine fara intrerupere. Datorita aces- tui fapt se creeazi un curent continuu al moleculelor de la trunchiurile traheice spre tra- heole si celulele traheice. Inlaturarea bioxidului de carbon se face in virtutea ace- leasi legi a difuziunii, insi mo- leculele lui se deplaseazi in Pig. 17 — Cireulatia singelti sens invers. Prin sistemul tra- 1 — inima pompeazi singele spre cap ; 2 — secretia heal se inlaturd surplusul de “*"'{icce in'singe, caspindindiese in tot corpus” apa din organism, Aerul venind in contact cu lichidul din tra- heole se incarci cu vapori de ap% care apoi trec in tulpinele traheice si in saci aerieni de unde se elimini (Wigglesworth). Aerul confine 21%. oxigen, 79%/ azot si 0,03%, bioxid de carbon ; gazul din urma trebuie climinat deoarece este toxic. Modul cum oxige- nul ajunge pind la trahee si traheole este descris de cercetitori astfel : wS-a observat inci demult, ci terminatia traheolelor este adesea plin& de lichid care uneori umple chiar gi trahecle destul de mari. In acest caz aerul nu poate pitrunde pini Ja terminatia lor... Dack tesutul se afli in repaus si se aprovizioneaz suficient cu oxigen, atunci lichidul umple © parte insemnat’ a traheolelor... Cind cantitatea de oxigen nu poate si ajunga Ia celule, {esutul inconjurator al traheolelor incepe s& activeze, coloana de lichid se scurteaz4, iar aerul intra in locul ei. Cu cit este 0 cantitate mai micd de oxigen, cu atit traheolele se golesc mai mult de lichid, cci e dovedit c& insuficienta de oxigen provoacd evacuarea lichi- dului din terminatiile traheolelor“, Cantitatea de oxigen necesara pentru o albin& este mare si creste cind temperatura se ridic’, Ea variazi de asemenea dupa anotimp si dupa bioxidul de carbon eliminat. Presiunea aerului si circulatia lui prin trahee se face sub actiunea muschilor. Cu ajutorul celor doud diafragme din abdomen se elimin& aerul viciat din organism. In mod normal miscirile de respiratie sint cele aritate mai inainte ; la frig ele sint mai rare, iar la o temperatura a aerului mai ridicat& ele sint mai numeroase, adici respiratia se ac- celereaza. Aparatul respirator al acestei insecte asigura nu numai schimbul de gaze — bioxid de carbon si oxigen — ci gi realizarea céldurii necesare organismului. Aceast& caldurd este produsi mai cu seamA cu musculatura toracici, prin migcirile membrelor. De pild& in timpul iernii, pentru a ridiea temperatura familiei ce sti in ghem pind la 24—25°C, albinele consum& miere, iar mugchii toracici fac misciri dese de tremurare a aripilor si trimit din corpul lor caldura necesara intregului ghem.CUNOASTEREA ALBINELOR 7. CUM SE FACE CIRCULATIA SINGELUI LA ALBINE Aparatul circulator al albinei este foarte simplu. El este aledtuit din dou& organe : inima si aorta; prima se afl& in cavitatea abdominalé, iar cea de-a doua in cavitatea toracicd. Inima are o forma alungiti, este alci- tuita din cinci cavitaji ca nite pungi, care se unesc. Ele au un fel de intrare prin care singele este aspirat. Cavit&tile sint inzestrate cu niste supape care se deschid cind punga se dilata si apoi se inchid cind ea se contract. Inima albinei lucreazA deci ca o pompi aspiro-respingatoare, sub actiunea muschilor laterali si a doua diafragme — dorsal& si ven- trali, — care au rostul si impinga singele in tot organismul. Aorta porneste din inima, trece prin petiol, strabate toracele si pi- trunde in cutia craniand. Aici, aproape de creier, ea se goleste de hemo- limfa pompatd de inima, cu care scaldi organele capului; apoi se ina- poiazd in cavitatea corpului trecind pe ling& aortd in torace, scald orga- nele de acolo si apoi se intoarce in abdomen. Acolo, in hemolimfA se seald’ tubii malpighieni care formeazi aparatul excretor al insectei, ce retin acidul uric si alte impurita{i. Hemolimfa imbogatit’ pe parcurs cu diferite substante, intra iardgi in inima si face acelasi drum. La albin& hemolimfa nu circuld prin vase, artere sau capilare ca la vertebrate, ci in ea 'plutese organele interne. Hemolimfa albinelor nu are culoarea rosie, ca a vertebratelor ; ea e fir culoare, sau e coloratd ugor in galben sie transparenta. Cantitatea de hemolimfa a insectei cin- tAreste sub 25—30"/, din greutatea ei totald. Ea este bogati in zahir Fig. 18 — Singele transporta gubstanje nutritive la toate organele 1c, heana intr in guri'; 2 — proteine absorblte de glandele taringione ; 3 — stngele este condus prin aorta in‘cap | 4 — singele parrunde direct iq mugcht | 3° stnuele enna de inlmA spre creler ; $ — reziduurt intostinale ; 7 — excremente ca reciduarl ellmminate +b —< Durisfife in ‘singe So ticesck prin subll maipighient 2CUM SIMTE ALBINA 23 (glucoza) si aminoacizi, substante organice, componenti ai proteinelor, ,,in ea plutesc si se misci leucocitele (globulele albe) care au rolul de a dis- truge bacteriile ce invadeazi organismul gi toate substanfele vitimitoare rezultate din activitatea fiziologica a insectei“ (R. Chauvin). 8. CUM SIMTE ALBINA Sistemul nervos al albinei este cel care face si actioneze intregul organism intr-o activitate perfect armonicasa : aparatul circulator, apa- ratul digestiv, glendele care asigura secretiile necesare, aparatul respi- rator, sistemul muscular, aparatul cerifer si veninifer, toate actioneaz sub comanda sistemului nervos. Acesta este gi un regulator al leg&turilor reciproce dintre organism si mediul exterior. Sistemul nervos al albinelor se compune din creier, centri nervosi constienfi $i centri ganglionari reflecsi, raspinditi in tot corpul insectei. Creierul are forma alungité, este constituit din 4 lobi, doi margi- nali si doi centrali in forma de ciuperci. Fl este agezat in: cap, inchis intr-o cutie de chitin& tare, la fel ca la cutia craniand a omului. Bl este compus dintr-o masé celulara organizati in clteva perechi de ganglioni si inconjurat de o refea deasi de traheole fine. Centrul viizului se aflé in lobii marginali; ei primesc excitatii optice prin nervii vazului. Lobii antenelor, de forma unor proeminente, se afld in partea inferioara a creierului; acolo ajung nervii senzoriali pornind din cele doua antene, care sint si organe ale mirosului. Gind in cimpul din preajma stupinei se simte mirosul unui lan de floarea-soare- lui sau alt& planti entomofild, terminatiile senzoriale din antene sint excitate si trimit impresia creierului, care prin nervii motori transmite un ordin de miscare mugchilor aripilor si afunci albina isi ia zborul. Dac& nervii senzoriali de miros ai antenelor ar fi impresionati de pild& de mirdsul fumului din @fumator, excitatia muscularé impune in pri- mul rind un act de retragere, de alarm&. Atunci albinele se_indreapti degraba spre rezervele de miere aflate in faguri, incircindu-si_gusile. E un reflex conditionat care le avertizeazi cA locuinta lor poate fi distrus’ de foc. Fumul esie aproape singurul clement natural care le distrugea in trecutul indepiriat agezdrile temeinice din scorburile arborilor seculari. In lobii centrali $i chiar dedesubtul lor se mai afl glandele produ- c&toare de hormoni, numite corpora allata si cardiaca. Ele secret hor- moni ce ajuta la desfas si reglarea intregului metabolism al insec- telor, in special cel al apei. Corpora allata si corpora cardiaca — glande cu secretie interna si ele\— sint legate de celulele neurosecretoare din creier. \ De sub lobul central \al creierului pleaci de-a lungul corpului un lant ganglionar ca o scara facuti din doud fringhii cu noduri. Lanful ganglionar strabate intregul abdotff@n~pind aproape de virf, terminin- du-se cu un glanglion mic, ce sta lipit deYpunga cu venin a acului. Cind acesta din urma intra in contact cu un tesut cure de pilda pielea omu-mn CUNOASTEREA ALBINELOR Fig. 19 — Schema sistemu- Hig 0 = Acai sibien 5 ania = rene Jui nervos central si a lan- fului ganglionar 1 — ereteru : 2 — cordon nervos ; 3 — gangtion nervos toracle ; 4 — amlfieatie nervoast. lui, deci cind albina injeapa, o daté cu acul rémine glanda cu venin impreuna cu acest mic ganglion nervos ce se rupe Ja rindu-i din lantul ganglionar abdominal. El exerciti asupra muschilor glandei cu venin o actiume de contractare ritmicd si timp de citeva minute, prin canalul median al acului si virful dintat al acestuia, acul patrunde in piele din ce fn ce mai adine, descareind totodata din glanda respectiva intregul con- tinut de venin. Lantul ganglionilor trece prin torace unde se gaseste un ganglion esofagian, ciruia fi stint oarecum subordonate restul de gapte perechi de centri ganglionari, din care dou perechi — cei din torace — comand& miscarea picioarelor si a aripilor ; restul de cinci perechi sint fn abdo- men, avind un rol coordonator intre diferite organe sau aparate: gusa si intregul aparat digestiv, aparatul respirator, aparatul circulator, cel muscular si cel ganglionar. Orice vatimare a unora dintre acesti centri nervosi reflecsi atrage moartea insectei. La mate’ si la trintori creierul este mai mic, datorita lobilor optici mai redusi fat de cei ai luer&toarei.(CUM SE INMULTESC ALBINELE 5 9. CUM SE INMULTESC ALBINELE Matca poseda dowd ovare foarte dezvoliate, adapostite in abdomen (fig. 21), Ovarele sint aledtuite din numeroase tuburi ovigene product- toare de oud, in numar de 170—300 in fiecare ovar, dupa rasa de albine din care provine matca si dupa ingrijirea si hrana ce a primit-o in stadiul larvar in boted de la albinele doici, sub forma de laptisor. Putin mai jos de locul unde se unesc oviductele se afli vezicula spermaticd, 0 pungut& de culoare alb-sidefie, in care se addpostese mi- lioane de spermatozoizi, proveniti de la trintorii cu care matca s-a im- perecheat In zborul de nunit&. Spermatozoizii reprezinta elementul bar- btesc care va fecunda sutele de mii de oud produse de ovare in decursul viejii matci, Numai din astfel de ou’, fecundate de spermatozoizi, se pot naste albine lucratoare, Oudle care nu sint fecundate dau nastere la trintori. S-a dovedit ci marimea celulei cercetata de mated inainte de a depune oul provoacd fecundarea ovulului de cdtre un spermatozoid ; celula de lucratoare fiind mai strimta, muschii abdominali primesc ordin de la creier, preseazi vezica spermaticd si in modul acesta spermato- zoizii ies din vezica. Cind matca depune oud fn celule mari, de trintori, muschii abdome- nului nu se mai contracta, spermatozoizii nu sint eliberati din vezica, ouale ramin nefecundate, iar din ele vor ecloziona trintori. Sint cercetatori care sustin cA fiecare ou e acoperit cu spermatozoizi la trecerea lui prin dreptul vezicii spermatice si ci albinele ,,hotirdise soarta oului®, in modul urmator : cind matca depune oudle in celule de albine lucratoare, insotitoarele matcii isi introdue capul in celule si ling de pe virful oului substanta lipicioasi ce acopera micropilul, adicd acel mic orificiu ; astfel un spermatozoid poate patrunde in ou prin acest mic orificiu si fecundeazi ovulul. Cind matca depune oud in celule mari de trintor, nici o albina insofitoare nu viziteazi oul ; deci spermatozoizii de pe acele oud neputind patrunde prin micropil mor curind in contact cu aerul, iar oul ramine nefecundat ; din el va aparea peste trei zile o larva Ge trintor..Cercet&torii au dovedit ci din outi depuse de mate’ in celule de albine, oud pe care le-au ridicat imediat si le-au finut la clocit intr-un incubator (elocitoare artificial), s-au nascut dupa trei zile numai_trin- tori, pentru ca albinele insotitoare ale mAtcii au fost impiedicate si des- chidi micropilul deci portita pentru p&trunderea spermatozoidului in ou. Problema este ined controversata, Ovarele matcii formeaz4 in lungul tuburilor ovigene mii si mii de oua. In perioada de activitate o matci depune in 24 de ore 1 000—3 000 de oud si chiar mai mult. S-a calculat c& fiecare din tuburile ovigene poate si ducdi la maturitate cite un ou la fiecare trei ore si chiar mai repede ; in fiecare ord pot fi maturizate peste 100 de oud. Aceasté mare prolificitate cere un schimb intens de substanje organice, cum nu se in- tilneste la alte fiinte. Laptisorul este hrana care contine foarte multe sub- stanje albuminoide, vitamine, aminoacizi ete, substante care ajutd la formarea oualor.ee 26 CUNOASTEREA ALBINELOR Zrintorul are un abdomen voluminos in care se adaposteste apara- ful sau de reproducere. Acesta este compus din dowd glande numite testicule, care stnt strabitute de niste tubulete in care se formeaz’ sper- matozoizii. Din flecare testicul coboard cite un canal deferent cane se unese intr-unul comun numit canal ejaculator linga care se afli douk Pungi seminale. Canalul ejaculator se largeste pe misurd ce se prelun- Beste in jos si ia forma unui sac. Acesta constituie aga-zisul ,buib* gi ¢ prima parte a organului de copulatie. Acesia mai are inci dou’ parti diss tincte : gitul si vestibulul. Bulbul are o forma alungitd, iar la penisul nealungit se pot vedea obisnuit mai multe sinuozititi — adicd surburi sau cotituri ; el e mérginit lateral de dowd perechi de plici chitinoase numite pléci laterale, care au un rol insemnat in actul tmpreundriy oa Fig. 22 — Aparatul re- Pig, 21 — Ovarele mateit producitor al trintorului Lan Tadeo a = vole ula ‘Spermhatioa t 4"—~ vagia ; $= Perorificha vaginalCUM SE INMULTESC ALBINELE 27 matca, usurind ejacularea spermei din penis. Din partea opusi a bulbu- lui se leagi cea de-a doua parte a penisului, gitul, care are o usoara intoarcere spre stinga, denumit apen- dicele striat, cu o incretituré find a marginilor lui laterale. Cea de-a treia parte a penisului si a aparatu- lui genital este vestibulul (fig. 22). Fig. 29 — Organul decopulare tn erectie . : | 1 — comlle sau. pneumotice : 2 — edlctlal In actul impreundrii trintorului Spal | 3 bulbul penistiat cu matea, organul genital prins de vagin se rupe din abdomen in momentul copulérii, iar trintorul cade mort din indltime, Actul de tmpreunare propriu-zis are loc in zbor, la indlfimi ce depasesc 10 m. Matca se imperecheazi cu 11—14 trintori. Saminja barbiteascd acumulaté la imperechere asiguré in tot cursul viefii sale fecundarea sutelor de mii de oud pe care ea le depune. In afara de mated si de trintori, care asiguri reproducerea popu- latiei stupului, uneori si albinele lucratoare ‘pot depune oud in cuib, din care ins& vor iesi numai trintori. Albinele au deci si ele posibilitatea de a forma si depune un numér limitat de oud din care — fiind nefecundate — ies larve de trintori. Se petrece astfel fenomenul de partenogenezi. Aparatul reproductor al albinelor oudtoare se aseamina numai in parte cu cel al matcii. Ovarele lucratoare sint nedezvoltate si alcdtuite numai din doud pind la douasprezece tuburi ovigene. Numai cind matca dispare din stup gi albinele familiei nu mai simt prezenfa substantei de matcd (aceea care impiedicd dezvoltarea ovarelor lor) glandele producitoare de hormoni intra in functie, iar ovarele atro- fiate incep si se dezvolte. Albinele unei astfel de familii orfane tncep 8X Mirgeascd o serie de celule in care se afld larvele, potrivite ca virsta, in scopul de a forma matci in ele. Cind insa in cuib nu se gisese asemenea larve, incep s& se dezvolte ovarele atrofiate ale citorva albine lucratoare. Ele incep s& hra- neasc& cu laptisor mai intii o singura albin& din cele mai tinere. Fata de aceasta, albinele se poartd ca si faté de mated ; abdomenul ei se mireste devenind neted, iar ea nu mai face nici o munca in stup. Dac stuparul intervine si introduce atunci o mated inchisi in co- livie, matei pe care prin zibrelele coliviei albinele o ling, ele se obis- nuiese cu matea noua si prin reflex, ovarele albinelor din nou incep s& se atrofieze. Atunci alungd matca falsa, o elibereazd pe cea din colivie, o hranesc si distrug inceputurile de botci. In caz contrar numéarul albinelor lucratoare hranite cu laptisor creste mult, astfel incit aproape 60—700/ din albinele familiei incep sA depund oud. O astfel de familie e denumita bezmetica. Sint totusi anumite populatii de albine, mai ales cele din Transvaal (Africa de Sud), la care in asemenea ocazii, din oudle depuse de albinele oudtoare apare cite o data si o mated buna.CUNOASTEREA ALBINELOR 10. ROLUL SISTEMULUI MUSCULAR AL ALBINEI Sistemul muscular al albinei este foarte dezvoltat in raport cu corpul ei. Muschi albinei stau inchisi in nigte teci, find fixati la capete cu ligamente (legaturi) puternice. Fiecare organ in parte are musculatura lui proprie, cu fibre longitudinale inelare, care au o grosime de la a noua pind la a treizeci si cincea parte dintr-un milimetru. Fiecare celula mus- cular& are o rejea de aer pe care fl primeste din sacii traheeni si prin care fibra respira si elimind toxinele ce se formeazi in ea, datoritA nu- meroaselor si marilor eforturi pe care le fac albinele, stimulate de ener- gia ce le-o da consumul de miere si glicogenul acumulat in muschi. In timpul acestei activitati, albina se hraneste cu miere acumulati la ple- carea din stup, pe care o refine in gusi. O gus plind cu nectar e sufi- cienté pentru parcurgerea in zbor a 8 km. Muschii cei mai puternici sint ai aripilor, ai picioarelor, ai trompei si cei de Ja acul cu venin. Muschi tot asa de puternici are si matca la aparatul de reproducere. Intrebari de control 1. Care sint parfile componente ale corpului albinet ? 2, Din ce se compune aparatul digestiv ? 3. Ce rol indeplineste fiecare parte componentd a tubului digestiv ? 4. Care sint enzimele din tubul digestiv si care este rolul lor ? 5. Care sint plirtile componente ale aparatului respirator ? 8. Care este rolul oxigenulué in organismul albinet ? 7. Care sint plrjile componente ale aparatului circulator ? 8 Cum se face circulatia stngelui la albine si prin ce se deosebeste de ‘animale ? 9. Din ce se compune sistemul nervos al albinelor ? 10. Cum functioneazat sistemut nervos al albinelor ? 11. Din ce se compune aparatul de inmulfire la mated, la trintor si le albine Iuerditoare ? 12. Cum se imperecheaztt matca ? 13. Cum depune matce outile ? Cite outi depune in 24 ore ? 14, Ce este partenogeneza ? 15. Ce este substante de mated si ce rol are ? 16. De ce matea se imperecheazi cu mai mulfi trintori ? 17. Cind depun out albinele Iucrditoare ? 18. Ce este 0 familie bezmetict ?Capitolul I Viata familiei de albine in stup 1, CLADITUL FAGURILOR Albinele unui roi, dup4 ce intra in stup, incep imediat lucrul in casa noua, fara sA mai tind seama de faptul cA nu departe se aflé stupul-mami, din care au plecat cu citeva ore inainte. Puterea de munc& a roijului e uimitoare. In doud zile, dupa nu- marul albinelor din roi gi virsta lor, pot si cladeascd cu ceara produsa de ele, cu usurinta, toti fagurii introdusi in stup. Mai tirziu completeaza si restul de faguri din ramele adugate, asa incit, in cel mult 20 de zile, roiul clideste tofi fagurii din cuprinsul stupului pe care-l ocupii, daci e cules bun. Pentru a produce ceara necesara construirii fagurilor, albinele con- sumé la inceput rezerva de miere pe care au luat-o in gusi la plecare din stupul-mama gi apoi treptat, roadele culesurilor zilnice. Apoi, extragind din rezerva de grasimi si proteine acumulate in organismul lor prin consumul polenului si al mierii din gusi, albinele stind in nemiscare, agatate unele de altele, produc ceara alba care apare intre ultimele sternite abdominale. Acolo se afla si glandele cerifere prin care trece acest produs semilichid si gras. Luind contact cu aerul, ceara, sub forma de solzisori, se intareste. Albinele cerese — producitoare de cearé — framtnté solzisorii intre mandibule, amestecindu-le cu secreii glandulare — produse de glan- dele mandibulare — ce le dau o anumita tarie si-i transporté sus pe santierul de lucru, unde alte albine, constructoarele, ii asaza cu multd migalé, inaltind celulele pe temelia fagurelui artificial, Pentru aceasta insi, mai inti ele amestecd din nou solzisorii intre faleute, incorporin- du-le secrejia glandelor mandibulare, secretie care are proprietatea si inmoaie solzigorii care devin maleabili si lipiciosi. Astfel ei pot fi sudati unii de alti. Secretia se evapora repede, iar sudura da o rezisten{A deo- daaiaiod20 VIATA FAMILIEI DE ALBINE IN STUP sebitd fagurelui in constructie. Albinele constructoare combina si intind solzigorii, formind plcute ceva mai mari, pe care le netezesc si le fixeaza la locul potrivit. Imediat dup terminarea acestei lucréri, alte albine ineep s& schimbe pozitia plicutelor cérora le dau inclin&ri diferite ; dupa ce lucreazi 1—2 minute pleaci gi ele, Un cercetdtor asemana aceastA munca a claditului de faguri cu aceea a unui olar care friminta lutul, invirtind mereu grémada de pamint eu ajutorul roti. Albinele clAdese la fel, tot circular; framintA cu mandibulele ceara, 0 asazi, 0 indoaie, o netezese, 0 trag, o subiazi, ii ingroasa marginile, lutnd de la fund tot materialul care prisoseste si il trag sus spre marginea jperetilor, lésind acolo un inel de legatura de la care lucrarea poate fi oricind continuata la nevoie. Fagurele natural e clidit pe ambele fete in acelasi timp. Temelia fiecdrei celule, adici fundul ei, este o prism’ triunghiulara. Prisma tri- unghiulara e formata din trei romburi ; este astfel aledtuiti, incit fiecare romb intra in alcituirea de baz4 a unei celule de pe partea opus’. Deci fiecare celula din fagure se sprijina pe alte sase celule vecine, cci forma celulelor este hexagonalé, adicd cu sase laturi, iar fundul ei se reazem& Pe alte trei celule clidite pe faja a doua a fagurelui. In felul acesta el capita o trainicie deosebité. Unul din cei mai renumiti matematicieni si fizicieni ai lumii — francezul Réaumur — privind aceasti minune de arhitectura care este fagurele a spus : ,,Matematicianul giseste ci albina construieste celula in forma hexagonala, astfel incit prismele au cea mai mare capacitatea fati de cea mai mici suprafata a ‘peretilor. Albina a rezolvat 0 problem de matematici cu multe veacuri in urmi, foarte veche si foarte grea, care a rimas pind in timpurile noastre obiect de studiu pentru multi savanti*, Adincimea celulelor unui fagure este de 11 mm, diametrul fieciruia e de 5,42 mm, iar grosimea peretilor e de 0,3 mm. Deci fiecare celulé de albina lucratoare are o capacitate de 2 em®"in medie si contine 2,5 g miere. Sint insi anumite albine din Armenia — care construiesc celule cu diametru de 6,79 mm, deoarece au un corp mai mare. Celulele sint usor inclinate de jos in sus pe fagurele care are pozitia vertical ; in felul acesta nectarul nu poate curge din celule ; albinele le c&picese cind sint pline cu miere, incepind de la unghiul de jos al hexa- gonului. O rama STAS, cu lungimea interioara de 27/42 cm numira 9 500 celule asezate simetric, sprijinite unele ‘pe altele intr-o orinduire economic si foarte trainici. Pentru intarirea marginilor de sus ale hexagonului, albinele fac o centurd din ceara cu propolis, care rezist la circulatia mare ‘din stup, cind albinele se caffra pe faguri, din celulé in celul, ca pe treptele unei seari, Fagurii sint pentru albinele stupului locul ce serveste la depozi- tarea rezervelor de hrand, leagin pentru clocirea puietului din cuib, iar iarna adapost pentru formarea ghemului in care albinele stau strinse, ca si-si tind reciproc de cald ; 60¢/) din ele intra chiar cu trupurile in celule, pentru ci astfel cfildura ghemului se pstreazi mai bine.ORGANIZAREA CUIBULUT 2. ORGANIZAREA CUIBULUI De indati ce constata ca albinele rofului au cla- dit primul fagure, matca il umple cu oud. In jurul ei se stringe un grup de 10—12 albine ; sint cele care-i formeaza ,suita‘; aceste_,,fnsotitoare“ au griji de hrana ei dindu-i mereu laptisor ; 0 mingiie cu ante- nele, o curét& si ii ling corpul, Ele percep substanta de mated pe care o transmit tuturor — dovada pentru ele c4 matea este prezenta. Cind matca depune oud in cuib, se sprijind cu Picioarele dinapoi pe marginea celulei respective, isi introduce abdomenul in celula-pina la fund si depune acolo un ou Care-ramitie in pozitie vertical’. Matca porneste depunerea oualor din fagurele mijlociu al cuibului, mergind din centrul lui spre margini, in cercuri din ce in ce mai largi. Cind cercul din acel fagure e suficient de larg, ea trece si de- Pune oud pe a doua fata a fagurelui; apoi ocupa cu oud cei doi faguri, vecini, din dreapta si din stinga celui mijlociu; acolo insi, cercul ocupat de ou’ e mult mai restrins faji de primul fagure. In felul acesta, dact s-ar tAia un cuib in sectiune, s-ar vedea ca forma lui e aproape sfericé. Albinele au adoptat forma sfericd deoarece este cea mai potrivita, pentru a putea fi acoperitd la nevoie cu trupurile lor, alcai- tuind un ghem strins deasupra puietului ca sd-i tind de cald, mai ales in cazul cind ar aprea dintr-odata 0 wreme prea rece. Ouiile depuse pe fundul celulelor au” forma alungita, un cap&t mai ascutit, care are o substanti cleioasa cu care se prinde de fundul celulei, iar celd- lalt mai gros, avind un orificiu numit micropil, pe unde va patrunde in ovul spermatozoidul spre fecun- dare. Culoarea oului e alba; este invelit intr-o coajé chitinoasa care are pe ea desene hexagonale. Obisnuit in celulele de albine lucratoare oudle sint fecundate, pe cind in celulele mari si largi ouale sint nefecundate si din ele ies numai trintori, asa cum s-a aratat mai inainte. Fig. 24 — Oui, puiet, miere si polen fn celulele unui facure de cul IG2. gy Geile cu mlere cbpicite ; 3 — ceiule cu poten; 4 — cetule eu oud de la 1-3 zile ; 2 Ta 1 Yarva capaci § e ev rotunda ¢ ‘nimfe 10 —albind = larve ‘de la 17 zie — larva intingd ; 9 — maturd gata de iegire, 3132 MUNCA ALBINELOR EN STUP SI AFARA Intre fagurii cuibului si in special pe portiunile ocupate de puiety stau albine mai numeroase, care pastreaza acolo 0 temperatura de 34°C; Sint albinele clocitoare, Dupa trei zile de cind matca a depus oud in pri- mul fagure din cuib, coaja oudlor incepe s4 se desfact si apar larvelé, care sint ca niste mici viermi albi, lungi de 1,6 mm, cu o greutate de 0,1 mg.tDupa aparitia larvelor, albinele doici, tinere gi capabile si prov gucd mult liptisor, vars asupra lor aceast4 pretioasa hrand, in care lar (ele inoat in cerc cu gura deschisd, iar doicjle le viziteaza de zeci si sute de ori pe zi. Dezvoltarea larvelor in urma acestei hraniri este exceptionala, caci ele primesc laptisor in primele trei zile de la iesirea din ou, iar greutatea Jor ajunge de la 0,1 mg la 142 mg, adich crese de 1400—1 500 ori in acest y scurt interval de timp. Incepind cu a patra zi de stadiu larvar, adied dupa 6 zile de la depunerea oului in celuld, albinele doici hrénese larvele cu o hrank com: pusé din polen, miere si api, hrand ‘predigeratd in care intré si foarte putind secretie glandulari a glandei mandibulare. Acestea se dezvolta Forporal, ineit in cea de-a noua zi de la depunerea oului, larvele umplu in intregime celulele ; in aceste zile ele nApirlese si isi dezbracd de patru ori inveligul corporal prea strimt. © In sfirsit, incepind cu cépacirea larvelor, acestea trec in stadiul de nimfA pind in cea de-a 21-a zi de la depunérea oului, cind pardsesc fa gurele natal ca albine. In stadiul de nimfa ele mai n@pirlese incd de doud ori pind la iesirea din celule. ~ Cind albinele crese 0 matci noua, ii pregatese un leagin special, 0 celulé spatioas’, ca o cupa, agezaté cu deschiderea in jos. Ele silesc matca sa depund oui in astfel de celule numite botci, iar albinele doici au grijé hu numai ca laptisorul sé nu-i lipseasca, ci larva de matci si aibé chiar de prisos. Laptisorul ¢ hrana larvelor de mated pind la cipicire. Forma poteii ei este ascmandtoare cu aceea a unei ghinde mari si lunguiete. Sta diul nimfal la mated e mai redus. Matcile tinere se nase din botci in cea de-a 16-a zi de la depunerea oualor fn leagdnul special clidit pentru ele. ‘A Pentru dezvoltarea unui trintor sint necesare 24 zile de la depune- rea oudlor pind la iesirea din celula. In interiorul stupului, albinele pistreazd o temperatura constanta de 34--35°C, cu o umiditate relativa de 55—60%, de care puietul din cuib are nevoie. Cind temperatura de afara — in timpul verii — e prea useat si ar putea influenta puietul, albinele aduc apa in gusi, o depun pe faguri, iar albinele ventilatoare o evapora pentru ca microclima inte- rigara si-si pastreze echilibrul de umiditate. 's Cuibul deci, cu progenitura mateii, nu numai cd completeasd rin ditrile rarite ale albinelor, care datoritd istovitoarelor munci imbatrinese si mor, ci reface aceste pierderi si le depageste cu mult, incit la un m iment dat, populatia aproape cA nu mai incape in stup. La inceputul pri- maverii 9 albind ingrijea 2—3 larve ; dupa iesirea generaliilor tinere, ra~ portul se inverseaza si 2—3 albine ingrijese o larva. Atunci albinele pre-MUNCA ALBINELOR IN STUP SI AFARA itese botei de roire (fig. 25), Cind a- >. cestea sint cApicite, roiul pleaci din stup cu matca veche. , Dupi opt zile de la plecarea pri- miului roi, care se numeste roi primar, se naste din prima botci cea dintii matci. Dac albinele nu vor si roiasc& a doua cara, ingaduie noi nascute sa-si ucid’ in boted surorile mai tinere — care n-au iesit — implintindu-si acul in trupul lor, dup’ ce a ros lateral botea. Cind ele vor sa roiasci din nou, chiar a doua zi pleac& roiul secundar cu matca virgina. In casa pustiita in | parte, albinele isi aleg atunci o mated tint’, din cele care s-au nascut o dati si anume pe aceea care — printr-o lup- t& intre ele — ramine in viata. Cind stuparul pune la dispozitia familiei spatiu larg de extindere, luind si alte masuri ca si previna roitul, dez- voltarea cuibului ia proportii, albinele crese 0 mare rezervi de albine zburi- Fig, 25 — Botci de roire toare care, la timpul oportun, cind a- 4 -,lépHs?s Pe tunel Satie | 4 pown é pare marele cules, realizeazi recolte singetta cu matea maturt § - iacenat Ge ESiea Ss mnatca ce Sete cin Bored In aceast situatie, cuibul par- curge incepind din primavara, anumite etape de urcus si coboris, dup’ anotimp. Primavara, cu bogatia ei de polen $i oo— ) nectar, cuibul ia o extindere mare, a- fungind la cea mai mare dezvoltare SS ttre mijlocul lunii iunie. Apoi, pe mi- suri ce in natura resursele de hran’ se = fmpufineaza, iar albinele hranesc matca cu mai putin laptisor, descreste si de- _ punerea ouilor. i T= = Ta mijlocul lunii septembrie mat- ea inceteaz’ ouatul, iar albinele se pre-_) \ Fig. 26 — Atbina In zbor ~~ gitese ce iernare, Gu polen in cosulleie ‘ 3. MUNCA ALBINELOR IN STUP $I AFARA \ © familie asa de numeroasé, compusi din zeci de mii de albine, are nevoie de mari cantitti de hrand, care nu vor fi folosite numai la cres- terea noilor generatii de albine, ci trebuie si alc&tuiascd si insemnate ro verve pentru generajiile urmitoare, pentru timpul rece si far fleri in 9 — Manuslul spicultorulut Rc 5 -: 24 VIATA FAMILIEI DE ALBINE IN STUP Fig. 27 — Rezerva organica de proteine (corpul gras) natura. Aceasti muncA grea o indeplinese albinele culegitoare. Ele sint cele care pe orice vreme cu o temperatura de cel putin +12°C, pleacd in afara stupului, infrunta vijeliile, ploile si récelile, ca si aduci stropul de miere sau ap in gusi, ori incdrcditura de polen in cosuletele de la picioare. (fig. 26). Sint rase de albine care adaptate la frig, pornesc la lucru gi Ta +6°C. Cind albinele culegatoare gisesc in cimp nectar si polen sau au des- perit un izvor de apa ce le place, de indaté ce se inapoiazA in stup, fac iste miseari asemAndtoare unui dans. Acesta variazA ca formA in leg&- _furd cu distanja si directia sursei de hrand. Unele fac un dans circular, tele in forma de secera sau cel al cifrei 8, altele isi balanseazi abdo- enul ete, Ele stabilesc locul in care existi hrana in raport de pozitia soarelui in momentul cind efectueazA dansul, cit si de unghiul miscirilor, Je fac faté de aceasta ‘pozitie. Albinele care executa dansul transmit mncomitent mirosul florii respective gi calitatea nectarului adus in stup, ci dansul lor este orientativ gi mobilizator. Se pare c& atunci cind albi- nele culegiitoare executd dansul, emit si ultrasunete pe care noi nu le pereepem. Un cercetitor german a inregistrat pe bandi de magnetofon aceste sunete, care se compun dintr-un numér de impulsii sonore. Zgo- motul se aseamind mult cu o bataie rapidd intr-o tobi si eleajunge la concluzia ci aceste manifestari sonore constituie un ,,limbaj al albinelor*. Cind albinele — scrie el — se inapoiaz de la un loc cu hrand dulce, foarte concentrata, bat toba foarte agitat in cursul fazelor miscdrii ba- lansate, in medie 35 de ori pe secundi, in timp ce albinele ce vin de la un Joe cu hrani, care are o concentratie mai slaba, emit numai 10—15 im- pulsuri pe minut* (V. Frich). Cind locul cu hran& e la 100 m distant’, albina danseaza leginat si parcurge linia dreapt din interiorul cifrei 8 de jos Mi sus; ea aratdé ci zborul trebuie sd fie spre soare, urmind directia unghiului descris. Cind distanta de flori e peste 100 m, albina face de zece ori aceeasi miscare intr-un sfert de secunda ; la 3 km, numérul acestor miscari se re-.MUNCA ALBINELOR IN STUP $1 AFARA 6 duce numai la doud pe secunda. Deci intensitatea dansului este invers Pproportionala cu distanta pind la sursa de cules. Albina culegiitoare trans- mite atunci albinelor din stup cite o particica din hrana descoperita, miscindu-si si atingindu-si antenele cu albina primitoare a nectarului ca si cind si-ar comunica ceva. Cercetdtorul amintit sustine c& tot prin dans albinele isi comunieé si culoarea florilor respective. Dansul nu e singurul lor mijloc de comuniecare gi orientare. Albi- nele folosese toate celelalte simturi : mirosul, auzul, pipaitul si gustul, iar glanda odoranta a Jui Nasonov are si ea un rol In comunicare, Hrana din celulele fagurilor o constituie mierea apoi polenul sau pastura, Mierea provine in cea mai mare parte din nectarul florilor, Nectarul © o substan{a dulce preparata din rezervele de zahar ale plantelor. Aceste rezerve, aduse de seva incircatA cu diferite substante minerale din pa- mint, necesare la formarea viitoarelor seminte, se aduna in fesuturi, Cind soseste timpul inmulfirii plantelor si deci rodirea florilor, plantele trimit in potirele lor un suc dulce cu un mare procent de api in el. Floarea este organul de inmulfire sexuali a plantelor, care contine elemente birbiitesti si femeiesti. Transportul graunciorilor de polen (par- tea barbiiteasca a florii) pe stigmatul florilor se numeste polenizare. Contopirea griunciorului de polen cu ovulul (partea femeiasci a florii) se numeste fecundare. In urma fecundiarii plantelor rezulti semin- tele si fructele. Polenizarea la majoritatea plantelor se face cu ajutorul insectelor, din care cea mai mare importantéi o au albinele. ¥ Florile au diferite culori ce variazi de la.planti la planta, care mai de care mai atragitoare ; ele trimit pe aripile vintului imbietoare p: fumuri ca o chemare pentru insecte, iar in potire scot in calea albinei pocalul plin de dulceata atit de mult ciutatd de ea; acela e nectarul. El contine diferite zaharuri compuse care variazi de la planta la planta, pe care insi albina, adunindu-le in gus& le transforma in zaharuri simple si usor de asimiliat, cu ajutorul fermentului numit invertaza. In felul acesta nectarul devine miere diluaté si confine in parti aproape egale glucoza si fructozd. Apa din miere, care se gaseste la inceput in cantitate de 70—80%, este eliminata treptat prin ventilatie. Pentru aceasta insii al- bina, ajuns& in stup cu gusa plind, pred substanta dulce, in parte deja transformata, altor albine denumite prelucritoare, care continua lucrarea celor dinainte. Totodat ele elimind apa component’ intinzind substanja in strat subjire tn celulele fagurelui, unde la caldura stupului si venti- larea aerului apa se transforma in vapori, ce se elimind din stup pe aceeasi cale a ventilatiei. Aceasta munci o fac albinele ventilatoare. Ele stau la urdinig introducind in stup prin bitaia aripilor aer proaspit; altele fae acelasi serviciu stind pe fundul stupului, pe pereti, pe faguri si pe7 VIATA FAMILIE DE ALBINE IN STUP facA maturarea mierii, sau aer racoros, cind afara e prea cald. a maturati — deci coaptd, cu un procent de apa cel mult jnsul ei :zaharuri, substante minerale, acizi organici, ;\pH-ul este de 3,92—4,87, Mierea este transpor- ar pitrunde|din nou in a daci n-ar fi cipacitd. Se stie doar e mierea fi; adic& este] o substanté care absoarbe usor apa din mediul ba ca si faci cildur&. De altfel chimistii numesc ca si toate substantele dulci, hidrati de carbon ide). Mierea consumata de albine procur& energia la e nevoita sa le faci sint mai mari, cw’ atit orga- consum mai mare de miere, pe care si o trans- druri minerale, vi planta la alta, Albinele culeg Kinapoi, formind ne ete. in cantitati variate de la o specie de enzime, fermenti si alte secreii glan- 3 i — un chil nutritiv de o mare valoare —_// numai trintorilor si albinelor lucrdtoare. le trintor cantitati foarte mari fn raport cu portiile mici servite lucratgarelor. De pildd prof. M. Haydak din S.U.A. p gisit in hrana trintorijér pind la 15000 gréunciori de polen la mg de rani preparati, pe cf@ in hrana_larvelor de Iucratoare abia se puteau e excesif de disproporfionata determina diferen- te de indivizi ce alcdtuiesc familia de albine. Astfel Mita numai cu Mptisor de mated atit in stadiul larvar cit \ letii, devine o.femel apt de a fi fecundata ; trintorii — alimentara, pe ca Din el doicile dau larvelor fierea celor tri matea, findMUNCA ALBINELOR IN STUP $I AFARA EU in raport cu cantititile de polen primite in stadiul larvar — formeazA casta masculilor virili si in sfirsit, albinele lucratoare, ale céror ovare se atrofiazd la sfirsitul stadiului larvar, formeazA casta femelelor castrate nutritiv. Polenul este de asemenea o hran& buna si folositoare pentru albinele adulte, céci componentele lui ajuti unele glande in activitatea lor. Albi- nele consumA polen mult, mai ales la sfirsitul veri facindu-si astfel o rezerva organica de substante proteice pentru iarné, acumulate in conpul gras. Dac nu gisese primavara polen in natura, ele isi extrag din aceste rezerve organice proteinele necesare ca si hraneasca puietul, ceea ce insti se uzeaza mult (fig. 27). P&stura. In grija de a-si asigura rezerve de hranA in cantitati cit mat insemnate pentru vremea cind florile dispar din natura, albinele prepara polenul la fel cum fac zootehnicienii cind pun porumbul verde in siloz. In acest scop ele isi aleg ca loc pentru aceasta lucrare fagurii din mar~ ginea stupului, preferindu-i pe cei inchisi la culoare. Polenul pus in celule este framintat cu saliva si putind miere dupi care fl indeasi bine cu capul ; in felul acesta se elimina aerul dintre gréunciori. Va incepe ime- diat un proces de fermentare lacticd, iar polenul din fdinos si dulceag cum era in flori cap&tA un gust acrisor. Valoarea lui alimentara este de trei ori mai mare decit a polenului din flori si de noua ori faté de cea a inlocuitorilor de polen pe care stuparii fi dau albinelor. Sub aceasté forma, polenul preparat de albiné a primit denumirea de_pisturd. Savantul francez R. Chauvin a gisit ci substantele antibiotice din pstura sint de trei ori mai active decit cele din polen. Apa ia parte in alimentatie intr-o mare masura, fiind un element vital pentru intreaga comunitate a stupului. Intr-adevar, albinele folosese apa la digestie, in asimilatie, la diferite schimburi nutritive in tesuturi, cit si la secrejiile glandulare. Apa intrd in anumite proportii — direct sau indirect — in prepararea hranei larvelor de cdtre abinele doici, In afara de aceasta, albinele mai aduc apa tn stup si pentru piistrarea unei umiditati potrivite, atit de necesara cuibului, Cu apa pe care albinele o aduc primavara in stup ele dizolva cris- talele din mierea granulaté, pentru a o putea consuma. In acel sezon, albinele iau cu multa placere apa in care stuparul a topit doua lingurite * de sare la 5 litri de apa. Doza se micsoreazi pe masura ce in natura apar florile, c4ci nectarul proaspat contine ap’. El mai contine suficiente saruri minerale necesare tinerelor organisme in formare. Totusi, atunci cind in natura lipseste polenul, este bine s& se pund fn apa 1,5 g uree la 10 litri apa, pentru a ajuta albinele, cici ele gasese un insemnat ajutor in aceast apa cu proteind, Vorbind aici despre hrana albinelor, am treeut implicit si la ardtarea muneii pe care majoritatea albinelor o indeplinese in stup sau in afara lui. $i totusi acolo in ,,casa* unde se aduna bogatia mierii si a polenului mai sint albine care fac de pazA acestei strinsuri acumulate : strajerele,38 VIATA FAMILICI DE ALBINE IN STUP care nu lasa la urdinig si intre albinele stréine si albinele gospodine, care cura{a si elimina resturile din stup, sau cadavrele celor care mor in interior. Inirebari de control 1. Din ce si cum construiesc albinele fagurti ? 2. Ce dimensiuni are o celul de albind lucrétoare ? Dar una de trintor ? Cit miere incape intr-o celuld ? 3. Cite celule de albine lucratoare si de trintori se gdsesc pe un deci- metru pitrat ? 4. Cu ce e hriinitd matea ? 5. Cit dureazi dezvoltarea unet mitci, a unui trintor sf a unet albine Tucratoare ? 6, Ce roluri indeplinesc albinele in. stup ? 7. Cum vestesc albinele culegitoare ‘pe cele din stup cind gisesc 0 sursi de cules? 8. Cum folosesc albinele cpa, polenul si pastura ?