Grupa I - Categoria I 1. (807.

) Care sunt condiiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anual a elementelor de activ capitaluri
proprii i datorii, potrivit normelor n domeniu? In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere, prin: - Organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea acestora si intocmirea etichetelor de raft - Tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile si efectuarea lunara a confruntarii datelor dintre aceste evidente - Participarea la lucrari de inventariere a intregii comisii de inventariere - Asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventarieaza, respectiv pentru sortare, asezare, cantarire,masurare, numarare etc. - Asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate,sort,pret) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere pentru atestarea datelor inscrise. - Dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare, cantarire etc, cu mijloace de identificare (cataloage, monstre, sonde) precum si cu formularele si rechizitele necesare. - Dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate - Dotarea gestiunilor (magazii, depozite) cu doua randuri de incuietori diferite. Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura directorului economic, a contabilului sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie, listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii care urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice. Principalele masuri organizatorice care trebuie luate ce catre comisia de inventariere sunt urmatoarele: - Inainte de inceperea operatiunii de inventariere, se ia de la gestionarul raspunzator de gestiunea valorilor materiale o declaratie scrisa din care sa rezulte daca: Gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare In afara valorilor materiale ale unitatii patrimoniale respective, are in gestiune si altele apartinand tertilor, primite cu sau fara documente Are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta Are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate(livrate), pentru care s-au intocmit documentele aferente A primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale Detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa Are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate Deasemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor in/din gestiune. Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea valorilor materiale si de catre comisia de inventariere, care atesta ca a fost data in prezenta sa. - Sa identifice toate locurile in care exista valori materiale care urmeaza a fi inventariate - Sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea Daca valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces, membri comisiei care efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu exceptia locului in care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai in cazul cand inventarierea se termina intrsingura zi. La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul este intact, in caz contrar, acest fapt se va consemna intr-un proces verbal de desigilare, care se semnalizeaza de catre comisia de inventariere si de catre gestionar, luandu-se masurile corespunzatoare. Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate, in fisete,casete,dulapuri, incuiate si sigilate. Sigiliul se pastreaza, pe durata inventarierii, de catre responsabilul comisiei de inventariere. - Sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune,dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor la contabilitate,astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea. Unitatile de desfacere cu amanuntul care folosesc metoda global-valorica trebuie sa asigure intocmirea de catre gestionar, inainte de inceperea inventarierii, a raportului de gestiune in care sa se inscrie valoarea tuturor documentelor de intrare si de iesire a marfurilor, precum si cele privind numarul depus la casierie, intocmite pina in momentul inceperii inventarierii, precum si depunerea acestui raport la contabilitate. - Sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand intocmirea monetarului si depunerea numerarului la casieria unitatii, sa ridice benzile de control de la aparatele de casa so stampila unitatii(daca este cazul) si sa le pastreze in siguranta. - Sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functionare.

In cazul in care gestionarul lipseste, comisia de inventariere aplica sigiliul si comunica aceasta conducerii unitatii patrimoniale. Conducerea unitatii are obligatia comunice in scris gestionarul despre inventarierea care trebuie sa se efectueze, indicand locul, ziua si ora fixate pentru incepere lucrarilor. Daca gestionarul sau reprezentantul legal nu se prezinta la locul, data si ora fixate, inventarierea se efectueaza de catre comisia de inventariere in prezenta altei persoane, numita prin decizie scrisa, care sa il reprezinte pe gestionar. Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat, daca este posibil, sa se sisteze operatiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. Daca operatiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon in care sa se depoziteze bunurile primite in timpul inventarierii sau sa permita expedieri la clienti, iar operatiunile respective se vor efectua numai in prezenta comisiei de inventariere, care va mentiona pe documentele respective primit sau eliberat in timpul inventarierii, dupa caz, cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii vor fi afisate la loc vizibil.

2. (822.) Cum se nregistreaz urmtoarele operaii n contabilitatea unei firme prestatoare de servicii:
a) se execut lucrri n favoarea terilor la tariful facturat de 50.000 lei, TVA 19%; b) 50% din valoarea facturat se deconteaz cu fil CEC; c) 30% din valoarea facturat se deconteaz cu efect comercial onorat la scaden; d) 20% din valoarea facturat se deconteaz cu numerar ncasat nainte de data stabilit pentru decontare, cu scont acordat de 5%. a) lucrari in favoarea tertilor: 4111 = % 59.500 704 50.000 4427 9.500 b) decontarea cu fila cec: 50%x59.500 lei=29.750: 5112 = 4111 29.750 incasare cec 5121 = 5112 29750 c) decontarea cu efect comercial onorat la scadenta: 30%x59500=17.850: 413 = 4111 17.850 Incasare efect comercial la scadenta 5121 = 413 17850 d) decontarea cu numerar: 20%x59500=11.900: scont= 5%x11.900=595 lei. TVA aferenta scontului: 595 lei x 19%=113,05 lei % = 4111 11.900 667 595 4427 113,05 5311 11.191,95

3. (834.) Cum se vor nregistra urmtoarele operaii economice privind ieirea din gestiune a unor imobilizri corporale n
contabilitatea unei societi comerciale: a) un aparat de msur i control constatat lips la inventariere n valoare de 30.000 lei i amortizat 20% este scos din eviden, cunoscnd c activul respectiv este imputat unui salariat al unitii la nivelul valorii contabile nete, TVA 19%, cu reinerea din salariu a debitului; b) se transmite unui ter, cu titlu gratuit, un utilaj a crui valoare contabil este de 40.000 lei, amortizat 90%.

a) lipsa la inventar a aparatului de masura amortizat scoaterea din gestiune:

20%x30.000 lei=6.000 lei. % = 2132 30.000 2813 6.000 6583 24.000 b) imputarea la valoarea neta de 24.000 lei: 4282 = % 28.560

7583 24.000 4427 4.560 si retinerea: 421 = 4282 28.560 sau 421=461 28.560 c) donatia unui utilaj amortizat scoaterea din gestiune: 90%x40.000 lei = 36.000 lei: %= 2131 40.000 2813 36.000 6583 4.000 Daca s-a depasit cota admisa pentru donatii se va inregistra si TVA, pe baza formulei: 635 = 4427 7600

4. (862.) n contabilitatea unui agent economic ce comercializeaz mrfuri se vor nregistra operaiile de mai jos, n
condiiile utilizrii preului prestabilit: a) recepionarea mrfurilor cumprate la preul facturat de furnizor de 10.000 lei, TVA 19%. Preul standard aferent este de 9.000 lei; b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 1.000 lei, TVA 19%, i decontare dintr-un avans de trezorerie; c) vnzarea a jumtate din mrfurile achiziionate, cu decontare ulterioar, cunoscnd c preul negociat este cu 20% mai mare dect preul standard aferent; d) descrcarea gestiunii pentru mrfurile vndute; e) repartizarea diferenelor de pre aferente mrfurilor vndute n baza coeficientului de repartizare determinat n acest sens. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii? Rezolvare a) Factura: Pret de cumparare 10.000 lei+ TVA (19%x10.000 lei) 1.900 lei= Total factura 11.900 lei Cost standard=9.000 lei % = 401 11.900 371 9.000 378 1.000 4426 1.900 b) Cheltuieli de transport/aprovizionare decontate dintr-un avans de trezorerie: % = 401 1.190 378 1.000 4426 190 Decontarea dintr-un avans de trezorerie 401=542 1190 c) cost standard aferent marfurilor vandute: 9.000 lei x 50% = 4.500 lei Pret de vanzare=4.500 lei+(4.500 lei x 20%) = 5.400 lei 4111 = % 6.426 707 5.400 4427 1.026 d) descarcarea gestiunii pentru costul standard: 9.000 x 50% = 4.500 lei: 607 = 371 4.500 e) repartizarea diferentelor de pret: Definitia coeficientul K = soldul initial al contul 378 + rulajul debitor al contului 378 soldul initial al contul 371 + rulajul debitor al contului 371 K=Rd378-2.000 lei/Rd371-9.000 lei=0,222 Diferente de pret aferente marfurilor iesite=Rc371-4.500 lei x 0,222 = 1.000 lei 607 = 378 1.000

5. (884.) O ntreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziionat pe 01.01.N s fie stabilit la 8 ani; costul de

achiziie al imobilizrii respective este de 100.000 lei, valoarea rezidual 8.000 lei. Activul va fi amortizat n sistem linear. Dup 3 ani, conducerea ntreprinderii decide diminuarea duratei de funcionare cu 1 an i reestimarea valorii reziduale la 6.000 lei. S se determine cheltuiala cu amortizarea aferent anului N+4 n conformitate cu prevederile normei IAS 16 Imobilizri corporale. Valoarea amortizabila a activului=100.000-8.000=92.000 lei Amortizarea anuala in N=92.000/8=11.500 lei Amortizarea cumulata dupa 3 ani=11.500x3=34.500 lei Valoarea ramasa de amortizat=100.000-34.500-6.000=59.500 lei. Amortizarea anuala in anul N+4= 59.500/4=14.875 lei.

Grupa I - Categoria XI 1.(1) Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar.
a) subscriere CS 456 = 1011 5000 b) primire aport 5311 = 456 5000 sau 5121=456 5000 c) virare CS din nevarsat in varsat 1011 = 1012 5000

2. (8) Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A, B, C cu un capital de 3.000 lei, format din 30 parti sociale a
100 lei partea: - asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei, - asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei, - asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1.50 lei. Structura aporturilor este: A face aport in numerar de 1.000 lei, din care varsa 700 lei la constituire, iar restul la data scadenta a contractului; B face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire; C face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale), a carui situatie contabila este: - un utilaj de 1.300 lei. Amortizat de 300 lei; - un stoc de marfuri 500 lei; - creante asupra clientilor de 280 lei, cu provizioanele aferente de 130 lei; - lichiditati in caserie de 250 lei; - datorii la furnizori de 400 lei; Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei, achitate prin banca. a) subscriere cap.soc.: % = 1011 3000 (30 parti*100lei) 456.A 1000 456.B 500 456.C 1500 b) aport CS pentru asociat A: 5121 = 456.A 700 c) trecerea CS nevarsat la cel varsat: 1011 = 1012 700 d) aport asociat B: 5121 = 456.B 500 e) regularizare constit.de capitaluri: 1011 = 1012 500 f) aport CS pentru asociat A, ulterior constituirii: 5121 = 456.A 300

g) regularizarea constituirii de capitaluri: 1011 = 1012 300 h) aport CS pentru asociat C: - preluare active: % = 456.C 2030 2131 1000 (1300-300 (valoare neamortizata) = 1000 utilajul la valoare neta) 371 500 411 280 5311 250 - preluare pasive: 456.C = % 530 491 130 401 400 i) regularizare conturi de capitaluri: 1011 = 1012 1500 j) inreg.cheltuieli de constituire: 201 = 404 150 k) plata cheltuieli de constituire: 404 = 201 150

3. (24.) La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea:

- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei; - profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei; - alte rezerve 2.000 lei; - de prime legate de capital 700 lei; - de rezerve din reevaluare in plus 300 lei. Rezolvare: Incorporarea profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei 457=456 500lei 456 = 1012 500 lei Incorporarea profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei 117 = 1012 1500 lei Incorporarea altor rezerve 2000 lei 1068 = 1012 2000 lei Incorporarea de prime legate de capital 700 lei 104 = 1012 700 lei Incorporarea de rezerve din reevaluare in plus 300 lei 105=1012 300lei

4. (28.) La SC GAMA SA cu ocazia depunerii aporturilor in natura, valoarea titlurilor depuse este de 12.000 lei, pentru
valoarea nominala a actiunilor subscrise de 10.000 lei. Primele de aport constituite au urmatoarele destinatii: - 600 lei pentru acoperirea cheltuielilor de constituire; - 400 lei pentru constituirea de rezerve; - 1.000 lei pentru cresterea capitalului social. Subscrierea capitalului social 456 = % 12.000 1011 10.000 1043 2.000

Varsarea capitalului social 265=465 12.000 Trecerea capitalului social nevarsat la varsat 1011=1012 10.000 Acoprirea cheltuielilor de constituire din primele de aport 1043 = 2801 600 Constituirea rezervelor 1043=106 400 Inregistrarea mariri capitalului social tot din prime 1043=1012 1000

5. (152.) SC AGROMEC SA realizeaza prin efort propriu o plantatie de protectie, ocazionandu-se urmatoarele cheltuieli: consum de material de plantat 1200 lei - salarii 1000 lei - CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7% Plantatia are o durata de functionare de 7 ani, cu 5 ani scutita de amortizare, fiind recuperate in luna martie 2006. Amortizarea plantatiei: 7 ani 5 ani (scutita) = 2 ani. Dupa ce este complet amortizata se scoate din evidenta, in martie 2008. Consum material plantat 601 = 301 1.200 lei Inregistrarea cheltuielilor cu salariile 641 = 421 1.000 lei Datoriile societatii 6451 = 4311 197.5 lei ( 19.75%*1.000 lei) 6452 = 4371 25 lei (2.5%*1.000 lei) 6453 = 4313 70 lei (7%*1.000 lei) Receptia plantatiei 2134 = 722 2492.5 lei Amortizarea 2492.5/24 luni= 103.85 Inregistrarea amortizarii 31.12.2006 6813 = 2813 934.69 (103.85*9 luni) 31.12.2007 6813 = 2813 30.03.2008 6813 = 2813 1246.25 (103.85*12 luni) 311.56 (103.85*3 luni)

Scoaterea din gestiune a plantatiei 2813 = 2134 2492.5

Grupa II - Categoria II 1. (56.) Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit.

Previziunile desemneaz informaiile financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile). Proieciile desemneaz informaiile financiare prospective bazate pe ipoteze referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele.

2. (61.) Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?

Necesitatea unui Cod etic const n: - necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; - meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie; - asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia; - confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili; - necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte.

3. (65.) Explicai principiul confidenialitii n audit.

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze ( n beneficiul su sau al unui ter) sau s le divulge fr autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme. Obligaia se menine i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su. Profesionitii contabili trebuie s se asigure c acest principiu este respectat i de ctre subalterni sau colaboratori. Obligaiile de confidenialitate depind i de legislaia fiecrei ri. Profesionistul contabil nu mai este inut de secretul profesional: - cnd divulgarea este autorizat de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terilor, care ar putea fi lezate; - cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaia profesional de divulgare (furnizarea de probe n cadrul unor proceduri judiciare, informarea autoritilor competente despre nclcarea legii, aprarea intereselor profesionale n cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate). naintea divulgrii unor informaii, profesionistul contabil trebuie s decid: - care este tipul de informaii care pot fi divulgate (dac pot fi justificate); - dac persoanele care urmeaz s primeasc informaiile sunt destinatarii coreci ai acestora; - dac divulgarea informaiilor atrage responsabilitatea sa.

4. (74.) Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului.

importana pe care conducerea cabinetului/societii o acord independenei; politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii lucrrilor efectuate de cabinet; identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestora, identificarea msurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; politici i proceduri interne de supraveghere a respectrii politicilor i procedurilor privind independena; politici i proceduri care s permit identificarea eventualelor interese sau relaii dintre client i auditor care amenin independena; politici i proceduri privind evitarea obinerii de venituri de la un singur client; comunicarea modificrilor intervenite n politicile i procedurile cabinetului tuturor angajailor i colaboratorilor; existena unui responsabil cu monitorizarea funcionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei; existena unui mecanism disciplinar care s asigure conformarea cu politicile i procedurile stabilite; politici i proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaz independena i obiectivitatea; consultarea organismului profesional cu privire la independen; rotirea personalului cu funcii de rspundere; eliminarea unor persoane din echipa de audit dac acesteia i este afectat independena;

Grupa II - Categoria IV

1. (8.) Cand se doreste determinarea val.actuale a bunurilor dintr-o intrep,se urmareste:

a)actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b)corectarea tuturor distorsiunilor dintre val contabila si val economica a bunurilor; c)corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar.

Raspuns : b. 2. (47.) Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dupa reevaluarea bunurilor, prezinta urmatoarea
situatie patrimoniala: capital social 3.000.000; imobilizari 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000, obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: b) 18.500.000 Capital propriu + diferente din reevaluare = (3.000.000+500.000+1.000.000)+14.500.000=18.500.000

Raspuns : b. 3. (141.) Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie

Grupa II - Categoria V 1. (34) Patru societati comerciale A, B, C, D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate noua E cu un capital social de 24.000 lei.
Consiliul de administratie hotaraste ca pentru consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuziune taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat. 24.000 x 5% = 1.200 lei Calculul primelor de fuziune este : A : 10.000 x 5% = 500 lei prima B : 8.000 x 5% = 400 lei prima C : 5.000 x 5% = 250 lei prima D : 1.000 x 5% = 50 lei - prima TOTAL 24.000 1.200 lei prima Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii E. Rezolvare: 456 = % 24.000 1011 22.800 1042 1.200 Soc A Soc B Soc C Soc D 9.500 400 250 50

2. (181) SC GAMA SA participa cu o cladire administrativa la capitalul social al SC OMEGA SA, care este o societate in
afara grupului, cunoscandu-se urmatoarele date : - Valoarea cladirii 10.000 lei - Amortizarea cladirii 4.000 lei - Valoarea de aport 6.000 lei - Valoarea nominala a actiunilor emise de SC OMEGA SA 5.000 lei

- Pretul de vanzare a actiunilor 7.000 lei Sa se faca inregistrarile in contabilitatea ambelor societati. Omega Subscriere capital 456 = % 7000 1011 5000 1041 2000 Varsare capital in natura 212 = 456 7000 Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsta 1011 = 1012 5000 Gama Achizitie titluri de participare % = 212 10000 262 6000 2813 4000 Diferenta de valoare 262 = 1068 1000

Grupa II - Categoria X 1.(26.) Proceduri privind utilizarea documentelor financiar contabile reglementate de OMFP 3512/2008.
Societile comerciale, societile/companiile naionale, regiile autonome, institutele naionale de cercetare-dezvoltare, societile cooperatiste i celelalte persoane juridice, instituiile publice, asociaiile i celelalte persoane juridice cu i fr scop patrimonial, precum i persoanele fizice care desfoar activiti productoare de venituri, subunitile fr personalitate juridic, cu sediul n strintate sau n Romnia, prevzute n Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, consemneaz operaiunile economico-financiare, n momentul efecturii lor, n documente justificative, pe baza crora se fac nregistrri n contabilitate (jurnale, fie i alte documente contabile, dup caz). Documentele care stau la baza nregistrrilor n contabilitate dobndesc calitatea de document justificativ n condiiile n care furnizeaz toate informaiile prevzute de normele legale n vigoare, i anume: - denumirea documentului justificativ; - denumirea/numele i prenumele i, dup caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care ntocmete documentul; - numrul documentului i data ntocmirii acestuia; - menionarea prilor care particip la efectuarea operaiunii economico-financiare (cnd este cazul); - coninutul operaiunii economico-financiare i, atunci cnd este necesar, temeiul legal al efecturii acesteia; - datele cantitative i valorice aferente operaiunii economico-financiare efectuate, dup caz; - numele i prenumele, precum i semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuii de control financiar preventiv i ale persoanelor n drept s aprobe operaiunile respective, dup caz; - alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiunilor efectuate. De asemenea, n cuprinsul oricrui document emis de ctre o societate comercial trebuie s se menioneze i elementele prevzute de legislaia din domeniu, respectiv: - forma juridic, - codul unic de nregistrare - capitalul social. Documentele justificative provenite din tranzacii/operaiuni de cumprare a unor bunuri de la persoane fizice, pe baz de borderouri de achiziii, pot fi nregistrate n contabilitate numai n cazul n care se face dovada intrrii n gestiune a bunurilor respective. Documentele care se refer la cheltuieli pentru prestri de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baz de norme de venit, pentru a fi nregistrate n contabilitate, trebuie s aib la baz contracte sau convenii civile, ncheiate n acest scop i documentul prin care se face dovada plii, respectiv dispoziia de plat/ncasare. Documentele contabile: jurnale, fie etc., care servesc la prelucrarea, centralizarea i nregistrarea n contabilitate a operaiunilor consemnate n documentele justificative, ntocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automat a datelor, trebuie s cuprind elemente cu privire la: felul, numrul i data documentului justificativ; sumele corespunztoare operaiunilor efectuate; conturile sintetice. Documentelor n form electronic, ce conin date privind operaiunile economice de schimb sau vnzare de bunuri ori servicii ntre persoane care emit i primesc facturi, bonuri fiscale sau chitane n form electronic, li se aplic regimul juridic

prevzut prin Legea nr. 260/2007 privind nregistrarea operaiunilor comerciale prin mijloace electronice. Facturile i chitanele n form electronic, emise fr ndeplinirea condiiilor prevzute de legea mai sus menionat, nu au calitatea de document justificativ, n nelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicat. Persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 care utilizeaza registre si formulare specifice privind activitatea financiara si contabila, reglementate prin actele normative in vigoare, procedeaza la inscrierea datelor in aceste registre si formulare potrivit normelor specifice, prezentate in actele normative respective, precum si potrivit normelor metodologice prevazute de OMEF nr. 3512 / 2008.Ca reguli generale privind registrele de contabilitate, Ordinul MEF nr. 3512 / 2008 prevede ca acestea: - se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate; - se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice; - numerotarea paginilor se face in ordine crescatoare, iar volumele se numeroteaza in ordinea completarii lor. Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercitiului financiar. Principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare in cazul unitatilor care conduc contabilitatea in partida dubla sunt: "pe jurnale", "maestru-sah" si forma combinata "maestru-sah cu jurnale". In cadrul formei de inregistrare in contabilitate "pe jurnale", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: Registrul-jurnal (cod 14-1-1); In acest registru se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Orice inregistrare efectuata in acest registru trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: - felul, numarul si data documentului justificativ; - explicatii privind operatiunile respective; - conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. De asemenea unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasariiachitarii facturilor etc. si pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. Conform acestui ordin editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Registrul-inventar (cod 14-1-2); In acest registru se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Orice inregistrare efectuata in acest registru trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: - felul, numarul si data documentului justificativ; - explicatii privind operatiunile respective; - conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. De asemenea unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasariiachitarii facturilor etc. si pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. Conform acestui ordin editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Cartea mare (cod 14-1-3); In acest registru se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Cartea mare este documentul contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Pe baza acestui registru se intocmeste balanta de verificare.Unitatile pot opta pentru editarea Fisei de cont pentru operatiuni diverse in locul acestui registru. De asemenea ca si in cazul registrului-jurnal, editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. jurnale auxiliare; Balanta de verificare. Lunar sau la alta perioada prevazuta de lege, in fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare inregistrate in cursul lunii (perioadei), totaluri care se inscriu in Registrul-jurnal. Controlul exactitatii inregistrarilor din evidenta gestiunilor si din contabilitate se asigura prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor. In metoda operativ-contabila se pot folosi urmatoarele formulare comune pe economie: Fisa de magazie (cod 14-3-8 si 14-3-8/a, dupa caz); Fisa de cont pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22); Registrul stocurilor (cod 14-3-11 si 14-3-11/a). Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate. Pastrarea registrelor si a documentelor justificative si contabile se face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dupa caz. Registrele si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestari de servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane care dispun de conditii corespunzatoare. Si in acest caz, raspunderea privind arhivarea

documentelor financiar-contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare. Unitatea care a incredintat documentele spre arhivare, respectiv unitatea beneficiara, va instiinta organul fiscal teritorial de care apartine despre aceasta situatie. Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, persoanele juridice sunt obligate, la cerere, sa prezinte la domiciliul fiscal documentele solicitate. Organele de control ale Ministerului Economiei si Finantelor pot interzice arhivarea registrelor, a documentelor justificative si contabile si in alte locatii decat la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, daca considera ca acestea nu sunt pastrate corespunzator. Termenul de pastrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de pastrare a registrelor si a documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia urmatoarelor: - Facturile aferente bunurilor de capital, respectiv bunurilor imobile, care stau la baza determinarii taxei pe valoarea adaugata deductibile pentru persoanele impozabile cu regim mixt si persoanele partial impozabile in conformitate cu prevederile Codului fiscal, se vor pastra conform termenului prevazut la art. 149 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. - Documentele prevazute in anexa nr. 4 se pot pastra pe o perioada de numai 5 ani daca necesitatile proprii ale unitatii nu impun pastrarea acestora pe o perioada de timp mai mare. - Documentele financiar-contabile care atesta provenienta unor bunuri cu durata de viata mai mare de 10 ani se pastreaza, de regula, pe o perioada de timp mai mare, respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor. Persoana fizica sau juridica ce emite facturi, denumita in continuare emitent, poate sa opteze pentru emiterea facturilor in forma electronica, cu conditia garantarii autenticitatii, originii si integritatii continutului, conform conditiilor prevazute de prezenta lege. Facturile si chitantele in forma electronica emise fara indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege nu au calitatea de document justificativ, in intelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata. Chitanta in forma electronica respecta conditiile privind formatul si continutul obligatorii stabilite de actele normative in vigoare si contine marca temporala si semnatura electronica a emitentului chitantei. Certificatul aferent semnaturii electronice a emitentului chitantei va contine informatii privind identificatorul fiscal si numarul notificarii inregistrate la Ministerul Economiei si Finantelor. Prevederile privind emiterea, transmiterea, stocarea, arhivarea, conversia si utilizarea facturilor prevazute in prezenta lege sunt aplicabile si chitantelor in forma electronica, cu exceptia acelor prevederi care din punct de vedere financiar-fiscal nu le sunt aplicabile.

Bonurile fiscale si bonurile emise de casele de marcat si de bancomatele bancare, in forma electronica, stocate la emitent, au acelasi regim juridic ca si cele emise pe hartie.
Persoanele care au obligatia de a emite bonuri prin intermediul caselor de marcat sau al terminalelor automate bancare (bancomat) pot pastra in forma electronica documentul generat in forma electronica in urmatoarele conditii: a) sa indeplineasca cerintele privind asigurarea conformitatii informatiilor inregistrate in forma electronica cu cele inscrise pe documentul pe hartie; b) sa arhiveze si sa asigure accesul la bonurile emise in forma electronica. Ministerul Economiei si Finantelor va stabili conditiile specifice de emitere a documentelor prevazute la art. 21. Ministerul Economiei si Finantelor autorizeaza persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) sa pastreze in forma electronica bonurile emise de casele de marcat/bancomat. (4) Conditiile de autorizare vor fi stabilite prin norme metodologice emise de Ministerul Economiei si Finantelor, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi. Termenul de arhivare al bonurilor fiscale si al bonurilor emise de casele de marcat de catre bancomatele bancare, in forma electronica, va fi acelasi cu cel prevazut pentru cele emise pe suport de hartie. In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Registrul electronic al persoanelor care emit facturi, chitante si bonuri fiscale in forma electronica, constituit si actualizat de Ministerul Economiei si Finantelor. Procedura de inscriere in registru si documentatia necesara se stabilesc prin normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei si Finantelor, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi. Registrul este public, disponibil on-line, si se actualizeaza permanent. Conditiile de acces la informatiile pe care le contine, informatiile care pot fi oferite solicitantilor si modul de actualizare a registrului se stabilesc prin normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei si Finantelor, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi. Sistemul informatic de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati trebuie sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. La elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere urmatoarele: a) cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibilitatii de actualizare a acestor proceduri, in functie de modificarile intervenite in legislatie; b) cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare automata a datelor de catre personalul implicat si respectarea acestora; c) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protectiei lor impotriva accesului neautorizat, realizarea confidentialitatii

datelor din sistemul informatic; d) stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare, intermediare sau de iesire; e) solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului informatic; f) verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare prevazute de sistemul informatic; g) verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-financiare inregistrate in contabilitate, astfel incat acestea sa fie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza; h) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat. Sistemele informatice de prelucrare automata a datelor in domeniul financiar-contabil trebuie sa raspunda la urmatoarele criterii considerate minimale: a) sa asigure concordanta stricta a rezultatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementeaza; b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor in conditii de siguranta; c) fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa se regaseasca in continutul unui document, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de control; d) sa asigure listele operatiunilor efectuate in contabilitate pe baza de documente justificative, care sa fie numerotate in ordine cronologica, interzicandu-se inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau adaugari ulterioare; e) sa asigure reluarea automata in calcul a soldurilor conturilor obtinute anterior; f) sa asigure conservarea datelor pe o perioada de timp care sa respecte prevederile Legii nr. 82/1991, republicata; g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor introduse, a situatiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare in sistem a datelor arhivate; h) sa nu permita inserari, modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa; i) sa asigure urmatoarele elemente constitutive ale inregistrarilor contabile: data efectuarii inregistrarii contabile a operatiunii; jurnalul de origine in care se regasesc inregistrarile contabile; numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent); j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informatii, copii de siguranta pentru programe si informatii; k) sa asigure listari clare, inteligibile si complete, care sa contina urmatoarele elemente de identificare, in antet sau pe fiecare pagina, dupa caz: tipul documentului sau al situatiei; denumirea unitatii; perioada la care se refera informatia; datarea listarilor; paginarea cronologica; precizarea programului informatic si a versiunii utilizate; l) sa asigure listarea ansamblului de situatii financiare si documente de sinteza necesare conducerii operative a unitatii; m) sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut pentru formulare; n) sa permita, in orice moment, reconstituirea continutului conturilor, listelor si informatiilor supuse verificarii; toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si al unui sold anterior al acelui cont; fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii; o) sa nu permita: deschiderea a doua conturi cu acelasi simbol; modificarea simbolului de cont in cazul in care au fost inregistrate date in acel cont; suprimarea unui cont in cursul exercitiului financiar curent sau aferent exercitiului financiar precedent, daca acesta contine inregistrari sau sold; editarea a doua sau a mai multor documente de acelasi tip, cu acelasi numar si continut diferit de informatii; p) sa permita suprimarea unui cont care nu are inregistrari pe parcursul a cel putin 2 ani (exercitii financiare), in mod automat sau manual; r) sa prevada in documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de prelucrare: monopost sau multipost; monosocietate sau multisocietate; retea de calculatoare; portabilitatea fisierelor de date; s) sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor: preluari pe loturi cu control ulterior; preluari in timp real cu efectuarea controlului imediat; combinarea celor doua tipuri; t) sa permita culegerea unui numar nelimitat de inregistrari pentru operatiunile contabile; u) sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii optime a acestora; v) sa respecte reglementarile in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului informatic de prelucrare automata a datelor.

Elaboratorii de programe informatice au obligatia de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor informatice, clauze privind intretinerea si adaptarea produselor livrate, precum si clauze privind eliminarea posibilitatilor de modificare a procedurilor de prelucrare automata a datelor de catre utilizatori. Unitatile de informatica sau persoanele care efectueaza lucrari cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automata a datelor poarta raspunderea prelucrarii cu exactitate a informatiilor din documente, iar beneficiarii raspund pentru exactitatea si realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Utilizatorul trebuie: sa se asigure de perenitatea documentatiei, a diferitelor versiuni ale produsului-program; sa organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel incat informatiile sa poata fi reprocesate; sa detina la sediul sau, pe perioada neprescrisa, manualul de utilizare complet si actualizat al fiecarui produs-program utilizat. Pe perioada neprescrisa se va organiza o gestiune a versiunilor, modificarilor, corecturilor si schimbarilor de sistem informatic, produse-program si sistem de calcul. Daca unitatea, in cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie sa se efectueze o reconciliere intre datele arhivate si versiunile noi ale produselor-program si ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "improspatate" periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor. Responsabilitatile ce revin personalului unitatii cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automata a datelor se stabilesc prin regulamente interne.

Grupa III - Categoria III 1. (2.)Cum expicai competena profesional?

Competena profesional are dou componente de baz: obinerea; meninerea Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotine i de competen profesional care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Dobndirea competenei profesionale cere: nalt standard de pregtire general, urmat de una specific; practic i examinare n subiecte profesionale semnificative; perioad de practic n domeniu. Meninerea competenei profesionale cere: cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n contabilitate, audit i alte reglementri statutare i cerine relevante); adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale, n conformitate cu normele naionale i internaionale. Competenele profesionale (comentariu): Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul educaional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau experiena necesar. n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenelor sale, cernd consultana sau asistena unui specialist.

2. (13.)Care sunt prevederile reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare?
Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar.

3. (24.)Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?

Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor privind acordarea calitii de expert contabil i contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului confer dreptul la exercitarea profesiunii pe ntreg teritoriu rii. Anula se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitrii profesiei, a dreptului de a exercita.

4. (31.)Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile?

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

Grupa III - Categoria VIII 1.(7.) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile care prezinta urmatoarea
situatie:

INDICATOR Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n 2.000 1.000 20.000 300 20.000 2.000 1.300 0

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare. Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. Balanta la 31.12.n 212 300 411 5121 total Debit 2000 1000 20000 300 23300 1012 167 Datorii expl Credit 20000 2000 1300 23300

Active imobilizate = 2.000 Active curente = Stocuri+Creante+Disponibilitati 1.000+20.000+300 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital+Rezerve = 20.000 Datorii pe termen lung = 2.000 Datorii pe termen scurt = Datorii de exploatare+ Datorii bancare pe termen f scurt 1.300 TOTAL CAPITALURI PROPRII+DATORII = 23.300 1.INDICATORI DE LICHIDITATE INDICATORUL LICHIDITATII CURENTE Active curente /datori curente =(Indicatorul capitalului circulant) = 21.300 /2.600=8.19 -activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000+20.000+300=21.300 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.300+1.300=2.600 * valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. INDICATORUL LICHIDITATII IMEDIATE (Active curente Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) = (21.300-1.000)/2600 = 7.80 %

2.INDICATORI DE RISC INDICATORUL GRADULUI DE INDATORARE Capital imprumutat/Capitaluri proprii x 100= 2.000/20.000 x 100= 10% Capital imprumutat/Capital angajat x 100= [2.000/ (2.000+20.000) ]x 100= 9.09% unde: * capital imprumutat = credite peste un an=2.000 ; * capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000+20.000=22.000 b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta." Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Cheltuieli cu dobanda 3. INDICATORI DE ACTIVITATE = (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la: -Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii; -Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii; -Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar Costul vanzarilor Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate Stoc mediu X 365 Costul vanzarilor * Viteza de rotatie a debitelor-clienti * calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti X 365 Cifra de afaceri "O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). " * Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali. Sold mediu clienti X 365 Achizitii de bunuri (fara servicii) unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. * Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri Active imobilizate * Viteza de rotatie a activelor totale Cifra de afaceri Total active

4. INDICATORI DE PROFITABILITATE - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile: a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Capital angajat "unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. " b) Marja bruta din vanzari Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

2. (29.) O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pret unitar de 5 u.m. ntreprinderea
nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitti i chirii n cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobanzi de 40000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n unitti fizice i valorice. Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate). Analiza punctului critic prevede c consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii indiferent de aceea, se refer ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie s fie divizate n variabile i constante. Dup coninut, aceast analiz se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate). Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. In punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul. La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale microeconomiei: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante+Profit Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante sau Preul pentru o unitatexCantitatea unitilor = Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitatexCantitatea unitilor +Consumuri i cheltuieli constante innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse: Pragul de rentabilitate (n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe Preul pentru o unitate-Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate a) Pragul de rentabilitate operational Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 +20.000 + 50.000) = 370.000 u.m. Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000 Cheltuieli variabile = 200.000 Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 2) = 56.667 buc b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000 u.m. Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000 Cheltuieli variabile = 200.000 Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 2) = 70.000 buc

Grupa V - Categoria IX 1. (2.) Precizai n ce condiii datoreaz organizaiile non - profit impozit pe profit i cum se determin acesta.
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevzut la alin. (2). Organizaiile prevzute n prezentul alineat datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele dect cele prevzute la alin. (2) sau n prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dup caz. Norme metodologice, cu modificarile si completarile ulterioare: 8. Organizaiile nonprofit care obin venituri, altele dect cele menionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, i depesc limita prevzut la alin. (3) pltesc impozit pentru profitul corespunztor acestora. Determinarea profitului impozabil se face n conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. n acest sens se vor avea n vedere urmtoarele: a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal; b) determinarea veniturilor neimpozabile prevzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmtorilor pai: - calculul echivalentului n lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naional a Romniei pentru anul fiscal respectiv; - calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevzute la lit. a); - stabilirea veniturilor neimpozabile prevzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mic dintre sumele stabilite conform precizrilor anterioare; c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) i b); d) determinarea veniturilor impozabile prin scderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); e) calculul profitului impozabil corespunztor veniturilor impozabile de la lit. d), avndu-se n vedere urmtoarele: (i) stabilirea cheltuielilor efectuate n scopul realizrii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesar utilizarea de ctre contribuabil a unor chei corespunztoare de repartizare a cheltuielilor comune; (ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), lundu-se n considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal; (iii) stabilirea profitului impozabil ca diferen ntre veniturile impozabile de la lit. d) i cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii); f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dup caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e). 81. Veniturile realizate de organizaiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.

2. (20.)O societate comerciala obtine venituri din comertul cu amanuntul in suma de 110000 lei si venituri din activitatea
unui bar de noapte 90000lei. Cheltuielile inregistrate sunt in cazul comertului cu amanuntul 60000 lei, din care 10000 lei nedeductibile si in cazul barului de noapte 30000 lei, din care 2000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli inregistreaza si cheltuieli generale de administrare in valoare de 4000 lei. Sa se determine impozitul pe profit. Rezolvare : Activitate bar de noapte :

Stabilirea impozitului de platit :conf. Cf . Art. 18. - (1) Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si in cazul carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate. Venit impozabil com= 110.000 Cheltuieli deductibile com = (60.000-10.000) + 4.000 x (110.000 /110.000+90.000) = 52.200 Impozit profit com=16% x(110.000-52.200)= 9.248lei Venit impozabil bar = 90.000 Cheltuieli deductibile bar = (30.000-2.000) + 4.000 x (90.000/110.000+90.000) = 29.800 Impozit pe profit bar max : - 16%x (90.000 -29.800) = 9.632lei - 5% x 90.000 = 45.000lei Impozit profit = 9.248 + 9.632 = 18.800lei

3. (24.) O societate comercial achiziioneaz i pune n funciune n luna mai 200X un mijloc fix n valoare de 100.000 lei.
Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influen are amortizarea fiscal, precum i cea contabil asupra profitului impozabil n perioada n care este amortizat? Amo fisc = 200x=100.000 x 50% = 50.000 Amo fisc 200x+1 = (100.000-50.000)/4 = 12.500 200x+2 200x+3 200x+4 Amortizarea fiscala e cheltuila deductibila, ca urmare se diminueaza profitul impozabil. Amortizarea contabil e cheltuiala nedeductibila, ca urmare nu se influenteaza impozitul.

4. (35.) O societate comercial pltitoare de impozit pe profit i TVA a realizat venituri totale n valoare de 250.000 lei (din
care cifra de afaceri 400.000 lei) i cheltuieli totale n valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile). Se cunosc urmtoarele elemente referitoare la unele venituri i cheltuieli efectuate: - societatea nregistreaz cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul s le deduc. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri. - societatea pltete unor salariai cursuri de pregtire profesional n sum de 1.700 lei. - societatea nregisttreaz o amortizare contabil de 4.000 lei i o amortizare fiscal de 6.000 lei. - achiziioneaz dulciuri i sucuri, reprezentand cheltuieli n sum de 6.300 lei ce vor fi distribuite clienilor la ntlnirile de afaceri - societatea acord o sponsorizare n bani n sum de 2.000 lei unui student - societatea a nregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiar; 1.500 lei cheltuieli cu penaliti pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului ncheiat cu acesta. - impozitul pe profit pltit n cursul anului este de 5.000 lei. Cerine: a) Identificai veniturile impozabile i veniturile neimpozabile (tip i sume); b) Identificai cheltuielile deductibile i cheltuielile nedeductibile (tip i sume); c) Determinai impozitul pe profit datorat pentru anul 200X; d) Determinai impozitul pe profit de plat pentru anul 200X. V imp = venituri totale- venitul neimpozabil = 400.000-1.000(reluari provizioane) = 399.000lei Cheltuieli deductibile = cheltuieli totale cheltuieli nedeductibile = 75.000 (3.000+4.000+2.000+4.000+5.000)= 57.000 Cheltuieli protocol deductibile = 2% x(399.000-75.000+6.300+5.000)= 6.706lei Impozit profit pe 200x = 16% (399.000-57.000)=54.720lei Sponsorizare 3/1000 din cifra de afaceri =3/100 x25.000= 750 20%x54.720 = 10.944 Impozit profit de plata = 54720 - 750 - 5000 = 48.970lei

LUCRARE STAGIU
EXPERT CONTABIL ANUL I

GHERGHINA ANA FLORINA