Realizat de prof.

FLORESCU NICOLAE

GEOMETRIE
CLASA a VIII-a
Semestrul II

.
 PROIECTII
ORTOGONALE
PE UN PLAN
.
 PROIECTII DE PUNCTE SI
DREPTE PE UN PLAN
Se numeste proiectia ortogonala a unui Prin proiectia unei drepte pe un plan se
punct pe un plan piciorul intelege multimea proiectiilor punctelor
perpendicularei duse din acel punct pe acelei drepte pe plan.
un plan.
A A
A B

A`
 A` B`

.
 PROIECTII DE FIGURI
GEOMETRICE PE UN PLAN
C Prin proiectia
unei figuri
A
geometrice pe un
plan intelegem
B multimea
proiectiilor
C`punctelor acelei
figuri pe plan.


A`
B`
.
 UNGHIUL UNEI DREPTE CU UN PLAN

d A

u
B d`
B`


Unghiul unei drepte d cu planul  este unghiul dintre dreapta data si proiectia
acestei drepte pe plan; conform figurii de mai sus este vorba de unghiul ABB` de
masura u.

BB` = ABcosu .
TEOREMA CELOR TREI PERPENDICULRE
Daca o dreapta d este perpendiculra pe
planul , dreapta a este inclusa in planul
d , drepta PA este perpendiculara pe
M dreapta a in punctul A, atunci si dreapta
MA este perpendiculara pe dreapta a.

Cu ajutorul teoremei celor

trei perpendiculare se
poate afla distanta de la
a
un punct la o dreapta sau
la un plan si masura
P unghiului plan al unui
A
diedru.


.
 UNGHI DIEDRU
Fie planele  si .
Dreapta a inclusa in , este
 perpendiculara pe muchia diedrului
b in P.
Dreapta b inclusa in , este
perpendiculara pe muchia diedrului
in P.

P u a
Unghiul plan al
diedrului format de cele
 doua plane este unghiul
plan determinat de
dreptele a si b de
masura u.
.
PLANE PERPENDICULARE

Daca planul  contine
dreapta d perpendiculara
pe planul , atunci cele
d doua plane sunt
perpendiculare.
a

m
Daca doua plane sunt

perpendiculare, atunci ele
formeaza un unghi diedru
drept.
.
 ARII SI
VOLUME
.
 ARIA SI VOLUMUL UNEI PRISME TRIUNGHIULARE
C`
Al  Pb  h
A` B` At  Al  2 Ab
V  Ab  h
h
Pb = 3l (perimetrul bazei)
C 2
l 3
Ab 
l B
4 (aria bazei)
A .
 ARIA SI VOLUMUL UNEI PRISME PATRULATERE

D` C` Al  Pb  h
A`
B` At  Al  2 Ab
h V  Ab  h

D C
Pb = 4l (perimetrul bazei)
Ab = l2 (aria bazei)

A l B
.
 ARIA SI VOLUMUL UNEI PRISME HEXAGONALE

Al  Pb  h
E` D`
F`
C`
A` B` At  Al  2 Ab
V  Ab  h
h

E D
Pb = 4l (perimetrul bazei)
F 2
3l 3
C Ab 
l 2
B (aria bazei)
A .
 ARIA SI VOLUMUL UNUI CUB
D` C`
Al = 4l 2
A`
B`
At = 6l 2
d

D C V= l 3

A l B d l 3
Triunghi echilateral
.
 ARIA SI VOLUMUL UNUI PARALELIPIPED
DREPTRUNGHIC

Al = 2(a+b)c
perimetrul bazei

d At = 2(ab+bc+ac)
c
V = abc
b d 2 = a 2 + b 2 + c2
a
(a +b +c)2 = d2 + At
.
 ARIA SI VOLUMUL UNEI PIRAMIDE
V TRIUNGHIULARE
mb = muchia bazei;
ml = muchia laterala;
h = inaltimea;
a ml ab = apotema bazei;
h p ap = apotema piramidei;
C R = raza cercului circumscris bazei

ab D Pb  a p
R O Al 
2
A mb B
At  Al  Ab
Ab  h l 2
3
V Ab 
3 4
.
PIRAMIDA TRIUNGHIULARA - TRIUNGHIURI DE LUCRU
V V
ap2 = ab2 + h2
ap l3 3
h ap
ml h ab 
C 6
ab D ab
D
R O O
A mb=l3 B V
V ml2 = ap2 + (l/2)2
m2 l = h2 + R2
ap ml
ml h
l3 3
R
3 l/2
A R O D B .
ARIA SI VOLUMUL UNEI PIRAMIDE PATRULATERE
V m = muchia bazei;
b
ml = muchia laterala;
h = inaltimea;
ab = apotema bazei;
ml ap ap = apotema piramidei;
h R = raza cercului circumscris bazei
D
C
ab Pb  a p
R O
E
Al 
2
A mb B
At  Al  Ab
Ab  h
V 2
3 Ab = l .
.
PIRAMIDA PATRULATERA – TRIUNGHIURI DE LUCRU
V V

h
ap2 = ab2 + h2
ml ap
ap
h ab = l / 2
D C
ab ab
E E
R O O
A mb B V
V ml2 = ap2 + (l/2)2
ml2 = h2 + R2
ap ml
ml h
l4 2
R
2 l/2
A R O E C .
 V PIRAMIDA
HEXAGONALĂ
Pb  a p
Al 
2
h
At  Al  Ab
Ab  h
E D
V 
F
3
2
3l 3
O C Ab 
l 2
A B
.
 ARIA SI VOLUMUL UNUI TRUNCHI DE PIRAMIDA
TRIUNGHIULARA

 PB  Pb   a
Baza mica l = latura bazei mici
Apotema

C`
bazei mici
Al 
O` D`
B` Muchia 2
A` laterala
At  Al  AB  Ab
Inaltimea

2
Apotema
l 3
C bazei
mari Ab 
D Baza mare 4
O
A B

L = latura bazei mari

h

V  AB  Ab  AB  Ab
3

.
Trunchi de piramida triunghiulara – trapeze de lucru
O` ab D` aB = apotema bazei mari;
ab = apotema bazei mici;
h a
h a = apotema trunchiului;
h = inaltimea trunchiului;
aB-ab

O aB D

a  aB  ab   h
2 2 2

.
Trunchi de piramida triunghiulara – trapeze de lucru
r
A` O` h = inaltimea;
ml = muchia laterala;

ml h h R = raza cercului
circumscris bazei mari;

r = raza cercului
R-r circumscris bazei mici;
A R O

ml  R  r   h
2 2 2
.
Trunchi de piramida triunghiulara – trapeze de lucru

l/2 a = apotema trunchiului;

D` C`
ml = muchia laterala;

ml L/2 = jumatate din

a a latura bazei mari

l/2 = jumatate din

latura bazei mici
L/2-l/2
C

ml  L / 2  l / 2  a
D L/2
2 2 2
.
 ARIA SI VOLUMUL UNUI TRUNCHI DE PIRAMIDA
PATRULATERA
l L = latura bazei mari
l = latura bazei mici
ab h = inaltimea
r
a = apotema trunchiului
aB = apotema bazei mari
ab = apotema bazei mici
R = raza cercului circumscris bazei
h a mari
r = raza cercului circumscris bazei mici
ml ml = muchia laterala

Al 
PB  Pb   a
2
aB At  Al  AB  Ab
R
h

V  AB  Ab  AB  Ab
3

L .
 V CUM CONSTRUIM
CORECT UN TRUNCHI
DE PIRAMIDA?
Urmariti desenul alaturat.

D` Ce este deasupra
C` bazei mici se poate
sterge daca nu este
A` B` nevoie in
rezolvarea
unei
D probleme.
C

A B
.
ARIA SI VOLUMUL UNUI CILINDRU CIRCULR DREPT

R = raza cilindrului;
O` B`
A` h = inaltimea cilindrului;

G = generatoarea cilindrului;
G
h
Al = 2RG
A
O
R B At = 2R(R+G)
V= R h
2
.
ARIA SI VOLUMUL UNUI CON CIRCULAR DREPT
V
R = raza conului;
h = inaltimea conului;
G = generatoarea conului;
G G2 = R2 + h2

Al = RG
h

At = R(R+G)
R
R h
O B 2
A
V
3 .
 ARIA SI VOLUMUL UNUI TRUNCHI DE CON
CIRCULAR DREPT
R = raza mare a trunchiului de con;
O` r
A` B` r = raza mica a trunchiului de con;
G = generatoarea trunchiului de con;
h = inaltimea trunchiului de con;

G
G2 = h2 + (R-r)2
h
Al = G(R+r)

At = Al + (R2+r2)
R
O B
A
h
V  R  r  Rr
2 2

3 .
 RAPORTUL

Piramida mica
ARIILOR SI
VOLUMELOR
h` CORPURILOR
ASEMENEA

Piramida mare
Apiramideimici
k 2

h Apiramideimari
V piramideimici
k 3

V piramideimari
h`
Unde k este raportul de asemanare, de exemplu:
k=
h .
ARIA SI VOLUMUL UNEI SFERE

R = raza sferei

R
A sferei = 4R2
A
O

4r 3
V
3
.
VREAU SA MA MAI UIT O DATA !

sfârşit