PORTOFOLIU DE EVALUARE

CURS DE FORMARE: MENTOR

OPIS:

A. DOCUMENTE

1. CV EUROPEAN
2. CERTIFICAT DE NAŞTERE
3. CERTIFICAT DE CĂSĂTORIE
4. CARTE DE IDENTITATE
5. DIPLOMĂ LICENŢĂ
6. DECIZIE RESPONSABIL METODIC ISJ

B. TEME:

I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE CONSILIER / MENTOR (METODA CUBULUI)

1. FOLOSIND METODA CUBULUI EVIDENŢIAŢI ASEMĂNĂRILE ŞI

DEOSEBIRILE ÎNTRE CONCEPTUL DE CONSILIER ŞI MENTOR
2. PROIECT DIDACTIC – MODEL
3. FIŞA DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII

II. RAPORT FINAL ASUPRA ACTIVITĂŢII STAGIARULUI

III. ANALIZA SWOT A ACTIVITĂŢII DE MENTORAT

 I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE CONSILIER / MENTOR (METODA CUBULUI)

1. Folosind metoda cubului, evidenţiaţi asemănările şi deosebirile între conceptul de

consilier şi cel de mentor, folosindu-vă de fiecare faţă a cubului:

CONSILIER MENTOR
- oferă ajutor/asistenţă de specialitate persoanei - relaţie bazată pe încredere şi susţinere
care solicită între un profesionist şi un adult în formare
(stagiar)
- oferă oprtunitatea de a explora, descoperi,
clarifica moduri de a trăi, valorificându-şi - oferă suport, îndrumare, asistenţă, prin
resursele tehnici de lucru specifice

-vizează autodezvoltarea 1. ANALIZEAZĂ - vizează dezvoltarea

personală profesională a altora
2.
- dobândirea abilităţilor C - dobândirea de noi
de rezolvare a O competenţe necesare
M
problemelor cu care se domeniului de
P
confruntă A activitate/postului
3. ocupat.de către stagiar
ARGUMENTEAZ R
Ă
Ă

- dezvoltă abilităţi sociale şi asertive - facilitează faza de tranziţie în primul an de

învăţământ, transpune teoria în practică
- dezvoltă abilităţi de comunicare şi
management al conflictelor - previne izolarea profesorilor

- dezvoltă abilităţi de prevenire a - motivează absolvenţii pentru profesia

comportamentelor deviante didactică

- dezvoltă relaţii interumane de ajutor dintre o
persoană specializată şi o altă persoană care
solicită asistenţa de specialitate
- oferă clientului oportunitatea de a explora,
descoperi şi clarifica moduri de a trăi,
valorificându-şi resursele, ceea ce conduce la
sentimentul de bine
- crează relaţii de tutorat printr-o atitudine
relaxantă declanşând reflecţie asupra
meseriei, nevoilor stagiarului având ca
finalitate activitatea didactică
- este purtătorul unui mesaj de tip
educaţional bazat pe filozofia educaţiei şi pe
ieşirea din criză dând detalii şi lăsând în
urmă autoritatea impusă – dezvoltând un
învăţământ permisiv
 CONSILIER MENTOR
- ascultă activ - oferă sprijin
- observă - planifică
- adresează întrebări - predă / este evaluat
- oferă feedback - facilitează
- furnizează informaţii - asistă
- parafrazează - monitorizează / evaluează
- sumarizează - raportează
- reflectă - colaborează
- oferă alternative

- dezvoltă concepte privind: - dezvoltă concepte privind:

colaborarea, congruenţa, educaţia învăţarea
gândirea pozitivă, conştiinţa profesională, mentoratul
profesională, profesionalismul,
responsabilitatea 5. 4. DESCRIE - are cunoştinţe despre: adult
A (personalitate, etapa de
-are cunoştinţe despre: S dezvoltare profesională),
psihologia dezvoltării fiinţei O metode şi procedee de lucru,
umane, dezvoltarea fizică şi C stiluri de intervenţie, observare,
motorie, dezvoltarea cognitivă, I comunicare interpersonală,
dezvoltarea socială, A stimularea inovării profesionale
dezvoltarea personalităţii Z
Ă - selectează şi învaţă în
- selectează şi învaţă în 6. APLICĂ societate
societate
- planifică, dezvoltă, revizuie în
- are conduită profesională şcoală şi în sistemul
educaţional
- are cunoştinţe de specialitate

Etapele proiectării: Etapele proiectării:

- definirea problemei - stabileşte obiectivele, resursele , metodele
- descrierea problemei şi procedeele folosite
- identificarea posibililor factori de formare şi - îndrumă şi oferă strategii, suport material şi
dezvoltarea problemei bibliografic
- identificarea factorilor de menţinere şi de - înţelege şi facilitează înţelegerea de sine,
activare a problemei include reflecţia, rezumatul progreselor
- planul de intervenţie realizate
- evaluarea intervenţiei - evaluează nivelul de atingere a obiectivelor
şi indicatorilor de evaluare
- arată evoluţia stagiarului şi rezultatul
evoluţiei prin performanţele elevilor
 PROIECT DE LECŢIE
(Fişă de lucru a profesorului)

Data:
Clasa: a IX-a
Disciplina: Biologie
Tema: Componentele celulei şi funcţiile acestora / partea I
Obiective operaţionale:
Pe parcursul lecţiei, elevii trebuie să
O1. să recunoască şi să identifice componentele unei celule
O2. să compare celula vegetală cu celula animală
O3. să descrie funcţiile componentelor celulare
Materiale necesare: poster celula, planşe, mulaje cu modelele tridimensionale ale celulei vegetale şi animale,
software pentru demonstrarea structurii şi funcţiilor celulei, laptop, videoproiector, microscoape, fişe:
 Fişa A pentru activitatea în grup şi învăţarea prin cooperare – Interpretarea modelelor:
o Identificarea părţilor celulei
o Stabilirea funcţiilor acestora

Componenta celulară Localizare Funcţie

 Fişa B pentru evaluare – Comparaţie între celula vegetală şi animală (2 tipuri de itemi – desene pentru
adnotare şi text lacunar)

Noţiuni ştiinţifice vizate: membrană celulară, nucleu, nucleol, cromozomi, citoplasmă, ribozomi, mitocondrii,
vacuole, centrioli, reticul endoplasmic, aparat Golgi, cloroplaste, perete celular

Priceperi şi deprinderi exersate: a observa, a compara, a interpreta diagrame, utilizarea microscopului optic

Evaluare: formativă (raportată la obiectivul O2)

Activităţi:

Captarea interesului şi motivarea pentru activitate:

Activitate frontală
 profesorul afişează un poster care conţine modelele unor componente ale celulei vegetale şi animale;
pe măsura studierii acestora, posterul va fi completat cu etichete de identificare şi explicative,
realizate de grupele de lucru;
 li se aminteşte elevilor să treacă în revistă obiectivele activităţii (tipărite şi în fişele de lucru) şi să se
ghideze permanent după acestea;

Prezentarea materialului şi formarea noţiunilor:

Activitate frontală
 Demonstraţia: profesorul conduce observaţia dirijată a modelelor proiectate şi a preparatelor
microscopice fixe (globule sangvine, epiderma de ceapă)
 Întrebări-problemă: ce s-ar întâmpla dacă nucleul celulei ar fi distrus? Există şi celule anucleate, spre
exemplu hematiile adulte. Cum explicaţi acest lucru?
 Clarificarea unor concepte:
- unii elevi cred că peretele celular şi membrana celulară reprezintă una şi aceeaşi structură; se
subliniază distincţia dintre acestea pe tot parcursul studiului celulei. Unele celule ale ciupercilor şi
unele organisme unicelulare pot avea perete celular.
- se explică faptul că transmiterea informaţiei ereditare de la o generaţie de celule la alta este asigurată
 de cromozomi
Activitate pe grupe
 Învăţarea prin cooperare: se împarte clasa în 6 grupe de învăţare prin cooperare. Fiecare grup va
utiliza manualul şi modelele proiectate pentru a învăţa despre 2 dintre componentele celulei
(desemnate prin tragere la sorţi). Timp de lucru: 15 minute. După formularea concluziilor de către
fiecare grupă şi completarea a 2 linii ale Fişei de lucru A, regrupăm elevii astfel încât în noile grupuri
fiecare elev este responsabil cu descrierea şi explicarea funcţiilor părţilor celulei în care a devenit
„expert”. Toţi elevii completează fişa de lucru.
Activitate frontală
Se trec în revistă toate datele de observaţie şi noţiunile dobândite de elevi
 Clarificarea unor noţiuni:
- în cazul organismelor unicelulare, digestia are loc în vacuole;
- semipermeabilitatea membranei celulare este explicată prin structura sa trilaminată şi diferenţiază
membrana de peretele celular în cazul celulei vegetale
 Întrebare problemă: de ce mitocondriile sunt mai numeroase în anumite celule, precum fibrele
musculare, celulele hepatice, precum şi în celulele care transportă apa împotriva forţei de gravitaţie în
corpul plantei?
 Organizarea şi esenţializarea conţinutului lecţiei şi fixarea cunoştinţelor:s ub forma unei scheme la
tablă. Se indică pe modelul proiectat al celulei fiecare componentă studiată; elevii denumesc,
localizează şi preicizează funcţia fiecărui organit celular

Evaluare formativă
Activitate individuală:
 Elevii vor completa prin muncă individuală Fişa B (timp de lucru 10 minute)
Activitate în grup:
 Fiecare grup întocmeşte etichetele celor 2 componente celulare determinarte şi le afişează pe poster,
la locul corespunzător

Tipul de proiect de lecţie propus este o fişă de lucru a profesorului, practic din punct de vedere al
organizării conţinutului este o variantă simplificată.
Datele solicitate în antet sunt mai complexe, cu intenţia de a provoca profesorul să includă şi să
armonizeze în strategia lecţiei secvenţe cu valoare formativă, avizând asupra faptului că lecţia trebuie să fie
interactivă, se pune accentul asupra pregătirii diferenţiate şi a gestionării resurselor materiale ale lecţiei pentru
cele trei forme de activitate: Material didactic şi mijloace moderne de instruire: a) pentru secvenţele colective;
b) pentru activitatea individuală, c) pentru activitatea în grupe, sau din momentul în care trebuie să proiecteze
activităţi de descoperire pentru dezvoltarea deprinderilor de lucru şi a capacităţilor de explorare specifice
pentru disciplinele biologice: Priceperi şi deprinderi exersate.
Fiecare etapă a lecţiei va fi descrisă succint, indicându-se:
- noţiunile ştiinţifice vizate
- strategia şi resursele utilizate
- priceperi şi deprinderi în formare sau exersate
- atitudini şi convingeri ale elevilor spre care sunt direcţionate mesajele educative generate de lecţie.
În acest proiect de lecţie nu este disociată activitatea profesorului de cea a elevilor, exact aşa cum se întâmplă
şi în realitate. De altfel, ceea ce trebuie să realizeze profesorul în clasă nu este un parcurs autonom, cu
spectatori, ci un efort de echipă, în care elevilor li se oferă roluri bine determinate.
Elaborarea unui proiect de lecţie de genul celui sus-menţionat, solicită concentrare asupra strategiei de
instruire în ansamblu, şi, mai ales, asupra integrării în lecţie a mijloacelor didactice moderne.
În această variantă, proiectul de lecţie este un organizator eficient al pregătirii predării pentru profesorii stagiari
care au depăşit „proba de foc” a primelor lecţii proprii.
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII
Unitatea de învăţământ:
Data________________
Numele şi prenumele cadrului didactic observat________________________________________________________
Funcţia didactică __________________ Specialitatea____________________________________________________
Observator_____________________________________ Funcţie ________________Grad didactic________________
Disciplina_____________________________________ Clasa ______________ Nr. elevi prezenţi ______________
Subiectul activităţii _______________________________________________________________________________

Indicatori de evaluare Aspecte concrete constatate

I. Componenta conceptuală
1. Calitatea planificării calendaristice
2. Calitatea proiectării lecţiei:
 Operaţionalizarea obiectivelor
 Esenţializarea şi sistematizarea elementelor de conţinut, corelate cu
obiectivele lecţiei
 Estimarea resurselor şi a strategiilor didactice
 Proiectarea unor situaţii de învăţare
 Proiectarea itemilor de evaluare în concordanţă cu obiectivele lecţiei
 Material bibliografic suplimentar
II. Componenta acţională
1. Observarea comportamentului cadrului didactic în instruire:
 Asigurarea materialelor şi a mijloacelor de învăţământ pentru lecţie
 Succesiunea logică a situaţiilor de învăţare
 Asigurarea feed-back-ului
 Climatul de muncă din clasă în timpul lecţiei
2. Realizarea conţinutului ştiinţific:
 Selectarea şi ordonarea cuantumului de cunoştinţe prevăzut de programă
 Raportul informativ-formativ
 Rigurozitate ştiinţifică
 Corelaţii intra- şi interdisciplinare
 Actualizarea cunoştinţelor predate corelate cu noul conţinut
 Asigurarea complementarităţii metodelor şi mijloacelor de învăţământ,
adecvarea lor la nivelul clasei şi la particularităţile de vârstă ale elevilor
 Raportul dintre metodele clasice şi cele moderne
3. Interacţiunea cadrului didactic cu clasa de elevi:
 Valorificarea potenţialului educativ al conţinutului transmis prin activitatea
elevilor în procesul de învăţare
 Îmbinarea activităţii frontale cu activitatea pe grupe şi individuală
 Realizarea diferenţierii şi a individualizării procesului de învăţământ
 Aspectul psihorelaţional
 Gradul de participare a elevilor la lecţie
III. Componenta evaluativă:
1. Valorificarea efectelor instruirii prin:
 Aprecieri pozitive şi constructive în diferite situaţii de învăţare
 Probe de evaluare raportate la procesul de predare-învăţare
 Aprecieri privind rezultatele obţinute în plan formativ-intelectual
(creativitatea gândirii, dezvoltarea memoriei / atenţiei etc.)
 Aprecieri asupra rezultatelor obţinute în plan afectiv (motivaţia învăţării,
convingeri, atitudini etc.)
 Acordarea de calificative; argumentarea în baza descriptorilor de
performanţă
2. Capacitatea cadrului didactic de a-şi autoanaliza proiectul de lecţie şi
realizarea operaţională a acestuia
3. Receptivitatea cadrului didactic la observaţiile şi îndrumările evaluatorului
APRECIERI ŞI RECOMANDĂRI:

I. Componenta conceptuală
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………
II. Componenta acţională
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
III. Componenta evaluativă
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………

CALIFICATIV _______________

Semnătura mentorului: Semnătura cadrului didactic stagiar:


Unitatea şcolară: Liceul Teoretic „O.C.Tăslăuanu”
Profesor stagiar: SAM
Disciplina: Biologie
Clasa: a IX-a
Subiectul/Tema lecţiei: Componentele celulei şi funcţiile acestora / partea I
Data: 15.X.2008
Etapele lecţiei:
Forma de activitate
1. Organizarea clasei
2. Reactualizarea unor - verificarea temelor
cunoştinţe (ancoră)
Activitate frontală
3. Anunţarea temei şi a Componentele celulei şi funcţiile acestora /
obiectivelor operaţionale
4. Organizarea situaţiilor de
învăţare (Prezentarea
materialului şi a noilor
noţiuni)
Activitate individuală
Activitate frontală:
Activitate pe grupe
Fişă de observare a activităţii:
Mentor: prof. Mirela Petruţ
Metode de predare şi învăţare Alernative
Activităţi propuse elevilor Aprecieri/Observaţii
- aranjarea meselor pentru lucrul în grup
- distribuirea materialului
- ingenios modul de realizare
Conversaţie: al temei de casă
Organisme unicelulare şi pluricelulare –
celula=unitatea structurală şi funcţională a
organismelor vii
- elevii au deprinderi bune de
partea I lucru cu microscopul
O1. să recunoască şi să identifice
componentele unei celule
O2. să compare celula vegetală cu celula
animală
O3. să descrie funcţiile componentelor celulare
Elevii trebuie să observe independent - remarcabil spiritul de
preparatele microscopice fixe, să discute în observaţie şi capacitatea de
grup şi să descrie ceea ce observă (Învăţare muncă a elevilor din grupele II
prin descoperire) şi IV
Profesorul conduce observaţia dirijată a
modelelor proiectate şi a preparatelor
microscopice fixe (globule sangvine,
epiderma de ceapă)
Prin conversaţie-euristică şi problematizare,
profesorul dirijează observaţia privind:
- forma celulelor
- dimensiunile celulelor
- planul general al alcătuirii celulei
(vegetale şi animale)
şi deduce apoi rolul componentelor celulare.
Profesorul împarte clasa în 6 grupe de
învăţare prin cooperare şi dirijează activitatea
fiecărui grup pentru a utiliza manualul şi
modelele proiectate pentru a învăţa despre 2
dintre componentele celulei (învăţare prin
descoperire)
După formularea concluziilor de către fiecare Sarcinile de lucru ar trebui mai
grupă şi completarea a 2 linii ale Fişei de precis stabilite de către
lucru A, profesorul regrupează elevii (în noile profesor
 grupuri fiecare elev este responsabil cu Atenţie sporită la elevii care nu
descrierea şi explicarea funcţiilor părţilor se implică în activitatea grupei
celulei în care a devenit „expert”).
Toţi elevii completează fişa de lucru.
Activitate frontală Se trec în revistă toate datele de observaţie şi
noţiunile dobândite de elevi
5. Fixarea cunoştinţelor Cu sprijinul susţinut al elevilor, profesorul Schiţa tablei nu constituie un
realizează schiţa tablei Se indică pe modelul model de esenţializare şi
Activitate frontală: proiectat al celulei fiecare componentă ordonare a conţinutului
studiată; elevii denumesc, localizează şi noţional la nivelul aşteptărilor.
precizează funcţia fiecărui organit celular.
Prin întrebări, se trec în revistă noţiunile
„cheie” învăţate
6. Evaluarea Recomandabil a fi apreciaţi
Activitate individuală: Elevii vor completa prin muncă individuală prin note elevii cu contribuţii
Fişa B (timp de lucru 10 minute) deosebite la lecţie
Activitate în grup: Fiecare grup întocmeşte etichetele celor 2 Foarte ingenioasă concepţia
componente celulare determinate şi le didactică
plasează corespunzător pe poster
7. Încheierea lecţiei Este indicată lecţia din manual, precum şi Aspect important pentru
modalitatea de studiu acasă consolidarea deprinderilor de
Este enunţată tema de casă, precum şi utilizare a manualului.
materialul biologic necesar pentru următoarea
oră (activitate practică, microscopie)
 II. RAPORT FINAL ASUPRA ACTIVITĂŢII STAGIARULUI

I. Evidenţa şi evaluarea activităţilor profesorului stagiar

Este un document care înregistrează rezultatele efective ale stagiarului, obţinute pe parcursul unui an,
reptezintă fişa de monitorizare a parcursului individual.
Aceasta nu numai că este disponibilă stagiarului pentru a se familiariza cu criteriile şi modalitatea de apreciere
a lecţiilor susţinute, ci este analizată şi discutată cu stagiarul, întrucât permite îmbunătăţirea performanţelor
proprii.
Principala sa funcţie este aceea de „jurnal” al laboriosului proces de formare, oferind mentorului ocazia de a
particulariza observaţiile, a semnala aptitudini şi achiziţii individuale, a încuraja reflecţia, permiţând
comunicarea sugestiilor celor mai potrivite personalităţii stagiarului.
Considerăm ca o necesitate intervenţia individualizată a mentorului, ca răspuns la nevoile individuale ale
stagiarului.

a) Planificarea activităţilor de mentorat:

Nr. Activitatea

S11
S13
S15
S17
S19
S21
S23
S25
S27
S29
S31
S33
S35
S1
S3
S5
S7
crt. S9
1. Discuţii preliminarii, stabilirea de X
comun acord a programului
2. Îndrumare pentru: completarea X X X
documentelor şcolare, planificări
calendaristice, proiectarea lecţiilor;
3. Asistenţa stagiarului la orele X X X X X X X
mentorului
4. Asistenţa mentorului la orele X X X X X X X
stagiarului
5. Predare în tandem X X
(echipă mentor-stagiar)
6. Analiza activităţii (intermediară, X X X
finală)

b) Evaluarea lecţiilor:

Numele profesorului stagiar:

Unitatea şcolară:

Etapele lecţiei: Punctaje acordate

L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7
1. Pregătirea pentru lecţie 1,5 2 2,2 2,5 2,5 2,5 2,5
2. Atitudine şi comunicare în relaţia cu clasa 1 1,1 1,2 1,4 1,3 1,4 1,5
3. Desfăşurarea lecţiei 1 1,2 1,3 1,3 1,3 1,4 1,4
4. Conţinutul noţional şi strategia didactică 1 1,1 1,3 1,3 1,3 1,3 1,4
5. Managementul clasei şi al activităţii 1 1,1 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5
6. Raport obiective propuse/obiective atinse 1 1 1,1 1,3 1,3 1,3 1,4
Punctaj final 6,5 7,5 7,6 8,3 9 9,3 9,7
Calificativ NS S S B FB FB FB

.
 2. Raport descriptiv asupra evoluţiei profesorului stagiar

În perioada premergătoare începerii cursurilor, domnişoara profesoară a luat contact cu coletivul

didactic, cu regulile de conduită din şcoală, a studiat programele şcolare şi modele de planificări
calendaristice, manuale alternative pentru liceu.
În calitate de mentor, am promovat un stil de intervenţie cooperant, oferind alternative. Am stabilit
împreună un program personalizat, am îndrumat-o în completarea documentelor şcolare, proiectarea didactică
(planificările calendaristice anuale şi semestriale, proiectele unităţilor de învăţare şi proiecte de lecţii), am
elaborat de comun acord programul de asistenţe, interasistenţe, am oferit consultanţă, fără a mă limita la
aceasta.
Pe parcursul primului an de activitate, domnişoara profesor SAM a străbătut următoarele faze:
1. Optimism în necunoştinţă de cauză: profesoara a dovedit încă de la începutul activităţii sale de o bună
receptivitate, fiind o fire deschisă, dornică de a-şi îmbunătăţi competenţele didactice şi de a-şi forma un stil
didactic; apropiată în relaţiile cu elevii, deschisă în colectivul didactic, chiar exuberantă, fără a părea intimidată
de multitudinea sarcinilor, pe care dealtfel, în primele zile nici nu avea cum să le prevadă.
2. Pesimism în cunoştinţă de cauză (îndoială): pe măsura trecerii primelor zile, săptămâni, programul zilnic,
orarul de la clase, obligaţia de a realiza un proiect de lecţie pentru fiecare lecţie susţinută, verificarea acestora
de către mentor, în preziua predării, modificarea parţială a acestora, sarcinile şi atribuţiile în comisiile de lucru,
activităţile educative extracurriculare, necesitatea pregătirii temeinice pentru fiecare oră, toate fiind mari
consumatoare de timp, ca şi reacţia nu întotdeauna scontată, obţinută de la elevi, oboseala, au determinat o
fază uşor descendentă în evoluţia domnişoarei profesor.
3. Realism (speranţă): după depăşirea primelor incertitudini, profesoara a devenit capabilă să proiecteze
activităţi de învăţare prin adaptarea strategiilor didactice vârstei şi abilităţilor demonstrate de elevi. De
asemenea, a demonstrat o bună înţelegere a conceptelor fundamentale ale biologiei, precum şi o
reprezentare corectă a fenomenelor, legilor, proceselor, efectelor etc. cu care operează.
4. Optimism în cunoştinţă de cauză (încredere): Discursul oral şi scris au devenit tot mai coerente, dovedind
constantă preocupare pentru dezvoltarea limbajului de specialitate pe care elevii trebuie să îl interiorizeze;
colaborarea şi comunicarea fiind priorităţi în demersurile personale, iar profesoara a urmărit dezvoltatarea
acestor competenţe şi la elevi. Profesoara a demonstrat că ştie să aleagă tipul de activitate (frontală, în
grupuri, în perechi, individuală) şi să administreze corect timpul destinat acestora, menţinând interesul elevilor
şi sporind motivaţia învăţării.
5. Răsplata (satisfacţie): evaluarea continuă a calităţii procesului şi a nivelurilor de performanţă sunt activităţi
dificile pentru care profesoara a demonstrat preocupare permanentă. Astfel, pe parsursul anului şcolar,
rezultatele obţinute de către elevi la evaluarea curentă au fost bune, de asemenea, elevii pregătiţi de
profesoara stagiară au obţinut rezultate bune la olimpiada şcolară (2 locuri II la faza judeţeană), iar la exmenul
de bacalaureat 20% dintre elevi au obţinut note între 7 şi 8, 50% note între 8 şi 9, iar 30% note peste 9.
Exersarea didactică sub conducerea mentorului, a unor activităţi de observare nemijlocită, simulare şi
analiza a unor activităţi instructiv-educative, prin parafrazare, ascultare activă, solicitarea descrierii lecţiei şi
menţinerea intervenţiei stagiarului în zona observării, solicitând precizarea celor mai bune momente ale lecţiei,
încurajând analiza şi motivarea punctelor slabe, solicitând şi oferind alternative, ajutând stagiarul să-şi
formuleze planul de acţiune.
Formarea abilităţilor practice prin activităţi didactice de "probă", susţinute de către stagiari sub
îndrumarea şi în prezenţa mentorilor, permite stagiarului să-şi exprime sentimentele, să se destindă, să
descrie şi să motiveze păreri, să devină conştient de aspectele pozitive, să descrie şi să îşi justifice părerea
despre ceea ce merge mai puţin bine, să devină conştient că există şi alte soluţii şi să exprime înţelegerea a
ceea ce are de făcut.

Mentoratul reprezintă o relaţie bazată pe încredere şi susţinere între un profesionist şi un adult în

formare şi presupune deţinerea şi exersarea unor competenţe specifice, prin care profesorul cu experienţă
(mentorul) oferă suport, îndrumare, asistenţă, prin tehnici de lucru specifice tânărului profesor (stagiar).
. Dacă a fi un bun profesor este o condiţie pentru a deveni un bun mentor, acest lucru nu presupune
că orice bun profesor va deveni, în mod automat, un bun mentor.

III. ANALIZA SWOT A ACTIVITĂŢII DE MENTORAT

 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- programul de mentorat valorifică potenţialul - formalism în desfăşurarea activităţii de

individual al fiecărui cadru didactic stagiar
bazându-se pe nevoile personale şi de formare
ale acestuia.
- îmbunătăţirea deprinderilor de predare şi
performanţelor stagiarilor
- susţinere morală, comunicare, colegialitate
- dezvoltare de profesionalism şi atitudini
pozitive
- profesionalizarea activităţii didactice
- facilitarea fazei de tranziţie în primul an de
învăţământ
- transpunerea teoriei în practică
- prevenirea izolării profesorilor
- edificarea capacităţii de autoreflecţie
- relaţie bazată pe încredere şi susţinere între
un profesionist şi un adult în formare (stagiar)
- mentorul oferă suport, îndrumare, asistenţă,
prin tehnici de lucru specifice
mentorat
- inconstanţă în folosirea unor criterii/
instrumente obiective pentru selecţia mentorilor
- relaţiile tensionate din unele colective
didactice
- inconstanţa în îndrumarea şi monitorizarea
şcolilor în elaborarea unor programe proprii de
dezvoltare a resurselor umane si susţinere
financiară a participării la aceste programe
- număr insuficient de mentori pentru formare
iniţială la toate disciplinele

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- existenţa proiectului „Dezvoltarea Profesională - menţinerea mentoratului pentru stagiatură

a Cadrelor Didactice prin Activităţi de Mentorat” în stagiul de voluntariat.
şi aplicarea în contextul restructurării şi - neconsiderarea parcurgerii programelor de
îmbunătăţirii dinamice a sistemului românesc de mentorat/ formare curentă ca o condiţie a
învăţământ, urmărind optimizarea ofertei obţinerii definitivării în învăţământ.
educaţionale în raport cu nevoile de cunoaştere - lipsa unor reglementări care să statueze
şi de dezvoltare ale elevilor, cu provocările colaborarea dintre metodicieni şi mentorii pentru
societăţii cunoaşterii şi cu cerinţele de calitate şi stagiatură
de eficienţă cerute de procesul de integrare
efectivă în Uniunea Europeană
- sprijinul primit din partea conducerilor unităţilor
şcolare în organizarea activităţilor de mentorat:
stabilirea orarului, asigurarea spaţiului necesar
pentru derularea activităţii de mentorat.
- existenţa CDI (centrelor de documentare şi
informare), posibilitatea utilizării echipamentelor
aflate în dotarea acestora.
- Iniţierea unor programe naţionale pentru
formarea mentorilor
- Iniţierea unor activităţi de colaborare între
mentori si metodicieni