2473-Document RC

© SC FĂURAR SRL
DOCUMENT
PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA
EXPLOZIEI
in vederea obtinerii
RAPORTULUI PRIVIND PROTECTIA
IMPOTRIVA EXPLOZIEI
RC: Instalatia Reformare Catalitica
Nr. proiect: 2473/iunie 2018
Beneficiar utilizator: S.C. ROMPETROL RAFINARE SA – RAFINARIA MIDIA

NAVODARI
Scopul : Protecţia la explozie referitoare la echipamentele amplasate în cadrul

instalaţiei RC:Instalatia Reformare catalitica apartinand Rompetrol Rafinare
Responsabil proiect: S.C. FĂURAR S.R.L.
Ediţia 1 Data elaborării: IUNIE 2018
Întocmit şi elaborat de S.C. FĂURAR S.R.L Târgovişte

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest document trebuie actualizat în cazul în care au loc schimbări semnificative, extinderi, sau transformări ale locurilor de muncă,
echipamentelor tehnice sau organizării activităţii
1
© SC FĂURAR SRL
CUPRINS
CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE……………..………………………………………..3

CAPITOLUL 2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDAR DE REFERINŢĂ............................................11
CAPITOLUL 3 PLANUL DE ZONARE EX - CLASIFICAREA LOCURILOR ÎN CARE POT
APĂREA ATMOSFERE POTENŢIAL EXPLOZIVE.............................................................................12
CAPITOLUL 4 CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU SISTEMELOR
PROTECTOARE.......................................................................................................................................15
CAPITOLUL 6 RECOMANDĂRI PENTRU INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA
ECHIPAMENTELOR...............................................................................................................................39
6.1. Inspecţia echipamentelor.......................................................................................................................40
6.2. Întreţinerea echipamentelor...................................................................................................................41
6.3. Note de ghidare generală privind programele de întreţinere...................................................................44
6.4. Program de inspecţie periodică.............................................................................................................45
6.4.1. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„d”, Ex„e” şi Ex„n”.................................................45
6.4.2. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„i”............................................................................48
6.4.3. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„p”............................................................................50
6.5. Periodicitatea de inspecţie.....................................................................................................................51
CAPITOLUL 7 INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA ŞI FORMAREA PERSONALULUI............53
7.1. Strategii, planuri, procedee...................................................................................................................53
7.2. Consultarea salariaţilor........................................................................................................................54
7.3. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului...............................................................................54
CAPITOLUL 8 ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECŢIE...............................................57
8.1. Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.....................................................57
8.2. Mijloace individuale de protecţie...........................................................................................................58
8.3. Certificarea de conformitate şi avizarea EIP.........................................................................................60
8.4. Protecţia împotriva exploziilor datorate electricităţii statice..................................................................62
8.5. Acumularea electricităţii statice la organismele umane..........................................................................64
CAPITOLUL 9 MODELE FORMULARE..........................................................................................65
CAPITOLUL 10 IDENTIFICAREA PERICOLELOR SI EVALUAREA RISCURILOR PENTRU
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ..............................................................................................72
10.1. Metoda de evaluare a riscurilor pentru securitate si sanatate in munca...............................................72
10.1.1. Introducere..............................................................................................................................72
10.2. Evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate pentru locul de munca ELECTRICIAN....................75
10.2.1. PROCESUL DE MUNCĂ......................................................................................................84
10.2.2.ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT....................84
10.2.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI....................................................................................85
10.2.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ................................................................87
10.2.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1....................................92
10.2.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ.......95
2
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE
Rompetrol Rafinare, membră a grupului ROMPETROL, este situată în localitatea Năvodari, judeţul
Constanţa, în complexul PETROMIDIA.
Instalaţia RC are un flux tehnologic care se poate împărţi în trei sisteme distincte: sistemul de reacţie
(compus din trenul de schimb de caldură, cuptoare, reactoare şi vasul separator de înaltă presiune), sistemul de
fracţionare (compus din coloana de depentanizare 130-C1 şi coloana de fracţionare 130-C2) şi sistemul de
producere a aburului (compus din cazanul recuperator). Instalaţiile tehnologice aparţinând RC, parte componentă a
Platformei 1, ocupă zone clar delimitate şi sunt accesibile prin drumuri betonate sau asfaltate.
Platforma Petromidia are în compunere următoarele elemente:
 terenul combinatului;
 clădiri care includ: birouri, tablouri de alimentare cu energie electrică, camere de comandă şi control,
instalaţii tehnologice, depozite, ateliere de reparaţii, grupuri sanitare, canalizarea;
 platforme pe care se realizează circulaţia auto, acoperite cu beton şi pietriş;
 rampe auto;
 rampe CF;
 instalaţii tehnologice amplasate în aer liber (rezervoare de stocare, coloane de distilare fracţionată, vase
de reflux, schimbătoare de căldură, condensatoare, agitatoare, cuptoare de încălzire a materiei prime,
coşuri de fum etc.);
 conducte tehnologice;
 remize AÎI;
 copertine de protecţie împotriva intemperiilor;
 stâlpii prin intermediul cărora se asigură iluminatul exterior.
Instalaţiile electrice au fost realizate cu respectarea normelor de protecţie climatică şi antiexplozivă şi
cuprind următoarele elemente:
 tablouri generale de alimentare cu energie electrică;
 racorduri electrice;
 instalaţii de iluminat exterior;
 instalaţii de legare la pământ;
 instalaţii de protecţie contra descărcărilor atmosferice.
Aprovizionarea cu produse petroliere se face prin intermediul gurilor de descărcare aferente danei portuare, prin
gurile de descărcare aferente rampelor CF sau prin conducte de transport produse petroliere.
Platforma 1 cuprinde instalaţiile: DAV, HB, RC, HPR, HPM, FG şi, prin asociere, parcul de rezervoare de
ţiţei.
Fluxul tehnologic din instalaţia RC se poate împărţi în trei sisteme distincte:
 sistemul de reacţie - compus din trenul de schimb de caldură, cuptoare, reactoare şi vasul separator de
înaltă presiune;
 sistemul de fracţionare - compus din coloana de depentanizare 130-C1 şi coloana de fracţionare 130-
C2;
 sistemul de producere a aburului - compus din cazanul recuperator.
Procesul tehnologic
Sistemul de reacţie
Benzina hidrofinată este trasă din coloana 120-C2, după schimbătorul de căldură 120-S3A,B, utilizând
pompele 130-P1A,R, la o temperatură de 120 °C, cu un debit de 88,6 mc/h, şi este refulată pe linia PB-130-006-
150, la o presiune de 23,3 bar. Înainte de a se amesteca cu gazul recirculat bogat în hidrogen, fluxul de benzină
hidrofinată se separă în două trasee, pe liniile PB-130-008-100 şi PB-130-007-100, debitul de benzină pe fiecare
traseu în parte fiind menţinut cu ventilele regulatoare 130-VR-69, respectiv 130-VR-70.
După ventilele regulatoare se află cele două noduri de amestec, unde benzina se uneşte cu gazul recirculat
de la compresorul 130-K1, prin liniile GH-100-001-250/300, respectiv GH-130-005-250/300, formând două
fluxuri paralele de alimentare combinată, care vor face schimb de căldură cu efluentul fierbinte venind de la 130-
3
© SC FĂURAR SRL
R1,2,3. Schimbul de căldură se va face în cele două schimbătoare de căldură 130-S1A, respectiv 130S1B, care
lucrează în paralel, efluentul ieşind pe liniile PB-130-009-350 şi PB-130-010-350, cu o temperatură de 479 °C şi o
presiune de 16,5 bar.
Prin linia PB-130-011-500, amestecul de benzină şi hidrogen de la 130-S1A,B intră în cuptorul 130-H1
unde se încălzeşte, pe baza căldurii cedate de gazele arse, până la temperatura de 470 ÷ 515 °C şi iese pe linia PB-
130-012-500.
Temperatura la ieşirea din cuptor este menţinută constantă cu ajutorul cascadei 130-TIC-34, care
acţionează asupra buclei 130-PIC-34, alimentând cuptorul 130-H1 cu o cantitate de gaze combustibile în funcţie de
valoarea temperaturii pe transferul cuptorului.
Din reactorul 130-R1 efluentul iese pe linia PB-130-013-500, cu o temperatură de 450 °C, şi trece în
cuptorul 130-H2, unde se încălzeşte până la temperatura de 510 °C. De aici intră în reactorul 130-R2. Temperatura
la transferul cuptorului 130-H2 se menţine constantă cu ajutorul cascadei 130-TIC-28 şi 130-PIC-28.
Din reactorul R2 efluentul iese pe linia PB-130-015-500, cu temperatura de 470 °C, şi intră în cuptorul H3,
unde se încălzeşte până la temperatura de 530 °C. Efluentul din H3 iese pe linia PB-130-016-500 şi intră în
reactorul R3. În această linie există posibilitatea introducerii de aer tehnic pentru regenerare pe linia NI-130-002-
100. Temperatura produsului la transferul cuptorului H3 se menţine constantă prin cascada 130-TIC-30 şi 130-
PIC-30.
Din reactorul R3 efluentul iese cu temperatura de 490 °C, pe liniile PB-130-018-400 şi PB-130-019-400,
făcând apoi schimb de căldură, în contracurent cu amestecul de benzină de alimentare şi hidrogen, în
schimbătoarele 130-S1A,B. Începând din această zonă efluentul de la reactor va merge în paralel pe două fluxuri,
până la vasul de joasă presiune 130-V1.
Primul flux iese din schimbătorul 130-S1A, cu temperatura de 140 °C, şi intră în răcitorul cu aer 130-A1A.
De aici intră în răcitorul cu apă 130-S2A, unde se răceşte până la temperatura de 30 °C. Apa intră în răcitor pe linia
AR-130-005-150 şi iese pe linia AD-130-003-150. Linia de apă recirculată la acest schimbător este protejată de
supapa 130-SS22A.
Al doilea flux iese din schimbătorul 130S1B pe linia PB-130-021-350 şi intră în răcitorul cu aer 130-A1 B,
unde se răceşte până la 55 °C. De aici intră în răcitorul 130-S2B, unde se răceşte până la 30 °C. Efluentul părăseşte
răcitorul pe linia PB-130-025-350.
Apa recirculată intră pe linia AR-130-005-150 şi iese pe linia AD-130-003-150. Linia de apă recirculată
este protejată de supapa de siguranţă 130-SS22B.
Cele două fluxuri, care conţin amestec de benzină cu H 2, se unesc în linia PB-130-026-450 şi intră în vasul
separator de joasă presiune 130-V1. Temperatura produsului la ieşirea din răcitoarele cu aer 130-A1A,B este
reglată şi menţinută constantă cu ajutorul regulatoarelor 130-HC-78 şi 130-HC-79, care acţionează asupra paletelor
ventilatorului, modificându-le înclinaţia faţă de axul lor, variind cantitatea de aer ce se vehiculeaza peste fasciculul
tubular al răcitorului. În vasul de joasă presiune are loc separarea gazului recirculat, bogat în hidrogen, de benzină.
Benzina reformată, provenită din vasul 130-V1, este aspirată de pompele 130-P2A,R şi refulată în vasul separator
de înaltă presiune 130-V2, după ce s-a amestecat, în prealabil, cu hidrogenul provenit din refularea compresorului
130-K1 şi răcit în răcitoarele 130-S3A,B.
Gazul recirculat bogat în hidrogen, separat în vasul 130-V1, iese pe la partea de sus a vasului, trece prin
demister, pentru eliminarea eventualelor picături antrenate, şi intră în aspiraţia compresorului 130-K1, pe linia GH-
130-001-400. Suprapresiunea din vas este eliminată cu ajutorul supapei de siguranţă 130-SS1, care eşapează în
conducta de faclă, pe linia EF-130-003-100/150. Supapa de siguranţă este montată pe conducta de ieşire a gazului
recirculat din 130-V2.
Nivelul din vasul 130-V1 este menţinut constant cu ajutorul regulatorului de nivel 130-LR-86, care
acţionează asupra ventilului regulator 130-VR-86, montat pe refularea pompei 130-P2A,R. Regulatorului de nivel
montat pe vasul 130-V1 i se prescrie o anumită valoare, iar reglarea se face automat, fără intervenţia operatorului.
Valoarea nivelului este înregistrată la tabloul de comandă, valorile minime şi maxime fiind semnalizate optic şi
acustic prin LAH86 şi LAL86. Creşterea nivelului peste valoarea maximă admisă va duce la oprirea
compresorului, pentru a evita deteriorarea acestuia.
Gazul recirculat, aspirat din 130-V1, este refulat de 130-K1 şi, după ce se amestecă cu benzina şi se răceşte
în 130-S3A,B, intră în vasul separator de înaltă presiune 130-V2, unde are loc separarea amestecului gaz/lichid,
astfel încât pe la baza vasului iese benzina reformată, iar pe la vârf iese gazul recirculat bogat în hidrogen. Partea
de sus a vasului este echipată cu un demister care are rolul de a separa eventualele picături de lichid antrenate.
Gazul iese din vas pe două linii. Prima linie este GH-130-003-300 care, la rândul ei, se bifurcă în alte două linii
care merg la nodul de amestec, unde se face amestecul cu benzina de alimentare. A doua linie este GH-130-006-
200/150 şi este folosită pentru a furniza hidrogen instalaţiilor de hidrofinare HPM şi HPR şi instalaţiei HB. Pe
4
© SC FĂURAR SRL
aceasta linie este montat ventilul regulator 130-VR84, cu ajutorul căruia se menţine presiunea în sistemul de
reacţie şi care este comandat de regulatorul 130-PRC84. El primeşte semnal de la traductorul de presiune aflat pe
intrarea în vasul 130-V1.
Benzina reformată din 130-V2 este trasă cu pompele 130-P3A,R şi refulată în coloana de depentanizare
130-C1, prin ştuţul de alimentare plasat pe talerul 16. Nivelul în vasul 130-V2 se menţine constant cu ajutorul
regulatorului de nivel 130-LR110, care acţionează asupra ventilului regulator 130-VR110. Nivelurile minim şi
maxim sunt semnalizate optic şi acustic.
Sistemul de fracţionare
Benzina reformată refulată de pompa 130-P3A,R, după ce face schimb de căldură în 130-S13 cu benzina
octanică de la baza coloanei 130-C2 şi se încălzeşte până la temperatura de 90 °C, face apoi un nou schimb de
căldură în 130-S4A,B cu benzina reformată de la baza coloanei 130-C1, încălzindu-se până la temperatura de 175
°C. De aici intră în coloana 130-C1 pe talerul 16, situat în zona în care se modifică diametrul coloanei.
Rolul coloanei de depentanizare este de a elimina fracţia C1-C5 din benzina reformată.
Pe la vârful coloanei iese fracţia C1-C5, la o temperatură de 97 °C şi o presiune de 12,8 bar, în stare de
vapori, şi intră în condensatorul cu aer 130-A2, unde se condensează şi se răceşte până la aproximativ 50 °C. De
aici intră în răcitorul cu apă 130-S5, din care iese cu o temperatură de 30 °C, şi intră în vasul de reflux 130-V3.
Temperatura de ieşire din condensatorul cu aer 130-A2 este reglată şi menţinută constantă cu ajutorul regulatorului
130-HC145, care acţionează asupra unghiului de înclinare al paletelor, vehiculând astfel o cantitate mai mică de aer
peste tuburile condensatorului. Răcirea în 130-S5 se face cu apă recirculată, care intră în fascicolul tubular pe linia
AR-130-008-150 şi iese pe linia AD-130-008-150. Suprapresiunea din linia de apă este eşapată cu ajutorul supapei
de siguranţă 130-SS25. Coloana este protejată de supapa de siguranţă 130-SS2, montată pe lina de vapori a
coloanei 130-C1.
În vasul de reflux 130-V3 se separă părţile necondensate (compuse, în special, din hidrogen, CH 4, C2H6,
urme de C3H8 şi C4H10) de faza lichidă (formată din C 3, C4, C5 şi urme de C 2). Lichidul din vasul 130-V3 este
aspirat de pompele 130-P4A,R şi, prin conducta PFP-130-005-200, este dat ca reflux la vârful coloanei 130-C1.
Surplusul de produs din vasul 130-V3 este trimis prin bucla de reglare 130-LV149 la vasul de alimentare al
instalaţiei FG. Nivelul în vasul 130-V3 se menţine la o valoare constantă, în funcţie de cantitatea de produs dirijat
la FG.
Cu refluxul ce se dă la coloana 130-C1 se menţine constantă temperatura la vârf, utilizând bucla de reglare
130-TRC121, montată în cascadă cu regulatorul 130-FRC140.
Gazele necondensate în 130-A2 şi 130-S5 vor ieşi pe la partea de sus a vasului 130-V3, fiind dirijate în
linia de gaze combustibile prin conducta CG-130-006-40. Presiunea în vasul de reflux (deci şi în coloana 130-C1)
se menţine constantă cu ajutorul regulatorului de presiune 130-PRC142, care acţionează asupra ventilului regulator
130-VR142. Din linia CG-130-006-40, înainte de diafragma 130-FE148, exista posibilitatea de a se dirija gazele
combustibile în linia de faclă, prin conducta EF-130-005-25.
Benzina depentanizată iese pe la baza coloanei 130-C1, cu o temperatură de 220 °C, prin proprie presiune,
şi cedează căldură benzinei de alimentare în 130-S4A,B, trecând prin fascicolul tubular şi răcindu-se la o
temperatură de 160 °C. De aici produsul intră în coloana de concentrare aromate 130-C2, pe trei prize, pe talerele
57, 61 şi 65.
Nivelul la baza coloanei se menţine constant prin bucla de reglare 130-LIC125 aflată în cascadă cu 130-
FIC125, prin acţionare asupra ventilului regulator 130-VR125. Aportul de căldură la baza coloanei 130-C1 este
menţinut cu ajutorul cuptorului cilindric 130H5, prin recircularea cu pompele 130-P5A,R a unui debit mare de
benzină din coloana 130-C1 prin cuptorul 130-H5 şi apoi în coloană.
Benzina iese de la baza coloanei, pe linia PB-130-042-300, intră în pompele130-P5A,R, iar de aici este
refulată în convecţia cuptorului 130-H5. Debitul este menţinut constant cu ajutorul buclelor de reglare 130-
FRC129-1, respectiv130-FRC129-2, acţionându-se asupra ventilelor 130-VR129-1 şi 130-VR129-2. Cele două
circuite se unesc la ieşirea din radiaţia cuptorului şi produsul astfel încălzit, până la temperatura de 230 °C, intră în
coloana 130-C1 menţinând regimul termic pe coloană.
Temperatura la transferul cuptorului 130-H5 se menţine constantă cu ajutorul buclei de reglare în cascadă a
temperaturii în funcţie de presiunea gazelor combustibile. Cuptorul funcţionează pe baza gazelor combustibile din
reţeaua principală, care vin din vasul 135-V7. Ramificaţia spre cuptor se face prin conducta CG-130-010-80, iar
pentru alimentarea piloţilor pe linia CG-130-011-25. Pe linia 130-010-80 se afla montat VR-17-2 (fără by-pass),
acesta având rolul de a proteja cuptorul în cazul unor opriri accidentale.
Cuptorul 130-H5 este prevăzut cu un preîncălzitor de aer, plasat între convecţia cuptorului şi coş, pentru
recuperarea căldurii gazelor arse ce părăsesc convecţia cuptorului. Aerul preîncălzit se foloseşte pentru arderea
5
© SC FĂURAR SRL
gazelor combustibile ce alimentează cuptorul. Benzina reformată depentanizată în coloana 130-C1 va intra în
coloana 130-C2, pentru obţinerea concentratului benzenic, xilenic şi a benzinei octanice. Cele trei concentrate
aromatice se vor uni la limita instalaţiei, în anumite proporţii, şi vor forma concentratul aromatic folosit la
alimentarea instalaţiei de extractie aromate, împreună cu concentratul aromatic de la Piroliză.
Concentratul benzenic părăseşte colana 130-C2 pe la vârf, sub formă de vapori, şi intră apoi în
condensatorul cu aer 130-A3. De aici intră în vasul de reflux 130-V9, la o temperatură de 45 °C. Temperatura de
ieşire din răcitorul cu aer 130-A3 este menţinută constant prin intermediul regulatorului 130-HC232, care
acţionează asupra unghiului de înclinare a paletelor ventilatorului, vehiculându-se o cantitate mai mică sau mai
mare de aer, în funcţie de temperatură.
Suprapresiunea din coloană este eşapată în linia de faclă, prin conducta EF-130-006-250, cu ajutorul
supapei de siguranţă 130-SS3.
Din vasul de reflux 130-V9 concentratul benzenic este tras cu pompele 130-P9A,R şi refulat, o parte ca
reflux la vârful coloanei 130-C2, iar cealaltă parte la răcitorul cu apă 130-S11.
Temperatura la vârful coloanei este menţinută constantă în funcţie de debitul de reflux dat de pompa 130-
P9A,R, prin bucla de reglare 130TRC213-FRC213. Nivelul din vasul 130-V9 se menţine constant în funcţie de
cantitatea de concentrat benzenic şi se dirijează la parc prin bucla de reglare 130-LIC235, care acţionează asupra
ventilului regulator 130-FV235. Cealaltă parte de concentrat benzenic, refulat de pompele 130-P9A,R, se răceşte în
răcitorul cu apă 130-S11, trecând prin manta, până la temperatura de 40 °C.
Presiunea în vasul de reflux 130-V9 (deci în vârful coloanei 130-C2) se menţine constantă prin intermediul
unui sistem clasic, cu două ventile regulatoare acţionate de regulatorul de presiune 130-PIC236, care menţine o
pernă de gaze comustibile în vasul de reflux.
Concentratul toluenic este preluat din coloana de concentrare aromate de pe talerul 16, la o temperatură de
160 °C, şi introdus în striperul 130-C3, unde părţile mai uşoare vor fi eliminate, în stare de vapori, pe la vârful
coloanei, şi vor fi reintroduse în coloana 130-C2, deasupra talerului 15. Eliminarea părţilor mai volatile se face cu
ajutorul refierbătorului 130-S14, care este alimentat cu abur de medie presiune, condensul fiind eliminat în bara de
condens. Debitul de abur este menţinut constant cu ajutorul ventilului regulator 130-FV250.
Menţinerea unui anumit regim termic în coloana 130-C3 se face prin trecerea, prin proprie presiune, a unei
cantităţi de concentrat toluenic prin mantaua refierbătorului 130-S14 şi întoarcerea acesteia în coloană, pe linia PB-
130-070-150.
Din coloana 130-C3 concentratul toluenic este aspirat de pompele 130-P14A,R şi împins pe linia PB-130-
076-100 prin 130-S12, unde se răceşte până la temperatura de 40 °C. Din 130-S12 concentratul toluenic iese pe
linia PB-130-105-80 şi poate intra în linia de benzină octanică sau în linia de concentrat aromatic. Răcirea în 130-
S12 se face cu apă recirculată, care intră în fasciculul tubular pe linia AR-130-009-150 şi iese pe linia AD-130-
007-150. Nivelul în colana 130-C3 se menţine constant prin modificarea debitului ce intră în coloană, utilizând
regulatorul 130-LIC275, care acţioneză asupra ventilului regulator 130-VR275.
Concentratul xilenic este preluat din coloana 130-C2 de pe trei talere, respectiv 32, 34 şi 36, şi intră în
coloana 130-C4, cu o temperatură de 165 °C. La fel ca şi la coloana 130-C3, de aici se vor elimina fracţiile mai
volatile, care se vor returna în coloană deasupra talerului 31. Aportul termic la baza coloanei va fi dat de
refierbătorul 130-S15, al cărui fascicul este alimentat cu abur de medie presiune. Debitul de abur se menţine
constant şi poate fi reglat cu ajutorul ventilului regulator 130-VR251, care este acţionat de regulatorul 130-FIC251.
Din coloana 130-C4 concentratul xilenic este aspirat, cu ajutorul pompelor 130-P11A,R, şi refulat, după
răcirea cu apă în 130-S16, în linia de concentrat aromatic. Debitul de concentrat xilenic se reglează cu ajutorul
ventilului regulator 130-FIC257. Nivelul în coloana 130-C4 este menţinut constant prin modificarea debitului de
concentrat xilenic, ce se preia de pe talere cu ajutorul ventilului regulator 130-VR219, acţionat de regulatorul de
nivel 130-LIC219.
Răcirea produsului în 130-S16 se va face cu apă recirculată ce intră în răcitor pe linia AR-130-021-150 şi
iese pe linia AD-130-013-150.
Benzina octanică iese din coloana 130-C2 pe la bază, fiind aspirată de pompele 130-P10A,R, şi refulată pe
linia PB-130-083-250, din care o linie intră în cuptorul refierbător 130-H6, pentru menţinerea regimului termic în
coloană, iar o altă parte merge, după ce se răceşte în răcitorul cu apă 130-S6, la parcul de rezervoare, în
rezervoarele B54 şi B55.
Nivelul la baza coloanei 130-C2 se menţine constant, în funcţie de debitul de benzină octanică ce se
dirijează la parc, prin acţiunea asupra ventilului regulator de către regulatorul 130-LIC-210. Aportul de căldură la
baza coloanei 130-C2 se asigură cu ajutorul cuptorului 130-H6, în care intră benzina refulată de pompa 130-
P10A,R.
6
© SC FĂURAR SRL
Temperatura de transfer se menţine constantă prin bucla de reglare, montată în cascadă, formată din 130-
TRC-219, care acţionează asupra lui 130-PIC-219, modificând debitul de gaze combustibile prin deschiderea
ventilului 130-VR-219.
Gazele combustibile care alimentează cuptorul 130-H6 sunt constituite din două circuite, independente
unul de altul, dintre care unul alimentează cele 8 arzătoare.
Pe cuptorul 130-H6 se afla montat un regulator care are rolul de a proteja cuptorul în cazul unei opriri
accidentale.
Pentru recuperarea unei cantităţi cât mai mari de căldură care rezultă din arderea combustibilului, cuptorul
130-H6 este prevăzut cu un sistem complet de preîncălzire a aerului, format din două ventilatoare tubulare de aer
cald, tubulatura de aer rece şi preîncălzitor.
Pentru creşterea randamentului cuptoarelor 130-H5 şi 130-H6 este prevăzut şi un sistem de preîncălzire a
aerului de combustie. Acest sistem este alcătuit din: două ventilatoare tip VM4, tubulatura de aer rece,
preîncălzitorul de aer montat între convecţia cuptorului şi coş şi tubulatura de aer cald.
Sistemul tehnologic poate elibera accidental emisii de vapori care pot genera atmosfere potenţial
explozive, în cazul unor neetanşeităţi necontrolate (necontrolabile): rupere, fisurare, fracturare de material,
distrugerea unei garnituri de etanşare, cedări ale unor componente (deschidere prematură a unei supape de
siguranţă, uzuri ale supapelor etc.).
Teoretic, apariţia în acelaşi timp cu secţiunea de avarie a unei surse termice potenţiale produce aprinderea
vaporilor combustibili şi arderea cu un jet puternic de flăcări. Stabilitatea flăcării depinde de viteza liniară a
vaporilor prin secţiunea de avarie: dacă viteza de ardere este mai mică, flacăra se va stinge, în caz contrar flacăra se
va menţine la o anumită distanţă de marginile secţiunii, având o lungime dependentă de presiunea în amonte de
neetanşeitate. Dacă viteza liniară a vaporilor prin neetanşeităţile considerate depăşeşte viteza de ardere a acestora,
diluţia în atmosfera liberă şi vârtejurile produse de jetul de vapori pot favoriza apariţia, la o anumită distanţă,
rezultantă a celor două fenomene şi a lungimii jetului de vapori, a unei zone în care vaporii se pot aprinde dacă se
manifestă o sursă termică cu energie corespunzătoare aprinderii amestecului, cu formarea unei bule de foc. Durata
arderii şi diametrul bulei de foc - care influenţează efectele termice - calculate cu relaţii Hardee and Co, depind de
cantitatea de vapori combustibili scăpată.
Jetul de vapori, sub aspectul şocului, este foarte periculos pentru personal. Datorită radiaţiei termice,
evenimentul va afecta sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor din zonă, cu posibile pagube materiale, cel
puţin semnificative.
Recipiente de stocare, separare şi filtrare

Recipientele de stocare, separare sau filtrare a produselor sunt de tip cilindric, montate vertical sau
orizontal. Ele sunt amplasate la nivelul solului, pe suporturi din beton, sau pe estacade, în aer liber. Încărcarea cu
produse a recipientelor sau livrarea produselor se face prin intermediul unor racorduri amplasate la baza lor.
Pentru realizarea protecţiei la coroziune toate recipientele au fost grunduite şi vopsite.
Recipientele au următoarele caracteristici (tabelul 1):
Tabelul 1
Presiune de
Nr.
Indicativ Tip recipient lucru Produs depozitat
crt.
[bar]
1 130-V1 separator de joasă presiune 12,8 hidrocarburi + H2
2 130-V2 separator de înaltă presiune 15 fracţie C1
3 130-V3 vas reflux coloană 10 fracţii C1 ÷ C5
depentanizare
4 130-V9 vas reflux coloană aromate 10 benzină
5 130-V16 vas depozit azot 42 gaze + H2
6 130-V17 vas depozit azot 42 gaze + H2
Utilajele sunt legate la centura de împământare utilizând platbandă de Ol-Zn 40 x 4 mm 2.
Compresoare şi pompe de vehiculare a produselor petroliere
7
© SC FĂURAR SRL
Pompele de vehiculare a produselor petroliere sunt utilaje prin intermediul cărora se asigură mişcarea
fluidelor de lucru prin conductele de transport.
În cadrul instalaţiilor tehnologice sunt utilizate pompe centrifugale, antrenate prin intermediul motoarelor
electrice, realizate în construcţie antiexplozivă. Pompele centrifugale şi motoarele de antrenare se află amplasate pe
fundaţii din beton şi sunt racordate la conductele de vehiculare a produselor petroliere prin intermediul flanşelor şi
robinetelor.
Electrocompresoarele sunt echipamente tehnologice utilizate pentru vehicularea şi compresarea gazelor.
Compresoarele şi motoarele electrice de antrenare a acestora se află amplasate pe fundaţii din beton şi sunt
racordate la conductele de vehiculare a produselor prin intermediul flanşelor şi robinetelor.
Pompele de vehiculare utilizate în cadrul instalaţiei tehnologice au caracteristicile prezentate în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Nr. Debit
Indicativ Tip pompă Produs vehiculat
crt. [m3/h]
1 130-P1A,R centrifugă 115 benzină hidrofinată
2 130-P2A,R centrifugă 88 benzină reformată
3 130-P3A,R centrifugă 92 benzină reformată
4 130-P4A,R centrifugă 68 fracţii C1 ÷ C5 + H2
5 130-P5A,R centrifugă 290 benzină depentanizată
6 130-P6A,R centrifugă 25 condens
7 130-P7 centrifugă 189 condens
8 130-P9A,R centrifugă 150 fracţie C6
9 130-P10A,R centrifugă 400 benzină grea
12 130-P17A,R centrifugă 115 benzină hidrofinată
Compresorul utilizat în cadrul instalaţiei tehnologice are caracteristicile prezentate în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Nr. Presiune de lucru
Indicativ Tip utilaj Produs vehiculat
crt. [bar]
1 130-K1 compresor gaze 15 gaze cu hidrogen
Toate utilajele sunt montate în aer liber, beneficiind de ventilaţie naturală, şi sunt prevăzute cu: indicatoare
de presiune, supape legate la conductele de degazare, degazări, sisteme de control şi detecţie a scăpărilor de gaze.
Schimbătoare de căldură şi cuptoare

Schimbătoarele de căldură sunt utilaje folosite pentru realizarea transferului de căldură de la un corp mai
cald la altul mai rece, corpurile de transfer fiind lichide sau gaze. În general, cel puţin unul dintre fluidele aflate în
schimbător prezintă un potenţial pericol de explozie.
Cuptoarele sunt utilaje folosite pentru realizarea creşterii temperaturii unui produs, la o valoare impusă de
procesul tehnologic, pe baza căldurii furnizate de un anumit tip de agent termic. În general, produsul ce intră în
cuptor, agentul termic ori amândouă, prezintă un potenţial pericol de explozie.
Amplasarea utilajelor este făcută în aer liber, în zone cu ventilaţie naturală. Utilajele sunt verificate
periodic şi trebuie să corespundă din punct de vedere al etanşeităţii. Ca anexe, schimbătoarele de căldură şi
cuptoarele sunt prevăzute cu racorduri de alimentare cu produs şi cu agent termic.
Schimbătoarele de căldură utilizate au caracteristicile prezentate în tabelul 1.4
Tabelul 1.4
Temperatura de
Nr. Produs vehiculat
Indicativ Tip utilaj lucru
crt. manta ţeavă
[°C]
1 130-S1A schimbător de căldură 120 ÷ 150 H2 H2
2 130-S1B schimbător de căldură 37 ÷ 54 H2 H2
3 130-S2A răcitor 37 ÷ 54 efluent apă
4 130-S2B răcitor 37 ÷ 54 efluent apă
5 130-S3A răcitor gaz - hidrogen 37 ÷ 54 efluent apă
6 130-S3B răcitor gaz - hidrogen 37 ÷ 54 efluent apă
7 130-S4A preîncălzitor alimentare C1 150 ÷ 170 benzină benzină depentanizată
8
© SC FĂURAR SRL
8 130-S4B preîncălzitor alimentare C1 150-170 benzină benzină depentanizată

9 130-S5 răcitor vârf coloană C1 38 ÷ 54 C1 ÷ C5 + H2 apă
10 130-S6 răcitor benzină octanică 40 ÷ 107 benzină grea apă
11 130-S11 răcitor concentrat benzenic 50 ÷ 135 fracţie C6 apă
12 130-S12 răcitor concentrat toluenic 50 ÷ 135 fracţie C8 apă
13 130-S14 refierbător striper coloană C3 150 ÷ 170 benzină xilenică abur
14 130-S15 refierbător striper coloană C4 150 ÷ 170 benzină xilenică abur
15 130-S16 răcitor concentrat xilenic 50 ÷ 135 benzină xilenică apă
16 130-S19 răcitor gaze by-pass compresor 50 ÷ 135 gaze + hidrocarburi apă
17 130-S13 preîncălzitor alimentare C1 38 ÷ 65 benzină stabilizată fracţie C9
În cadrul instalaţiei sunt utilizate şi schimbătoare de căldură cu aer ale căror caracteristici sunt prezentate
în tabelul 1.5
Tabelul 1.5
Temperatura de
Nr.
Indicativ Tip utilaj lucru Produs vehiculat
crt.
[°C]
1 130-A1A răcitor 55 ÷ 140 benzină + H2
2 130-A1B răcitor 55 ÷ 140 benzină + H2
3 130-A2 condensator 50 ÷ 97 fracţie C1-C5
4 130-A3 condensator 50 ÷ 97 fracţie C6
Cuptoarele utilizate au caracteristicile prezentate în tabelul 1.6

Tabelul 1.6
Temperatura de
Nr.
Indicativ Tip utilaj lucru Produs vehiculat
crt.
[°C]
1 130-H1 cuptor încălzire 500 ÷ 520 benzină + H2
2 130-H2 cuptor încălzire 505 ÷ 520 hidrocarburi + H2
3 130-H3 cuptor încălzire 503 ÷ 520 hidrocarburi + H2
4 130-H5 cuptor refierbător 225 ÷ 240 benzină depentanizată
5 130-H6 cuptor refierbător 167 ÷ 172 benzină grea
Coloane de fracţionare
Coloanele de fracţionare sunt instalaţii de formă cilindrică, montate vertical, în aer liber, în zone cu
ventilaţie naturală. Ele au pereţii confecţionaţi din tablă de oţel carbon, deoarece acest material prezintă o bună
rezistenţă la coroziune faţă de toate produsele vehiculate. Prin construcţie, coloanele de fracţionare sunt perfect
etanşe şi, pentru a se împiedica pierderile de temperatură, sunt izolate cu vată minerală de 100 mm grosime.
Coloana utilizată are caracteristicile prezentate în tabelul 1.7
Tabelul 1.7
Temperatură
Nr. Indicativ
Tip coloană maximă Produs vehiculat
crt. utilaj
[°C]
1 130-C1 depentanizare 250 hidrocarburi
Coloana este legată la centura de împământare utilizând platbandă de Ol-Zn 40 x 4 mm 2.
Reactoare
Reactoarele chimice sunt instalaţii tehnologice în care iau naştere, pe calea reacţiilor chimice, noi produse.
Din punctul de vedere al fenomenelor calorice care apar în reactoare, procesele chimice pot fi exoterme sau
endoterme. În interiorul reactoarelor chimice se întâlnesc, simultan, toate tipurile de procese elementare: transport
de masă, transport de căldură, transport de impuls şi reacţii chimice.
Utilajele sunt montate în aer liber, vertical, în zone cu ventilaţie naturală.
Reactoarele au caracteristicile prezentate în tabelul 1.8
Tabelul 1.8
Nr. Temperatură delucru
Indicativ Tip utilaj Produs vehiculat
crt. [°C]
9
© SC FĂURAR SRL
1 130-R1 reactor 500 ÷ 520 hidrocarburi + H2

Reactoarele sunt legate la centura de împământare utilizând platbandă de Ol-Zn 40 x 4 mm 2.
Armături şi conducte tehnologice

Conductele de transport utilizate în cadrul instalaţiei sunt confecţionate din ţeavă OLT 38, cu
dimensiunile: DN 15, DN 20, DN 25, DN 30, DN 40, DN 50, DN 65, DN 75, DN 80, DN 100, DN 150.
Conductele sunt realizate prin îmbinarea unor ţevi corespunzând SR EN 10297-1:2003/C91:2005, SR EN
10297-2:2006/AC:2007, SR EN ISO 3183:2013, SR EN 10217-1:2002/A1:2005, SR EN 10217-2:2003/A1:2005,
SR EN 10217-3:2003/A1:2005, SR EN 10217-4:2003/A1:2005, SR EN 10217-5:2003/A1:2005. Îmbinările între
diferitele tronsoane sunt făcute prin prindere cu flanşe sau prin sudură.
Montajul conductelor este subteran (în canale - deschise sau semideschise - cu pereţi betonaţi), sau
suprateran (pe platforme şi estacade).
Ca armături au fost folosite:
 robinete de închidere montate pe traseele tehnologice;
 robinete de siguranţă montate pe traseele tehnologice;
 robinete de reţinere;
 clapete de sens unic montate pe refularea pompelor de transport;
 supape de exces de flux montate pe aspiraţia pompelor de transport;
 supape de siguranţă cu eşapare în atmosferă montate pe rezervoare.
Conductele neîngropate şi robinetele sunt vopsite, marcate şi inscripţionate.
Caracteristicile produselor cu caracter exploziv vehiculate

Prin instalaţia RC se vehiculează următoarele produse care prezintă caracteristici de interes din punct de
vedere al pericolului de explozie în tabelul 1.9
Tabelul 1.9
Nr. Punct de Punct de Limite de explozie: Grupă explozie +
Substanţa Densitate
crt. inflamabilitate aprindere inferioară / superioară clasă temperatură
- - kg/dm3 °C °C % volum în aer la 20 °C -
1 hidrogen 0,07 612 585 4 / 75,5 IIC T1
2 i-pentan 2,48 < - 51 420 1,4 / 7,6 IIA T2
3 xilen 3,66 17 482 1/6 IIB T3
4 toluen 0,87 6 - 1,2 / 7,3 IIA T1
5 benzine 0,75 - 43 39 1,4 / 7,6 IIA T3
6 fracţii C1-C9 - - 32 220 - IIA T3
7 gaz combustibil (metan) 0,55 161 650 5,3 / 16 IIA T1
10
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
Întocmirea documentaţiei tehnice privind protecţia la explozie este realizată în concordanţă cu prevederile
următoarelor acte normative şi standarde de referinţă:
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă - nr. 319/2006;
Norme Metodologice de Aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006;
SR EN 1127-1:2011, Atmosfere explozive - Prevenirea şi protecţia la explozii Partea 1: Concepte
fundamentale şi metodologie;
SR EN 60079-0:2013, Atmosfere explozive Partea 0: Echipamente. Cerinţe generale
SR EN 60079-1:2008, Atmosfere explozive. Partea 1: Echipamente protejate prin carcase antideflagrante
“d”;
SR EN 60079-10-1:2009, Atmosfere explozive. Partea 10 –1: Clasificarea ariilor. Atmosfere explozive
gazoase;
SR EN 60079-10-2:2015, Atmosfere explozive. Partea 10 –2: Clasificarea ariilor. Atmosfere de praf
combustibil;
SR EN 60079-11:2012, Aparate electrice pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 11: Protecţia
echipamentului prin securitate intrinsecă ‘i’;
SR EN 60079-14:2014, Atmosfere explozive. Partea 14: Proiectarea, selectarea şi construirea instalaţiilor
electrice;
SR EN 60079-17:2014, - Atmosfere explozive. Partea 17: Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice
SR EN 61340-4-1:2004 - Electrostatică. Partea 4-1: Metode de încercare standardizate pentru aplicaţii
specifice. Rezistenţa electrică a pardoselilor şi a straturilor de acoperire;
SR EN 61340-4-5:2005 - Electrostatică. Partea 4-5: Metode de încercare standardizate pentru aplicaţii
specifice. Metode de caracterizare a protecţiei electrostatice a încălţămintei şi pardoselii în raport cu o persoană;
SR EN ISO 20344:2004/A1:2008, „Echipament individual de protecţie. Metode de încercare pentru
încălţăminte. Amendamentul 1”;
SR EN 1149-1:2006, „Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice. Partea 1. Metodă de
încercare pentru măsurarea rezistivităţii de suprafaţă”;
încercare pentru măsurarea rezistenţei electrice la traversarea materialelor (rezistenţă verticală)”;
încercare pentru măsurarea capacităţii de disipare a sarcinilor”;
SR EN 1149-5:2008, „Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice. Partea 5. Cerinţe de
performanţă pentru materiale şi cerinţe de proiectare”;
HG nr. 245, din 2016, privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi
sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive;
HG nr. 115, din 05.02.2004, privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă;
NORMATIV NEx01-06, Normativ din 2 mai 2007 privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea,
montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în
atmosfere potenţial explozive
11
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 3 PLANUL DE ZONARE EX - CLASIFICAREA LOCURILOR

ÎN CARE POT APĂREA ATMOSFERE POTENŢIAL EXPLOZIVE
Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în funcţie de frecvenţa şi durata existenţei unei atmosfere
potenţial explozive. Severitatea măsurilor ce trebuie luate va fi determinată de această clasificare.
Astfel se vor defini următoarele zone:
- zona 0 arie în care este prezentă în permanenţă, sau pe perioade lungi de timp o atmosferă explozivă
gazoasă;
- zona 1 arie în care este probabilă apariţia unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcţionării normale;
- zona 2 arie în care nu este probabilă apariţia unei atmosfere explozive gazoase la funcţionarea normală şi,
dacă totuşi apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori şi doar pentru o perioadă scurtă de
timp;
Alte definiţii utilizate:

- sursă de degajare: punct sau loc de la care este probabil să se degaje în atmosferă un gaz inflamabil,
vapori inflamabili sau lichid inflamabil, astfel încât să se poată forma o atmosferă explozivă gazoasă
- grade de degajare: există trei grade de degajare de bază, enumerate mai jos în ordine descrescătoare a
probabilităţii prezenţei unei atmosfere explozive gazoase :
- grad continuu - degajare care se produce în permanenţă sau care este de aşteptat să se producă pentru
perioade lungi de timp;
- grad primar - degajare care este de aşteptat să se producă în mod periodic sau ocazional la funcţionare
normală;
- grad secundar - degajare care nu este de aşteptat să se producă la funcţionare normală şi care, dacă
totuşi se produce, este probabil să se producă rareori şi pentru perioade scurte de timp;
O sursă de degajare poate genera oricare dintre aceste grade de degajare sau o combinaţie a acestora.
A se vedea în anexă desenele:
 Anexa 1. Ex nr. 1. - „ Extindere Zona Ex imbinarea prin flansa a conductelor de transport”;

 Anexa 1. Ex nr. 2. - „Extindere Zona Ex imbinarea prin flansa a unei armaturi”;
12
© SC FĂURAR SRL
Anexa 1. Ex. Nr. 1.
Exemplu de ZONARE – extinderea zonei Ex la imbinarea cu flansa a conductelor de transport
13
© SC FĂURAR SRL
Anexa 1. Ex. nr. 2.
Exemplu de ZONARE la imbinarea prin flanse a unei armaturi
14
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 4 CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU

SISTEMELOR PROTECTOARE
Echipamentele tehnice destinate utilizării în medii potenţial explozive se clasifică în trei categorii,
corespunzătoare domeniului de utilizare, respectiv zonelor de destinaţie, iar cerinţele de certificare a calităţii
protecţiei sunt precizate în „Normele metodologice referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al
securităţii muncii, a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial
explozive”, în conformitate cu Directiva ATEX, nr. 94/9/EC - Equipment and protective systems intended for use
in potentially explosive atmospheres.
Clasificarea pe categorii se realizează pe baza următoarelor criterii:
 CATEGORIA 1: cuprinde echipamente proiectate astfel încât să poată funcţiona în conformitate
cu parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel foarte ridicat de protecţie.
Echipamentele sunt destinate să fie folosite în locurile în care atmosferele explozive (cauzate de
amestecuri de gaze, vapori sau ceţuri cu aer, sau de amestecuri aer/praf) sunt prezente continuu,
pe perioade îndelungate sau frecvent. Echipamentele trebuie să asigure nivelul de protecţie
necesar (chiar în cazul rarelor incidente asociate cu echipamentele) şi se caracterizează prin
asemenea mijloace de protecţie încât, fie în cazul cedării unui mijloc de protecţie, cel puţin un al
doilea mijloc independent să asigure nivelul cerut de protecţie, fie nivelul cerut de protecţie să fie
asigurat în cazul a două defecţiuni produse independent una de cealaltă;
 CATEGORIA 2: cuprinde echipamente proiectate pentru a putea funcţiona în conformitate cu
parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel ridicat de protecţie. Echipamentele
sunt destinate folosirii în locuri în care este probabilă apariţia atmosferelor explozive cauzate de
gaze, vapori, ceţuri sau amestecuri de aer/praf. Mijloacele de protecţie asociate cu echipamentele
din această categorie trebuie să asigure nivelul cerut de protecţie, chiar şi în cazul
deranjamentelor care se produc frecvent sau al defectărilor care trebuie luate în considerare în
mod normal;
 CATEGORIA 3: cuprinde echipamente proiectate pentru a putea funcţiona în conformitate cu
parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel normal de protecţie.
Echipamentele sunt destinate folosirii în locuri în care este improbabilă apariţia atmosferelor
explozive cauzate de gaze, vapori, ceţuri sau amestecuri de aer/praf şi, dacă ele apar, este
probabil ca apariţia să se producă rar şi numai pe o perioadă scurtă. Echipamentele din acestă
categorie asigură nivelul cerut de protecţie în timpul funcţionării normale.
Relaţia dintre categoriile şi zonele în care se montează echipamente proiectate pentru amestecuri explozive
de tip gaz/aer, vapori/aer sau ceaţă/aer este prezentată în tabelul 4.1:
Tabelul 4.1
15
© SC FĂURAR SRL
Categoria Proiectat pentru zona Se aplică şi în zona

1G 0 1 şi 2
1 G sau 2 G 1 2
1 G sau 2 G sau 3 G 2 -
În conformitate cu HG nr. 245/2016, echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în
atmosfere potenţial explozive trebuie să asigure, prin proiect şi execuţie, securitatea integrată la explozie.
În acest sens, producătorul trebuie să ia măsuri:
 în primul rând, dacă este posibil, să prevină formarea atmosferelor explozive care pot fi produse
sau eliberate de însăşi echipamentele şi sistemele protectoare;
 să prevină aprinderea atmosferelor explozive, luând în considerare natura fiecărei surse electrice şi
neelectrice de aprindere;
 în cazul în care totuşi ar putea să apară o explozie, care ar fi posibil să pună în pericol direct sau
indirect persoane şi, după caz, animale domestice sau bunuri materiale, să o oprească imediat
şi/sau să limiteze dezvoltarea flăcărilor şi a presiunilor de explozie până la un nivel suficient de
securitate.
Echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să fie proiectate şi fabricate după o riguroasă analiză a
defectelor posibile de funcţionare pentru a se împiedica, pe cât posibil, situaţiile periculoase.
Trebuie luată în considerare orice utilizare greşită care poate fi anticipată în mod rezonabil. Echipamentele
şi sistemele protectoare supuse unor condiţii speciale de verificare şi întreţinere trebuie proiectate şi construite
având în vedere asemenea condiţii.
Echipamentele şi sistemele protectoare trebuie astfel proiectate şi construite încât să fie capabile să facă
faţă la condiţiile, prezente sau previzibile, de mediu înconjurător.
Toate echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să fie marcate, lizibil şi rezistent, cu următoarele
caracteristici minime:
 numele şi adresa producătorului;
 marcajul CE;
 identificarea seriilor sau tipului;
 numărul de serie, dacă este cazul;
 anul de fabricaţie;
 marcajul specific protecţiei la explozie [Ex] urmat de simbolul grupei şi categoriei echipamentului;
 grupa de explozie II (pentru echipamente tehnice destinate utilizării în alte locuri decât minele,
care pot fi expuse la atmosfere explozive), urmată de litera „G” (referitoare la atmosferele
explozive cauzate de gaze, vapori sau ceaţă) şi/sau litera „D” (referitoare la atmosferele explozive
cauzate de pulberi).
În plus, atunci când este necesar, echipamentele tehnice şi sistemele protectoare trebuie marcate, de
asemenea, cu toate informaţiile esenţiale pentru utilizarea lor în condiţii de securitate.
Clasificarea echipamentelor tehnice cuprinse în evaluare este prezentată în continuare:
16
© SC FĂURAR SRL
Clasificarea echipamentelor tehnice :
Aparatura electrică utilizată în cadrul instalaţiei este prezentată în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
Aparatură Turatie Pn [kW]
Nr. [RPM/min] Certificat Clasificare Grad protecție
electrică / Tip Producător Un [V] Protecție
crt. HG 245/2016 carcasă
indicativ
KO-52- 2.975 rot/min 100 kW
Motor electric 380 V Ex B 3I
1 2Y2 Rusia II 2G -
130-P1A -
DNGW- 2.975 rot/min 90 kW PTB 01
Motor electric 380 V EExdeIICT4
2 280MG Loher ATEX II 2G IP 55
130-P1B
1027
DNGW- 2.975 rot/min 90 kW
Motor electric 380 V EExdeIICT4 PTB Ex
3 280MG Loher II 2G IP 55
130-P1R 94.C.3630
380 V 2.970 rot/min 55 kW
Motor electric D30L EExdIICT4 LCIE
4 ABB II 2G IP 55
130-P2A 84.6041
AE 250 2.940 rot/min 55 kW
Motor electric 380 V EExdIIBT4 VF-A/E
5 M60 S3 UMEB II 2G IP 55
130-P2R 1263
Motor electric AE 250 2.940 rot/min 40 kW
380 V EExdIIBT4 VF-A/E
6 130-P3A, 130- S60 S3 UMEB II 2G IP 55
1263
P3R
380 V EExdIIBT4 VF-A/E
7 130-P4A, 130- S55 S3 UMEB II 2G IP 55
1267-II
P4R
Motor electric 2.968 rot/min 160 kW
MIB-3 380 V EExdIIBT4 INSEMEX
8 130-P5A, 130- Electroputere II 2G IP 55
2598/87
P5R
315 MA2 Marelli 380 V EExdIIBT4 Ex-
9 130-P6A, 130- II 2G IP 55
Motori 90.C.089
P6R
AE 280 2.960 rot/min 100 kW
Motor electric 380 V EExdIIBT4
10 M70 S3 UMEB II 2G IP 55
130-P6B -
2.970 rot/min 110 kW d3 n G4
IRDU
Motor electric 380 V UL
11 X1G Japonia II 2G -
130-P7A X.X99531
9
BX 21 0,1 kW
Motor electric 220V EExdIICT6 PTB Ex
12 2505 SB Extronic II 2G -
130-P8A - 82/1039
1.350 rot/min 0,18 kW INSEMEX
ASA 63- OEC
Motor electric 400 V EexdIICT5
13 b4 UMEB ATEX II 2G IP 55
130-P8B
2011.3.10
2X
Motor electric 380 V 1.500 rot/min 0,18 kW PTB 98
CD 63L-4 EExeIIT4
14 130-P8C, 130- ATB ATEX II 2G IP 55
P8R 1079U
380 V EExdIIBT4 VF-E/E
15 130-P9A, 130- M60 S3 UMEB II 2G IP 55
1263
P9R
MIB-3 380 V EExdIIBT4 INSEMEX
16 130-P10A, 130- Electroputere II 2G IP 55
2598/87
P10R
Motor electric 1MJ7 283- 2.975 rot/min 90 kW PTB 03
380 V EExdIICT4
17 130-P15A, 130- 2CC90 Siemens ATEX II 2G IP 55
P15R 1034
Motor electric ASA 160 1.428 rot/min 15 kW
380 V EExdIICT4 ISM 93
18 130-VM1A, 130- L-4 UMEB II 2G IP 54
2018X
VM1R
MB3- 1.460 rot/min 45 kW
19 22M-45 UMEB II 2G IP 54
130-VM2A 1263-II
AE 250 1.470 rot/min 45 kW
20 S60 S3 UMEB II 2G IP 55
130-VM2R 1263-II
ASA 132 1.430 rot/min 5,5 kW
Motor electric 380 V EExdIICT4 PTB III
21 S4 UMEB II 2G IP 54
130-GHH-PViror B/E 26243
d3 D 160 1.455 rot/min 15 kW
Motor electric 380 V d3 n G4 PTB III
22 L4 Germania II 2G -
130-GHH-PU B/E 28388
d3 D 132 1.445 rot/min 5,5 kW
23 S4 Germania II 2G -
130-GHH-PE B/E 26543
17
© SC FĂURAR SRL
d3 D80 2.890 rot/min 1,1 kW

24 BC2 Germania II 2G -
130-GHH B/E 27137
MJ 6080- 2.840 rot/min 0,75 kW PTB
Motor electric 400 V EExdeIICT4
25 2CAII-Z Siemens 95.D.3308 II 2G IP 55
130-GHH-VA
TV01
- 400 V EExdIIBT4
26 130 K1 filtrare II 2G IP 55
- -
ulei
Motor electric D3 132 S- 5,5 kW
Felten&Guill 380 V d3 n G4
27 130 K1 pompă 4 VDE 0530 II 2G IP 55
eaume -
ulei
Motor electric DDK 112 1.430 rot/min 4 kW PTB 04
Marelli 380 V EExdIICT4
28 130-HPGU/1, M4 ATEX II 2G IP 55
Motori
130-HPGU/2 1082
AC 10 2.800 rot/min 3 kW
Motor electric 220 V EExdIICT4 CESI 01
29 100LB-2 Cemp II 2G IP 55
130-HPGU/3 ATEX 103
Motor electric 980 rot/min 30 kW
130-VA1/1, 130-
VA1/2,
130-VA1/3, 130-
d3 D 225
VA1/4, Felten&Guill 380 V d3 n G4 PTB III
30 M6 II 2G IP 54
130-VA1/5, 130- eaume B/E 24574
VA1/6,
130-VA1/7, 130-
VA3/1,
130-VA3/6
AE 60 980 rot/min 30 kW
Motor electric 380 V EExdIIBT4 VF G/E
31 F500 UMEB II 2G IP 55
130-VA1/8 1263-II
Motor electric AE 60 970 rot/min 22 kW
380 V EExdIIBT4 VF D/E
32 130-VA2/1, 130- F400 UMEB II 2G IP 55
1267-II
VA2/2
Motor electric 975 rot/min 30 kW
130-VA3/2, 130- ASA 225
380 V EExdIICT4 CCSM/
33 VA3/3, M6 UMEB II 2G IP 54
12011/80
130-VA3/4, 130-
VA3/5
Corp de iluminat AV-02- 125 W
ELBA 220 V EExdIIBT4 INSEMEX
34 cu lampă cu 1125P II 2G IP 54
Timişoara 94.2045
vapori de mercur
Corp de iluminat 200 W
AI-02-200 ELBA 220 V EExdIIBT4 INSEMEX
35 cu bec cu II 2G IP 54
Timişoara 94.2045
incandescenţă
CAEx- 125 W INSEMEX
ELBA 220 V EExdIIBT4
36 Drosel 1125 2001.2082 II 2G IP 54
Timişoara
X
INSEMEX
Cutie de derivaţie 7040 Electroconta 500 V EExeIICT5
37 2261/A1- II 2G IP 54
6 mm2, Ex ct
89
CCSM
Cutie de derivaţie 7040 Electroconta 500 V EExeIICT5
38 4790/17.9. II 2G IP 54
6 mm2, Ex ct
87
Cutie de trecere 200 A
7048A Electroconta 660 V ExeIICT6
39 la motor 95 mm2, INSEMEX II 2G IP 54
ct
Ex
Cutie de trecere 100 A
7047 Electroconta 660 V ExeIICT6
ct
Ex
Cutie derivatie 6A
7046 Electroconta 660 V ExeIICT6
ct
Ex
Cutie de derivaţie Ex 159 Electroconta 660 V 25 A ExdIICT6
42 INSEMEX II 2G IP 54
10 mm2, Ex ct
Cutie de Ex 157 Electroconta 600 V ExdIICT6
INSEMEX II 2G IP 54
derivaţie , Ex ct
07-5103 PTB 01
750 V EExeIIT6
43 Doză conexiuni Bartec ATEX II 2G IP 65
-
1104
CHG 721
PTB 99
0002 750 V EExeIIT6
44 Doză conexiuni Ceag ATEX II 2G -
R0571 -
1044
EExeIIT6 CESI 03
Doză conexiuni 171108/p Contem II 2G IP 66
ATEX 333
INERIS 03
DE8WH43 Technor 500 V ExdIICT4-T1
45 Cutie de derivație ATEX II 2G IP 66/65
Atex -
0121X
0616 PTB 00
690 V EExIICT6 Gb
46 Cutie de joncțiuni Rose ATEX II 2G IP 66
-
1002
CML 14
690 V EExnAIIT6
47 Cutie de joncțiuni SX6 Abtech ATEX II 3G IP 66
-
3123X
SIRA 08
690 V EExeIICT6
48 Doză conexiuni 644.0485 Scame ATEX II 2GD IP 66
-
3042
18
© SC FĂURAR SRL
PTB 00
EExeIICT6
Cutie conexiune 06165609 Rose 690 V ATEX II 2GD IP 66
1002
Cutie etanşă 16 A INSEMEX
7030 Electroconta 380 V EExedIICT5
49 cu întrerupător 1780/A3- II 2G IP 54
t c
tripolar, Ex 89
Cutie de comandă, 7010 Electroconta 380 V 6A EExedIICT5 INSEMEX
50 II 2G IP 54
Ex cu 2 butoane ct 87/1740
6A ATEX
Cutie de comandă, 7010A Electroconta 380 V EExedIICT5
51 2007.1201 II 2G IP 64
Ex cu 2 butoane ct
1X
GHG 411- 16 A
Cutie de comandă, PTB 00
41112100 690 V EExdeIICT6
52 Ex cu 2 butoane şi Ceag ATEX II 2G IP 66
11
ampermetru 3117
GHG 411- 16 A
41112100 230 V EExdeIICT6
10
ampermetru 3117
GHG 16 A
Cutie de comandă, 43/309174 690 V EExdeIICT6 PTB 00
54 Ceag II 2G IP 66
Ex cu 2 butoane 0010 ATEX 137
GHG 16 A
411/41112 690 V EExdeIICT6
10012
ampermetru 3117
Cutie de comandă, 10 A
8133 PTB
Ex 500V EExed3nG4
56 Stahl III.B/E- II 2G -
cu cheie şi
2446
ampermetru
Cutie de comandă, 10 A
8133/52 PTB
Ex 500V EExed3nG4
57 Stahl III.B/E- II 2G -
cu cheie şi
2446
ampermetru
GHG 16 A
PTB 00
Cutie de comandă, 4320011 690 V EExdeIICT6
58 Ceag ATEX II 2G IP 66
Ex cu 2 butoane R0001
3117
06 121209 PTB 00
Cutie de comandă, 415 V ExedIICT6
59 Rose ATEX II 2G IP 66
Ex cu 2 butoane -
1002
8537/2701 16 A PTB 02
Cutie de comandă, 690 V EExdeIICT6
60 Stahl ATEX II 2G -
Ex cu cheie
1033
2622301 20 A PTB 99
Cutie de comandă, 690 V EExedIICT6
61 R0007 Ceag ATEX II 2G IP66
Ex cu cheie
1161
DE1WH52 INERIS 03
Cutie de comandă Technor 500 V ExeT4-T6
62 0 ATEX II 2G IP 66/65
și semnalizare Atex -
0006
ISSEP.95
Cutie de comandă CCF-54 380 V ExdIIBT5
63 Contem Italia D.103.122 II 2G -
și semnalizare -
2
Cutie de comandă DE1WH26 INERIS 03
Technor 220/380 ExdIICT4-T1
64 și semnalizare, cu 1 ATEX II 2G IP 66/65
Atex V
cheie 012X
ISSEP.95
CCF-3B 380 V ExdIIBT5
65 Cutie de comandă Contem Italia D.103.122 II 2G -
-
2
10 A 6W IMQ 08
Cutie incalziri A Technor
Ex e IIC T6 ATEX II 2G IP 66
electrice 1616098 Atex
028X
ISSEP.95
Cutie cu CCF-1 380 V ExdIIBT6
66 Contem Italia D.103.122 II 2G -
întrerupător -
2
Buton de alarmă, 0,2 A
Ex,
3799 Electroconta 220 V EExedIICT5 INSEMEX
67 pentru II 2G IP 54
ct 1749/92
semnalizare
incendii
Buton de alarmă, 0,2 A
Ex, CCSM
3799 Electroconta 220 V EExedIICT5
68 pentru 1749/3.11. II 2G IP 54
ct
semnalizare 87
incendii
07-3323- 1A PTB 00
24 V EExdIICT6
69 Buton de panou 3403 Bartec ATEX II 2G -
1092X
CHG 4181 PTB
Lampă 220 V EExdIICT6
70 ABB Ceag Ex.87.B.1 II 2G -
semnalizare -
008
Fişă tripolară 16 7070A Electroconta 380 V 16 A EExdIICT5 CCSM
71 II 2G -
A, Ex ct 1976/84
Cutie cu 2244 Electroconta 250 V 10 A EExdIIBT6 CCSM
72 II 2G IP 54
ampermetru, Ex ct 2126/86
73 Traductor de FKG Fuji 45 Vcc 4 ÷ 20 mA EExnALIICT5/ INERIS 03 II 2G IP 6X
presiune T4 ATEX
19
© SC FĂURAR SRL
3006X
Jordan SM 1020-D- 15 A 02 ATEX
Dozator 240 V EEx d IIB T4 II 2G IP 6X
Controls 2 1188
EEx Gc IIC T1- 104B12B7
PiSton actionare 488300 LEWA II 2G -
T4 41 CE
DM 00
PRomass3 Endress+Hou
Indicator debit EEx ia IIC T6 ATEX E II 2G IP 6X
3 se
074X
SMV 3000 4 ÷ 20 mA EExdIICT6/T5 LCIE 02
Traductor de 42 Vcc
74 Honeywell ATEX II 2G IP 66
presiune
6099
4 ÷ 20 mA LCIE 02
Traductor de 42 Vcc EExdIICT6/T5
75 ST 3000 Honeywell ATEX II 2G IP 66
presiune
6099
10,5 ÷
LCIE 01
Traductor de 42,4 -
76 3000 Rosemount ATEX II 1GD IP 66
presiune Vcc
6053X
3051 KEMA 00
Traductor de ExdIICT5/T6
77 Rosemount ATEX II 2G IP 66
presiune
2013X
1151 4 ÷ 20 mA
Smart- CESI 03
Traductor de 45 Vcc EExdIICT6
78 DP5S212E Rosemount ATEX II 2G IP 66
presiune
8 037
2051TG 4 ÷ 20 mA ExdIICT5 KEMA 08

Traductor de -
79 Rosemount Ga/Gb ATEX II 1/2G IP 66
presiune
0090X
2088 200 mA EExdIICT6 KEMA 97
Traductor de 30 Vcc
80 Rosemount Ga/Gb ATEX II 1/2G IP 66
presiune
1427
14 A LCIE 02
RP2E Bourdon- 480 Vca EExdIICT6
81 Presostat ATEX II 2G IP 67
Sedeme
6219X
United 14 A DEMKO
4X AMB 480 Vca EExdIICT6
82 Presostat Electric 03ATEX II 2G IP 66
Controls 0305048
PPAN7 10 A
250 Vca EExdIICT6 PTB
83 Presostat Ashcroft II 2G IP 66
Ex86/1013
E-3198- 0,8 W
KEMA 02
23-XIFA- 24 Vcc EExiaIICT4/T6
84 Electroventil Versa ATEX II 2G IP 66
44-D024
1199X
NF8327B0 10 W INERIS 01
230 Vca -
85 Electroventil 02 ASCO ATEX II 2G IP 68
0037X
ESRV 1,4 A 370 W PTB 01
380 Vca EExdeIICT4
86 Electrovană Auma ATEX II 2G IP 67
1087
Robinet cu 3050 EExdIIBT6 CESI AD
87 Nadi Mazotti - II 2G IP 65
solenoid 89.B.047
11 ÷ 50 4 ÷ 20 mA INERIS 02
320-057 EExdIICT6
88 Traductor de nivel Masoneilan Vcc ATEX II 2G IP 65
0089X
DLC 3010 4 ÷ 20 mA LCIE 01
30 Vcc EExiaIICT6
89 Traductor de nivel Rosemount ATEX II 2G IP 66
6053X
5A ISSeP 09
Semnalizator de 240 Vca ExdIICT6 Gb
90 XH13 Magnetrol ATEX II 2G IP 66
nivel
024X
Versaflow 22 W
Sonic KEMA 02
24 Vcc EExdIICT5
91 Traductor de debit 1000/TWS Honeywell ATEX II 2G IP 66
9000 2321X
4 ÷ 20 mA EExnALIICT5/ INERIS 03
45 Vcc
92 Traductor de debit FKK Fuji T4 ATEX II 2G IP 6X
3006X
FCX.C 10,5 ÷ 4 ÷ 20 mA
EExdIICT6/T5 ATEX
93 Traductor de debit Fuji 45 Vcc II 2G IP 6X
2CT6
3095 11 ÷ 55 4 ÷ 20 mA KEMA 02
Traductor de debit EExdIICT5
94 Rosemount Vcc ATEX II 2G IP 66
anubar
2321X
FE3DM - 4 ÷ 20 mA ExdIIBT6 CCSM
95 Traductor de debit Barlad II 2G IP 65
FEPA 2115
2051CD 4 ÷ 20 mA KEMA 08
- EExdIICT5
96 Traductor de debit Rosemount ATEX II 1/2G IP 66
0090X
APAQ- 100 mA 0,90 W DEMKO
Traductor de 30 Vcc EExiaIICT6
97 HCF T/C Inor 07 ATEX II 2G IP 65
temperatură ;
142834X
4 ÷ 20 mA CESI
Indicator de 35 Vcc EExdIICT6/T5
98 653L ABB Ex.95.D.1 II 2G IP 67
temperatură
11
99 Termorezistență Pt100 Rosemount - 4 ÷ 20 mA EExdIICT6 KEMA 99 II 2G IP 66
20
© SC FĂURAR SRL
ATEX
8715
25 mA DEMKO
10 Rotametru apă - Brooks 25 Vcc EExiaIICT4
98 D II 2G IP 65
0 răcire Instruments
123695
C7061F10 INERIS 03
10 Supraveghetor de EExdIICT6
03 Honeywell - ATEX II 2G IP 65
1 flacără
0158X
ZAVEX/0 PTB 99
10 230 V EExdeIICT4
Iniţiator de flacără Hegwein ATEX II 2G IP 65
2 -
1149
10 Transformator de TZI 7,5 Kromschröde 230 Vca ExdIIB 09 ATEX
II 2G IP 66
3 aprindere r - 121
Termomanometru 15,5 52 mA 169 mW
10 904,1x Grenzwertsc EExibIICT6 PTB Ex
cu contact Vcc II 2G IP 65
4 r halte 83/2022X
inductiv
10 7000 - 0,8 W EExdIIB+H2T6 SCS Ex
Convertor Masoneilan II 2G IP 66
5 95Y1001
4 ÷ 20 mA LCIE 03
10 846 Fisher- - EExiaIICT4/T5
Convertor ATEX II 2G IP 66
6 Rosemound
6298X
10 6000 Brandt - 0,75 W EExeIICT4 Ex
Convertor II 2G IP 65
7 Instruments 93C2032X
Fieldvue LCIE 02
10 EExdIIB+H2T5
Electropoziţioner DVC 6010 Fisher - ATEX II 2G IP 66
8
6001X
DVC 6010 4 ÷ 20 mA LCIE 02
10 - EExdIIB+H2T5
Electropoziţioner Fisher ATEX II 1GD IP 66
9
6002X
DVC 6200 LCIE 02
11 30 Vcc ExdIICT5
Electropoziţioner Fisher ATEX II 2G IP 66
0 -
6001X
AT301 15 A INERIS 09
11 250 Vca EExdIICT6
Actuator Air Torque ATEX II 2GD IP 66
1
4008X
DXPM21 15 A SIRA 07
11 250 Vca ExiaIICT6
Limitator de cursă Top Worx ATEX II 2G IP 67
2
1273X
50 mA BAS 99
11 Senzor de 3300XL Bently 30 Vcc EExnAIIT5
ATEX II 3G IP 66
3 proximitate Nevada
3102
OCX8800 KEMA 04
11 240 Vca ExdIIB+H2T6
Analizor Rosemount ATEX II 2G IP 66
4 -
2308
5000
11 240 Vca EExdIICT6 LCIE
Analizor Ametek II 2G IP 66
5 - 97.D6037
6081 4 ÷ 20 mA BASEEFA
11 - ExiaIICT4
Analizor Rosemount 10 ATEX II 1G IP 66
6
0149X
D- 5W
11 Detector de 24 Vcc
LX200UA Durag ExnAnCIICT6 II 3G IP 66
7 flacără
PEX 3000 EExdeIICT6/ TPS 04
11
Detector de gaze Dräger - T5/T4 ATEX II 2G IP 6X
8
1003X
11 ExeIIT6 CESI 03
Doza conexiuni Cortem II 2G IP 66
9 ATEX 333
Endress 85-260 15 A Exde[ia]IICT 1- DMT 00
12 PRAMAS
Debitmetru Hourev V T6 ATEX II 2G
0 S 83
E074X
8800DR KEMA
12 Traductor de 30 Vcc 4 ÷ 20 mA EExdiaIICT6
Rosemount 99 ATEX II 2G IP 66
1 debit
3852X
BGU LCIE II 2G
12 Semnalizator EEx ia IIC
Keubler ATEX IP 65
2 nivel T6-T3
6047 X
BNA -25 KEMA II 2G
12 Semnalizator
Keubler EEx n T1-T6 02 ATEX IP 65
3 nivel
2106 X
12 Semnalizator 910
Magnetrol EEx d IIC T6 ATEX II 2G IP 65
4 nivel
Ca urmare a evaluării stării tehnice şi a analizei modului de punere în conformitate cu cerinţele esenţiale de
securitate a echipamentelor electrice şi neelectrice protejate la explozie din cadrul SC ROMPETROL RAFINARE
SA – instalatia RC – Reformare catalitica si depozit hidrogen, în conformitate cu reglementările în vigoare
aplicabile în arii potenţial explozive, se fac următoarele aprecieri:
1. Echipamentele şi sistemele protectoare sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să fie capabile să
facă faţă la condiţiile prezente sau previzibile de mediu înconjurător.
21
© SC FĂURAR SRL
2. Echipamentele sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să prevină sursele de aprindere previzibile
care pot apare la funcţionare normală.
3. Temperaturile de suprafaţă nu depăşesc temperaturile maxime de suprafaţă stabilite în condiţiilele de
funcţionare prevăzute.
NOTE: Se va întocmi și respecta Programul de inspecție.
Se vor întocmi și păstra înregistrările care să ateste că echipamentele protejate la explozie sunt
întreţinute în conformitate cu tipurile lor de protecţie!
4. Toate echipamentele şi sistemele protectoare sunt marcate lizibil şi rezistent cu următoarele caracteristici
minime:
 numele şi adresa producătorului;
 marcajul CE;
 identificarea seriilor sau tipului și a numărului de serie (dacă e cazul);
 anul de fabricaţie;
marcajul specific al protecţiei la explozie [Ex] urmat de simbolul grupei şi categoriei echipamentului.
NOTĂ :
TOATE ECHIPAMENTELE TEHNICE NEIDENTIFICABILE VOR FI ÎNLOCUITE SAU SCOASE
DIN MEDIUL Ex!
22
© SC FĂURAR SRL
Marcarea locurilor periculoase
Directiva 1999/92/EEC stipulează faptul că punctele de intrare în locurile unde atmosferele explozive
periculoase pot să apară în astfel de cantităţi încât să afecteze securitatea şi sănătatea participanţilor la procesul
de muncă, trebuie să fie marcate de către angajator cu următorul semn de avertizare:
Figura 1 - Semn de avertizare pentru locurile

în care pot apărea atmosfere explozive periculoase
Trăsături distinctive:
- formă triunghiulară,
- litere negre pe un fond galben cu margine neagră (partea de culoare galbenă ocupă o porţiune de cel
puţin 50 % din suprafaţa semnului).
Marcajul este necesar pentru intrarea în camere sau accesul în arii în care pot să apară atmosferele
explozive periculoase (cum ar fi camere sau capsulări îngrădite unde substanţe inflamabile lichide sunt
depozitate). Dacă locul (aria) periculoasă nu este o deschidere liberă îngrijorătoare, numai o parte a acesteia
trebuie să fie marcată cu dungi în diagonală galbene/negre (de exemplu, pe o pardoseală). Este de dorit
amplasarea altor semne de avertizare în conformitate cu 92/58/EEC (de exemplu, interzicerea fumatului), etc.
Atenţionarea participanţilor la procesul de muncă trebuie să fie dedusă din simbol şi este înţeleasă în
cursul instruirii acestora.
Obs.
Planul de zonare Ex., in timpul exploatarii, va fi reexaminat si adus la zi, ori de cate ori se aduc
modificari in instalatii, va fi aprobat de propietar, va fi prezentat la solicitarea organelor
competente.Orice modificare intr-o instalatie cu pericol de explozii conduce automat la
reexaminarea documentatiei de zonare si la consecintele ce decurg din aceasta.
23
© SC FĂURAR SRL
EVALUATOR,
Dr.ing. Ilie Ion
CAPITOLUL 5 EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE
Introducere
Pentru a se asigura un nivel corespunzător de securitate la explozie este necesară aplicarea unor metode
de diagnosticare a sistemului de muncă, format din executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie -
mediu de muncă, sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă. În acest sens se impun următoarele condiţii:
 cunoaşterea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 ierarhizarea factorilor de risc în raport cu gravitatea potenţială a consecinţelor asupra
executantului;
 identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire care trebuie aplicate.
Pornind de la ideea că securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în procesul de muncă, rezultă că securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă o stare ipotetică,
ideală, spre care se tinde în toate acţiunile preventive.
În realitate există niveluri de securitate a muncii a căror punere în evidenţă necesită eforturi serioase de
apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă.
Prezenta evaluare face parte din categoria metodelor de evaluare preaccident/boala profesionala , sau „a
priori”.
Noţiunea fundamentală utilizată în cadrul evaluărilor preaccident o reprezintă riscul de accidentare
şi/sau îmbolnăvire profesională, iar criteriile de evaluare se bazează pe estimarea calitativă sau cantitativă a
riscului.
Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator invers proporţional cu nivelul de risc.
Cu cât nivelul de risc este mai mare, cu atât nivelul de securitate este mai mic.
5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă
În reglementările existente în România, termenilor „pericol” şi „risc” nu li se acordă, întotdeauna,

sensul corect în care sunt definiţi aceştia în ţările UE. În legislaţia europeană sunt făcute următoarele precizări:
 pericol - reprezintă proprietatea intrinsecă a materialelor de lucru şi a surselor de energie sau
capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru, de a cauza daune
(vătămări sau pagube materiale);
 risc - reprezintă probabilitatea ca dauna (vătămarea sau paguba materială) să se producă în
condiţiile expunerii la pericol, în anumite condiţii de gravitate.
 securitate – o stare fara pericol. Securitatea presupune absenta pericolelor de accidentare si
imbolnavire profesionala in procesul de munca.
Din cele prezentate se poate defini „securitatea” ca fiind o stare lipsită de pericolele de accidentare şi
îmbolnăvire profesională în procesul de muncă.
24
© SC FĂURAR SRL
5.1.1. Scopul evaluării nivelului de securitate

Conducerea persoanei juridice si persoana fizica au obligatia de a asigura la fiecare loc de munca
securitatea si sanatatea salariatilor.
Scopul evaluării nivelului de securitate în muncă este acela de a oferi posibilitatea cunoaşterii cât mai
profunde a situaţiei reale din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, făcând posibilă luarea
măsurilor de prevenire care sunt cele mai potrivite situaţiei existente. Aceste măsuri includ:
 prevenirea riscurilor profesionale;
 informarea şi instruirea salariaţilor;
 implicarea organismelor şi a mijloacelor care să permită realizarea măsurilor preconizate.
Evaluarea nivelului de securitate trebuie să fie structurată astfel încât să ajute conducerea întreprinerii şi
persoanele desemnate să se ocupe cu problemele de securitate şi sănătate în muncă la:
 identificarea pericolelor existente şi evaluarea riscurilor legate de aceste pericole, în vederea
stabilirii măsurilor care se impun pentru a asigura securitatea şi sănătatea în muncă a
salariaţilor;
 evaluarea riscurilor în vederea selecţionării celor mai bune echipamente tehnice (ET),
echipamente individuale de protecţie (EIP), substanţe sau preparate chimice, care să asigure
securitatea şi sănătatea în muncă a salariaţilor;
 verificarea eficienţei măsurilor propuse şi implementate;
 ierarhizarea acţiunilor de prevenire, în ordinea priorităţii;
 demonstrarea, pentru ei înşişi, pentru lucrători şi pentru reprezentanţii acestora, că s-a ţinut
seama de toţi factorii legaţi de muncă şi că sunt cunoscute şi luate în considerare toate
măsurile necesare în vederea asigurării unor condiţii corespunzătoare de securitate.
Evaluarea nivelului de securitate la locurile de muncă va trebui revizuită ori de câte ori au apărut
schimbări care pot modifica percepţia riscului, cum ar fi: un nou proces tehnologic, echipamente şi/sau
materiale noi, schimbarea organizării procesului de muncă.
5.1.2. Principiile fundamentale de evaluare a nivelului de securitate

Nu există principii universale privind modul în care ar trebui efectuată evaluarea nivelului de securitate.
Totuşi, există două principii care, întotdeauna, trebuie avute în vedere în activitatea de evaluare a nivelului de
securitate:
 evaluarea trebuie structurată astfel încât să fie acoperite toate pericolele şi riscurile relevante;
 când un risc este identificat, evaluarea începe prin cercetarea, în primul rând, a posibilităţii de
eliminare a acestuia la sursă.

5.1.2.1. Metodologie
Evaluarea nivelului de securitate reprezintă o examinare sistematică a tuturor aspectelor procesului
muncii, întreprinsă cu scopul de a determina sursele care ar putea provoca daune, aceasta constituind baza
25
© SC FĂURAR SRL
pentru fundamentarea măsurilor de prevenire şi combatere a riscurilor. Procesul de evaluare a riscurilor în

muncă trebuie iniţiat de conducerea întreprinderii, cu consultarea tuturor celor implicaţi în procesul muncii.
Evaluarea nivelului de securitate comportă următoarele etape:
 identificarea pericolelor;
 identificarea salariaţilor care sunt expuşi la aceste pericole;
 estimarea riscurilor, calitativă sau cantitativă;
 examinarea posibilităţilor de eliminare sau de diminuare a riscurilor la sursă.
5.3. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor presupune:

 stabilirea programului de evaluare a nivelului de securitate în muncă;
 luarea deciziilor privind modul de abordare;
 colectarea de informaţii referitoare la: mediul de muncă, echipamentele tehnice utilizate,
sarcina de muncă, experienţa anterioară;
 identificarea pericolelor;
 identificarea persoanelor expuse la riscuri;
 identificarea tipului de expunere la riscuri;
 evaluarea riscurilor;
 studierea diferitelor posibilităţi de eliminare sau diminuare a riscurilor;
 stabilirea priorităţilor de acţiune şi a măsurilor de protecţie;
 implementarea măsurilor de protecţie;
 înregistrarea evaluării;
 măsurarea eficienţei aplicării măsurilor de protecţie;
 reevaluarea (în cazul în care au apărut modificări);
 monitorizarea evaluării nivelului de securitate.
Modalităţile de abordare folosite în vederea evaluării nivelului de securitate comportă, de obicei,
următoarele operaţii:
 observarea condiţiilor de muncă existente la locul de muncă analizat (ex.: mijloace de acces,
situaţia pardoselilor, securitatea echipamentelor tehnice, exis-tenţa pulberilor sau a fumului,
temperatură, iluminat, zgomot etc.);
 identificarea sarcinilor la locul de muncă;
 analiza modurilor de operare;
 analiza factorilor externi care ar putea influenţa locul de muncă (ex.: influenţa factorilor
meteorologici asupra personalului care lucrează în exterior);
 analiza factorilor psihologici, sociali şi fizici, care ar putea contribui la stresul la locul de muncă
şi interacţiunea între ei sau cu alţi factori relevanţi în organizarea muncii şi în mediul de muncă;
 analiza instalaţiilor privind menţinerea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă.
26
© SC FĂURAR SRL
Constatările făcute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă,
cuprinse în reglementările legale. În baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de prevenire,
care au în vedere:
 evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele care nu sunt sau, eventual,
sunt mai puţin periculoase;
 combaterea riscurilor la sursă;
 stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare faţă de măsurile de protecţie
individuală (ex.: reducerea expunerii la gaze prin ventilaţie locală, în loc de utilizarea măştii
individuale), luând în consideraţie evoluţia tehnicii şi a cunoştinţelor în domeniu.
Persoanele care efectuează evaluarea nivelului de securitate în muncă trebuie să posede
cunoştinţe şi informaţii despre:
 pericolele şi riscurile cunoscute ca existente şi modul de apariţie a acestora;
 materialul, echipamentul şi tehnologia utilizate în procesul de muncă;
 procedurile şi organizarea muncii, precum şi interacţiunea lor cu materialele şi echipamentele
utilizate;
 natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata de expunere la pericole;
 relaţia dintre expunerea la pericol şi efectele sale;
 reglementările legale privind riscurile existente.
Grupa de evaluare a nivelului de securitate poate fi formată numai din persoane foarte bine instruite în
problemele de evaluare, aparţinând unor instituţii specializate, sau poate fi o grupă mixtă de evaluatori, formată
din specialişti aparţinând unei instituţii specializate, specialişti pe probleme tehnice aparţinând de unitatea la
care se face evaluarea, precum şi reprezentanţi ai lucrătorilor.
Concepţia de evaluare care se va aplica va depinde de:
 tipul de proces (ex.: operaţiuni repetitive, procese evolutive sau variabile);
 sarcina de muncă (dependentă de complexitatea tehnologiei utilizate).
În practică este util ca evaluarea nivelului de securitate să fie gândită ca un proces realizat într-o serie
de etape în care fiecare secvenţă se concentrează pe un anumit tip de risc.
Prima etapă este reprezentată de evaluarea globală, care separă riscurile în:
 riscuri a căror prezenţă nu implică luarea unor măsuri de prevenire;
 riscuri ce pot fi eliminate prin adoptarea măsurilor de prevenire corespunzătoare;
 riscuri pentru care măsurile de prevenire sunt uşor identificabile şi aplicabile;
 riscuri mai puţin cunoscute, pentru care identificarea şi stabilirea măsurilor de prevenire
presupune o atenţie şi o activitate complexă din partea evaluatorilor.
A doua etapă este reprezentată de evaluarea riscurilor a căror acţiune are efecte majore asupra sănătăţii
şi securităţii salariaţilor.
În cadrul evaluării nivelului de securitate trebuie făcută o ierarhizare a riscurilor în funcţie de gravitatea
lor, materializată prin gravitatea consecinţelor asupra organismului uman în cazul producerii unui incident. Din
acest punct de vedere, riscurile se clasifică astfel:
27
© SC FĂURAR SRL
 riscuri minore: produc incapacitate temporară de muncă mai puţin de 3 zile;

 riscuri semnificative: produc ITM mai mult de 3 zile;
 riscuri majore: produc invaliditate sau deces.
În acelaşi timp, evaluarea nivelului de securitate pentru stabilirea măsurilor de prevenire trebuie să ţină
cont şi de numărul de persoane expuse precum şi de timpul de expunere. S-a convenit, în mod arbitrar, să se
considere:
 expunere accidentală: mai puţin de 30 min/zi;
 expunere temporară: 30 min/zi ÷ 4 h/zi;
 expunere permanentă: mai mult de 4 h/zi.
Luând în considerare criteriile de ierarhizare prezentate mai sus, riscurile pot fi împărţite în două grupe
mari şi anume: riscuri acceptabile şi riscuri inacceptabile (figura 5.l).
Figura 5.1. Evaluarea riscurilor

Grupa de încadrare a riscurilor va determina stabilirea priorităţilor de aplicare a măsurilor de prevenire propuse.
În tabelul 5.1 este prezentată, cu titlu de exemplificare, procedura de evaluare a nivelului de securitate şi sunt
evidenţiate unele elemente referitoare la managementul riscurilor.
Tabelul 5.1
Persoan Expunere Gravitate
Nr. e expuse a
Sursa de risc
crt. accidentală temporară permanentă consecinţ
ei
1 Echipamente tehnice 2 - x - medie
2 Explozii 3 x - - foarte mare
3 Electrosecuritate 2 x - - mare
4 Riscuri speciale 4 x - - mare
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 2 x - - mică
6 Protecţie colectivă şi individuală 2 - x - mică
Inspecţie şi întreţinere echipamente
7 tehnice
2 - x - medie
8 Intervenţii în situaţii de avarie 5 x - - medie
5.3.1. Surse de degajare gaze, vapori sau lichide inflamabile, inclusiv gradul surselor pentru
peincipalele tipuri de utilaje sau echipamente
Pentru utilizarea metodei sursei de pericol in scopul clasificarii zonelor cu pericol de explozie au
fost identificate sursele posibile prin care se pot degaja gaze, vapori sau lichide inflamabile susceptibile
de a forma in amestec cu aerul atmosfere explozive gazoase.
28
© SC FĂURAR SRL
Impartirea pe zone cu pericol de explozie se face in functie de probabilitatea aparitiei unui amestec
exploziv, dupa cum urmeaza:
- ZONA 0 – in care atmosfera exploziva este prezenta in mod permanent sau pe perioade lungi
de timp sau perioade scurte, care se repeta cu o frecventa ridicata, in conditii normale de functionare,
respectiv mai mult de 1000 ore/an;
- ZONA 1 – in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori, ceturi poate sa apara
intermitent sau periodic, in conditiile normale de functiune, respectiv in total intre 10-1000 ore/an;
- ZONA 2 – in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori, ceturi poate sa apara intermitent
numai accidental sau in caz de avarie si pentru o perioada sc urta de timp, respectiv maxim 10 ore/an.
Sunt evidentiate in tabelul urmator sursele de degajare de produse inflamabile si gradul de degajare:
Surse de degradare
Nr.cr Descriere Destinatie
Echipament Indicarea Grad Observatii
t echipament echipament
sursei sursa
1 Rezervoare Inchis cu imbinari Stocare produse Imbinari 2 Scapari anormale
Vase prin flanse si petroliere, aditivi prin datorate
robinete flanse deteriorarii
etanseitatii sau
fisurarii utilajelor
2 Pompe Inchis cu imbinari Pentru Imbinari 2 Scapari anormale
prin flanse, vehicularea prin datorate
robinete,aerisire, fluidelor aflate in flanse, 1 deteriorarii
scurgere, etansare stare lichida: etansari, etanseitatii sau
produse aerisiri, fisurarii
petroliere, aditivi, scurgeri utilajelor,degajari
apa, etc de cantitati reduse
de produse in
timpul scurgerii si
aerisirii
5.3.2. Surse de aprindere neelectrice
Accidental in exploatare pot aparea situatii, cazuri care pot fi surse de aprindere:
- Supraincalzirea lagarelor(pompe, compresoare) datorita lipsei apei de racire , ungere, etc;
- Aparatori de protectie la utilaje nefixate sau fixate necorespunzator(pompe , compresoare);
- Vibratii datorita functionarii anormale(pompe , compresoare);
- Utilizarea unor unor scule necorespunzatoare zonei de lucru in timpul intretinerii, reviziilor si
reparatiilor;
- Echipament de protectie necorespunzator pentru persoalul care executa lucrari de intretinere si reparatii;
- Utilizarea de materiale necorespunzatoare la racordul de luat probe.
5.3.3. Caracteristicile substantelor din punct de vedere al pericolului de explozie

Limitele de
temp.max.de
Solubilitarea
suprafata, oC
Grupa de
explozie
Clasa de
explozie, 5
in apa
Nr. Denumire
Densitate Temperatura oC vol. In aer la
Crt. Produs
760 mmHg si
20 oC
29
© SC FĂURAR SRL
Inflamabilitate
Lichid apa=1
Vapori aer=1
Superioara
Aprindere
Inferioara
Fierbere
Topire
1 Hidrogen 0,07 0,069 - 612 -253 585 4 75,5 IIc T1 nu
2 Pentan 2,48 2,4 - < - 51 36 420 1,4 7,6 IIA T2 nu
3 Benzina 0.73-0.78 3-4 - -41 37-200 232 700 0-14 IIA T3 nu
4 Metan 0,55 0,554 - 161 -161 650 5,3 16 IIA T1 nu
5.4. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor implică completarea a 8 fişe de sinteză

privind riscul de producere a exploziilor, având structura precizată în tabelul 5.1:
 Fişa 1 - Echipamente tehnice;
 Fişa 2 - Explozii;
 Fişa 3 - Electrosecuritate;
 Fişa 4 - Riscuri speciale;
 Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate;
 Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală;
 Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice;
 Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie.
Fiecare fişă are un anumit număr de indicatori, sub formă de întrebări, care se referă la diferite aspecte
ale riscului analizat sau la modul în care sunt respectate diferite prevederi ale normelor de securitate şi sănătate
în muncă cu privire la acest risc.
Pentru fiecare indicator se va acorda un punctaj în funcţie de situaţia existentă pe teren:
 în cazul unei situaţii foarte bune: 4 sau 5 puncte;
 în cazul unei situaţii medii: 2 sau 3 puncte;
 în cazul unei situaţii necorespunzătoare: 1 sau 0 puncte.
Căsuţa care corespunde numărului de puncte acordate se marchează cu „x”.
Având în vedere că nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punctul de vedere al gravităţii sau
frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, care pot să apară în cazul nerespectării
prevederilor normativelor, au fost prevăzuţi coeficienţi de ponderare în funcţie de gravitatea consecinţelor, aşa
cum se precizează în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
Nr.
crt Indicator Valoarea coeficientului de ponderare
.
1 Foarte important 2
30
© SC FĂURAR SRL
2 Important 1,5
3 De importanţă medie 1
4 Mai puţin important 0,5
Dacă există indicatori care nu au relevanţă ţinând seama de condiţiile specifice locului de muncă, în
rubricile destinate numărului de puncte acordate se va scrie „nu e cazul” sau „NA”.
Pentru fiecare indicator, punctajul acordat se înmulţeşte cu coeficientul de ponderare, rezultând
punctajul real pentru indicatorul respectiv.
În final, pentru fiecare fişă se calculează:
 punctajul obţinut - PO;
 punctajul maxim posibil - P M;
 nivelul de securitate - Ns.
Punctajul obţinut se calculează conform formulei (5.1):
PO = Σ (punctaj acordat x coeficient de ponderare) (5.1)
Punctajul maxim posibil va fi calculat aşa cum este precizat în formula (5.2):
PM = Σ (5 x coeficient de ponderare) (5.2)

Nivelul de securitate se calculează cu formula:
Ns = (PO / PM) x 100 (5.3)
De menţionat că în formulele (5.1) şi (5.2) nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţă,

adică aceia din rubricile în care s-a scris „nu e cazul” sau „NA”. În funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de
securitate se poate încadra în una dintre următoarele şase clase:
 91 ÷ l00 %: excelent - E;
 81 ÷ 90 %: foarte bun - FB;
 71 ÷ 80 %: bun - B;
 61 ÷ 70 %: mediu - Me;
 51 ÷ 60 %: mic - Mi;
 sub 50 %: nesatisfăcător - N.
Valoarea nivelului mediu de securitate pe locul de muncă analizat se determină utilizând valorile
nivelului de securitate obţinute pentru fiecare fişă (formula 5.4):
(5.4)
5.4.1. Instalatie producere hidrogen
În tabelul 5.3 este prezentată procedura de evaluare a nivelului de securitate pentru platforma
tehnologica producere hidrogen.
Tabelul 5.3
31
© SC FĂURAR SRL
Persoane Expunere Gravitate

Nr. expuse a
Sursa de risc
crt. accidentală temporară permanentă consecinţ
ei
1 Echipamente tehnice 10 - x - medie
2 Explozii 10 x - - foarte mare
3 Electrosecuritate 2 x - - mare
4 Riscuri speciale 6 x - - mare
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 6 x - - mică
6 Protecţie colectivă şi individuală 16 - x - mică
Inspecţie şi întreţinere echipamente
7 tehnice
10 - x - medie
8 Intervenţii în situaţii de avarie 8 x - - medie
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor pentru platforma tehnologica rezervoare

depozitare combustibili lichizi se realizează prin completarea celor 8 fişe de sinteză privind riscul de producere
a exploziilor.
Se face observaţia că măsurile de prevenire şi protecţie vor asigura nivelul cerut de securitate numai în
situaţia în care echipamentele, sistemele protectoare şi componentele funcţionează în limitele destinaţiei lor şi
numai dacă ele sunt instalate şi întreţinute în conformitate cu codurile de practici sau prescripţiile relevante .
Fişa 1 - Echipamente tehnice
Punctaj Coeficient Punctaj Punctaj

Nr.
Indicator N Me FB de obţinut maxim
crt.
0 1 2 3 4 5 ponderare PO PM
1 Suprafeţe înţepătoare şi/sau tăioase x 1 4 5
2 Recipiente sub presiune NA
3 Căderi libere ale diferitelor obiecte x 1,5 6 7,5
4 Temperaturi ridicate/scăzute ale suprafeţelor x 1,5 4,5 7,5
5 Flame, arc electric x 2 10 10
În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 24,5
Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM = 30
Nivelul de securitate calculat pentru locul de muncă conform formulei (5.3) va fi:
Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în

clasa „foarte bun”.
Fişa 2 - Explozii

Nr.
crt.
32
© SC FĂURAR SRL
Prevenirea/limitarea formării atmosferei

1 x 2 8 10
explo-zive
2 Aparatură electrică corespunzătoare x 1,5 7,5 7,5
3 Scântei generate mecanic x 1,5 6 7,5
4 Flăcări şi gaze sau particule fierbinţi NA
5 Suprafeţe fierbinţi x 2 10 10
Curenţi electrici vagabonzi, protecţie contra
6 co-roziunii catodice NA
7 Electricitate statică x 1 4 5
8 Descărcări meteo-electrice \ x 1,5 4,5 6
Unde electromagnetice de frecvenţă radio
9 (RF), cuprinse în intervalul 10 4 ÷ 1012 Hz NA
Unde electromagnetice de frecvenţe cuprinse
10 în intervalul 3 x 1011 ÷ 3 x 1015 Hz NA
11 Radiaţii ionizante NA
12 Ultrasunete NA
13 Comprimare adiabatică şi unde de şoc NA
14 Reacţii exotermice NA

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM = 47,5

Fişa 3 - Electrosecuritate

Nr.
crt.
Atingere directă a părţilor neizolate aflate sub
1 x 2 10 10
tensiune
Atingere indirectă a părţilor metalice puse
2 x 2 8 10
acci-dental sub tensiune (nelegate la pământ)

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 18

Fişa 4 - Riscuri speciale

Nr.
crt.
33
© SC FĂURAR SRL
Fisurarea sau spargerea conductelor, rezervoa-

1 relor, racordurilor, urmate de scurgeri de x 2 8 10
fluide
Utilizarea diferiţilor solvenţi organici şi
2 anorga-nici, precum şi a altor substanţe x 1,5 7.5 7,5
specifice


Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate

Nr.
crt.
Există atenţionări cu privire la delimitarea ari-
1 x 1,5 7,5 7,5
ilor periculoase Ex
Există aplicate marcaje corespunzătoare pe e-
2 x 1 4 5
chipamentele din ariile Ex şi sunt lizibile


clasa „excelent”.
Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală

Nr.
crt.
Există în dotarea personalului echipament
1 x 2 10 10
indi-vidual de protecţie avizat
Există sistem de monitorizare şi alarmare în
2 ca-zul apariţiei unei atmosfere potenţial NA
explozive
Există instrucţiuni de lucru la fiecare loc de
3 x 1 4 5
muncă
34
© SC FĂURAR SRL


clasa „excelent”.
Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice

Nr.
crt.
Există documentaţie de punere în funcţiune a
1 x 1,5 7,5 7,5
echipamentelor tehnice din ariile Ex
Există instrucţiuni de inspecţie şi întreţinere a
2 echipamentelor tehnice din ariile periculose x 1,5 6 7,5
Ex
Există personal autorizat pentru efectuarea in-
3 tervenţiilor asupra echipamentelor din ariile x 1 4 5
Ex


Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie

Nr.
crt.
1 Există un plan de măsuri în cazul unei avarii x 2 10 10
Oamenii au fost instruiţi cum să acţioneze în
2 x 1,5 6 7,5
caz de avarie a instalaţiei
Personalul îşi cunoaşte temeinic atribuţiile în
3 x 1 4 5
caz de avarie a instalaţiei

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM =22,5

35
© SC FĂURAR SRL
Nivelul mediu de securitate
Fişa de Nivelul de securitate Clasa de încadrare

Sursa de risc
sinteză [%] (calificativ)
1 Echipamente tehnice 81,7 FB
2 Explozii 80.0 B
3 Electrosecuritate 90 B
4 Riscuri speciale 68,6 B
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 92 E
6 Protecţie colectivă şi individuală 93,3 E
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 67,5 Me
8 Intervenţii în situaţii de avarie 88,8 FB
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia este prezentată în figura
5.2.
Figura 5.2. Nivelul de securitate corespunzător factorilor de risc
Nivelul mediu de securitate calculat pentru locul de muncă conform formulei (5.4) va fi:
Se poate concluziona că nivelul mediu de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează

în clasa „foarte bun”.
CHESTIONAR nr. 1
Determinarea volumului unei atmosfere explozive şi a probabilităţii apariţiei acesteia
Prevenirea/limitarea formării atmosferei explozive
INDICATOR DA NU OBSERVAŢII
Pe tot traseul tehnologic, cu excepţia
Vehicularea substanţelor inflamabile se face
x încărcării cu materie primă a cuvei de
în sistem închis?
precondiţionare
Se face verificarea periodică a etanşeităţilor Verificarea la presiune, la punerea în
x
conductelor şi a îmbinărilor? funcţiune, şi inspecţia vizuală periodică
Sunt monitorizate scăpările de gaze? x Detectoare de gaz
Sunt luate măsuri eficiente de lichidarea a
x Ventilaţie naturală
scurgerilor accidentale?
Există dispozitive de siguranţă specifice
x Unde este cazul
(supape de sens, opritoare de flacări etc.)?
36
© SC FĂURAR SRL
CHESTIONAR nr. 2
Determinarea surselor de aprindere
Aparatură electrică
Aparatura electrică este certificată? x Certificate ATEX
Corespunde categoriei Ex pentru zona în Toate echipamentele sunt din subgrupa IIB
x
care este amplasată? sau IIC
Este montată corespunzător? x De personal autorizat
Este întreţinută corespunzător? x De personal autorizat
S-au efectuat inspecţiile prevăzute în Trebuie păstrate înregistrările la zi prevăzute
x
SR EN 60079-17:2014? în normative
CHESTIONAR nr. 3
Scântei generate mecanic
Există părţi în mişcare care ar putea genera Toate echipamentele tehnologice sunt legate la
x
scântei de impact şi/sau fricţiune? centura de împământare
Se folosesc scule antiscântei adecvate pentru
lucrări în atmosfere potenţial explozive,
x Se folosesc doar scule antiscântei
con-form cerinţei din Anexa A din
SR EN 1127-1:2003?
Capacele gurilor de vizitare a rezervoarelor
Se folosesc chedere de cauciuc care sunt înlo-
şi a gurilor de alimentare şi uşile de acces x
cuite periodic sau platbandă de alamă
sunt protejate cu materiale corespunzătoare
CHESTIONAR nr. 4
Flăcări şi gaze sau particule fierbinţi
Sunt afişate avertizări privind interzicerea
x Pe toate uşile şi căile de acces
fu-matului în ariile clasificate Ex?
Sunt afişate avertizări privind interzicerea
ac-cesului personelor neautorizate în ariile x Pe toate uşile şi căile de acces
clasi-ficate Ex?
Sunt marcate zonele carosabile unde este in-
x NA
terzisă parcarea autovehiculelor?
Există panouri de delimitare a ariilor Ex? x Panouri vizibile
CHESTIONAR nr. 5
Suprafeţe fierbinţi
Sunt luate măsuri pentru prevenirea supraîn-
x Prin reglarea corespunzătoare a protecţiilor
călzirii echipamentelor electrice?
Sunt luate măsuri pentru prevenirea supraîn- Prin dimensionarea corespunzătoare a cablu-
x
călzirii cablurilor electrice? rilor electrice
CHESTIONAR nr. 6
Electricitate statică
Sunt conectate la pământ toate elementele
x La priza generală de împământare
conductoare ale instalaţiilor?
Sunt prevăzute legături de echipotenţializare
x Din faza de montaj
la îmbinările cu flanşe?
Există părţi nemetalice susceptibile de x NA
37
© SC FĂURAR SRL
produ-cere a electricităţii statice?
Pardoselile sunt antistatice? x NA
CHESTIONAR nr. 7
Descărcări meteo-electrice
Există instalaţie de protecţie la descărcări at- Dimensionată corespunzător pentru acoperirea
x
mosferice? întregii arii periculoase Ex
În urma evaluării nivelului de securitate trebuie să se treacă urgent la elaborarea şi implementarea unui
program de acţiune privind prevenirea şi combaterea riscurilor (tabelul 5.4).
Tabelul 5.4
Fişa Acţiuni preventive
de Sursa de risc Prioritate
Măsuri propuse
sinteză A B C D
1 Echipamente tehnice Efectuarea de inspecţii şi revizii la termenele stabilite x
Eliminarea posibilităţii de generare a scânteilor
2 Explozii x
mecanice
Verificarea permanentă a legăturilor la centura de
3 Electrosecuritate x
pământ
4 Riscuri speciale Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă x
5 Circulaţie şi marcaje de securitate Delimitarea şi marcarea fiecărei arii periculoase Ex x
6 Protecţie colectivă şi individuală Purtarea permanentă a EIP x
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente Atestarea personalului care efectuează lucrări în arii Ex x
8 Intervenţii în situaţii de avarie Instruire corespunzătoare a personalului x
Se va insista în mod deosebit pe suprimarea sau diminuarea riscurilor din categoriile C şi D. Pentru
aceste acţiuni se poate utiliza o fişă care conţine următoarele elemente:
 natura riscului;
 constatări efectuate;
 rezultatele măsurătorilor;
 măsuri de prevenire imediate;
 măsuri de prevenire pe termen scurt;
 măsuri de prevenire pe termen lung.
38
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 6 RECOMANDĂRI PENTRU INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA

ECHIPAMENTELOR
Procedura pentru inspecţia şi întreţinerea echipamentelor montate în arii periculoase Ex este realizată în
conformitate cu standardele de referinţă: SR EN ISO 9001:2008, SR EN 13980:2008 şi SR EN 60079-17:2008.
Această procedură stabileşte specificaţiile tehnice de întreţinere a echipamentelor pentru asigurarea menţinerii
conformităţii cu cerinţele normelor şi standardelor în vigoare.
39
© SC FĂURAR SRL
6.1. Inspecţia echipamentelor
Inspecţia reprezintă examinarea minuţioasă a unui echipament, examinare efectuată fie fără demontare
fie cu demontare parţială şi completată cu măsurători, pentru a se ajunge la o concluzie sigură privind starea
obiectului în cauză.
În funcţie de gradul de aprofundare se pot stabili următoarele categorii de inspecţie:
 inspecţie vizuală – se identifică (fără utilizare de echipament auxiliar sau scule) acele defecte
care pot fi depistate vizual (de exemplu şuruburi lipsă);
 inspecţie riguroasă – include aspectele referitoare la inspecţia vizuală şi, în plus, identifică şi
acele defecte care pot fi evidenţiate numai prin folosirea de echipamente de acces (de exemplu
scări) şi scule;
 inspecţia detaliată – include aspectele referitoare la inspecţia riguroasă şi, în plus, identifică
defectele care necesită deschiderea carcasei echipamentului folosind scule şi echipamente de
încercare. Acest tip de inspecţie necesită, în general, ca aparatura să fie scoasă de sub tensiune.
În urma inspecţiilor în teren, responsabilul cu protecţia la explozie trebuie să completeze şi/sau să
actualizeze documentele necesare, ţinând cont de următoarele cerinţe minimale:
 clasificarea ariilor periculoase Ex;
 specificarea grupei de aparatură şi a clasei de temperatură a echipamentelor;
 întreţinerea bazei de date care conţine lista şi localizarea aparaturii, stocurile pieselor de
rezervă, informaţii tehnice relevante pentru a face posibil ca echipamentele protejate la explozie
să fie întreţinute în conformitate cu tipurile lor de protecţie (conform SR EN 60079-0:2010);
 actualizarea desenelor referitoare la traseul cablurilor electrice montate subteran.
Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor trebuie să se efectueze numai de către personal experimentat, a cărui
formare a cuprins cursuri de instruire privind tipurile de protecţie şi metodele practice de instalare a
echipamentelor tehnologice, reguli şi reglementări relevante, precum şi principii generale de clasificare a ariilor
periculoase Ex. Pentru această categorie de personal instruirea trebuie reîmprospătată periodic.
În funcţie de periodicitatea inspecţiei se pot defini următoarele categorii:
 inspecţie iniţială – este prevăzută înainte de punerea în funcţiune, pentru toate aparatele şi
sistemele electrice şi este, obligatoriu, o inspecţie detaliată;
 inspecţie periodică – este efectuată în mod sistematic, după o planificare prealabilă, fiind de
tip vizual sau riguros;
 inspecţie prin sondaj – se aplică numai anumitor părţi din aparatură şi poate fi de tip vizual,
riguros sau detaliat;
 inspecţie specială – se aplică aparaturii electrice mobile (ţinută în mână, portabilă), expusă în
mod deosebit la deteriorare sau utilizare greşită.
6.2. Întreţinerea echipamentelor
Întreţinerea reprezintă o combinaţie a tuturor acţiunilor întreprinse în scopul de a menţine sau a restabili
un echipament în condiţiile în care acesta este apt pentru a întruni cerinţele specificaţiilor relevante, precum şi a
îndeplini funcţiunile prevăzute.
40
© SC FĂURAR SRL
În vederea prevenirii exploziilor şi asigurării protecţiei antiexplozive trebuie să se ia măsuri tehnice

şi/sau organizatorice adecvate naturii activităţii desfăşurate, în conformitate cu următoarele principii de bază:
 prevenirea formării de atmosfere explozive;
 evitarea aprinderii atmosferelor explozive;
 reducerea efectelor unei explozii astfel încât lucrătorii să nu fie expuşi riscurilor.
Este obligatoriu să se ia toate măsurile necesare astfel încât în locurile în care atmosferele explozive pot
pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor să se asigure condiţii de mediu corespunzătoare prevenirii
apariţiei unor efecte nocive asupra acestora. Pe durata prezenţei lucrătorilor se va asigura o supraveghere
adecvată, inclusiv prin folosirea dispozitivelor de monitorizare şi măsurare de ultimă generaţie.
Lucrătorii vor purta numai haine de lucru şi/sau echipamente individuale de protecţie adecvate
lucrărilor efectuate.
Locurile în care pot apărea atmosfere potenţial explozive trebuie identificate şi marcate în mod
corespunzător. Acestea vor fi clasificate în zone pe baza frecvenţei şi duratei de apariţie a unei atmosfere
explozive şi a evaluării efectelor anticipate. Amploarea măsurilor de protecţie care trebuie luate este determinată
de această clasificare.
Lucrările de întreţinere, în arii periculoase, la instalaţiile cu securitate intrinsecă, pot fi efectuate pe
aparatură sub tensiune. Orice lucrare trebuie să fie limitată la următoarele operaţii:
 deconectarea, demontarea şi înlocuirea părţilor aparaturii electrice şi cablajelor;
 reglarea unor comenzi în scopul etalonării aparaturii sau sistemului electric;
 demontarea şi înlocuirea unor componente sau ansambluri cu fişe de cuplare;
 folosirea instrumentelor de încercare specificate în documentaţia semnificativă. Dacă nu sunt
specificate în documentaţie, pot fi folosite numai acele instrumente care nu afectează
securitatea intrinsecă a circuitelor încercate;
 efectuarea unor operaţii de întreţinere permise explicit prin documente relevante.
Lucrările de întreţinere la alte instalaţii decât circuitele cu securitate intrinsecă pot fi efectuate, cu
precauţiile necesare în cazul ariilor fără pericol, ţinând cont de următoarele condiţii:
 dacă aparatura electrică se află localizată în arii periculoase Ex nu trebuie deschisă (exceptând
situaţiile descrise la punctele „b” sau „c”) fără separarea tuturor intrărilor şi, dacă este necesar, a
conexiunilor de ieşire, inclusiv conductorul neutru. În acest context separarea înseamnă
scoaterea siguranţelor fuzibile şi a punţilor sau deschiderea şi zăvorârea unui separator sau
comutator. Carcasa nu trebuie să fie deschisă până nu trece un timp suficient, care să permită ca
orice temperatură de suprafaţă sau energie electrică înmagazinată să scadă până la un nivel la
care este imposibilă aprinderea;
 lucrarea pentru care este necesară expunerea unor părţi sub tensiune poate fi efectuată numai
dacă poate fi garantată absenţa atmosferei inflamabile, de către persoana responsabilă pentru
aria respectivă, şi a fost emisă o autorizaţie scrisă;
 în cazurile în care regulile relevante şi reglementările permit aceasta, o excepţie de la cerinţele
„a” şi „b” este posibilă numai în arii din zona 2. Lucrarea poate fi efectuată numai dacă o
examinare de securitate demonstrează că sunt satisfăcute următoarele condiţii:
41
© SC FĂURAR SRL
o lucrarea realizată asupra aparaturii sub tensiune nu poate provoca scântei capabile de
aprindere;
o circuitele sunt astfel proiectate încât să excludă producerea scânteilor periculoase;
o aparatura şi toate circuitele asociate, amplasate în arii periculoase, nu cuprind nici o
suprafaţă fierbinte, capabilă să provoace aprinderea.
Rezultatele examinării de securitate trebuie înregistrate în documente care precizează:
 forma pe care o poate lua lucrarea propusă pentru aparatura aflată sub tensiune;
 rezultatele oricărei încercări efectuate pe durata examinării;
 toate condiţiile referitoare la întreţinerea aparaturii aflată sub tensiune, pe care examinarea le-a
arătat ca fiind necesare.
Examinatorii echipamentelor trebuie:
 să fie familiarizaţi cu cerinţele tuturor standardelor aplicabile, recomandările tuturor codurilor
practice aferente şi orice interpretări în vigoare;
 să aibă acces la toate informaţiile necesare pentru efectuarea examinării;
 să folosească aparate şi proceduri pentru încercare similare cu acelea folosite de organismele
autorizate, atunci când este necesar.
Se va acorda o atenţie deosebită măsurilor împotriva propagării eventualelor explozii.
Echipamentele tehnologice vor fi montate, instalate sau asamblate astfel încât să nu existe posibilitatea
apariţiei unei explozii.
Este necesară indicarea traseelor adecvate de evacuare şi trebuie asigurate şi întreţinute instalaţiile de
evacuare şi salvare astfel încât lucrătorii să poată părăsi, prompt şi în maximă siguranţă, locurile periclitate.
Lucrările de reparaţii şi întreţinere la echipamentele tehnologice se vor realiza numai cu piese de
schimb conforme cu documentaţia pentru asigurarea securităţii.
În cazul înlocuirii lămpilor din corpurile de iluminat trebuie folosite unele de tipul şi cu caracteristicile
corespunzătoare echipamentului respectiv. Se va ţine cont de faptul că gravarea, vopsirea sau ecranarea părţilor
de transmitere a luminii, precum şi poziţionarea incorectă a corpurilor de iluminat, sunt factori care pot genera
temperaturi excesive.
Toate părţile instalaţiilor tehnologice trebuie păstrate curate şi fără acumulări de praf şi/sau substanţe
dăunătoare, de natură să provoace creşteri excesive de temperatură.
Cablurile electrice flexibile şi terminalele lor vor fi controlate la intervale regulate de timp, pentru a se
preveni accidentele care pot apărea datorită deteriorărilor mecanice.
Dacă sunt prevăzute şuruburi şi alte elemente de fixare speciale, acestea trebuie să fie disponibile şi este
obligatoriu să fie folosite. Dacă aparatura este expusă la vibraţii, trebuie verificate cu atenţie şuruburile de
asamblare şi intrările de cablu astfel încât acestea să se menţină bine strânse.
În situaţia în care se dovedeşte necesară retragerea din serviciu a unui aparat, aceasta se va face numai
după ce conductoarele de legătură la aparatul respectiv vor fi izolate şi protejate la capete prin montarea într-o
carcasă corespunzătoare.
În cazul oricărei intervenţii vor fi folosite numai unelte şi scule adecvate, recomandate pentru operaţia
respectivă.
42
© SC FĂURAR SRL
Aparatura electrică mobilă trebuie să fie folosită numai în arii corespunzătoare tipului său de protecţie,
grupei de explozie şi clasei de temperatură. Este interzisă folosirea în arii periculoase Ex a aparaturii mobile
industriale obişnuite, a echipamentelor de sudură etc. Aceste echipamente pot fi utilizate numai în cadrul unei
proceduri controlate, în situaţia în care locaţia specifică a fost analizată şi nu este prezentă o atmosferă potenţial
explozivă.
Se va urmări ca echipamentele să lucreze în condiţii corespunzătoare de mediu ambiant, ştiut fiind
faptul că aparatura electrică este influenţată defavorabil de unii factori de mediu (temperatură, coroziune,
pătrunderea apei, radiaţii UV, acumulare de praf, efecte mecanice etc.).
Trebuie acordată atenţie menţinerii protecţiei aparaturii la intemperii. Garniturile de etanşare deteriorate
trebuie înlocuite. La montarea prin înfiletare a aparatelor de măsură şi control se va asigura etanşarea prin
utilizarea unei benzi de teflon înfăşurate pe partea filetată.
Coroziunea metalelor şi/sau influenţa produselor chimice (în special a solvenţilor) asupra materialelor
plastice sau a componentelor realizate din elastomeri, pot afecta tipul şi gradul de protecţie al aparaturii.
În cazul în care capsularea (sau componenta) este corodată în mod grav, partea afectată trebuie
înlocuită. Capsulările din materiale plastice pot avea fisuri pe suprafeţele expuse, care pot afecta integritatea lor.
Capsulările metalice ale aparaturii trebuie, dacă este necesar, să fie tratate printr-o acoperire corespunzătoare de
protecţie, ca o măsură de precauţie împotriva coroziunii, frecvenţa şi natura unui astfel de tratament fiind
determinate de condiţiile ambiante.
Trebuie să se verifice dacă echipamentul electric a fost proiectat pentru a suporta temperaturile
ambiante cele mai ridicate şi cele mai scăzute ce pot fi întâlnite în serviciu.
Dacă marcarea aparaturii protejate la explozie nu indică domeniul temperaturii de lucru, aceasta
trebuie folosită numai în domeniul de temperaturi -20 °C ÷ +40 °C, iar dacă este indicat un domeniu de
temperatură, echipamentul trebuie folosit numai în acest domeniu.
Dispozitivele anticondensare (dispozitivele de răsuflare) trebuie verificate pentru a se asigura că
funcţionează corect.
În vederea menţinerii în bună stare de funcţionare a mijloacelor de legare la pământ şi de egalizare a
potenţialelor, în ariile periculoase Ex se vor face verificări periodice şi se vor lua măsuri imediate de remediere
a eventualelor defecţiuni. Măsurătorile trebuie efectuate utilizând aparate de încercare proiectate special pentru
folosirea în circuite cu securitate intrinsecă. Un eşantion reprezentativ de conexiuni, selectat de persoana
responsabilă cu efectuarea lucrării respective, trebuie măsurat periodic, pentru a se confirma integritatea
continuităţii conexiunilor. În scopul efectuării acestor încercări, conexiunea normală de legare la pământ trebuie
deconectată, dar numai dacă instalaţia nu prezintă nici un pericol sau dacă alimentarea cu energie electrică a
sistemului este complet întreruptă.
Este obligatoriu să se evite generarea electricităţii statice în timpul curăţării aparaturii electrice
neconductive. Trebuie să se evite contradicţiile cu măsurile folosite de producător în scopul reducerii efectelor
apariţiei electricităţii statice.
Dacă aparatura necesită demontarea în timpul unei inspecţii, la reasamblare trebuie luate toate
precauţiile astfel încât să nu fie afectată integritatea tipului de protecţie antiexplozivă.
43
© SC FĂURAR SRL
Trebuie aplicate condiţii speciale pentru folosirea sigură de orice tip de aparatură protejată la explozie,
care a fost certificată, la care numărul certificatului are un sufix de marcare cu X. Pentru stabilirea condiţiilor de
folosire trebuie studiate cu atenţie documentele de certificare.
6.3. Note de ghidare generală privind programele de întreţinere
Măsurile de securitate constau în utilizarea de mijloace tehnice specifice – denumite mijloace de

protecţie (protectori, dispozitive de protecţie) – în scopul protejării persoanelor împotriva pericolelor care pot fi
rezonabil înlăturate sau suficient limitate prin prevenire intrinsecă.
Măsurile de securitate se asociază, de obicei, cerinţelor pentru construcţia şi utilizarea echipamentelor.
Strategia pentru alegerea măsurilor de securitate trebuie să cuprindă cumulul măsurilor încorporate în faza de
proiectare, cu acelea care trebuie implementate de către utilizator în faza de exploatare.
Conform prevederilor standardului de referinţă SR EN 60079-17:2008, înainte de punerea în funcţiune,
pentru prima dată sau după o revizie generală, se vor examina amănunţit, detaliat, toate echipamentele
amplasate în instalaţiile tehnologice. Cu această ocazie se vor avea în vedere următoarele obiective:
 aparatura montată în teren să fie corespunzătoare zonei de clasificare;
 grupa de încadrare a aparaturii să fie cea corectă;
 temperatura maximă de suprafaţă a aparaturii să se încadreze în limitele admise;
 se vor verifica dispozitivele de intrare pentru cabluri şi integritatea cablurilor;
 componentele mecanice ale echipamentelor vor fi verificate să nu prezinte fisuri, deformări
etc.;
 vor fi identificate circuitele aferente aparaturii, în scopul asigurării separării corecte a
echipamentelor la efectuarea unor lucrări de reparaţii sau întreţinere.
Scopul identificării circuitelor este să se asigure că aparatura poate fi separată corect, oricând se
efectuează lucrarea. Identificarea poate fi obţinută prin mijloace diverse:
 citirea datelor de pe eticheta permanentă, care specifică sursa de alimentare;
 citirea numărului ataşat aparaturii sau cablului de legătură. Sursa de alimentare poate fi
determinată după un desen sau o schemă, prin referirea la numărul ataşat aparaturii sau
cablului;
 consultarea unui desen de pe care sursa de alimentare poate fi identificată, fie direct, fie
indirect, printr-o schemă.
Este necesar, din motive de securitate, să se confirme pentru toată aparatura, la inspecţia iniţială, că
informaţia este corectă. Disponibilitatea informaţiei necesare trebuie să fie verificată pentru toată aparatura, la
inspecţia periodică. Cerinţa unei inspecţii detaliate poate fi prevăzută în cazul în care circuitul este separat
pentru efectuarea altor verificări detaliate.
Verificarea strângerii dispozitivelor pentru intrări de cablu, la o inspecţie riguroasă, poate fi efectuată cu
mâna, fără să fie necesară desfacerea benzii de etanşare la intemperii sau a şuruburilor. Inspecţiile detaliate pot
necesita demontarea dispozitivelor pentru intrări de cablu.
Etanşarea coloanelor, tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor trebuie să fie satisfăcătoare.
Asigurarea protecţiei la suprasarcină impune următoarele verificări:
44
© SC FĂURAR SRL
 dispozitivul de protecţie este fixat la curentul nominal IN (verificarea se va face în cadrul

inspecţiilor iniţială şi detaliată);
 caracteristicile dispozitivului de protecţie sunt proiectate pentru a acţiona, în două ore sau mai
puţin, la 1,2 x IN şi să nu acţioneze înaintea epuizării intervalului de două ore la 1,05 x IN
(fixat la inspecţia iniţială).
Personalul avizat care se ocupă de inspecţia echipamentelor folosite în arii periculoase Ex este obligat
să respecte recomandările din SR EN 60079-17:2008 privind modurile de protecţie întâlnite în instalaţii.
6.4. Program de inspecţie periodică
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care
sunt excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. În realitate, datorită caracteristicilor
oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge stări cu caracter de absolut, obiectivul ţintă fiind obţinerea celui mai
înalt nivel de securitate posibil, ţinând cont de stadiul de dezvoltare a tehnicii.
Pentru evaluarea securităţii muncii este necesară parcurgerea următoarelor etape:
 identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
 stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor;
 stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra executantului;
 atribuirea nivelurilor de risc în funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
În vederea obţinerii unui nivel de securitate maxim posibil se va acorda o atenţie deosebită activităţilor
de inspecţie periodică. Inspecţia se va desfăşura conform planificării şi va cuprinde aspectele prezentate în
tabelele următoare.
6.4.1. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„d”, Ex„e” şi Ex„n”

În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„d” (capsulare antideflagrantă) se impune condiţia ca la
reasamblarea carcaselor antideflagrante toate îmbinările să fie curăţate cu minuţiozitate şi unse uşor cu o
vaselină adecvată pentru prevenirea coroziunii şi pentru întărirea protecţiei la intemperii. Găurile oarbe pentru
şuruburi trebuie curăţate de vaselină.
Curăţarea flanşelor se va face cu răzătoare nemetalice şi lichide necorozive de curăţare.
Dacă nu se constată uzură, deformare, coroziune sau altă deteriorare, se consideră că nu este necesară
verificarea jocurilor diametrale ale pragurilor, arborilor, tijelor şi îmbinărilor filetate. În caz contrar trebuie să se
facă referire la documentele producătorului. Îmbinările care, în mod normal, nu permit demontarea, nu trebuie
supuse la verificările de inspecţie precizate în tabelul 6.1, la punctele 10 şi 11.
Şuruburile, prezoanele şi părţile similare de care depinde tipul de protecţie, trebuie înlocuite numai
cu părţi similare, în conformitate cu proiectul producătorului.
În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„e” (securitate mărită) este necesar ca bobinajele
motoarelor realizate în construcţie Exe să fie protejate cu dispozitive adecvate, pentru a se asigura faptul că
temperatura limită nu va putea să fie depăşită în timpul exploatării curente (incluzând aici şi blocarea).
Este necesar să se verifice dacă dispozitivul de protecţie a fost ales astfel încât timpul de declanşare
scurs de la starea rece, luat din caracteristica de întârziere a dispozitivului protector, pentru raportul curentului
45
© SC FĂURAR SRL
IA/IN al motorului care trebuie protejat, să nu fie mai mare decât durata t E înscrisă pe plăcuţa de marcare a
motorului.
În funcţie de experienţă, în timpul inspecţiei iniţiale şi/sau a celei periodice poate să fie, sau poate să nu
fie, necesară măsurarea timpilor de declanşare prin injecţie de curent. În funcţionare reală, timpul de declanşare
trebuie să fie acelaşi cu timpul marcat pe caracteristica de întârziere, cu o toleranţă de +20 %.
Aparatura corespunzătoare prescripţiilor standardului SR EN 60079-14:2009, articolul 21 d, trebuie
inspectată în conformitate cu programul de inspecţie pentru echipamente realizate în construcţie Ex„n”.
Cu excepţia corpurilor de iluminat, carcasele cu răsuflare restricţionată trebuie să fie supuse, periodic,
măsurărilor de încercare la presiune, cu o perioadă de 6 luni sau mai mult, conform experienţei acumulate.
Programul de inspecţie este prezentat detaliat pe trei categorii: aparatură (tabelul 5.1), instalaţii (tabelul
5.2) şi mediu ambiant (tabelul 5.3). În tabele sunt utilizate următoarele prescurtări: D - inspecţie detaliată, R -
inspecţie riguroasă, V - inspecţie vizuală.
Tabelul 5.1. Aparatură
Nr Protecţie Protecţie Protecţie
. Ex „d” Ex „e” Ex „n”
Se verifică dacă
cr
D R V D R V D R V
t.
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase * * * * * * * * *
2 Grupa de încadrare este corectă * * * * * *
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă * * * * * *
4 Identificarea circuitelor este corectă * * *
5 Identificarea circuitelor este disponibilă * * * * * * * * *
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau
6 materialele de etanşare a geamurilor pe metal sunt * * * * * * * * *
corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate * * *
8 Nu există modificări vizibile neautorizate * * * * * *
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi
9 elementele de obturare sunt tipologic corecte, complete şi * * * * * * * * *
strânse
Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor sunt curate şi
10 nedegradate, iar garniturile (dacă există) sunt *
satisfăcătoare
Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe
11 * *
se încadrează în limitele admise
Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt
12 * * *
corecte
13 Conexiunile electrice sunt strânse * *
14 Starea garniturilor carcasei este corespunzătoare * *
Dispozitivele de rupere capsulate şi cele etanşate
15 *
ermetic nu sunt deteriorate
16 Carcasa cu răsuflare restricţionată este satisfăcătoare *
Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate
17 * * *
faţă de carcase şi/sau apărători
Tabelul 5.2. Instalaţii

Nr Se verifică dacă Protecţie Protecţie Protecţie
46
© SC FĂURAR SRL
cr
t. D R V D R V D R V
1
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător * * *
2 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric * * * * * * * * *
Etanşarea tuburilor, ţevilor şi conductelor este
3 * * * * * * * * *
satisfăcătoare
4 Cutiile terminale de cablu sunt umplute în mod corect *
Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu
5 * * *
sistemul asociat este menţinută
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate
conexiunile suplimentare care asigură legăturile
6 echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt * * * * * * * * *
satisfăcătoare (ex: conexiunile sunt strânse şi
conductoarele au secţiune suficientă)
7 Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau * * *
rezistenţa de dispersie a prizei de pamânt (în sisteme
IT) este satisfăcătoare
8 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare * * *
Dispozitivele automate de protecţie electrică
9 * * *
funcţionează în limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate
10 * * *
corect (nu este posibilă rearmarea automată în zona 1)
Condiţiile speciale de folosire (aplicabile) sunt
11 * * *
respectate
Pentru poziţiile 7 şi 8 trebuie să se ţină seama de posibilitatea existenţei unei atmosfere

explozive în vecinătatea aparaturii când se folosesc echipamente electrice de încercare.
Tabelul 5.3. Mediu ambiant

Nr Protecţie Protecţie Protecţie
Se verifică dacă
cr
D R V D R V R D V
t.
Aparatura este protejată adecvat la coroziune,
1 * * * * * * * * *
intemperii, vibraţii şi alţi factori dăunători
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie * * * * * * * * *
3 Izolaţia electrică este curată şi uscată * *
Verificările asupra aparaturii care foloseşte ambele tipuri de protecţie „e” şi „d” trebuie să fie o
combinaţie a celor două.
6.4.2. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„i”
În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„i” (securitate intrinsecă) documentaţia tehnică trebuie să
cuprindă un minim de detalii referitoare la:
 documente privind securitatea circuitelor (după caz);
 producătorul echipamentului, tipul aparaturii, numărul certificatului, categoria, grupa aparaturii
şi clasa de temperatură;
 parametrii electrici ai cablurilor (capacitate, inductanţă, lungime, tip, traseu etc.);
 cerinţe speciale ale aparaturii certificate şi metode detaliate prin care aceste cerinţe sunt
îndeplinite de instalaţia respectivă;
 localizarea fizică a fiecărei părţi din instalaţie.
47
© SC FĂURAR SRL
Etichetele trebuie inspectate pentru a se asigura dacă sunt lizibile şi conforme cu cerinţele înscrise în
documentaţia aferentă şi dacă aparatura montată în teren este cea specificată.
Cerinţa de a verifica absenţa unor modificări neautorizate poate prezenta anumite probleme, ca de
exemplu, dificultatea de a detecta modificările aduse unui circuit imprimat. Poate fi util faptul că lipiturile
necesare la majoritatea reparaţiilor/modificărilor nu sunt de acelaşi tip sau calitate cu cele originale. În acest caz
pot fi folositoare fotografiile circuitelor imprimate, împreună cu lista componentelor esenţiale, de care depinde
securitatea circuitului.
Instalaţiile prevăzute cu bariere de securitate cu diode trebuie inspectate pentru a se asigura că au fost
folosite tipurile corecte de bariere şi că toate aceste dispozitive sunt fixate în mod ferm pe bara de legare la
pământ a barierei, într-un mod în care realizează o bună continuitate a legării la pământ. Instalaţiile trebuie
inspectate pentru a verifica dacă releele care acţionează ca bariere de securitate între circuite şi alte dispozitive
cu părţi în mişcare n-au fost deteriorate prin operaţii repetate sau vibraţii, într-un mod în care să se reducă
separaţia realizată.
Instalaţiile trebuie inspectate pentru a verifica dacă toate cablurile electrice folosite sunt în conformitate
cu documentaţia. Trebuie acordată o atenţie deosebită posibilităţii existenţei unor circuite neautorizate în
cablurile multiconductoare conţinând mai multe sisteme de securitate intrinsecă, precum şi protecţiei realizate
în cazul în care sunt pozate cabluri conţinând sisteme de securitate intrinsecă, împreună cu alte cabluri, în
acelaşi tub, canal sau şanţ de cabluri.
Instalaţiile trebuie inspectate pentru a se asigura că ecranele de cablu sunt legate la pământ, în
conformitate cu documentaţia aferentă. Trebuie acordată atenţie deosebită instalaţiilor care folosesc cabluri
multiconductoare sau conţin mai multe sisteme de securitate intrinsecă.
Continuitatea conexiunilor de legare la pământ între circuitele cu securitate intrinsecă şi punctele de
legare la pământ, trebuie măsurată la inspecţia iniţială. Măsurările trebuie efectuate folosind un aparat de
încercare proiectat special pentru folosire în circuite cu securitate intrinsecă. Un eşantion reprezentativ de
conexiuni, selectat de persoana responsabilă, trebuie măsurat periodic, pentru a se confirma integritatea
continuităţii conexiunilor.
Nu există nici o altă cerinţă pentru măsurarea impedanţei buclei de legare la pământ a aparaturii
principale de forţă, asociată cu circuite cu securitate intrinsecă, în afară de aceea impusă pentru control normal
la folosirea aparatelor în încăperi, pentru protecţia împotriva şocurilor electrice. Deoarece în unele echipamente
legătura la pământ pentru securitate intrinsecă este conectată în interior la rama echipamentelor, orice
măsurătoare de impedanţă (de exemplu între pinii de legare la pământ ai fişelor şi rama echipamentelor, sau
între rama echipamentelor şi panoul de control) trebuie să se efectueze folosind un aparat de încercare proiectat
special pentru folosire în circuite cu securitate intrinsecă.
Continuitatea conexiunilor de legare la pământ, necesare pentru menţinerea integrităţii sistemelor cu
securitate intrinsecă (de exemplu legarea la pământ a ecranelor transformatoarelor, sau legarea la pământ a
ramei releelor barierelor de securitate), trebuie de asemenea, măsurată.
Încercarea izolaţiei circuitelor cu securitate intrinsecă este necesară pentru a se confirma că acestea sunt
legate la pământ sau sunt izolate complet faţă de pământ, indiferent care dintre aceste condiţii este prevăzută în
proiectul original.
48
© SC FĂURAR SRL
Încercarea izolaţiei sistemelor sau a circuitelor cu securitate intrinsecă trebuie să se efectueze folosind
un dispozitiv de încercare aprobat special pentru conectare la asemenea circuite. În scopul efectuării acestor
încercări, conexiunile normale de legare la pământ trebuie deconectate. Operaţia se poate face numai dacă
instalaţia nu prezintă pericol sau dacă alimentarea cu energie electrică este întreruptă. Aceste condiţii, în cazul
sistemelor integrate moderne, pot fi îndeplinite numai la defecte majore. Încercarea este cerută numai prin
sondaj.
Cutiile de joncţiune şi cutiile care conţin bariere de securitate trebuie inspectate pentru a se asigura că
nu conţin cablaje nespecificate în documentaţia aferentă.

Nr. Grad de
crt Se verifică dacă inspecţie
. D R V
Documentaţia tehnică a circuitelor şi/sau aparaturii este
1 * * *
corespunzătoare cu clasificarea ariei periculoase
Aparatura instalată este cea specificată în documentaţia tehnică
2 * *
(numai pentru aparatura fixă)
Categoria circuitului şi/sau aparaturii şi grupa de explozie sunt
3 * *
corecte
4 Clasa de temperatură de suprafaţă a aparaturii este corectă * *
5 Instalaţia este etichetată în mod clar * *
6 Nu există modificări neautorizate *
7 Nu există modificări vizibile neautorizate *
Barierele de securitate, releele şi alte dispozitive de limitare a energiei
8 sunt de tipul aprobat şi sunt instalate în conformitate cu prescripţiile * *
de certificare şi legare la pământ, dacă specificaţiile cer acest lucru
9 Conexiunile electrice sunt bine strânse *
10 Plăcile de circuite imprimate sunt curate şi nedeteriorate *

Nr. Grad de
. D R V
Cablurile electrice sunt instalate în conformitate cu documentaţia
1 *
tehnică
Ecranele cablurilor sunt legate la pământ în conformitate cu
2 *
documentaţia
3 Nu există deteriorări evidente ale cablurilor electrice * * *
Etanşarea coloanelor, tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este
4 * * *
corespunzătoare
5 Toate conexiunile punct cu punct sunt corecte *
Continuitatea legării la pământ este satisfăcătoare (ex: conexiunile
6 *
sunt bine strânse şi conductoarele au secţiune suficientă)
Conexiunile de legare la pământ menţin integritatea tipului de
7 * * *
protecţie
49
© SC FĂURAR SRL
Circuitele cu securitate intrinsecă sunt izolate faţă de pământ sau

8 sunt legate la pământ numai într-un punct (conform cu documentaţia *
tehnică)
Este menţinută separaţia între circuitele cu securitate intrinsecă şi
9 cele fără securitate intrinsecă, circuite care sunt amplasate în cutii *
comune de distribuţie sau în casete de relee
Dacă este aplicabilă, protecţia la scurtcircuit a sursei de alimentare
10 *
este în conformitate cu documentaţia
11 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate *
Nr. Grad de
. D R V
Aparatura este protejată în mod adecvat la coroziune, intemperii,
1 * * *
vibraţii şi alţi factori dăunători
2 Nu există acumulări anormale de praf sau murdărie * * *
6.4.3. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„p”

În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„p” (capsulare presurizată sau diluţie continuă),
echipamentele tehnologice montate în arii periculoase Ex trebuie inspectate în conformitate cu programul de
inspecţie precizat în tabelele următoare.

Nr. Grad de
. D R V
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase * * *
2 Grupa de încadrare este corectă * *
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă * *
4 Identificarea circuitelor este corectă *
5 Identificarea circuitelor este disponibilă * * *
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau materialele de
6 * * *
etanşare a geamurilor pe metal sunt corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate *
8 Nu există modificări vizibile neautorizate * *
9 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte *

Nr. Grad de
. D R V
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător *
2 Nu există deteriorări evidente ale cablurilor electrice * * *
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate conexiunile
suplimentare care asigură legăturile echipotenţiale pentru legare la
3 * * *
pământ, sunt satisfăcătoare (ex.: conexiunile sunt strânse şi
conductoarele au secţiune suficientă)
50
© SC FĂURAR SRL
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie

4 *
a prizei de pamânt (în sisteme IT) este satisfăcătoare
Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele
5 *
admise
6 Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect *
Temperatura de intrare a gazului protector este sub limita maximă
7 *
specificată
8 Tuburile, ţevile şi carcasele sunt în stare bună * * *
9 Gazul protector nu conţine impurităţi * * *
10 Presiunea gazului protector şi/sau debitul acestuia sunt adecvate * * *
Indicatoarele de presiune şi/sau debit, alarmele şi interblocările
11 *
funcţionează în mod corect
12 Perioada de purjare înaintea punerii sub tensiune este adecvată *
13 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate *

Nr. Grad de
. D R V
Aparatura este protejată în mod adecvat la coroziune, intemperii,
1 * * *
vibraţii şi alţi factori dăunători
2 Nu există acumulări anormale de praf sau murdărie * * *
6.5. Periodicitatea de inspecţie
Pentru a se stabili dacă modul de protecţie ales şi lucrările de montaj sunt corespunzătoare, înaintea
punerii în funcţiune a unei instalaţii sau a unei părţi din aceasta, se va realiza o inspecţie iniţială care este
obligatoriu, o inspecţie detaliată.
Inspecţia periodică detaliată se va efectua o dată la maxim 3 ani, sau în funcţie de specificaţia
producătorului echipamentului. În cazul aparaturii supravegheate permanent de către personal experimentat,
intervalul dintre inspecţii poate fi mărit, sau inspecţiile pot fi chiar eliminate, dar numai dacă această situaţie
este admisă explicit prin regulile şi reglementările corespunzătoare. Aparatura electrică mobilă trebuie supusă
unei inspecţii detaliate la intervale care să nu depăşească 12 luni.
Inspecţia periodică riguroasă este recomandat să se efectueze trimestrial.
Inspecţia periodică vizuală este recomandat să se efectueze bilunar.
O inspecţie periodică vizuală sau riguroasă poate indica necesitatea unei inspecţii detaliate, chiar dacă
timpul scurs de la ultima inspecţie detaliată este mai mic decât cel recomandat pentru o inspecţie de acest tip.
Intervalul optim între două inspecţii se va definitiva în funcţie de condiţiile concrete de exploatare şi de
recomandările producătorilor echipamentelor respective, iar rezultatele tuturor inspecţiilor periodice trebuie să
fie înregistrate.
Condiţiile de exploatare sunt determinate de următorii factori care influenţează deteriorarea
echipamentelor:
 susceptibilitatea la coroziune;
 expunerea la substanţe chimice şi solvenţi;
 probabilitatea de acumulare de praf sau murdărie;
51
© SC FĂURAR SRL
 probabilitatea de pătrundere a apei;

 expunerea la temperaturi ambiante excesive;
 pericolul deteriorării mecanice;
 expunerea la vibraţii anormale;
 formarea şi experienţa personalului;
 probabilitatea modificărilor sau reglărilor neautorizate;
 probabilitatea întreţinerii incorecte
52
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 7 INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA ŞI FORMAREA

PERSONALULUI
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor

profesionale în cadrul unui sistem, îl constituie evaluarea riscurilor care există în sistemul respectiv. O
asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor
pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel, niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc
în parte, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Factorii care trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
 probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătăţii;
 gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca stare a sistemului de muncă în care sunt
excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două
noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită caracteristicilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu
caracter absolut. Practic, nu există sistem în care să fie excluse complet pericolele potenţiale de accidentare sau
îmbolnăvire. Apare întotdeauna un risc „rezidual”, fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă
nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte din ce în ce mai mult, pe măsură ce
elementele componente ale sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire”.
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit
de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, şi o limită de risc maxim, care să fie
echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.
7.1. Strategii, planuri, procedee
Strategia securităţii şi sănătăţii în muncă constituie baza pe care se elaborează planurile efective din
domeniu. Este important ca întreaga conducere a unităţii economice să demonstreze că există o implicare pentru
asigurarea unor niveluri ridicate de securitate şi sănătate în muncă pentru toţi salariaţii.
Este necesar să se stabilească obiectivele întreprinderii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi să
se asigure cadrul punerii în aplicare a acestor obiective.
Trebuie să fie clar definite rolul şi responsabilităţile conducătorului unităţii, directorilor adjuncţi, şefilor
de secţii sau ateliere şi a salariaţilor în implementarea strategiei şi procedurilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să fie transpusă în planuri şi proceduri
specifice, referitoare la riscurile existente la locurile de muncă. Această strategie, împreună cu planurile şi
procedurile în domeniu, trebuie considerate ca făcând parte integrantă din procesul de producţie şi tratate ca
atare la toate nivelurile ierarhice ale întreprinderii.
53
© SC FĂURAR SRL
Dacă este corect integrată în procesul de producţie, strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă nu va mări costurile şi va fi un proces firesc, ca şi managementul calităţii totale, şi va juca un rol
important în asigurarea unui proces economic ascendent şi continuu al întreprinderii.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu va preveni accidentele de muncă şi bolile
profesionalele numai prin simpla sa evidenţă. Trebuie create perspectivele implementării strategiei la fiecare loc
de muncă prin elaborarea planurilor şi prevederilor specifice.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, împreună cu planurile şi procedurile specifice,
trebuie astfel concepute încât să fie realizabile şi flexibile. De asemenea, trebuie periodic reanalizate şi
îmbunătăţite. În acest mod managementul în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă va ţine pasul cu toate
schimbările care apar în cadrul întreprinderii şi va fi periodic adus la zi.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum planurile şi procedurile din acest
domeniu, trebuie elaborate la nivelul unităţii, secţiilor sau atelierelor şi apoi implementate la toate locurile de
muncă.
7.2. Consultarea salariaţilor
Consultarea salariaţilor la locul de muncă este o parte integrantă a unui bun management în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă. Este şi mijlocul prin care conducerea, salariaţii şi reprezentanţii lor concură la
realizarea unor niveluri ridicate ale securităţii şi sănătăţii în muncă.
Prin consultarea între conducere, salariaţi şi reprezentanţii acestora se pot elabora o strategie, planuri şi
proceduri care vor avea şanse sporite de implementare. Consultarea nu înseamnă numai informaţii oferite de
conducere sau comunicarea către salariaţi a unor hotărâri.
Pentru asigurarea unei eficienţe sporite trebuie să existe o comunicare în ambele sensuri între conducere
şi salariaţi. Comunicarea în ambele sensuri permite ca deciziile luate de conducere în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă să se bazeze pe situaţia reală existentă la toate locurile de muncă.
7.3. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului
Protecţia la explozie prezintă un interes deosebit pentru securitatea omului în procesul de muncă.
Exploziile pun în pericol viaţa şi sănătatea salariaţilor, ca urmare a efectelor necontrolabile ale deflagrării şi
presiunii, prezenţei produselor toxice de reacţie şi consumării oxigenului din aerul ambiant, aer pe care
lucrătorii trebuie să îl inspire. În acelaşi timp trebuie ţinut cont de faptul că pierderile materiale provocate de
explozii pot fi deosebit de mari.
Aspectele organizatorice ale protecţiei la explozie trebuie adaptate la problemele tehnice specifice
fiecărui loc de muncă, astfel încât să nu apară puncte slabe în instalaţiile cu protecţie la explozie. Salariaţii
trebuie să fie informaţi asupra tuturor măsurilor care trebuie luate în privinţa securităţii şi sănătăţii în muncă.
Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt elemente esenţiale în
implementarea eficientă a strategiei, a planurilor şi a procedurilor la toate locurile de muncă şi trebuie să
constituie o componentă a pregătirii profesionale.
Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să se integreze în
managementul general al întreprinderii şi să nu fie interpretate ca fiind componente secundare.
Tot personalul întreprinderii este obligat să urmeze forme de instruire sau perfecţionare în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă: directorii, şefii de secţii/ateliere, lucrătorii, responsabilul cu probleme de
54
© SC FĂURAR SRL
securitate şi sănătate în muncă, toate persoanele care îşi desfăşoară temporar activitatea în cadrul întreprinderii.
Instruirea trebuie efectuată conform prevederilor normativelor în vigoare în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.
Toate lucrările de montaj, exploatare, inspecţie şi întreţinere a echipamentelor sau sistemelor
protectoare trebuie să se realizeze numai de către personal cu experienţă, autorizat, a cărui formare a cuprins
instruirea privind:
 diferitele tipuri de protecţie şi modurile practice de instalare;
 toate regulile şi reglementările relevante;
 principiile generale de clasificare a ariilor periculoase.
Lucrările vor fi realizate numai pe baza unor proiecte, elaborate de institute de proiectare sau societăţi
comerciale autorizate să asigure servicii în conformitate cu prevederile legislaţiei referitoare la ariile periculoase
Ex.
Toate persoanele care lucrează în instalaţii trebuie să aibă acces la procedurile scrise referitoare la
modul de operare şi măsurile care tebuie întreprinse în cazul apariţiei unor urgenţe.
Este necesară distribuirea procedurilor specifice tuturor persoanelor implicate în procesul de muncă,
pentru evitarea dubiilor asupra cunoaşterii operaţiunilor care trebuie întreprinse şi a răspunderilor care le revin.
Procedurile de lucru trebuie revizuite periodic şi actualizate, ţinând cont de schimbările apărute în cadrul
instalaţiilor şi de experienţa practică acumulată.
Responsabilitatea pentru securitate revine conducerii, în conformitate cu specificaţiile legislaţiei în
vigoare. Toate persoanele implicate în procesul de muncă trebuie informate asupra procedurilor, clar definite,
pentru funcţionare nomală şi în caz de urgenţe, şi trebuie să se asigure instruirea adecvată a angajaţilor.
Responsabilitatea pentru securitatea operaţiilor revine şi salariaţilor care lucrează în cadrul instalaţiilor
tehnologice, pe perioada implicării lor în activitatea de producţie.
Conducerea trebuie să se asigure că în locurile unde pot apărea atmosfere potenţial explozive personalul
este instruit, în mod corespunzător, cu privire la pericolul de explozie.
Toate persoanele care sunt implicate în procesul de muncă trebuie să fie instruite cu privire la
următoarele aspecte:
 riscurile de foc şi explozie prezentate de substanţele vehiculate sau depozitate;
 cerinţele legale şi condiţiile de licenţă relevante pentru întreţinere;
 procedurile de instalare, exploatare şi întreţinere a echipamentelor tehnologice;
 acele aspecte ale procedurilor, funcţionale şi de avarie, care sunt necesare pentru ca întreţinerea
să fie efectuată cu eficienţă şi în maximă securitate;
 precauţii care trebuie luate pentru lucrul în siguranţă.
Toate instrucţiunile emise de producătorii de echipamente tehnice, privind instalarea, întreţinerea,
securitatea şi/sau modificările echipamentelor respective, trebuie să fie incluse în prezentările făcute la cursurile
de instruire şi distribuite personalului care se instruieşte. Toate programele de instruire trebuie să accentueze
importanţa păstrării conformităţii stricte cu certificatele emise de autoritatea de certificare.
Programul de instruire a personalului va cuprinde unele detalii care trebuie să fie reactualizate de către
angajator. Programul trebuie să fie revizuit periodic, incluzând cele mai noi metode tehnice de instruire. În
55
© SC FĂURAR SRL
cadrul cursurilor de instruire vor fi prezentate noile echipamente tehnologice utilizate în cadrul procesului
productiv, precum şi noile reglementări normative.
Referitor la instrucţiunile scrise şi permisele de lucru, angajatorul trebuie să asigure:
 elaborarea de instrucţiuni scrise, astfel încât munca în locurile periculoase să se efectueze cu
respectarea prevederilor acestora;
 aplicarea unui sistem riguros şi unitar de emitere a permiselor de lucru, pentru a se asigura atât
îndeplinirea în condiţii de maximă securitate a lucrărilor prevăzute să se desfăşoare în ariile
periculoase Ex, cât şi interacţiunea fără riscuri cu alt gen de activitate.
Permisele de lucru trebuie emise anterior începerii lucrului, de către o persoană cu responsabilitate în
acest domeniu.
Acolo unde este cazul, angajaţii trebuie avertizaţi prin semnale optice şi/sau acustice şi retraşi din ariile
periculoase Ex înainte să se atingă condiţiile de explozie.
56
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 8 ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
În procesul muncii persoanele pot fi expuse unor factori de risc care pot conduce la accidente sau
îmbolnăviri profesionale. Pornind de la această realitate indezirabilă procesului de muncă s-a dezvoltat noţiunea
de protecţie a muncii, care se defineşte ca un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea
celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii
salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.
8.1. Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale
Măsurile necesare pentru inspecţia şi întreţinerea echipamentelor tehnologice utilizate în arii

periculoase Ex sunt individualizate pentru instalaţiile tehnologice.
Măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, prevăzute în aceste norme, pot
fi împărţite în două categorii:
 măsuri organizatorice, care vizează în special executantul şi sarcinile de muncă;
 măsuri tehnice, referitoare la mijloacele de producţie şi mediul de muncă.
În cadrul măsurilor tehnice de prevenire se disting trei direcţii principale de acţiune: protecţia
intrinsecă, protecţia colectivă şi protecţia individuală.
Protecţia intrinsecă reprezintă o modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale prin
principiul de funcţionare, forma sau modul de dispunere a componentelor unei instalaţii, maşini, aparat,
dispozitiv etc., fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii muncii. Protecţia
intrinsecă face inutilă elaborarea unor reglementări speciale de protecţie a muncii, paralele cu prescripţiile
tehnologice şi cu instrucţiunile de utilizare a maşinilor, instalaţiilor etc., ca şi folosirea de mijloace de protecţie
în timpul exploatării.
Protecţia colectivă se asigură prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi aparate de
protecţie a muncii suplimentare, concepute independent de sarcinile procesului tehnologic şi care au drept unic
scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de muncă. Prin această modalitate de prevenire se
corectează deficienţele maşinilor, utilajelor etc., precum şi parametrii mediului de muncă, în sensul aducerii lor
în parametrii de securitate.
Protecţia individuală constă în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie (cască, mască, costum,
cizme etc.). Mijloacele individuale de protecţie care se atribuie lucrătorului în timpul desfăşurării activităţii
alcătuiesc echipamentul său de protecţie individuală. Prin această modalitate de prevenire nu se înlătură factorii
de risc. Echipamentul de protecţie individuală se interpune ca un ecran între noxă şi organism, diminuând sau
eliminând complet acţiunea factorului de risc asupra executantului.
Protecţia intrinsecă şi protecţia colectivă sunt prioritare în acţiunile de prevenire a accidentelor .
Nivelul actual al progresului tehnic şi ştiinţific nu permite însă renunţarea totală la protecţia individuală,
deoarece există încă numeroase locuri de muncă unde nu se pot elimina complet riscurile şi unde aparatele şi
dispozitivele de protecţie nu au o eficienţă absolută.
57
© SC FĂURAR SRL
8.2. Mijloace individuale de protecţie
Dotarea cu echipament individual de protecţie a angajaţilor se face în scopul prevenirii accidentelor de

muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. Aceste echipamente trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi
evitate sau limitate prin orice alte măsuri de protecţie.
Mijloacele individuale de protecţie atribuite lucrătorului sunt de două feluri:
 echipament individual de protecţie - reprezintă mijloacele de protecţie cu care este dotat
fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;
 echipament individual de lucru - reprezintă mijloacele de protecţie pe care le primeşte un
salariat, în vederea utilizării lor în timpul procesului de muncă, pentru a-şi proteja
îmbrăcămintea şi încălţămintea.
Echipamentul individual de protecţie (EIP) se acordă obligatoriu şi gratuit salariaţilor, precum şi altor
categorii de persoane juridice sau fizice, potrivit criteriilor stabilite în „Normativul-cadru de acordare şi utilizare
a echipamentului individual”, aprobat prin Ordinul nr. 225/1995 al MMPS.
În cazul degradării echipamentului individual de protecţie, respectiv al pierderii calităţii de protecţie,
se acordă obligatoriu un nou echipament.
Echipamentul individual de protecţie este destinat utilizării individuale, el putând fi utilizat de mai
multe persoane numai în situaţii excepţionale. În acest din urmă caz, se vor lua măsurile corespunzătoare ca să
nu fie afectată starea de igienă sau de sănătate a utilizatorilor.
Echipamentul individual de lucru se acordă de către persoanele juridice în condiţiile negociate prin
contractele colective de muncă.
Cheltuielile necesare pentru achiziţionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate în
proporţie de 50% de persoanele juridice, de la capitolul „Alte cheltuieli de exploatare” sau din sumele prevăzute
cu această destinaţie în buget pentru unităţile finanţate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar
diferenţa se suportă de către beneficiari.
În vederea acordării echipamentului individual de protecţie, angajatorul trebuie să efectueze evaluarea
riscurilor conform tabelului orientativ prezentat prezentat în Normele Metodologice de Aplicare a Legii
Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006;
Angajatorul este obligat să întocmească o listă internă de dotare cu echipament individual de
protecţie, adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate.
Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie, angajatorul trebuie să evalueze în ce
măsură echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze corespunde cerinţelor din
Normele Metodologice de Aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006, după cum urmează:
 realizarea analizei şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
 definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă echipamentul individual de protecţie pentru
a proteja eficient împotriva riscurilor prevăzute la punctul anterior, ţinând cont de eventualele
surse de riscuri proprii acestora;
 compararea caracteristicilor precizate la punctul anterior cu caracteristicile echipamentului
individual de protecţie. Evaluarea trebuie revizuită în funcţie de modificările elementelor
componente.
58
© SC FĂURAR SRL
Lista internă de dotare cu echipamente individuale de protecţie, întocmită de angajator, trebuie

discutată şi convenită în comitetele de securitate şi sănătate în muncă sau cu reprezentanţii angajaţilor sau
sindicatului, după caz.
Angajatorul este obligat să înlocuiască echipamentul individual de protecţie care nu mai corespunde
din punctul de vedere al calităţilor de protecţie, atunci când se constată acest lucru, indiferent de motiv.
Echipamentele individuale de protecţie, cu excepţia unor cazuri particulare şi excepţionale, trebuie să
fie utilizate numai în scopul prevăzut. Aceste echipamente se vor utiliza numai conform instrucţiunilor
însoţitoare, care trebuie elaborate pe înţelesul angajatului.
Condiţiile de utilizare a unui echipament individual de protecţie, în special cele referitoare la durata
purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc şi caracteristicile locului de
muncă al fiecărui angajat, precum şi de performanţele echipamentului individual de protecţie.
Angajaţii şi celelalte categorii de persoane care beneficiază de echipament individual de protecţie au
următoarele obligaţii:
 să ştie caracteristicile şi modul corect de utilizare a echipamentului individual de protecţie din
dotare;
 să poarte întregul echipament individual de protecţie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
muncă sau activităţii pe care o desfăşoară în unitate. Nefolosirea EIP se sancţionează conform
legislaţiei în vigoare;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost
atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de protecţie ale acestuia;
 să prezinte echipamentul individual de protecţie la verificările periodice prevăzute în
instrucţiunile de utilizare, pentru curăţare sau pentru denocivizare;
 să solicite un nou echipament individual de protecţie, atunci când din diverse motive cel avut în
dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare.
Un echipament individual de protecţie trebuie să fie conform reglementărilor legale în vigoare,
referitoare la proiectarea şi fabricarea sa din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. În toate
cazurile, un echipament individual de protecţie trebuie:
 să fie adecvat riscurilor pe care le previne, fără ca folosirea lui să inducă un risc suplimentar;
 să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă;
 să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului;
 să fie adaptat conformaţiei purtătorului.
Obligaţiile producătorilor şi importatorilor de echipamente individuale de protecţie şi de lucru privind
fabricarea şi comercializarea oricărui model nou, prin care se garantează calitatea din punctul de vedere al
protecţiei asigurate pentru domeniul de utilizare previzibil, sunt definite în „Normele metodologice privind
certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru
şi avizarea introducerii lor în fabricaţie”, cu completările şi modificările ulterioare.
Criteriile de acordare a echipamentului individual de protecţie sunt:
59
© SC FĂURAR SRL
 factori de risc ce apar la îndeplinirea sarcinii de muncă (curent electric, lucru în atmosfere
potenţial explozive, lucru la înălţime, temperatură scăzută a aerului, curenţi de aer, zgomot,
substanţe periculoase şi/sau nocive sau corozive, şocuri mecanice, vibraţii);
 pericol de accidentare în cadrul procesului de muncă sau îmbolnăvire profesională
(electrocutare, iniţierea exploziilor, cădere de la înălţime, suprasolicitare termică a
organismului, surditate, intoxicaţii, arsuri, lezarea unei părţi a corpului etc.).
Echipamentele individuale de protecţie pot fi: mănuşi şi încălţăminte electroizolantă, căşti, costum
termoizolant vătuit, cojocel, şubă etc.
Având în vedere pericolul de explozie existent în cadrul unora dintre locurile de muncă (acolo unde
pot apărea atmosfere explozive) este necesar ca echipamentele de protecţie individuală să corespundă cerinţelor
pentru utilizare în atmosfere potenţial explozive (să fie corespunzător zonelor Ex în care are acces personalul).
Cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate pentru echipamentele individuale de protecţie folosite în
atmosfere potenţial explozive sunt specificate în HG nr. 115 din 05.02.2004, privind stabilirea cerinţelor
esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe
piaţă. În Anexa 2 la HG 115 sunt precizate, printre altele:
 EIP destinate utilizării în atmosfere explozive trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să nu
poată fi sursa unui arc sau a unei scântei de natură electrică, electrostatică ori rezultate dintr-un
şoc, care ar putea aprinde un amestec explozibil;
 EIP, sub formă de îmbrăcăminte destinată unor condiţii previzibile de utilizare în care prezenţa
utilizatorului trebuie să fie semnalizată în mod vizibil şi individual, trebuie să fie dotate cu
unul sau mai multe dispozitive ori mijloace, judicios poziţionate, pentru emiterea unor radiaţii
vizibile, directe sau reflectate, de o intensitate luminoasă şi cu proprietăţi fotometrice şi
colorimetrice corespunzătoare.
Este recomandat ca personalul angajat să poarte îmbrăcăminte şi încălţăminte prin care să se
asigure prevenirea descărcărilor electrostatice provenite de la organismul uman sau de la îmbrăacămintea
purtată.
În cazul lucrului în zone slab luminate pe timp de noapte se recomandă folosirea îmbrăcămintei
prevăzută cu benzi reflectorizante.
8.3. Certificarea de conformitate şi avizarea EIP
Echipamentele individuale de protecţie se supun obligatoriu evaluării pentru certificarea conformităţii,

aşa cum prevede HG nr. 115/2004.
Procedurile aplicabile pentru certificarea echipamentelor individuale de protecţie sunt:
 procedura de certificare „Examen CE de tip”;
 proceduri de certificare a calităţii producţiei de EIP;
 autocertificarea (declaraţia de conformitate) pentru echipamente de concepţie simplă.
Sunt definite ca „EIP de concepţie simplă” sortimentele pentru care utilizatorul poate aprecia el însuşi
eficacitatea folosirii acestora împotriva unor riscuri minime, al căror efect este perceput în timp optim, pentru a
se evita accidentarea. Din această categorie fac parte sortimentele destinate prevenirii accidentelor datorate:
60
© SC FĂURAR SRL
 agresiunilor mecanice ale căror efecte sunt superficiale (de exemplu: mănuşi pentru grădinari,
degetare etc.);
 produselor de întreţinere slab nocive ale căror efecte sunt uşor reversibile (de exemplu: mănuşi
de protecţie contra soluţiilor diluate de detergent);
 riscurilor întâlnite la manipularea obiectelor calde ale căror temperaturi nu depăşesc 50 °C, sau
care produc şocuri puţin periculoase (de exemplu: mănuşi, şorţuri de uz profesional etc.);
 condiţiilor atmosferice, care nu sunt nici excepţionale şi nici extreme: intemperii, medii de
lucru cu temperaturi cuprinse între 5 °C şi 40 °C şi viteza vântului de maxim 5 m/s;
 şocurilor şi vibraţiilor slabe care nu afectează părţi vitale ale corpului şi nu pot provoca leziuni
ireversibile (de exemplu: bonete, basmale, mănuşi, încălţăminte uşoară etc.);
 radiaţiilor solare (de exemplu: ochelari de soare).
Sunt supuse procedurii de certificare „examen CE de tip” toate sortimentele de EIP fabricate sau
importate în vederea comercializării lor, cu excepţia celor de concepţie simplă menţionate mai sus. Procedura
de certificare denumită „examen CE de tip” este procedura prin care un organism recunoscut constată, în urma
examinării produsului, a documentaţiei tehnice şi prin încercări de laborator pe exemplare de produs, că un
model de EIP satisface cerinţele esenţiale şi regulile tehnice care îi sunt aplicabile.
Sortimentele de EIP de concepţie complexă, destinate protejării utilizatorului împotriva riscurilor de
accidentare mortală şi a celor care pot produce efecte ireversibile asupra sănătăţii, ale căror prototipuri au fost
certificate prin „examen CE de tip” şi avizate, trebuie supuse la alegerea solicitantului, uneia dintre procedurile
de certificare a calităţii producţiei.
Fac parte din această categorie următoarele sortimente de EIP:
 aparatele de protecţie respiratorie care protejează contra aerosolilor solizi, lichizi sau contra
gazelor periculoase, iritante, toxice sau radio-toxice;
 aparatele de protecţie respiratorie complet izolante faţă de atmosferă, inclusiv cele destinate
scufundării;
 EIP care asigură protecţie, limitată în timp, împotriva agresiunilor chimice sau împotriva
radiaţiilor ionizante;
 EIP şi echipamentele individuale de intervenţie în medii ambiante calde, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egală sau mai mare de 100 °C, cu sau fără
prezenţa radiaţiilor infraroşii, a flăcărilor sau particulelor de materiale topite;
 EIP şi echipamentele individuale de intervenţie în ambianţe reci, ale căror efecte sunt similare
unei temperaturi a aerului mai mică sau egală cu -50 °C;
 EIP destinate a proteja împotriva căderii de la înălţime;
 EIP destinate a proteja împotriva riscurilor electrice, pentru lucrări executate sub tensiuni
periculoase, sau cele izolante împotriva tensiunilor înalte.
În zonele cu pericol de explozie trebuie folosite echipamente de protecţie certificate pentru domeniul
specific, corespunzător zonei clasificate Ex, în care se prevede accesul personalului.
61
© SC FĂURAR SRL
8.4. Protecţia împotriva exploziilor datorate electricităţii statice
Persoanele care sunt izolate electric (conductiv) faţă de pământ, pot cu uşurinţă, dobândi şi reţine o
sarcină electrostatică. Izolarea faţă de pământ se poate datora faptului că suprafaţele care acoperă pardoseala sau
tălpile încălţămintei sunt confecţionate din material neconductiv (figura 8.1).
Figura 8.1
Există multe mecanisme care pot duce la încărcarea unei persoane cu electricitate statică, în continuare
fiind prezentate câteva exemple :
 mersul pe pardoseală;
 ridicatul de pe scaun;
 scoaterea îmbrăcămintei;
 manipularea materialelor plastice;
 golirea unui material aflat într-un container sau colectarea acestuia;
 statul aproape de obiecte încărcate puternic (de exemplu o bandă în mişcare);
 inducţie.
Dacă o persoană încărcată electrostatic atinge un obiect conductor (de exemplu: mânerul unei uşi,
balustradă, container metalic etc.), în punctul de contact poate să apară o scânteie. Asemenea scântei, care este
puţin probabil să fie vizibile, auzite sau chiar simţite de persoana respectivă, pot genera aprinderi. Scânteile
generate pot aprinde gaze, vapori şi chiar prafuri mai sensibile.
Pentru asigurarea unui nivel corespunzător de securitate contra exploziilor în arii periculoase Ex este
foarte important să se ia măsuri de protecţie adecvate pentru prevenirea descărcărilor electrostatice provenite de
la persoane.
Prevenirea acumulării sarcinilor electrostatice, la organismul uman sau pe elemente învecinate,
presupune un ansamblu de măsuri şi mijloace complexe, greu de controlat chiar în condiţiile actuale de
cunoaştere ştiinţifică, cel mai sigur mijloc de protecţie constând în asigurarea unor căi corespunzătoare de
scurgere a sarcinilor la pământ. Aceasta se poate realiza prin intermediul încălţămintei şi a pardoselii, care
trebuie să aibă o conductibilitate electrică adecvată.
Experienţa a demonstrat că pentru nevoile antistatice, traiectoria de descărcare prin produs trebuie să
aibă, în condiţii normale, o rezistenţă electrică mai mică decât 10 10 , pe toată durata de viaţă a produsului. O
62
© SC FĂURAR SRL
valoare de 105  este specificată ca fiind limita inferioară a rezistenţei electrice a unui produs, în starea nouă,
pentru ca să asigure o protecţie contra şocului electric produs sau contra unei aprinderi, în cazul în care o
izolaţie electrică se deteriorează, la tensiuni sub 250 V. Totuşi, în anumite situaţii este bine să se utilizeze alte
mijloace pentru a proteja în orice moment persoana în cauză.
Cerinţele de securitate pentru încălţămintea cu rol de protecţie contra electricităţii statice, sunt indicate
în norme şi standarde specifice, care clasifică încălţămintea, în funcţie de rezistenţa electrică de scurgere prin
talpă, în două categorii: încălţăminte antistatică şi încălţăminte conductivă.
Încălţămintea antistatică este special concepută, ea având rezistenţa electrică cuprinsă între 100 k  şi
1 G (conform punctului 5.7 din standardul SR EN 344:1995).
Se recomandă utilizarea încălţămintei antistatice atunci când este necesar să se limiteze procesul de
acumulare a sarcinilor electrostatice, prin disiparea acestora. Încălţămintea antistatică nu garantează o protecţie
corespunzătoare împotriva şocului electric, pentru că ea conţine doar o rezistenţă amplasată între picior şi sol.
Dacă riscul de şoc electric nu a fost eliminat în totalitate, sunt necesare măsuri suplimentare care trebuie avute
în vedere la inspecţiile obişnuite ale programului de securitate la locul de muncă.
Încălţămintea conductivă are rezistenţa electrică mai mică decât 100 k (conform punctului 5.7 din
standardul SR EN 344:1995). Se recomandă utilizarea încălţămintei conductive atunci când este necesar să se
reducă acumularea de sarcini electrostatice, prin disiparea lor într-un timp foarte scurt (spre exemplu, atunci
când se manipulează explozivi, dacă riscul de şoc electric datorat unui aparat electric sau al altor elemente aflate
sub tensiune, a fost complet eliminat).
În sectoarele în care este purtată încălţăminte antistatică sau conductivă, rezistenţa solului sau a
pardoselii trebuie să nu anuleze protecţia oferită de încălţăminte.
O metodă de evaluare a caracteristicilor de protecţie contra electricităţii statice la pardoseli este
precizată în STAS 11004/88 - Pardoseli pentru încăperi cu pericol de explozie. Acest standard se referă numai
la pardoseli cu rezistenţa de scurgere la pământ mai mici de 10 6 (pardoseli conductoare electrostatic
(antistatice)).
Pentru extinderea domeniului de protecţie şi la pardoseli disipante, se va lua ca referinţă standardul
SR EN 61340-4-1:2004 potrivit căruia, pardoselile se clasifică în două categorii:
 electrostatic conductive (ECF - electrostatic conductive floor), dacă R x  106 ;
 disipative (DIF - dispozitive floor), dacă 106  < Rx  106 .
Cerinţele pentru îmbrăcămintea de protecţie sunt precizate în „Normativul-cadru de acordare şi
utilizare a echipamentului individual de protecţie”, aprobat prin Ordinul nr. 225/1995 al MMPS, şi vizează în
principal, utilizarea materialelor din fibre naturale celulozice sau antistatizate. De asemenea, pentru evaluarea
materialelor privind comportamentul electrostatic se pot utiliza prescripţiile standardelor ce au la bază
determinarea rezistivităţii materialelor (SR EN 1149-1:2006, SR EN 1149-2:2003 şi SR EN 1149-3:2004),
precum şi alte metode recunoscute.
8.5. Acumularea electricităţii statice la organismele umane
Conform prescripţiilor cuprinse în standardul SR R 044-001:2003, persoanele care sunt izolate faţă de
pământ pot cu uşurinţă dobândi şi reţine o încărcătură electrostatică.
63
© SC FĂURAR SRL
Este foarte important ca persoanele care lucrează acolo unde pot exista atmosfere potenţial explozive
să nu poată acumula sarcini electrice. Metoda de protecţie adecvată constă în realizarea unei pardoseli
conducătoare sau disipative. Suplimentar, personalul care intră în zonele respective trebuie să poarte
încălţăminte disipativă (antistatică sau conductivă).
Materialele tradiţionale de acoperire a pardoselilor (de exemplu beton gol sau armat cu oţel) sunt
potrivit de conducătoare. Pardoselile nu trebuie acoperite cu covoraşe de cauciuc sau folii de plastic şi trebuie să
se urmărească să se prevină acumularea contaminanţilor (răşină sau alte substanţe neconductive).
Ciorapii şi/sau şosetele cu care este echipat personalul nu influenţează negativ proprietăţile vreunui tip
de încălţăminte. Este posibil, totuşi, ca unele tipuri de galoşi sau şoşoni să facă acest lucru.
Deşi îmbrăcămintea modernă se poate încărca electrostatic cu uşurinţă, ea nu prezintă, în general, un
risc de aprindere, cu condiţia ca purtătorul să fie legat la pământ prin încălţăminte adecvată şi pardoseala să aibă
acoperire corespunzătoare. Se impune restricţia scoaterii hainelor în zonele unde pot exista atmosfere explozive
(ZONELE 0, 1, 2.0 sau 2.1). Se face observaţia că în ZONA 0 nu trebuie să se poarte îmbrăcăminte puternic
neconductivă.
În arii speciale (de exemplu acolo unde aerul este bogat în oxigen) poate fi necesară purtarea unei
îmbrăcăminţi exterioare disipative (tratate special). Este important de menţionat că acest tip de îmbrăcăminte
poate necesita o tratare specială după fiecare spălare.
Mănuşile confecţionate din material neconductiv pot permite ca obiectele ţinute în mână să devină şi
să rămână încărcate electrostatic. În ariile periculoase încadrate ca ZONĂ 0 şi ZONĂ 1 trebuie folosite mănuşi
realizate din materiale disipative electric.
Căştile de protecţie sau vizoarele confecţionate din material plastic ar putea deveni încărcate
electrostatic, dar riscul aprinderii unei atmosfere inflamabile înconjurătoare este foarte mic. În majoritatea
cazurilor, avantajele purtării unui asemenea echipament de protecţie sunt mai mari decât dezavantajele cauzate
de încărcarea electrostatică.
64
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 9 MODELE FORMULARE
DECIZIE
S.C.___________________________________________________________, reprezentată prin

dl/dna_______________________________________________________________, desemnează pe
dl/dna____________________________________________________, ca responsabil cu protecţia la explozie.
Acesta trebuie să coordoneze aplicarea tuturor măsurilor privind securitatea şi sănătatea angajaţilor,
conform normelor în vigoare, şi să asigure actualizarea Documentului privind protecţia la explozie ori de câte
ori este necesar.
Administrator
______________________
65
© SC FĂURAR SRL
, detaliată)FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„d”
Tipul echipamentului: _______________________________________________________________________

Locul unde este instalat / zona Ex: ____________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică / la punerea în funcţiune Grad de control: detaliat
Data inspecţiei: _______________
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase
2 Grupa de încadrare este corectă
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă
4 Identificarea circuitelor este corectă
5 Identificarea circuitelor este disponibilă
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau materialele de etanşare a
6
geamurilor pe metal sunt corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate
8 Nu există modificări vizibile neautorizate
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi elementele de obturare sunt
9
tipologic corecte, complete şi strânse
Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor sunt curate şi nedegradate, iar garniturile
10
(dacă există) sunt satisfăcătoare
Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează în limitele
11
admise
12 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte
Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase şi/sau
13
apărători
INSTALAŢII
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător
2 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric
3 Etanşarea tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este satisfăcătoare
4 Cutiile de întrerupere şi cutiile terminale de cablu sunt umplute în mod corect
5 Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat este menţinută
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate conexiunile suplimentare care
6 asigură legăturile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare (ex.:
conexiunile sunt strânse şi conductoarele au secţiune suficientă)
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie a prizei de
7
pamânt (în sisteme IT) este satisfăcătoare
8 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare
9 Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu este posibilă
10
rearmarea automată în zona 1)
11 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate
MEDIU AMBIANT
Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori
1
dăunători
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie
* X = rezultatul este corespunzător; O = observaţie
Observaţii şi concluzii:______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___Propuneri:
________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea inspecţie)
Întocmit, Verificat,
_____________________ _______________________
Responsabil Ex,
66
© SC FĂURAR SRL
FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„d”

Locul unde este instalat / zonaEx:______________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: vizual
Rezultat
Verificare X/O*
APARATURĂ
3
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi elementele de obturare
5
sunt tipologic corecte, complete şi strânse
INSTALAŢII
3 asigură legăturile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare
(ex.: conexiunile sunt strânse şi conductoarele au secţiune suficientă)
MEDIU AMBIANT
Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi
1
factori dăunători
Observaţii şi concluzii:______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Propuneri: ________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie riguroasă sau detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru
următoarea inspecţie.)
_____________________ _______________________
Responsabil Ex,
67
© SC FĂURAR SRL
FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„d”
Tipul echipamentului: ______________________________________________________________________

Locul unde este instalat / zona Ex:__________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: riguros
Rezultat
Verificare X/O*
APARATURĂ
6
8
Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează în
9
limitele admise
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT
1
factori dăunători
Observaţii şi concluzii: ______________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Propuneri:
______________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea
inspecţie.)
_____________________ _______________________
Responsabil Ex,
68
© SC FĂURAR SRL
FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

Locul unde este instalat / zona Ex:_____________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică / la punerea în funcţiune Grad de control: detaliat
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
6
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi elementele de obturare sunt
8
tipologic corecte, complete şi strânse
9 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte
10 Conexiunile electrice sunt strânse
11 Starea garniturilor carcasei este corespunzătoare
Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase şi/sau
12
apărători
INSTALAŢII
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător
4 Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat este menţinută
5 asigură legăturile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare (ex.:
conexiunile sunt strânse şi conductoarele au secţiune suficientă)
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie a prizei de
6
pamânt (în sisteme IT) este satisfăcătoare**
7 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare**
8 Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu este posibilă
9
rearmarea automată în zona 1)
10 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate
MEDIU AMBIANT
Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori
1
dăunători
3 Izolaţia electrică este curată şi uscată
** Trebuie să se ţină seama de posibilitatea existenţei unei atmosfere explozive în vecinătatea aparaturii atunci când se folosesc echipamente electrice de încercare.

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Propuneri: ________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea inspecţie.)
_____________________ _______________________
Responsabil Ex,
69
© SC FĂURAR SRL
FIŞA DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: vizual
Rezultat
Verificare X/O*
APARATURĂ
3
6
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT
1
factori dăunători

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Propuneri: _____________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilită pentru următoarea inspecţie.)
_____________________ _______________________
Responsabil Ex,
,
70
© SC FĂURAR SRL
FIŞA DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: riguros
Rezultat
Verificare X/O*
APARATURĂ
5
7
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT
1
factori dăunători

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Propuneri:________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea
inspecţie.)
_____________________ _______________________
Responsabil Ex,
71
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 10 IDENTIFICAREA PERICOLELOR SI EVALUAREA

RISCURILOR PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
10.1. Metoda de evaluare a riscurilor pentru securitate si sanatate in munca
10.1.1. Introducere
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite
ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global
pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85, respectiv
EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-
1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în cap. 6, precizează că "factorii ce trebuie luaţi
în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii."
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în
domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi securitatea în muncă. Art.
12, punctul a) din Legea securitatii si sanatii in munca nr 319/2006 stabileste:
„Angajatorul are următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca …;
Normele Metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 prevede la Sectiunea a
2-a „Organizarea activitatilor de prevenire si protectie ” art. 15.
1.identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv
executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru.
Metoda a fost avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi experimentată până
în prezent în majoritatea ramurilor industriale, la peste 1000 locuri de muncă, aducându-i-se permanent
îmbunătăţiri.
Aplicarea metodei este utilă societăţii deoarece permite:
radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se riscurile acceptabile şi cele inacceptabile,
precum şi măsurile ce trebuie adoptate;
compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii riscurilor, ceea ce asigură:
- justificare riguros economică şi socială pentru decizia managerială vizând ordinea de adoptare a măsurilor
preventive;
- o bază obiectivă în discuţiile dintre consiliul de conducere şi reprezentanţii sindicaliştilor şi ai celorlalţi
lucrători privind salarizarea şi acordarea de diferite compensaţii.
72
© SC FĂURAR SRL
10.2. Evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate pentru locul de munca

OPERATOR CHIMIST
PROCESUL DE MUNCĂ
Operatorul chimist participa la procesul de productie a vopselelor, grundurilor si chiturilor.
MIJLOACE DE MUNCA
- Agitatoare dispersoare;
- Mori cu bile
- Amestecatoare
- Malaxoare
- Vase din TDA
SARCINA DE MUNCĂ
- Incarcare-descarcare materii prime
- Pregatirea materiei prime
- Prepararea materiei prime in vederea realizarii procesului de productie
- Imbuteliere si ambalare produse chimice ( lacuri, diluanti, vopsele)
- Etichetare si baxare produse
- Stivuirea si depozitarea in magazia de produs finit
- Mentinerea curateniei la locul de munca
- Respecta toate cerintele documentelor sistemului de management al calitatii aplicabil postului
- efectueaza sarcinile prevazute in fisa postului.
MEDIUL DE MUNCĂ
Activitatea se desfăşoară in hala de productie.
Caracteristic activitatii este faptul ca lucreaza cu substante chimice: toxice si inflamabile.
Gaze, vapori toxici in atmosfera locului de munca.
De asemenea in aer se ma gasesc emisii de compusi organici volatili, si anume TOLUEN, conform
BULETINULUI DE INCERCARE 1515/17.07.2007 .
Societatea detine autorizatii – nr. 55,56,57/19.09.2005 - pentru operatiuni cu urmatorii precursori: ACID
CLORHIDRIC, ACETONA, TOLUEN.
FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de munca

 Factori de risc mecanic:
- Lovirea de către mijloacele de transport auto la deplasarea la si de la serviciu;
- Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către utilaje
75
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
 Factori de risc chimic:

- Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii produselor utilizate în amestec cu aerul creează atmosfera
potenţial explozivă;
- Lucrul permanent cu substanţe toxice si inflamabile, conform autorizatiilor de lucru cu precursori nr.
55,56,57/19.09.2005.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă

 Factori de risc fizic:
- Temperatură ridicată a aerului în anotimpul călduros şi coborâtă în anotimpul rece;
 Factori de risc chimic:
- Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă.
- Gaze, vapori inflamabili sau explozivi (acetona, toluen, etc).
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

 Lipsuri în asigurarea condiţiilor de securitate şi igienă:
- Neasigurarea materialelor de lucru corespunzatoare
- Imposibilitatea supravegherii corespunzătoare a lucrului cu substanţe periculoase (nu se poate realiza
supravegherea permanenta a activitătii operatorilor);
 Suprasolicitare fizică:
- Efort dinamic la manipularea, stivuirea si depozitarea in magazia de produs finit
D. Factori de risc proprii executantului

 Acţiuni greşite:
- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate, scurgeri
produse);
 Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului de protecţie din dotare (halat, salopeta, manusi, bocanci).
76
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE:20

SC ROMPETROL RAFINARE SA FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/zi.
RC: Instalatia Reformare Catalitica
ECHIPA DE EVALUARE:. Ilie V, Radu L.
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 1
Nivel de risc 3,31
OPERATOR CHIMIST
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
COMPONENTA CINŢA PAR-
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC DE DE
SISTEMULUI DE MAXIMĂ ŢIAL
IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) GRAVI- PROBA-
MUNCĂ PREVI- DE
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 1. Lovirea de către mijloacele de transport auto la deplasarea la si de la DECES 7 1 3
MECANIC serviciu
2. Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către utilaje DECES 7 2 4
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 3. Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii produselor utilizate în amestec DECES 7 2 4
MUNCA CHIMIC cu aerul creaza atmosferă potenţial explozivă
4. Lucrul permanent cu substanţe toxice si inflamabile, conform autorizatiilor DECES 7 2 4
de lucru cu precursori nr. 55,56,57/19.09.2005.
FACTORI DE RISC ITM 3-45 2 3 2
MEDIUL DE FIZIC 5. Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros şi coborâtă în zile
MUNCĂ anotimpul rece
Fişa nr. 23 - continuare

0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 6. Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă DECES 7 2 4
CHIMIC
7. Gaze, vapori inflamabili sau explozivi (acetona, toluen, etc). DECES 7 1 3
SARCINA DE ITM 45-180 3 1 2

8. Neasigurarea materialelor de lucru corespunzătoare - zile
MUNCĂ
77 © SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
Lipsuri in DECES 7 1 3
9. Imposibilitatea supravegherii corespunzătoare a lucrului cu substanţe periculoase
asigurarea
conditiilor de (nu se poate realiza supravegherea permanenta a activitătii operatorilor);
securitate si igiena
SUPRASOLICI- 10. Efort dinamic la manipularea, stivuirea si depozitarea in magazia de ITM 3-45 zile 2 5 3
TARE FIZICA
produs finit
ACŢIUNI GREŞITE 11. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare ITM 45-180 3 3 3
(suprafeţe denivelate, scurgeri produse, etc) zile
EXECUTA
OMISIUNI 12. Neutilizarea echipamentului de protecţie din dotare (halat, salopeta, ITM 45-180 3 4 3
NT zile
manusi, bocanci).
Nivelul de risc global al locului de munca este:

12
 ri ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6)+ 0(5x5) + 4(4x4) + 6(3x3) + 2(2x2) 126
Nrg 2 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------------------- = --------- = 3,31
12 0x7 + 0(6x6) + 0x5 + 4x4 + 6x3 + 2x2 38
 ri
i=1
Fig. 3. NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
© SC FĂURAR SRL
Locul de muncă Nr. 1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,31
© SC FĂURAR SRL
LEGENDĂ FIGURA 3
F1 - Lovirea de către mijloacele de transport auto la deplasarea la si de la serviciu

F2 - Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către utilaje
F3 - Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii produselor utilizate în amestec cu aerul creaza atmosferă
potenţial explozivă
F4 - Lucrul permanent cu substanţe toxice si inflamabile, conform autorizatiilor de lucru cu precursori nr.
55,56,57/19.09.2005.
F5 - Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros şi coborâtă în anotimpul rece
F6 - Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă
F7 - Gaze, vapori inflamabili sau explozivi (acetona, toluen, etc).
F8 - Neasigurarea materialelor de lucru corespunzătoare -
F9 - Imposibilitatea supravegherii corespunzătoare a lucrului cu substanţe periculoase (nu se poate realiza
supravegherea permanenta a activitătii operatorilor);
F10 - Efort dinamic la manipularea, stivuirea si depozitarea in magazia de produs finit
F11 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate, scurgeri produse,
etc)
F12 - Neutilizarea echipamentului de protecţie din dotare (halat, salopeta, manusi, bocanci).
80
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE
Nr. NIVEL MĂSURI PROPUSE

crt.
FACTOR DE RISC
DE RISC Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
1. F4 - Lucrul permanent cu substanţe toxice si 4 - măsurarea periodică a concentraţiei noxelor la locurile de muncă
inflamabile, conform autorizatiilor de lucru cu - dotarea cu echipament individual de protecţie, conform normativului cadru
precursori nr. 55,56,57/19.09.2005. - amenajarea de duşuri oculare în apropierea zonelor cu substanţe toxice şi iritante
- afişarea la locuri vizibile a instrucţiunilor de protecţie a muncii
- instruirea periodică a personalului cu riscurile şi măsurile de prevenire împotriva substanţelor
toxice şi inflamabile
- respectarea masurilor impuse de fisele tehnice de securitate a substantelor utilizate
2. F6 - Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de 4 - măsurarea periodică a concentraţiei de substanţe nocive în atmosfera de lucru
muncă - dotarea cu mijloace individuale de protecţie rezistente la produse chimice inclusiv cu unguente de
protecţie şi întreţinere a pielii
- instruirea periodică a personalului cu riscurile pe care le implică produsele chimice
- controlul periodic al stării de sănătate a personalului
3. F2 - Organe de maşini în mişcare: prindere, 4 - inspecţie periodică a stării tehnice a masinilor si utilajelor
antrenare de către utilaje - montarea de aparatori
- remedierea imediată a deficienţelor de natură tehnică
- dotarea cu manusi de protecţie
- instruire periodică cu evidenţierea riscului indus de organele de masini in miscare
- respectarea instructiunilor proprii de SSM
- verificarea lucratorilor privind respectarea instructiunilor de SSM
4. F3 - Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii 4 - interzicerea utilizării sculelor care provoacă scântei sau a accesoriilor metalice ale echipamentului
produselor utilizate în amestec cu aerul creaza de protecţie
atmosferă potenţial explozivă - măsurarea periodică a concentraţiei de vapori în atmosfera de lucru
- instruirea personalului cu riscurile pe care le implică amestecurile explozive
© SC FĂURAR SRL
INTERPRETAREA REZULTATELOR
EVALUĂRII
În urma analizei factorilor de risc şi evaluării efectuate, nivelul de risc global (Ng) calculat conform metodei
avizate are valoarea 3,31, situându-se sub limita de acceptabilitate (3,5).
S-au identificat un număr de 12 factori de risc, dintre care: 8 factori de risc au niveluri parţiale de
risc sub limita admisă, iar 4 factori depăşesc această limită (fig. 3), situându-se în categoria riscurilor
inacceptabile pentru care trebuie luate măsuri de eliminare sau diminuare a efectelor lor. Aceştia din urmă
sunt:
F4 - Lucrul permanent cu substanţe toxice si inflamabile, conform autorizatiilor de lucru cu precursori nr.
55,56,57/19.09.2005.
F6 - Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă
F2 - Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către utilaje
F3 - Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii produselor utilizate în amestec cu aerul creaza atmosferă
potenţial explozivă
Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt necesare măsurile prezentate în "Fişa
de măsuri propuse".
Din punctul de vedere al repartiţiei pe sursele generatoare, se remarcă ponderea majoritară a factorilor
proprii mijloacelor de munca 30,67%, urmând cei ai mediului si ai sarcinii de munca cu 23,08%, iar factorii de risc
proprii executantului au o pondere de 16,67% (fig. 4).
82
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
Fig. 4 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ
Locul de muncă nr. 1

FACTORI DE RISC PROPRII

FACTORI DE RISC PROPRII
MIJLOACELOR DE MUNCA
EXECUTANTULUI
30.67%
16,67%
FACTORI DE RISC PROPRII FACTORI DE RISC PROPRII

SARCINII DE MUNCA MEDIULUI DE MUNCA
23.08% 23.08%
© SC FĂURAR SRL
10.3. Evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate pentru locul de munca ELECTRICIAN
PROCESUL DE MUNCĂ
Electricianul asigură întreţinerea, repararea echipamentelor electrice si executa instalatii electrice

exterioare (racorduri, bransamente retele) si instalatii electrice interioare, asigura supravegherea la parametri
tehnologici si de siguranta a instalatiilor si echipamentelor electrice,
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
MIJLOACE DE MUNCA
- trusa de scule
- cabluri electrice, conductori electrici de diferite dimensiuni
- papuci, cleme, semifabricate
- echipamente tehnice de control (voltmetru, ampermetru, aparat pentru verificarea existentei
tensiunii)
- aparate de masura si control
- masina de gaurit rotopercutor
- echipament electroizolant si de protectie
- echipamentele electrice
- clesti, ciocane, dalti, etc.
SARCINA DE MUNCĂ
- sa respece normele de protectie a muncii generale si specifice locului de munca;
- urmeaza instructiunile din proiect;
- alege, pregateste, sorteaza si verifica dupa calitate materialele, semifabricatele, prefabricatele,
utilajele, obiectele, retelele elctrice si echipamentele necesare in vederea executarii lucrarilor
specifice meseriei;
- curata si controleaza parile componente de eventualele defecte, impuritati;
- cunoasterea foarte buna a principiilor de functionare/exploatare a masinilor, utilajelor,
echipamentelor;
- executarea lucrarilor de intretinere preventiva;
- executarea lucrarilor specifice meseriei, in concordanta cu procesele tehnologice de executie,
stabilite prin legi, norme, normative si instructiuni in vigoare;
- curatirea, intretinerea si repararea curenta a mijloacelor de munca la locul de munca;
- asigurarea ordinei si curateniei la locul de munca;
- verificarea lucrarilor executate si receptia acestora in bune conditii de functionare;
- la plecarea din unitate sa-si intocmeasca nota de lichidare
MEDIUL DE MUNCĂ
Electricianul îşi desfăşoară activitatea în incintele care adăpostesc elementele instalaţiilor electrice
din sfera de competenţă, dar si afara. Condiţiile de mediu se caracterizează prin:
- Existenţa curenţilor de aer;
- Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece;
- Temperatură ridicată a aerului în unele perioade de vară;
- Existenţa unui nivel de pulberi (particule fine praf).
- Zgomot continuu si constant in unele zone de lucru.
- Nivel redus de iluminare în unele puncte de intervenţie.
84
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. MIJLOACE DE MUNCA
► FACTORI DE RISC MECANIC

- Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de masini in miscare la executarea probelor
functionale.
- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe traseul
parcurs între domiciliu şi unitate
- Cădere liberă de piese, scule, în cazul efectuării de lucrări de revizii şi reparaţii la instalatiile
electrice
- Declansarea neintentionata a echipamentelor electrice in timpul interventilor
- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de
conductori, suprafeţe nedebavurate etc.)
► FACTORI DE RISC TERMIC

- Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a întrerupătorului în condiţii de depăşire a
limitelor parametrilor tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la deteriorarea izolaţiei
cablurilor
- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în anotimpul rece
- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
► FACTORI DE RISC ELECTRIC
- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii
- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de legare la priza de
împământare.
B. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC
- Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece
- Curenţi de aer
- Zgomot continuu constant in unele locuri de munca - hipoacuzie
- Pulberi pneumoconiogene - praf
C. SARCINA DE MUNCĂ
► SUPRASOLICITARE FIZICĂ
- Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii
► SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
- Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor şi avariilor
D. EXECUTANT
► ACTIUNI GRESITE
- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
- Executarea unor interventii fara eliminarea tensiunii
85
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, impiedicare -fractura

- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol, la intervenţiile realizate cu scari
neomologate sau mijloace improvizate.
- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini electroizolante, indicator de tensiune
etc.) şi a mijloacelor individuale de protecţie
OMISIUNI
- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
86
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
0.2.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
SC ROMPETROL RAFINARE SA
RC: Instalatia Reformare Catalitica FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 2 ECHIPA DE EVALUARE: Dr. ing. Viorica Ilie,
ELECTRICIAN AMC Dr. Ing. Ion Ilie
Nivel de risc 3,37
CONSE- CLASA NIVEL
CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA DE PAR-
FACTORI DE RISC DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI-
DE MUNCĂ (descriere, parametri) PREVI- BILITAT DE
TATE
ZIBILĂ E RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de
DECES 7 2 4
PRODUCŢIE MECANIC masini in miscare la executarea probelor functionale
2. Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între
punctele de intervenţie şi pe traseul parcurs între domiciliu şi DECES 7 1 3
unitate
3. Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de lucrări de ITM 3-45
2 5 3
revizii şi reparaţii la instalatiile electrice zile
4. Declansarea neintentionata a echipamentelor lectrice in timpul ITM 45-180
3 4 3
interventiilor zile
5. Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor
ITM 3-45
tăioase, înţepătoare (capete de conductori, suprafeţe 2 5 3
zile
nedebavurate etc.)
FACTORI DE RISC 6. Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a
TERMIC întrerupătorului în condiţii de depăşire a limitelor parametrilor ITM 45-180
3 4 3
tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la zile
deteriorarea izolaţiei cablurilor
7. Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în ITM 3-45
2 5 3
anotimpul rece zile
8. Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice ITM 45-180
3 4 3
aflate sub tensiune. zile
FACTORI DE RISC 9. Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a DECES 7 2 4
© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3 4 5 6
ELECTRIC unor izolaţii
10. Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a
DECES 7 2 4
circuitului de legare la priza de împământare
FACTORI DE RISC Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece ITM 3-45
2 5 3
FIZIC zile
Curenţi de aer ITM 3-45
MEDIUL 3 2 2
zile
DE MUNCĂ
Zgomot continuu si constant in unele locuri de munca-hipoacuzie INV gr. III 4 2 3
Pulberi pneumoconiogene - praf etc. ITM 45-180
3 2 2
zile
SUPRASOLICITARE 11. Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii. ITM 45-180
3 4 3
SARCINA FIZICĂ zile
DE MUNCĂ SUPRASOLICITARE 12. Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor ITM 3-45
2 4 2
PSIHICĂ şi avariilor zile
ACŢIUNI GREŞITE 13. Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme
DECES 7 2 4
de poziţiile aflate sub tensiune
14. Executarea unor inteventii fara eliminarea tensiunii DECES 7 1 3
15. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, ITM 3-45
2 5 3
impiedicare –fractura. zile
16. Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în
EXECUTANT gol la intervenţiile realizate cu scari neomologate sau mijloace DECES 7 1 3
improvizate
17. Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini
electroizolante, indicator de tensiune etc.) şi a mijloacelor DECES 7 1 3
individuale de protecţie
Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace
OMISIUNI DECES 7 2 4
electroizolante etc.)
© SC FĂURAR SRL
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
22
Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 2(5x5) + 3(4x4) + 14(3x3) + 3(2x2) + 0(1x1) 236
Nrg1 = 22
= 0x7 + 0x6 + 2x5 + 3x4 + 14x3 + 3x2 + 0x1
= 70
= 3,37
ri
i=1
© SC FĂURAR SRL
Fig. 10.1. NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

© SC FĂURAR SRL
LEGENDĂ FIGURA Nr. 10.1.

F1- Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de masini in miscare la executarea
probelor functionale.
F2- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe
traseul parcurs între domiciliu şi unitate
F3- Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de lucrări de revizii şi reparaţii
F4- Declansarea neintentionata a echipamentelor electrice in timpul interventiilor
F5- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de
conductori, suprafeţe nedebavurate etc.)
F6- Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a întrerupătorului în condiţii de depăşire
a limitelor parametrilor tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la deteriorarea
izolaţiei cablurilor
F7- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în anotimpul rece
F8- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
F9- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii
F10- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de legare la priza de
împământare,
F11- Temperatură scăzută in unele zone de interventie in anotimpul rece
F12- Curenţi de aer
F13- Zgomot continuu constant in unele locuri de munca-hipoacuzie
F14- Pulberi pneumoconiogene - praf etc.
F15- Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii
F16- Decizii dificile în timp scurt la efectuarea manevrelor sau probelor -stress
F17- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
sau demontarea îngrădirilor
F18- Executarea unor interventii fara eliminarea tensiunii
F19- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare: impiedicare, fractura
F20- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol la interventiile realizate cu
scari neomologate sau mijloace improvizate
F21- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini electroizolante, indicator de
tensiune etc.) şi a mijloacelor individuale de protecţie
F22- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
© SC FĂURAR SRL
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr.

Nr. Nivel de MĂSURI PROPUSE
FACTOR DE RISC
Crt risc Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
Măsuri tehnice
- Identificarea instalaţiilor la care urmează a se lucra
- Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a
stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru
- Utilizarea, după caz, a căştii de protecţie a capului, vizierei de protecţie a feţei,
mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu
mâner electroizolant
- Asigurarea de către membrii formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu
sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune
- La verificarea si executarea lucrarilor la instalatiile electrice, sunt admise numai
scule, dispozitive, indicatoare portabile de tensiune, mijloace de protectie
F9 Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a electroizolante in perfecta stare, nefiind permisa utilizarea celor defecte sau
1. 5 improvizate.
unor izolaţii
Măsuri organizatorice
- Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare precum şi testarea
periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către
executanţi.
- Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de
natura lor.
- Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
- toate interventiile ce se executa in instalatii electrice vor respecta prevederile
instructiunilor proprii SSM si vor fi executate numai de personal de
specialitate, autorizat.
2. F10 Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorarii a 5

circuitului de legare la priza de împământare Măsuri tehnice
- Descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra
- Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului
electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3
- Urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât
echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).
Măsuri tehnice
- repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie
F1 Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de Măsuri organizatorice

3. 4 - interzicerea îndepărtării dispozitivelor de protecţie
masini in miscare la executarea probelor functionale
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor înainte de
începerea lucrului
- instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă regulile de
securitate
Măsuri tehnice
- Semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase
- Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului în cazul în
care instalaţia este sub tensiune
F17 Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme
4. 4 Măsuri organizatorice
- Verificarea modului în care sunt respectate restricţiile tehnice şi de protecţie a
muncii
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de securitate,
în special ale expunerii din această cauză la efectele arcului electric
Măsuri tehnice
- Achiziţionarea EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată potrivit
reglementărilor în vigoare.
F22 Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., Măsuri organizatorice
5. 4
mijloace electroizolante etc.) - dotarea angajaţilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată.
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de securitate –
neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc.
- Verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj,
din partea şefilor ierarhic superiori
© SC FĂURAR SRL
10.2.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE

MUNCĂ
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 2 este egal cu 3,37, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 2”, din care se observă că din totalul de 22 factori
de risc identificaţi (Fig. 10.1), 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
0 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim,
0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare,
2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare,
3 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

F1 Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de masini in miscare - N.V.P.R. 4
la executarea probelor functionale
F9 Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii - N.V.P.R. 5
F10 Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de - N.V.P.R. 5
legare la priza de împământare,
F17 Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile - N.V.P.R. 4
aflate sub tensiune sau demontarea îngrădirilor
F22 Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace - N.V.P.R. 4
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil),
sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă Nr. 2.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum
urmează (vezi Fig.10.2):
 45,45%, factori proprii mijloacelor de munca;

 18,18%, factori proprii mediului de muncă;
 9,09%, factori proprii sarcinii de muncă;
 27,27%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 45,45% dintre factorii de risc identificaţi pot avea
consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
94
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
10.3. Evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate pentru locul de munca ELECTRICIAN
AMC
PROCESUL DE MUNCĂ
Electricianul efectueaza interventii pentru mentinerea in functiune a instalatiilor in deplina siguranta.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
MIJLOACE DE MUNCA
- Surubelnite;
- Chei fixe;
- Pile;
- Menghina;
- Bomfaier;
- Subler;
- Micrometru;
- Patenti;
- Ciocane;
- Aparate de masura;
- Lampi portative;
- Polizor fix;
- Polizor unghiular;
- Masina de gaurit fixa;
- Masina de gaurit portabila;
- Spirale;
- Tarozi;
- Filiere;
- Rotopercutanta;
SARCINA DE MUNCĂ
Atributii
a) LA PRELUAREA - PRIMIREA SCHIMBULUI
1. Este obligat sa se prezinte la serviciu apt pentru munca si echipat pentru lucru inainte de inceperea
programului, pentru a controla intreaga instalatie electrica de joasa tensiune si inalta tensiune conform
raportului de exploatare;
2. Urmareste si raspunde de corecta mentinere si inregistrare a parametrilor din statiile de 0,4 Kv precum si a
curateniei din statii;
3. Este obligat sa se informeze asupra tuturor defectiunilor si problemelor aparute anterior preluarii serviciului;
96
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
4. Raspunde de luarea la cunostinta a tuturor dispozitiilor date referitor la exploatarea si intretinerea

agregatelor din zona de deservire;
5. Este obligat sa verifice starea materialelor si utilajelor PSI;
6. Este obligat sa raporteze maistrului dispecer sef tura situatia si constatarile facute cu ocazia preluarii
schimbului si sa ceara avizul sefului de tura pentru preluarea serviciului, semnand rubrica de predare-primire
din raportul de exploatare consemnand toate defectiunile constatate;
7. La predarea schimbului raspunde de perfecta stare de curatenie a instalatiei si de informarea electricianului
care il schimba despre toate incidentele, punctele slabe si problemele instalatiei;
8. Este interzisa predarea serviciului in timpul lichidarii avariilor;
b) IN VEDEREA EFECTUARII MANEVRELOR IN ZONA DE DESERVIRE TREBUIE SA CUNOASCA :
- caracteristicile tehnice si functionale ale agregatelor din zona de deservire precum si instructiunile tehnice de
exploatare.
c) PE PERIOADA SCHIMBULUI ARE IN GESTIUNE TOATE UTILAJELE SI DOTARILE DIN CADRUL
ZONEI DE DESERVIRE
d) ESTE INTERZIS SA EXECUTE MANEVRE IN INSTALATII FARA AVIZUL SEFULUI DE TURA CU
EXCEPTIA SITUATIILOR DE AVARII CAND ANUNTA DISPECERUL STATIEI ELECTRICE ROMLUX
e) LA EXECUTAREA MANEVRELOR IN INSTALATIA PE CARE O DESERVESTE ELECTRICIANUL
ARE URMATOARELE SARCINI :
1. Sa indeplineasca dispozitiile sefului de tura; in cazul dispozitiei incorecte va raporta acestuia , iar daca seful
de tura repeat dispozitia va proceda astfel :
- daca manevra nu pericliteaza personalul sau integritatea echipamentului atunci executa imediat dispozitia;
- daca manevra pericliteaza securitatea personalului sau integritatea echipamentului atunci refuza executarea
manevrei si anunta conducerea societatii ramanand direct raspunzator de urmari.
2. Sa confirme executarea dispozitiei de manevra persoanei de la care a primit dispozitia imediat dupa
executarea manevrei.
3. Pentru pastrarea ordinei si curateniei raspunde de :
- interzicerea introducerii si consumului de bauturi alcoolice in intreprindere;
- accesul in zona de lucru a persoanelor straine fara autorizatie de lucru sau neinsotite si fara echipament de
protectie;
- mentinerea curateniei pe caile de acces si al zonei de lucru;
- parasirea locului de munca si dormitul in timpul serviciului.
f) PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR RASPUNDE DE :
- cunoasterea tuturor mijloacelor de stingere a incendiilor din zona de deservire, amplasare si modul lor de
folosire;
- pastrarea echipamentului de protectie in bune conditii.
Responsabilitati
Pentru deservirea si controlul zonei de lucru urmareste si raspunde :
- executa manevre de punere sub tensiune a tuturor utilajelor care urmeaza a fi pornite, pompe, ventilatoare
etc.
- raspunde in timpul functionarii unui cazan sa fie anulata nici o protectie;
- supravegheaza buna functionare a instalatiilor electrice si intervine imediat la eliminarea oricarui defect
aparut;
- este obligat sa faca controlul periodic al functionarii tuturor motoarelor si sa fie tinute in stare de curatenie;
- raspunde de protectiile pe transformator si intrerupator sa nu fie modificate decat de echipa PRAM-AMC;
- executa manevrele de pornire-oprire a motoarelor de 6 Kv de la pompele terma nr. 1 si 2;
- urmareste si controleaza starea bateriei de acumulatori.
MEDIUL DE MUNCĂ
Electricianul îşi desfăşoară activitatea în incintele care adăpostesc elementele instalaţiilor electrice din
sfera de competenţă, dar si afara. Condiţiile de mediu se caracterizează prin:
- Existenţa curenţilor de aer;
- Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece;
- Temperatură ridicată a aerului în anotimpul calduros;
- Existenţa unui nivel de pulberi (particule fine praf);
97
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
- Zgomot provocat de functionarea motoarelor electrice;

- Nivel redus de iluminare în unele puncte de intervenţie;
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
E. MIJLOACE DE MUNCA
► FACTORI DE RISC MECANIC

- Organe se maşini în mişcare: prindere, antrenare de către maşina de găurit şi polizor.
- Proiectare de corpuri sau particule: de la polizor, burghiul maşinii de găurit
- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe traseul parcurs
între domiciliu şi unitate
- Cădere liberă de piese, scule, în cazul efectuării de interventii la instalatii
- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de conductori,
suprafeţe nedebavurate etc.)
► FACTORI DE RISC TERMIC
- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în anotimpul rece

- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
► FACTORI DE RISC ELECTRIC
- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii sau a legarii la pamant precum
si datorita inexistentei paravanelor de protectie
- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a scurtcircuitelor provocate in urma deteriorarii izolatiei la
celulele cu circuite secundare
► FACTORI DE RISC CHIMIC
- La producerea scurtcircuitelor electrice din conductori se degaja fum ce contine substante toxice
F. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC
- Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece
- Curenţi de aer
- Zgomot continuu constant in unele locuri de munca - hipoacuzie
- Pulberi pneumoconiogene - praf generat de functionarea bormasinii, polizorului etc.
- Nivel de iluminare scazut in unele puncte de lucru care face dificila identificarea elemenelor instalatiei
electrice
- Surprinderea de cutremur in incinta
98
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
G. SARCINA DE MUNCĂ
► SUPRASOLICITARE FIZICĂ
- Poziţii de lucru vicioase la efectuarea de interventii

- Efort dinamic la deplasarea de la un punct de lucru la altul in timp scurt
- Manipularea unor subansambluri mari la efectuarea de interventii
► SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
- Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor şi avariilor
H. EXECUTANT
► ACŢIUNI GREŞITE
- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
- Executarea unor interventii fara eliminarea tensiunii
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, impiedicare -fractura
- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol, la intervenţiile realizate la inaltime
- Nerespectarea prescriptiilor tehnice de asamblare si montare a aparatelor in instalatie
- Reglaje defectuoase care nu se incadreaza in valorile normale – arderea motoarelor, explozia
intrerupatorului
- Deplasari, stationari in zone periculoase ( cai de acces auto etc)
- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante şi a mijloacelor individuale de protecţie
- Efectuarea de operatii neprevazute in sarcina de munca
► OMISIUNI
- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
- Neluarea in ordine a tuturor masurilor de protectie inainte de inceperea sarcinii de munca
99
© SC FĂURAR SRL
© SC FĂURAR SRL
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 8

SC ROMPETROL RAFINARE SA FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
RC: Instalatia Reformare Catalitica DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: ing. Viorica Ilie,
ELECTRICIAN FIŞA NR. 3 ing. Radu Laurentiu, ing. Neacsu Adrian
Nivel de risc 3,42
CONSE- CLASA NIVEL

CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA DE PAR-
FACTORI DE RISC DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI-
DE MUNCĂ (descriere, parametri) PREVI- BILITAT DE
TATE
ZIBILĂ E RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 18. Organe se maşini în mişcare: prindere, antrenare de către maşina
MUNCA MECANIC DECES 7 2 4
de găurit şi polizor.
1
19. Proiectare de corpuri sau particule: de la polizor, burghiul

DECES 7 2 4
maşinii de găurit
20. Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între
punctele de intervenţie şi pe traseul parcurs între domiciliu şi DECES 7 1 3
unitate
21. Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de interventii la ITM 3-45
2 5 3
instalatiile electrice zile
22. Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor
ITM 3-45
tăioase, înţepătoare (capete de conductori, suprafeţe 2 5 3
zile
nedebavurate etc.)
FACTORI DE RISC 23. Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în anotimpul rece ITM 3-45
2 5 3
TERMIC zile
24. Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice ITM 45-180
3 4 3
aflate sub tensiune. zile
FACTORI DE RISC 25. Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a
ELECTRIC unor izolaţii sau a legarii la pamant precum si datorita DECES 7 3 5
inexistentei paravanelor de protectie
100 © SC FAURAR SRL

© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3 4 5 6
26. Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a scurtcircuitelor
provocate in urma deteriorarii izolatiei la celulele cu circuite DECES 7 3 5
secundare
FACTORI DE RISC 27. La producerea scurtcircuitelor electrice din conductori se degaja

CHIMIC
fum ce contine substante toxice ITM 3-45
2 2 2
zile
MEDIUL FACTORI DE RISC 28. Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul ITM 3-45
FIZIC rece 2 5 3
DE MUNCĂ 19
zile
29. Curenţi de aer ITM 3-45
2 2 2
zile
30. Zgomot continuu si constant in unele locuri de munca-
INV gr. III 4 2 3
hipoacuzie
31. Pulberi pneumoconiogene - praf generat de functionarea ITM 45-180
3 2 2
borasinii, polizorului etc. zile
32. Nivel de iluminare scazut in unele puncte de lucru care face
dificila identificarea elemenelor instalatiei electrice DECES 7 2 4
33. Surprinderea de cutremur in incinta DECES 7 1 3

SARCINA SUPRASOLICITARE 34. Poziţii de lucru vicioase la efectuarea de interventii ITM 45-180
DE MUNCĂ FIZICĂ 3 4 3
29
zile
35. Efort dinamic la deplasarea de la un punct de lucru la altul in ITM 45-180
3 4 3
timp scurt zile
36. Manipularea unor subansambluri mari la efectuarea de ITM 3-45
2 5 3
interventii zile
SUPRASOLICITARE 37. Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor ITM 3-45
2 4 2
PSIHICĂ şi avariilor zile
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE 38. Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme
DECES 7 2 4
31

39. Executarea unor inteventii fara eliminarea tensiunii DECES 7 1 3
40. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, ITM 3-45
2 5 3
impiedicare –fractura. zile

© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3 4 5 6
41. Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în
gol, la intervenţiile realizate la inaltime DECES 7 1 3
42. Nerespectarea prescriptiilor tehnice de asamblare si montare a

DECES 7 1 3
aparatelor in instalatie
43. Reglaje defectuoase care nu se incadreaza in valorile normale –
arderea motoarelor, explozia intererupatorului DECES 7 1 3
44. Deplasari, stationari in zone periculoase (cai de acces auto etc)

DECES 7 2 4
45. Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante şi a
mijloacelor individuale de protecţie DECES 7 1 3
46. Efectuarea de operatii neprevazute in sarcina de munca DECES 7 1 3

OMISIUNI 47. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace
electroizolante etc.) DECES 7 3 5
48. Neluarea in ordine a tuturor masurilor de protectie inainte de

DECES 7 1 3
inceperea sarcinii de munca

© SC FĂURAR SRL
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
31
Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 3(5x5) + 5(4x4) + 19(3x3) + 4(2x2) + 0(1x1) 342
Nrg2 = 31
= 0x7 + 0x6 + 3x5 + 5x4 + 19x3 + 4x2 + 0x1
= 100
= 3,42
ri
i=1

© SC FĂURAR SRL
Fig. 3. NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC


© SC FĂURAR SRL
LEGENDĂ FIGURA Nr. 3
F23- Organe se maşini în mişcare: prindere, antrenare de către maşina de găurit şi polizor.
F24- Proiectare de corpuri sau particule: de la polizor, burghiul maşinii de găurit
F25- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe traseul
parcurs între domiciliu şi unitate
F26- Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de interventii la instalatiile electrice
F27- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de conductori,
suprafeţe nedebavurate etc.)
F28- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în anotimpul rece
F29- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
F30- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii sau a legarii la pamant
precum si datorita inexistentei paravanelor de protectie
F31- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a scurtcircuitelor provocate in urma deteriorarii izolatiei
la celulele cu circuite secundare
F32- La producerea scurtcircuitelor electrice din conductori se degaja fum ce contine substante toxice
F33- Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece
F34- Curenţi de aer
F35- Zgomot continuu si constant in unele locuri de munca-hipoacuzie
F36- Pulberi pneumoconiogene - praf generat de functionarea borasinii, polizorului etc.
F37- Nivel de iluminare scazut in unele puncte de lucru care face dificila identificarea elemenelor instalatiei
electrice
F38- Surprinderea de cutremur in incinta
F39- Poziţii de lucru vicioase la efectuarea de interventii
F40- Efort dinamic la deplasarea de la un punct de lucru la altul in timp scurt
F41- Manipularea unor subansambluri mari la efectuarea de interventii
F42- Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor şi avariilor
F43- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
F44- Executarea unor inteventii fara eliminarea tensiunii
F45- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, impiedicare –fractura.
F46- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol, la intervenţiile realizate la inaltime
F47- Nerespectarea prescriptiilor tehnice de asamblare si montare a aparatelor in instalatie
F48- Reglaje defectuoase care nu se incadreaza in valorile normale – arderea motoarelor, explozia
intererupatorului
F49- Deplasari, stationari in zone periculoase ( cai de acces auto etc)
F50- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante şi a mijloacelor individuale de protecţie
F51- Efectuarea de operatii neprevazute in sarcina de munca
F52- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
F53- Neluarea in ordine a tuturor masurilor de protectie inainte de inceperea sarcinii de munca

© SC FĂURAR SRL
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3

Nr. FACTOR DE RISC
Nivel MĂSURI PROPUSE
Crt de risc Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
Măsuri tehnice
- Identificarea instalaţiilor la care urmează a se lucra
- Utilizarea, după caz, a căştii de protecţie a capului, vizierei de protecţie a feţei,
mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu
mâner electroizolant
- Asigurarea de către membrii formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu
sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune
- La verificarea si executarea lucrarilor la instalatiile electrice, sunt admise numai
scule, dispozitive, indicatoare portabile de tensiune, mijloace de protectie
Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a electroizolante in perfecta stare, nefiind permisa utilizarea celor defecte sau
6. unor izolaţii sau a legarii la pamant precum si datorita inexistentei 5 improvizate.
paravanelor de protectie Măsuri organizatorice
- Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare precum şi testarea
periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către
executanţi.
- Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de
natura lor.
- toate interventiile ce se executa in instalatii electrice vor respecta prevederile
instructiunilor proprii SSM si vor fi executate numai de personal de
specialitate, autorizat.
7. Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a scurtcircuitelor 5 Măsuri tehnice

provocate in urma deteriorarii izolatiei la celulele cu circuite - Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a
secundare stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru
- Descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra
- Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului
electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
- Urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât

© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3
echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).
Măsuri tehnice
- Achiziţionarea EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată potrivit
reglementărilor în vigoare.
Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace
8. 5 - dotarea angajaţilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată.
neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc.
- Verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj,
din partea şefilor ierarhic superiori
Proiectare de corpuri sau particule: de la polizor, burghiul maşinii neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc.
9. 4
de găurit
Verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin
sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
Măsuri tehnice
- repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie
Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de masini - interzicerea îndepărtării dispozitivelor de protecţie
10. 4
in miscare la executarea probelor functionale - verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor înainte de
începerea lucrului
- instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă regulile de
securitate
Măsuri tehnice
- Iluminarea corespunzătoare a zonei in care se realizeaza interventia prin crearea
unei instalatii de iluminat eficiente
Nivel de iluminare scazut in unele puncte de lucru care face dificila - Instruirea lucrătorilor privind consecinţele efectuarii interventiei fara o iluminare
11. 4 corespunzatoare
identificarea elemenelor instalatiei electrice
muncii
- Dotarea electricienilor cu lanterne portabile capabile sa creasca nivelul de
iluminare al zonei in care se efectueaza interventia
12. Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de 4 Măsuri tehnice
poziţiile aflate sub tensiune - Semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase

© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3
- Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului în cazul în
care instalaţia este sub tensiune
muncii
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de securitate,
în special ale expunerii din această cauză la efectele arcului electric
- Semnalizarea corespunzătoare a zonelor periculoase
13. Deplasari, stationari in zone periculoase (cai de acces auto etc) 4 - Restrictionarea vitezei de deplasare a autovehiculelor in incinta unitatii
- Verificarea periodica a modului în care sunt respectate restricţiile amplasate
in incinta unitatii

© SC FĂURAR SRL
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 3 este egal cu 3,42, valoare ce îl încadrează în
categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 3”, din care se observă că din totalul de 31 factori de risc
identificaţi (Fig. 3 ), 8 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc
maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare, 3 încadrându-se în categoria factorilor de risc
mare, iar ceilalţi 5 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 8 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F8 Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii sau a - N.V.P.R. 5
legarii la pamant precum si datorita inexistentei paravanelor de protectie
F9 Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a scurtcircuitelor provocate in urma - N.V.P.R. 5
deteriorarii izolatiei la celulele cu circuite secundare
F31 Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.) - N.V.P.R. 5
F1 Proiectare de corpuri sau particule: de la polizor, burghiul maşinii de găurit - N.V.P.R. 4
F2 Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de masini in miscare la - N.V.P.R. 4
executarea probelor functionale
F16 Nivel de iluminare scazut in unele puncte de lucru care face dificila identificarea - N.V.P.R. 4
elemenelor instalatiei electrice
F22 Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub - N.V.P.R. 4
tensiune
F28 Deplasari, stationari in zone periculoase (cai de acces auto etc) - N.V.P.R. 4
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 8 factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil), sunt
necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă Nr. 3.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum
urmează (vezi Fig.4):
 32,26%, factori proprii mijloacelor de munca;
 19,35%, factori proprii mediului de muncă;
 12,90%, factori proprii sarcinii de muncă;
 35,48%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 58,06% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe
ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)

© SC FĂURAR SRL

2473-Document RC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2473-Document RC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

© SC FĂURAR SRL

RC: Instalatia Reformare Catalitica

Nr. proiect: 2473/iunie 2018

Beneficiar utilizator: S.C. ROMPETROL RAFINARE SA – RAFINARIA MIDIA

Scopul : Protecţia la explozie referitoare la echipamentele amplasate în cadrul

Responsabil proiect: S.C. FĂURAR S.R.L.

Ediţia 1 Data elaborării: IUNIE 2018

Întocmit şi elaborat de S.C. FĂURAR S.R.L Târgovişte

CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE……………..………………………………………..3

CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE

Recipiente de stocare, separare şi filtrare

Utilajele sunt legate la centura de împământare utilizând platbandă de Ol-Zn 40 x 4 mm 2.

Compresoare şi pompe de vehiculare a produselor petroliere

Schimbătoare de căldură şi cuptoare

8 130-S4B preîncălzitor alimentare C1 150-170 benzină benzină depentanizată

Cuptoarele utilizate au caracteristicile prezentate în tabelul 1.6

Utilajele sunt legate la centura de împământare utilizând platbandă de Ol-Zn 40 x 4 mm 2.

Coloana este legată la centura de împământare utilizând platbandă de Ol-Zn 40 x 4 mm 2.

1 130-R1 reactor 500 ÷ 520 hidrocarburi + H2

Reactoarele sunt legate la centura de împământare utilizând platbandă de Ol-Zn 40 x 4 mm 2.

Armături şi conducte tehnologice

Caracteristicile produselor cu caracter exploziv vehiculate

CAPITOLUL 2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ

CAPITOLUL 3 PLANUL DE ZONARE EX - CLASIFICAREA LOCURILOR

Alte definiţii utilizate:

 Anexa 1. Ex nr. 1. - „ Extindere Zona Ex imbinarea prin flansa a conductelor de transport”;

Anexa 1. Ex. Nr. 1.

Exemplu de ZONARE – extinderea zonei Ex la imbinarea cu flansa a conductelor de transport

Anexa 1. Ex. nr. 2.

Exemplu de ZONARE la imbinarea prin flanse a unei armaturi

CAPITOLUL 4 CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU

Categoria Proiectat pentru zona Se aplică şi în zona

Clasificarea echipamentelor tehnice :

Aparatura electrică utilizată în cadrul instalaţiei este prezentată în tabelul 4.2.

d3 D80 2.890 rot/min 1,1 kW

2051TG 4 ÷ 20 mA ExdIICT5 KEMA 08

Marcarea locurilor periculoase

Figura 1 - Semn de avertizare pentru locurile

CAPITOLUL 5 EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE

5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă

În reglementările existente în România, termenilor „pericol” şi „risc” nu li se acordă, întotdeauna,

5.1.1. Scopul evaluării nivelului de securitate

5.1.2. Principiile fundamentale de evaluare a nivelului de securitate

pentru fundamentarea măsurilor de prevenire şi combatere a riscurilor. Procesul de evaluare a riscurilor în

5.3. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor presupune:

 riscuri minore: produc incapacitate temporară de muncă mai puţin de 3 zile;

Figura 5.1. Evaluarea riscurilor

8 Intervenţii în situaţii de avarie 5 x - - medie

5.3.2. Surse de aprindere neelectrice

5.3.3. Caracteristicile substantelor din punct de vedere al pericolului de explozie

2 Pentan 2,48 2,4 - < - 51 36 420 1,4 7,6 IIA T2 nu

3 Benzina 0.73-0.78 3-4 - -41 37-200 232 700 0-14 IIA T3 nu

4 Metan 0,55 0,554 - 161 -161 650 5,3 16 IIA T1 nu

5.4. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor implică completarea a 8 fişe de sinteză

PO = Σ (punctaj acordat x coeficient de ponderare) (5.1)

PM = Σ (5 x coeficient de ponderare) (5.2)

Ns = (PO / PM) x 100 (5.3)

De menţionat că în formulele (5.1) şi (5.2) nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţă,

5.4.1. Instalatie producere hidrogen

Persoane Expunere Gravitate

8 Intervenţii în situaţii de avarie 8 x - - medie