Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fluctuatiile Activitatii Economice - Unitate de Invatare - 9
Fluctuatiile Activitatii Economice - Unitate de Invatare - 9
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9
9A
9.1 Ciclicitatea – trăsătură a evoluţiei activităţii economice
9.2 Diversitatea ciclurilor economice. Ciclurile lungi. Ciclul decenal şi fazele sale
9 B
9.3 Politici anticiclice de influentare a cererii, respectiv a ofertei
Pagina
282
282
285
295
Macroeconomie 281
Fluctuaţiile activitaţii economice
291
294
302
305
306
Macroeconomie 282
Fluctuaţiile activitaţii economice
Macroeconomie 283
Fluctuaţiile activitaţii economice
1) Fluctuaţiile sezoniere:
a) sunt determinate de factori aleatori;
b) sunt determinate de factori naturali sau sociali;
c) sunt previzibile;
d) sunt explicabile;
e) sunt determinate de decizii neaşteptate ale unor agenţi
economici.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + c + d); B (a + b + d ); C (b + c + d); D (a + d + e);
E (a + b + c + d + e).
4)Fluctuaţiile sezoniere:
a) se derulează, de regulă, pe parcursul unui an;
b) apar ca urmare a influentei unor factori naturali;
c) se datorează şi unor împrejurări sociale;
d) sunt în general explicabile şi previzibile;
e) toate variantele sunt corecte.
Macroeconomie 284
Fluctuaţiile activitaţii economice
9.2 Diversitatea ciclurilor economice. Ciclurile lungi. Ciclul decenal şi fazele sale
Macroeconomie 285
Fluctuaţiile activitaţii economice
Începe o perioadă de tranziţie spre un nou mod tehnic de producţie apt să ridice
eficienţa economică, ca urmare a unor niveluri calitative, structuri şi modalităţi de
combinare a factorilor de producţie, în concordanţă cu resursele disponibile şi
accesibile. Este o perioadă de 20-30 ani, în care limitele vechiului mod tehnic de
producţie sunt pregnante, dar care se perpetuează datorită unor factori inerţiali,
paralel cu extinderea în economie a germenilor noului mod tehnic de producţie.
Generalizarea noului mod tehnic de producţie şi restructurarea profundă a
economiei, încheie un ciclu de evoluţie a economiei, marcând trecerea la un nou
stadiu calitativ al factorilor de producţie, la o nouă “ undă “ de dezvoltare
economică. Corespunzător acestei logici, în evoluţia oricărei economii mature, se
disting două mari faze de evoluţie: una ascendentă, alta descendentă, fiecare cu o
durată de 20-30 ani.
Faza Faza ascendentă se caracterizează prin preponderenţa anilor de prosperitate
ascendentă economică şi ritmuri relativ înalte de creştere a venitului naţional, investiţiilor,
producţiei, desfacerilor, inclusiv ridicarea susţinută a nivelului de trai.
Faza
descendentă In faza descendentă are loc încetinirea ritmurilor de creştere a producţiei,
investiţiilor, a veniturilor, iar gradul de ocupare se înrăutăţeşte etc; ani de recesiune
economică sunt mai numeroşi, iar persistenţa unor fenomene negative în economie
(inflaţie, şomaj) se accentuează.
In prezent, capătă o tot mai largă recunoaştere teza după care cauza principală a
ciclului secular o formează evoluţia ciclică a cercetării ştiinţifice şi inovaţiei
tehnologice, în legătură organică cu ciclul schimbărilor din economie. Sub
influenţa acestora are loc schimbarea din temelii la fiecare 40-60 ani a modului
tehnic de producţie. Astfel, în faza ascendentă a ciclului lung, inovaţiile care stau
Macroeconomie 286
Fluctuaţiile activitaţii economice
Perioda de tranziţie de la vechiul mod tehnic de producţie la cel nou este marcată
printr-o criză structurală, a cărei durată se prelungeşte pe parcursul fazei
descendente. Caracteristic crizei structurale este, pe lângă durata sa, şi faptul că
reprezintă cadrul unor modificări fundamentale în tehnicile şi tehnologiile de
fabricaţie.
Are loc “sancţionarea “ prin declin a unor subramuri şi produse legate de vechiul
mod tehnic de producţie şi propulsarea unor subramuri de viitor.
Ciclul decenal
b) Ciclul decenal şi fazele sale
Cercetarea ştiinţifică, privind evoluţiile ciclice în economiile de piaţă, este
concentrată, în primul rând, asupra ciclului decenal, căruia îi este dedicată o
bogată literatură, conţinând o mare varietate de puncte de vedere. In tratarea
ciclului economic decenal, deşi se recunoaşte, în principiu, existenţa aceloraşi
faze, diferiţi autori folosesc termeni diferiţi. Unii autori vorbesc de criză şi
depresiune, respectiv înviorare şi avânt. Samuelson foloseşte termenii: restrângere
(contracţie), înviorare, expansiune şi apogeu. Alţi autori consideră că cele 4 faze
ale ciclului decenal sunt: expansiunea, punctul de cotitură superior (criza),
depresiunea şi punctul de cotitură inferior (de începere a refacerii, respectiv a
expansiunii).
Macroeconomie 287
Fluctuaţiile activitaţii economice
În cadrul unui ciclu decenal, se remarcă mai întâi faza de expansiune (perioada de
timp A-B şi C-E) în care conjunctura economică este favorabilă. În ansamblu,
afacerile sunt prospere, cererea pentru bunuri de consum este dinamică, cu
perspective de consolidare, optimismul domină starea de spirit a agenţilor
Expansiune economici.
În această fază, în care optimismul agenţilor economici este robust, are lor
stimularea artificială a cererii pe multiple căi, remarcându-se sporirea stocurilor în
persepectiva unor desfaceri cu câştiguri mai mari. Totodată, băncile acordă credite
cu o oarecare uşurinţă, gradul de îndebitare a întreprinderilor cu scop lucrativ
depăşind limitele prudenţei, iar creditul de consum se extinde. Cererea agregată în
creştere, stimulată artificial şi prin mărirea masei monetare şi vitezei de rotaţie a
monedei, determină o tendinţă de creştere lentă, dar de durată a preţurilor: mai
întâi a celor cu ridicata, iar apoi a celor cu amănuntul, declanşând procesul
inflaţionist.
Macroeconomie 288
Fluctuaţiile activitaţii economice
Aceste fenomene cumulative pot marca trecerea la o nouă fază a evoluţiei ciclice –
Recesiunea
recesiunea (în grafic de la punctul B la C; de la E la F). Recesiunea reprezintă
încetiniri neintenţionate şi deci abrupte ale ritmului creşterii economice.
Macroeconomie 289
Fluctuaţiile activitaţii economice
de muncă, mai întâi în sectoarele care-l produc. Pe baza creşterii veniturilor, creşte
cererea de satisfactori, care la rândul său impulsionează procesul investiţional şi
producţia de prodfactori, iniţiindu-se astfel o nouă fază de expansiune (interval D
– E).
Aşa cum s-a subliniat, ciclurile decenale se derulează pe fondul celor seculare, iar
experienţa istorică a evidenţiat că în ţările dezvoltate, o fază a ciclului lung a
cuprins, de regulă, 2-3 cicluri decenale. Din perspectiva istorică, apare relevant
faptul că în faza ascendentă a ciclului lung, se observă la ciclurile decenale,
preponderenţa fazelor de expansiune. Manifestările de criză şi recesiune sunt, de
regulă, reduse în timp şi de mică profunzime. Din contră, în faza descendentă a
ciclului lung, fazele de expansiune ale ciclului decenal manifestă o anumită
slăbiciune. Nesiguranţa fenomenelor caracteristice acestor faze se împleteşte cu un
şomaj persistent şi o inflaţie “viguroasă”, numeroase ramuri şi domenii de
activitate se află într-un proces de redimensionare şi restructurare de lungă durată.
În general, pe fondul crizei structurale, fenomenele negative şi depresiunile
pregătesc în înlănţuirea a 2-3 cicluri decenale, mai întâi, bazele şi, apoi,
generalizarea în economie a unui nou mod tehnic de producţie.
Macroeconomie 290
Fluctuaţiile activitaţii economice
Macroeconomie 291
Fluctuaţiile activitaţii economice
Subiecte teoretice
1. Ciclicitatea – trăsătură a evoluţiei activităţii economice
Macroeconomie 292
Fluctuaţiile activitaţii economice
Test grila:
Macroeconomie 293
Fluctuaţiile activitaţii economice
6) Fluctuaţiile sezoniere:
a) sunt determinate de factori aleatori;
b) sunt determinate de factori naturali sau sociali;
c) sunt previzibile;
d) sunt explicabile;
e) sunt determinate de decizii neaşteptate ale unor agenţi
economici.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + c + d); B (a + b + d ); C (b + c + d); D (a + d + e);
E (a + b + c + d + e).
Macroeconomie 294
Fluctuaţiile activitaţii economice
9) Fluctuaţiile sezoniere:
a) se derulează, de regulă, pe parcursul unui an;
b) apar ca urmare a influentei unor factori naturali;
c) se datorează şi unor împrejurări sociale;
d) sunt în general explicabile şi previzibile;
e) toate variantele sunt corecte.
Macroeconomie 295
Fluctuaţiile activitaţii economice
Politici a) Pentru atenuarea efectelor negative ale fluctuaţiilor ciclice se folosesc mai
anticiclice multe mijloace şi instrumente de politică economică având ca obiectiv
influenţarea cererii agregate, cheltuielile publice, sistemul de impozite şi taxe,
rata dobânzii şi masa monetară, sistemul asigurărilor sociale etc. Folosirea lor a
fost fundamentată de către Keynes şi alţi mari economişti, care l-au succedat, ele
fiind integrate în măsuri (politici) anticriză (anticiclice), care au devenit
componente ale politicii economice pe termen scurt.
Macroeconomie 296
Fluctuaţiile activitaţii economice
Acest fapt este favorizat de sistemul cotelor progresive de impozit care permit
ca plăţile pentru impozite să se diminueze relativ mai mult decât contracţia
veniturilor. În condiţii de boom, se procedează, de regulă, la majorarea
fiscalităţii, pentru a frâna cererea pentru bunuri de consum şi investiţiile,
chiar inflaţia, impozitele sporind, mai rapid decât veniturile în expansiune.
Sunt perioade şi măsuri care permit, printre altele, şi încasări suplimentare la
buget menite să acopere, sau să antenueze deficitele acumulate în faza de
recesiune.
Macroeconomie 297
Fluctuaţiile activitaţii economice
asemenea situaţie s-a datorat atât valenţelor politicilor keynesiste, dar şi unor
schimbări profunde în mecanismul de funcţionare a economiei din ţările
dezvoltate, care au favorizat atenuarea fluctuaţiilor cererii agregate, conferindu-i o
mai mare stabilitate faţă de evoluţia veniturilor curente. Aceste realităţi, cunoscute
sub numele de stabilizatori automaţi ai cererii agregate, reprezintă mecanisme
instituţionalizate care împiedică sau atenuează fluctuaţiile cererii agregate în raport
cu conjunctura economică.
Macroeconomie 298
Fluctuaţiile activitaţii economice
ritmul creşterii economice; începând cu anul 1973 - 1974, are loc o creştere
spectaculoasă a preţurilor, iar în faţa inflaţiei galopante, s-au impus măsuri pentru
reducerea cererii agregate (prin frânarea consumului şi investiţiilor). Efectul a fost
o sporire substanţială a şomajului, însoţită de stagnarea creşterii economice, dar
rezultatele obţinute în stăpânirea inflaţiei au fost modeste. A apărut fenomenul
stagflatiei sau slumpflatiei iar şomajul s-a transformat în principalul dezechilibru
Politici bazate structural, cu ample implicaţii social-politice şi umane. Măsurile adoptate după
pe ofertă 1970-1973, pentru “încălzirea" conjuncturii, prin politici de susţinere (investiţii
publice, ajutoare bugetare, alocaţii familiale pentru cei aflaţi în dificultate sau
marginalizaţi, comenzi publice, etc.) au determinat creşterea cheltuielilor publice
şi a deficitelor bugetare fără o reducere semnificativă a şomajului, ajungându-se la
concluzia că ele sunt doar elemente artificiale şi temporare de influenţare a
conjuncturi. În fond, statul nu se poate substitui iniţiativelor oamenilor; cel mult,
se aşteaptă ca el, să facă aceste iniţiative posibile şi mai eficiente. În acest cadru, s-
au revigorat în forme noi, politicile conjuncturale bazate pe stimularea-ofertei:
(supply-side-economics).
a) rata dobânzii;
Macroeconomie 299
Fluctuaţiile activitaţii economice
b) rata falimentelor;
c) rata ocupării populaţiei active.
Macroeconomie 300
Fluctuaţiile activitaţii economice
c) nu se modifică.
Macroeconomie 301
Fluctuaţiile activitaţii economice
Macroeconomie 302
Fluctuaţiile activitaţii economice
Subiect teoretic:
1. Politici anticiclice de influenţare a cererii agregate
Macroeconomie 303
Fluctuaţiile activitaţii economice
Test grilă:
Macroeconomie 304
Fluctuaţiile activitaţii economice
e) rata inflaţiei.
Macroeconomie 305
Fluctuaţiile activitaţii economice
Răspuns
Test grilă 9 B
1. c ;
2. b ;
3. A(a+b+c);
4. C(b+d+e) ;
5. c ;
6. a ;
7. d ;
8. A(b+c+d) ;
9. a ;
10. E(a+b+d+e);
11. c ;
12. b ;
13. b ;
14. b ;
15. B(a+b+c+d).
Macroeconomie 306
Fluctuaţiile activitaţii economice
Macroeconomie 307