Sunteți pe pagina 1din 28

EXIGENTE 1. Vizuale si tactile 2. Rezistente mecanice si stabilitate 3. Etanseitate 4. Durabilitate 5. Siguranta in utilizare si protectie impotriva zgomotelor 6.

Economie de energie si izolare termica 7. Igiena, sanatete si mediu inconjurator 8. Economie LEMN 1. Tipuri de plansee, pereti (panouri) 2. Cladiri cu structura din lemn, pereti int/ext, in functie de etanseitate si termoizolatie 3. Stari limita la lemn, concepte de proiectare, verificarea la rezistenta 4. Structuri prefabricate din lemn (panouri) 5. Plansee din lemn 6. Clase de ductilitate si elemente disipative la lemn (conectori si imbinari metalice) 7. Lemn: structura in cadre. Clasificarea structurilor din lemn (case din barne) 8. Concepte de proiectare pt. structuri din lemn SCOLI 1. Gradinite si scoli desene 2. Scoli tipuri de invatamnt 3. Schite si clasificare 4. Conformarea arhitectural-functionala a unitatii de invatamant 5. Structuri pentru scoli INFRASTRUCTURA 1. Conformari de infrastructura METAL 1. Contravanturi si cadre necontravantuite 2. Conformarea cladirilor cu structuri metalice. Confomare suprastructura si substructurii 3. Conformari ale str. supraetajate din metal, cadre plane (contravanturi) 4. Conformarea structurii si infrastructurii 5. Cofraj metalic spatial pentru cladirile din fondul existential conform P (elemente caracteristice) 6. Pereti nestructurali la constructiile metalice 7. Schite - pereti nestructurali 8. Schite - pereti structurali 9. Clase de ductilitate si zone disipative, factori de comportare 10. Tipuri de structuri 11. Concepte de proiectare pt structurile din metal

BETON ARMAT 1. Tipuri de plansee, pereti (panouri) 2. Pereti si panouri din prefabricate mari: etanseitatea imbinarilor orizontale si verticale 3. Substistemul structural de rezistenta; conformarea structurii de rezistenta 4. Conformari ale structurii grinzi, stapi, pereti de umplere si nestructurali (pardoseli, finisaje si materiale) 5. Scari si acoperisuri la cadre de B.A.(confomare) 6. Pereti din B.A tip fagure 7. Conformarea cladirilor din fondul existential cu str din B.A si placi de B.A. realizate cu cofraje glisante 8. Pereti si panouri din prefabricate 9. Cladiri din fondul existential din structure de tip dual si parter slab(???) ( M1f4) 10. Constructii din fondul actual (tehnologia de constructii cu cofraje spatiale) 11. Imbinari la pereti si plansee din placi 12. Modele de armare pentru pereti din beton aramat monolit realizati intre anii 63-71 cu cofraje plane metalice universale DIVERSE 1. Tipuri de exigente esentiale 2. Calculul seismic al componetelor nestructurale 3. Tipuri de locuire 4. Concepte de proiecte cu verificare 5. Concepte de proiectare a elemetelor nestructurale P100/2006 6. Subsisteme structurale, definitii si cerinte de preformanta 7. Coformarea cominentelor nestructurali conform P100/2006 cap 10 8. Imbinari de rezistenta intre panouri 9. Materiale folosite la elementele netructurale si tencuieli, partoseli (Pdf cu cadre dupa scrari)

EXIGENTE
1. Vizuale si tactile

iluminatul natural: suprafetele vitrate din anvelopa (ferestre, usi, pereti din/cu sticla)

- raportul dintre suprafata de goluri de lumina si suprafata pardoselii in incapere;

iluminatul artificial: surse luminoase si gradul lor de stabilitate prin nivelul de iluminare si uniformitate a acestuia; aspectul suprafetelor vizibile: planeitate, rectiliniaritatea muchiilor, defecte de suprafata, omogeneitatea culorii finisajului nivelul abaterilor de la planeitate, numarul si importanta defectelor de suprafata, raportul intre lumina reflectata si lumina incidenta vederea din cladire spre exterior vizeaza transparenta si deformarea optica a imaginii prin suprafetele vitrate raportul dintre lumina transmisa prin suprafata vitrata si lumina transmisa prin aceeasi suprafata fara vitraj si calitatea geamului de a nu deforma obiectele vizibile prin transparenta sub un anumit unghi de incidenta. confortul termic la contactul omului cu suprafetele din incapere caldura umana transmisa la suprafetele pardoselilor, a peretilor (exprimata prin caldura cedata pe suprafata de contact intr-un timp normat); temperatura maxima a suprafetelor de contact pentru a evita disconfortul utilizatorilor confortul electric de contact in cazul descarcarii de electricitate statica (ex.Suprafata pardoselii care acumuleaza electricitate statica prin frecare) nivelul potentialului de electricitate statica creat de circulatia omului pe o pardoseala uscata confortul mecanic de contact cu suprafetele rugoase, cu discontinuitati dezagreabile si cu elasticitate la atingere nivelul defectelor de suprafata care pot fi suparatoare la atingere cu corpul uman

2. Rezistente mecanice si stabilitate O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat actiunile susceptibile a se exercita in timpul realizarii si utilizarii ei sa nu antreneze nici unul din evenimentele urmatoare: -

prabusirea ansamblului sau a unei parti a acestuia; deformatii de o amploare inadmisibile; deteriorari ale unor elemente nestructurale, instalatii si echipamente, ca urmare a unor deformatii importante ale elementelor structurale deteriorari rezultand din solicitari accidentale, de o amploare disproportionat de mare in raport cu intensitatea evenimentului solicitant.

3. Etanseitate - aceasta exigenta se refera la etanseitatea cladirii si a elementelor de constructie la


aer, gaze, apa de ploaie, la apa subterana, la zapada, la praf si nisip antrenate de aer.

etanseitatea la aer a inchiderilor exterioare ale cladirii (pereti si acoperis) conduce la o ventilare adecvata si controlata a incaperilor ce asigura ambianta atmosferica si puritatea aerului performanta de etanseitate este determinata de nivelul limita pentru debitele de aer, viteza curentilor de aer etanseitatea la gaze se refera la canalele de ventilatie si la cosurile de fum; etanseitatea la apa de ploaie a inchiderilor exterioare (pereti, acoperis, terasa) se refera la ploi insotite de vant puternic si capacitatea de evacuare continua a apelor pluviale, inclusiv etanseitatea retelelor de scurgere aferente; criteriile de performanta se refera la nivelele limita ale presiunii de etansare (valoarea limita maxima a presiunii statice a aerului); etanseitatea la apa subterana se refera la realizarea impermeabilizarii subsolului criteriile de performanta se refera la nivelul limita a permeabilitatii apei cu presiune hidrostatica (nivelul maxim de ridicare) inclusiv prin capilaritate ce poate apare si in peretii subsolului; etanseitatea la zapada a acoperisului inseamna eliminarea penetrarii acesteia prin acoperis. durata de viata a cladirii si a elementelor de constructie componente nivelul minim al perioadei de timp (ani) in care caracteristicile sunt mentinute la valoarea prescrisa, sub efectul actiunilor agentilor exteriori si interiori rezistenta la agentii care influenteaza performantele cladirii si a partilor componente pe durata de exploatare a constructiilor: variatii de temperatura si umiditate, inghetdezghet, radiatii solare numarul de cicluri de expunere rezistenta la agentii chimici naturali din mediul inconjurator sau artificial datorat activitatii din cladire: 1. rezistenta la coroziune electrochimica a elementelor metalice din cladire; evitarea contactului direct a metalelor de natura diferita la care se produce o diferenta de potential al cuplului galvanic; 2. rezistenta la atacul agentilor biologici (bacterii, ciuperci, radacini, insecte, rozatoare) asupra elementelor de constructie

4. Durabilitate

gradul de acoperire a suprafetei expuse la agenti biologici, aspectul elementelor expuse in sectiune (orificii, galerii) rezistenta la incarcari dinamice repetate ale partilor mobile (usi, ferestre) cicluri de inchidere-deschidere a usilor si efectul asupra tavanului si peretilor din jur rezistenta la uzura pardoselii si scarilor produsa de circulatia oamenilor limita de uzura prin abraziune sau solicitari mecanice de forfecare a pardoselii
2

5. Siguranta in utilizare si protectie impotriva zgomotelor O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat utilizatorii ei sa nu fie expusi unor riscuri majore de accidente de tipul alunecarilor, caderilor, lovirilor, electrocutarilor, ranirilor in urma exploziilor. O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat zgomotul perceput de ocupanti sau de persoane sa faca posibile somnul, odihna sau lucrul.

izolarea acustica la zgomotele din exteriorul cladirii se realizeaza prin atenuarea acestora de catre anvelopa cladirii; nivelul maxim al zgomotului aerian rezultat in cladire din exteriorul ei, dar si indicele de izolare la zgomotul aerian al fatadei cladirii izolarea acustica intre incaperile adiacente din cladire la zgomot aerian si de impact nivelul maxim al acestor zgomote, dar si indicele de izolare la zgomot aerian a elementelor de compartimentare si la zgomot de impact al planseelor zgomotele generate de instalatii din interiorul sau exteriorul cladirii nivelul maxim al acestor zgomote.

6. Economie de energie si izolare termica O constructie impreuna cu instalatiile si echipamentele sale trebuie concepute si realizate astfel incat consumul de energie necesar utilizarii sa ramana moderat in raport cu conditiile climatice locale, fara ca prin aceasta sa fie afectat confortul termic al ocupantilor.

performantele higrotermice in perioada sezonului rece privesc pierderile globale de caldura prin anvelopa cladirii si prin schimbul de aer intre interior si exterior, aportul energiei solare in sezonul rece si emisia de caldura din interior nivelul limita de putere termica a corpurilor de incalzire;-stabilitatea temperaturii aerului exterior (limiatrea amplitudinii oscilatiei zilnice); uniformitatea temperaturii aerului interior in diferite zone;

= I -si

- diferenta de temperatura intre cea a aerului interior si temperatura superficiala pe fata interioara a peretelui

-si, max pentru a nu provoca disconfort prin radiatie


performantele termice in perioada de vara: inertia termica, aportul solar, racirea aerului interior din incaperi valoarea puterii de racire a instalatiilor; stabilitatea temperaturilor din incaperi, evitarea curentilor de aer; performante referitoare la umiditatea aerului din interiorul cladirii, umiditatea la suprafata si in interiorul elementelor de inchidere nivelul minim al temperaturii pe fata interioara a anvelopei; nivelul limita maxim al condensarii vaporilor in interior pe o perioada data; evitarea acumularii progresive a apei din condens; nivelul limita a inaltimii de ridicare, prin capilaritate a apei din infiltratie in peretii subsolului

7. Igiena, sanatete si mediu inconjurator O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat sa nu constituie un pericol pentru igiena si sanatatea ocupantilor sau a vecinatatilor din cauza:

unor degajari de gaze toxice; prezentei in aer a unor particole sau gaze periculoase; emisiei de radiatii periculoase; poluarii sau contaminarii apei sau solului; defectelor de evacuare a apelor, fumului, dejectiilor solide si lichide; prezentei umiditatii in diferitele parti ale constructiei sau pe suprafetele interioare ale acestora.

poluarea mediului ambient al cladirii; emanatii de gaze si fum din combustie si emisia de substante nocive degajate de unele materiale nivelul limita al emanatiilor de gaze si fum din combustie sau de substante toxice si insalubre (praf, mucegai, ciuperci) degajate din unele materiale ale elementelor de constructie asigurarea conditiilor de igiena cu ajutorul instalatiilor asigurarea conditiilor de igiena cu ajutorul instalatiilor
distributia apei potabile, scurgerea apelor menajere, evacuarea gunoaielor

8. Economie Indicatori dimensionali: suprafete ale cladirii (aria construita, aria desfasurata, aria utila); suprafete totale aferente obiectivului (suprafata incintei, suprafata construita totala, suprafata ocupata a terenului); volume (de nivel, volumul total, volumul util total) gradul de ocupare al terenului = suprafata ocupata a terenului/ suprafata incintei; indicele suprafetei de circulatie = aria de circulatie/ aria utila desfasurata; indicele volumului total = volumul total/ volumul util desfasurat; costul de exploatare (anual pentru producerea caldurii in vederea asigurarii confortului termic iarna si consumul de energie pentru racire pe timp de vara); cost de intretinere, reparatii curente si capitale, taxe, impozite, dobanzi etc.; consumurile de resurse se raporteaza la consumul initial de investitie: de materiale principale, de manopera de executie, de energie inglobata in materiale, elemente de constructie si procese de executie; consumul de energie in exploatare pentru asigurarea confortului higrotermic in cladiri; se va stabili un nivel minim economic al rezistentei medii la transfer termic;

Indicatorii derivati:

Costurile:

LEMN

1. Tipuri de plansee, pereti (panouri) Planeul - variante de soluii constructive : - panouri portante; - dulapi dispui la distane reduse (3040 cm); - grinzi la distane de 6080 cm, cu elemente de nchidere la tavan i la pardoseal; - grinzi cu zbrele cu tlpile din scnduri sau dulapi i cu zbrelele din metal sau din lemn; n mod curent planeele la casele din lemn integral prefabricate se realizeaz: - cu grinzi din lemn sau dulapi (elemente dispuse la distane reduse, 40...60 cm) care reazem pe riglele scheletului portant i podini din scnduri pentru pardoseal i pentru tavan; - cu panouri portante care reazem pe panourile portante ale structurii verticale; - din grinzi cu zbrele cu tlpi din lemn i zbrele din metal. Sistemul constructiv adoptat trebuie s rspund exigenelor privind rezistena i stabilitatea la ncrcrile din exploatare, deformabilitatea, capacitatea de preluare a ncrcrilor orizontale care acioneaz n planul lor. Pentru mbuntirea comportrii construciilor integral prefabricate din lemn la solicitri seismice sau la solicitri climatice deosebite (vnt cu intensitate mare) se pot utiliza ca soluie de planeu aibe antiseismice, prin intermediul crora s se realizeze o transmitere echilibrat a solicitrilor seismice la elementele structurale de perei. Grinzile planeului sunt realizate din dulapi sau din grinzi de lemn, dispuse la interax de 50...60 cm Pereti: Perete exterior cu schelet si placaj exterior din panouri usoare pe baza de deseuri lemnoase; Perete exterior cu schelet si umplutura din panouri usoare pe baza de deseuri lemnoase; Perete exterior cu schelet si umplutura din zidarie de caramida; Perete interior din: rama structurata placata pe ambele fete cu placaj ce poate fi identic sau diferit; in interior poate avea un material fonoabsorbant pentru a insonoriza cavitatea interioare. 2. Cladiri cu structura din lemn, pereti int/ext, in functie de etanseitate si termoizolatie Alcatuirea peretilor interiori: rama structurala, este placata pe ambele fete cu un placaj ce poate fi identic sau diferit. La interior de regula se introduce un material fonoabsorbant pentru a insonoriza cavitatea interioara, altfel deosebit de rezonanta la sunete aeriene. Acolo unde avem 2 incaperi interioare cu regimuri termice diferite se dimensioneaza materialul fonoabsorbant (de regula vata minerala) pana ce se atinge rezonata termica necesara. Din considerente de izolare acustica se poate testa peretele prin dublarea materialului de placare (dublarea foilor de gips carton) sau se poate merge chiar la dublarea scheletului portant al peretelui, cu evitarea de punti sonore. Perete exterior cu schelet si placaj exterior din panouri usoare pe baza de deseuri lemnoase; Perete exterior cu schelet si umplutura din panouri usoare pe baza de deseuri lemnoase; Perete exterior cu schelet si umplutura din zidarie de caramida;

3. Stari limita la lemn, concepte de proiectare, verificarea la rezistenta Strile limit ultime sunt asociate cedrii structurii sau oricrei altei ruperi a unui element structural. Astfel, se regsesc aici urmtoarele situaii : pierderea echilibrului static ; ruperi datorate deformaiilor excesive ; fenomene de instabilitate i de transformare a structurii n mecanism. Calculul la SLU se refera la dimensionarea elementelor structurale de rezistenta. Strile limit ale exploatrii normale se refer la : deformaii care afecteaz aspectul sau exploatarea construciei ; vibraii care determin inconfortul persoanelor sau deteriorarea structurii ; alteraii (incluznd dezvoltarea fisurilor i crpturilor) care sunt susceptibile de a avea un efect nefavorabil asupra durabilitii structurii. Calculul la SLS se refera la verificarea stabilitatii de ansamblu a structurii (drift si deplasare totala) si verificarea deformatiilor diferitelor elemente structurale, supuse la incovoiere. Constructiile din lemn trebuie sa tina cont de conceptul de comportare neliniara: comportare structurala disipativa; comportare structurala disipativa; Structurile proiectate conform acestui conceptului a se incadreaza in clasa M sau H de ductilitate. Zonele disipative vor fi localizate in imbinari si conectori metalici, luand in considerare si eventualele influente locale datorate tijelor care se deformeaza, iar elementele din lemn raman in domeniul de comportare elastica. Structurile calculate conform concept b efectele actiunii seismice se calculeaza pe baza unei analize globale elastice, fara a lua in considerare comportarea neliniara a materialului. Valoarea factorului de comportare q=1 si clasa de ductilitate L. Sunt considerate zone disipative in noduri numai acele materiale si imbinari mecanice care au o comportare corespunzatoare la solicitarea de oboseala; Imbinarile incleiate se considera zone nedisipative; Imbinarile prin chertare nu pot fi folosite atunci cand eforturile de forfecare sau intindere perpendiculara pe fibre sunt predominante. Verificarea eforturilor normale SLU se face in sectiunea cea mai periculoasa, care poate fi sectiunea de moment incovoitor maxim sau sectiunea cu slabiri maxime, daca ele nu coincid. Relaia de verificare a capacitii portante este: Mef efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la ncovoiere simpl; Mr capacitatea de rezisten a elementelor din lemn masiv cu seciune simpl, solicitate la ncovoiere simpl. Verificarea eforturilor tangentiale SLU apare necesara numai la elemente cu deschidere mica si incarcari mari si in cazul sarcinilor concentrate mari in apropierea reazemelor. Relaia de verificare a capacitii portante la forfecare perpendicular pe fibre este : Vef - efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la forfecare perpendicular pe fibre; Vr - capacitatea de rezisten a elementelor din lemn masiv cu seciune simpl, solicitate la forfecare perpendicular pe fibre.

4. Structuri prefabricate din lemn (panouri) Subansamblul panou portant este integral prefabricat i are incluse din fabricaie: termoizolaie, barier contra vaporilor de ap, finisaje la fee, eventualele instalaii electrice. Pentru realizarea unor prinderi ascunse, precum i pentru eventuale demontri i remontri ale construciei, panourile pot fi livrate neasamblate complet: ram + faad exterioar; termoizolaie (fonoizolaie) i barier de vapori; panoul de fa interioar. Cadru de lemn, dispus la interior, alctuit din: - montani dispui la distane de 5060 cm; - rigle amplasate la partea superioar i la cea inferioar; - rigle intermediare pentru rigidizarea montanilor i pentru delimitarea golurilor de ui i ferestre; - diagonale de contravntuire; Fee portante sau neportante alctuite din: - scnduri n grosime minim de 2,2 cm dispuse longitudinal i transversal (perpendicular pe cele dou fee ale panoului); - placaj de construcie n grosime de 1012 mm; - plci din fibre de lemn (PAL) n grosime de 12 mm, ncleiate cu rini epoxidice, rezistente la umiditate; - plci din boiscement; - plci din OSB; - plci din ghips-carton n grosime de 10 mm; - combinaii ale materialelor prezentate, dispuse difereniat pe cele dou fee. ncrcrile verticale sunt preluate de montani, care prin intermediul riglei de baz sunt transmise la fundaii sau la panoul de la nivelul inferior. ncrcrile orizontale sunt preluate de ansamblul cadru interior rigidizat cu feele exterioare prin tije sau ncleiere. 5. Plansee din lemn Planeul - variante de soluii constructive : - panouri portante; - dulapi dispui la distane reduse (3040 cm); - grinzi la distane de 6080 cm, cu elemente de nchidere la tavan i la pardoseal; - grinzi cu zbrele cu tlpile din scnduri sau dulapi i cu zbrelele din metal sau din lemn; n mod curent planeele la casele din lemn integral prefabricate se realizeaz: - cu grinzi din lemn sau dulapi (elemente dispuse la distane reduse, 40...60 cm) care reazem pe riglele scheletului portant i podini din scnduri pentru pardoseal i pentru tavan; - cu panouri portante care reazem pe panourile portante ale structurii verticale; - din grinzi cu zbrele cu tlpi din lemn i zbrele din metal. Sistemul constructiv adoptat trebuie s rspund exigenelor privind rezistena i stabilitatea la ncrcrile din exploatare, deformabilitatea, capacitatea de preluare a ncrcrilor orizontale care acioneaz n planul lor. Pentru mbuntirea comportrii construciilor integral prefabricate din lemn la solicitri seismice sau la solicitri climatice deosebite (vnt cu intensitate mare) se pot utiliza ca soluie de planeu aibe antiseismice, prin intermediul crora s se realizeze o transmitere echilibrat a solicitrilor seismice la elementele structurale de perei. Grinzile planeului sunt realizate din dulapi sau din grinzi de lemn, dispuse la interax de 50...60 cm.

6. Clase de ductilitate si elemente disipative la lemn (conectori si imbinari metalice) mbinrile la noduri se realizeaz astfel nct s se asigure continuitatea elementelor structurale stlpi, grinzi principale, grinzi secundare.

mbinri la nodurile structurii de rezisten: a grind principal continu, solidarizat de stlp cu elemente metalice; b stlp i grind principal continu prin profilarea elementelor; c stlp, grinzi principale i grinzi secundare amplasate decalat. Detaliile de rezemare ale grinzilor principale de planeu de pe cele dou direcii, dispuse n acelai plan, pe stlpi continui.

Detalii de mbinare grinzi-stlpi cu dispozitive metalice: a cu sabot; b cu furur 7. Lemn: structura in cadre. Clasificarea structurilor din lemn (case din barne) Structuri de rezisten din lemn masiv sub form de brne, din lemn semirotund cu muchiile teite sau din lemn ecarisat sub form de grinzi. In zonele de mbinare, lemnul masiv se prelucreaz astfel nct s se poat prelua att eforturile de compresiune, ct i cele de ntindere. Structuri de rezisten cu schelet portant realizat din lemn masiv: Scheletul portant sub form de cadre este alctuit din montani i rigle dispuse la distane reduse, caz n care nu sunt necesare diagonale de contravntuire sau la distane mai mari, caz n care apare necesitatea rigidizrii scheletului portant cu diagonale de contravntuire. Structuri de rezisten cu grinzi principale avnd seciune simpl: pe cele dou direcii principale de inerie ale structurii de rezisten, grinzile principale sunt fixate pe stlpi, care sunt continui, n acest mod nlimea stlpilor este constant la interior i la exterior; grinzile secundare sunt dispuse ntre grinzile principale pe direcii diferite n diversele panouri de planeu astfel nct s se asigure o compartimentare similar pe direcia transversal i pe cea longitudinal a cldirii. Structuri de rezisten cu grinzi principale avnd seciune dubl grinzile principale ale structurii de rezisten a cldirii sunt realizate cu seciune dubl i sunt dispuse la cote diferite pe cele dou direcii principale ale cldirii; stlpii cu seciune simpl sunt continui printre grinzile principale. Structuri de rezisten cu stlpi avnd seciune dubl grinzile principale pe una din direciile principale ale cldirii au seciune simpl i sunt amplasate ntre stlpii structurii de rezisten, care au seciune dubl; grinzile principale pe direcie perpendicular au seciune dubl i sunt dispuse peste grinzile principale anterioare Structuri de rezisten din panouri portante, realizate cu schelet interior din lemn masiv i fee din plci.

8. Concepte de proiectare pt. structuri din lemn Constructiile din lemn trebuie sa tina cont de conceptul de comportare neliniara: comportare structurala disipativa; comportare structurala disipativa; Structurile proiectate conform acestui conceptului a se incadreaza in clasa M sau H de ductilitate. Zonele disipative vor fi localizate in imbinari si conectori metalici, luand in considerare si eventualele influente locale datorate tijelor care se deformeaza, iar elementele din lemn raman in domeniul de comportare elastica. Structurile calculate conform concept b efectele actiunii seismice se calculeaza pe baza unei analize globale elastice, fara a lua in considerare comportarea neliniara a materialului. Valoarea factorului de comportare q=1 si clasa de ductilitate L. Sunt considerate zone disipative in noduri numai acele materiale si imbinari mecanice care au o comportare corespunzatoare la solicitarea de oboseala; Imbinarile incleiate se considera zone nedisipative; Imbinarile prin chertare nu pot fi folosite atunci cand eforturile de forfecare sau intindere perpendiculara pe fibre sunt predominante.

SCOLI 1. Gradinite si scoli desene 2. Scoli tipuri de invatamant 3. Schite si clasificare 4. Conformarea arhitectural-functionala a unitatii de invatamant 5. Structuri pentru scoli

2.Scoli tipuri de invatamant coala pavilionar adpostete grupuri funcionale n corpuri independente. Avantajele acestei scheme funcionale sunt: posibilitatea unei bune adaptri la teren, mai ales n zonele cu relief; o proiectare uoar; o execuie uoar, elementele fiind repetitive, deci standardizate. Acest sistem a fost la un moment dat abandonat, probabil dat fiind c ocupa mult teren i c, n rile cu ierni adevrate, transferul copiilor dintr-un corp n altul este inconfortabil. Tipul omogen centralizat, adic un campus cu blocuri amplasate regulat, bine organizat. 1. grupul claselor normale, 2.laboratoare, 3. conducerea colii, cabinete, bibliotec, 4. sal de sport, cantin. Tipul dispersat (explodat), adic ansamble cu portice deschise, dispuse liber, pe teren mare, cu distane mari ntre pavilioane. A) 28 de clase, B) ateliere, C) sal festivitii, D) sli gimnastic. Campusul colar (complexul colar) este un parc, cu pavilioane adpostind coli de diferite grade i funcii anexe ale colilor. Pavilioanele sunt dispuse liber pe teren, fr legturi ntre ele. n general, ansamblul se bazeaz pe o anumit autonomie funcional. colile semipavilionare sunt cele precontemporane. Sunt pavilioane cu legturi nchise, articulate n interior. Uneori, succesiunea volumelor poate elimina coridoarele lungi. coala de tip dispersat, de fapt tipul pavilionar, dar cu articulaiile spaii interioare. Tipul cartezian, cu pavilioanele aliniate "hippodamic". Tipul explodat, cu suite de pavilioane n compoziii libere, fr economie de teren. Circulaia este interioar din pavilion n pavilion. 1. clase elevi mici, 2. clase elevi mai mari, 3. spaii comune, 4. sli gimnastic, 5. piscin, 6. curte Tipul organic, raional reprezint coli cu partiuri nchegate, cu funciuni bine distribuite i organizate, cu circulaii restrnse ca suprafa, cu dispoziii dinamice, unde volumul general este rezultatul unei creteri interioare logice, al unui funcionalism moderat, mpletit cu forme arhitecturale calde, expresive. 1. uniti complexe, cu o mare autonomie funcional, 2. - spaiu polivalent cu loc de luat masa i o curte adiacent lui. Tipul supraorganic, este specific volumetriei i dinamicii arhitecturii expresioniste.

coala monobloc pe plan compact a fost n ntreaga lume cea mai frecvent soluie pn n anii'70. Tipul monobloc tradiional. De aici fac parte rezolvrile monobloc liniare, compuse din clase dispuse de-a lungul unei circulaii, de tipul "colii academice", cu rezolvri formale fie n dreptunghi, fie n "L", n "U" etc. Fiind economic, aceasta a fost soluia rilor srace, cu intenii de dezvoltare rapid. Tipul monobloc centrat. Planurile sunt compacte, conturul este fie regulat, fie jucat, din necesiti de iluminare. La mijloc se afl holul central polivalent, circulaie i sal de festiviti totodat. Tipul compact dublu traht, ce dispune unitile educative pe ambele pri ale unei circulaii. Tipul compact stockplan se deosebete de tipul anterior, avnd specific dispoziia spaiilor educative compacte, acceptnd claustrarea acestora sau iluminarea zenital. Tipul compact stockplan se deosebete de tipul anterior, avnd specific dispoziia spaiilor educative compacte, acceptnd claustrarea acestora sau iluminarea zenital.

4. Conformarea arhitectural-functionala a unitatii de invatamant A. Cldirea colii, care se mparte n : 1. Spatii specifice procesului de nvmnt (clase, laboratoare, cabinete, ateliere). Sala de clas, trebuie s ofere un ambient plcut, s permit o mobilare variat din punct de vedere funcional, s aib o buna ventilaie i iluminare natural i artificial. Clasele cu forme speciale au fost proiectate din dorina de a personaliza spaiul, de a asigura un cadru intim sau din dorina de a obine un volum ct mai organic. Formele cele mai utilizate sunt dreptunghiul i ptratul. Forma ptrat permite o aezare flexibil a mobilierului i micoreaz distana pn la ultimul loc. Se disting ca posibiliti de iluminare a spaiului dou trepte de rezolvare : - iluminare pe o singur parte - iluminare bilateral. Formele claselor sunt absolut libere, cu ferestre pe oricare din perei i cu luminatoare. Lumina poate intra din orice direcie de-a lungul zilei. Acest lucru este mult mai posibil n condiiile colilor construite pe parter. n general, orientarea sud-est este considerat cea mai bun pentru ara noastr, dar acest lucru nu trebuie absolutizat. 2. Funciuni auxiliare (biblioteca, sala de sport, bazinul de not). Biblioteca n colile mici nu ridica probleme funcionale deosebite, datorit numrului restrns al volumelor pe care le conine, depozitarea fcndu-se n cadrul slilor de lectur. Biblioteca capt valori mai importante ca pondere n suprafa i volum n cadrul construit al colii abia n liceu. n cazul bibliotecilor mai mari, depozitul este separat de sala de lectur, creia trebuie s i se asigure o bun ventilaie.

3. ncperi ale conducerii i corpului didactic (director, secretariat, cancelarii, cabinet metodic, cabinet de profesori). Cancelaria va fi gndit ca sal de consiliu i spaiu de odihn pentru profesori i se calculeaz n funcie de numrul profesorilor. Este preferabil un mobilier de dimensiuni mici, birouri individuale ale profesorilor, care pot fi aezate n diferite moduri, n funcie de situaii. Se mai prevd, de regul, pentru profesori, un vestiar, un grup sanitar, o garderob pentru vizitatori. 4. Funciuni sociale i culturale (sala de festiviti, cantina, cabinet medical). Sala de festiviti constituie locul de adunare cu caracter polivalent festiviti, teatru colar, ntruniri ale elevilor. Uneori, un astfel de spaiu nu a fost cuprins n programul colilor, ci au fost utilizate slile de sport, sala de mese, curtea colii sau spaiile de circulaie centrale . 1. Circulaii orizontale i verticale (holuri, coridoare, scri) 2. Anexe administrative 3. Vestiare, grupuri sanitare. B. Terenul colii. Terenul ideal ar trebui s aib o forma cat mai compact, o declivitate constant i unic. El trebuie sa cuprind terenuri sportive i de recreaie, spaii plantate. n multe coli ale tipului de plan dispersat sau pavilionar, clasele mici au fost astfel dispuse pe parter, nct fiecare putea beneficia de o mica curte de recreaie sau studiu n aer liber. Terenul de sport se amplaseaz de obicei n apropierea slii de gimnastic, pentru a putea beneficia de instalaiile tehnico-sanitare ale acesteia. Mrimea se calculeaz n funcie de numrul elevilor i posibilitatea de teren existent. De regul, amenajrile pentru colile generale din Romnia se limiteaz la un teren de handbal, care poate fi folosit i pentru alte jocuri sportive. Extras din standardele romanesti pentru scoli pentru terenul scolii Marimea terenului: 15-20 mp / utilizator (rural); 10-15 mp/ utilizator (urban) abatere admisa 10% in cazul prevederii urmatoarelor functiuni, se va asigura suprafata suplimentara: -teren pentru aplicatii practice agricole -curte zona administrativa cu activitati de transport -zona de agrement si sport in aer liber prevazut pentru deservirea intregii localitati sau a mai multor institutii din localitate -zona parcare auto. Gradul de ocupare va fi de maxim 30%, asigurindu-se pentru cladirea in care se desfasoara procesul de invatamant: - o distanta minima de 10 m intre limita terenului si cladirea scolii - o proportie de a interspatiului fata de cel mai apropiat volum construit.

Conditii tehnice de amplasare SALA DE CLASA (20-30 elevi pe fiecare sala si schimb) - Suprafata: min. 1.5 mp/elev SALA DE GRUPA (10-15 elevi pe sala si schimb) - Suprafata min. 2 mp/elev; - In cazul in care nu se prevad sali de grupa, atunci pentru 20 25% din suprafata salilor de clasa se va realiza posibilitatea compartimentarii cu pereti despartitori amovibili fonoizolati; Salile de clasa (si cele de grupa daca exista) se vor amenaja (mobila si echipa), dupa caz, in asa fel incat sa corespunda si cerintelor de semiinternat, avand in vedere ca nu se prevad spatii distincte pentru asigurrea acestei necesitati functionale. ANEXA - Suprafata 2,25 mp/sala de clasa (minim 10 mp); - Se vor asigura 2,5 mp/anexa pentru desfasurarea activitatii cadrului didactic. DIRECTIUNEA CANCELARIA - Suprafata min 2,0 mp/profesor, min 12 mp BIROU DIRECTOR - Suprafata min 10 mp BIROU DIRECTOR ADJUNCT - Suprafata min 10 mp SECRETARIAT - Suprafata min 10 mp BIROU ADMINISTRATIV - Suprafata min 10 mp LOC DE ODIHNA CADRE DIDACTICE, BUFET, VESTIAR, GRUP SANITAR CABINET MEDICAL (PRIM AJUTOR) Amplasarea va fi in apropierea terenului de sport in legatura directa cu zona de circulatie si in legatura directa cu vestiarul elevilor; Suprafata min. 15 mp, dimensiunea laturii min. 3,0 m;

5. Structuri pentru scoli colile de tip "popular" au constituit modele, fiind potrivit a fi adaptate i la viitoarele structuri pe cadre din arhitectura funcionalist. Principala funciune - holul central - este sal comun cu scen, luminat pe deasupra, de-a lungul laturilor lungi. Structura aceasta aproape bazilical a putut fi adaptat i ea mai trziu la sistemul constructiv pe sistem in cadre de beton. Structurile pavilionare i semipavilionare, aveau s se revin la structurile compacte "monobloc", cu un alt nivel calitativ, o concentrare care a fcut posibil flexibilitatea i la o reducere drastic a suprafeelor de circulaie.

INFRASTRUCTURA 1. Conformari de infrastructura

Infrastructura este alcatuita din substructura si structura de fundare. La constructiile care nu au substructura, infrastructura este alcatuita din structura de fundare. Substructura este zona pozitionata intre suprastructura si structura de fundare. In raport cu suprastructura, aceasta prezinta diferente de alcatuire si conformare, care conduc la capacitate de rigiditate si rezistenta majorate. Structura de fundare reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit incarcarile la terenul de fundare. Terenul de fundare constituie suportul constructiei si reprezinta volumul de roca sau de pamant care resimte influenta constructiei respective sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia. Infrastructura se va proiecta astfel incat sa fie solicitata in domeniul elastic de comportare Substructura este alcatuita din elemente structurale verticale (pereti, stalpi) si elemente orizontale sau inclinate (placi, grinzi); Proiectarea substructurii trebuie sa tina cont de conlucrarea cu fundatiile si suprastructura; La proiectarea substructurilor se vor lua in considerare incarcarile proprii, incarcarile transmise de suprastructura si de teren; eforturile din actiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii; La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime (SLU) si ale exploatarii normale (SLS); Fundatiile trebuie proiectate astfel incat sa transmita la teren incarcarile constructiei, inclusive cele din actiuni seismice, asigurand indeplinirea conditiilor privind verificarea terenului de fundare la stari limita; Fundatiile ca elemente structurale se vor proiecta astfel incat sa fie indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime si ale exploatarii normale.

METAL 1. Contravanturi si cadre necontravantuite Cadre necontravantuite: fortele orizontale sunt preluate in principal prin incovoiere; zonele dissipative sunt situate la capetele grinzilor, in vecinatatea imbinarii grinda stalp. Zonele disipative pot fi situate si la baza stalpilor si la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj al cladirilor multietajate. 1.1. Grinzi In zonele potential plastice trebuie respectate relatiile:

NEd, MEd, VEd eforturi de proiectare in gruparea de incarcari care include actiunea seismica; Npl,Rd, Mpl,Rd, Vpl,Rd eforturile (capabile) plastice de proiectare ale sectiunii; VEd,G forta taietoare din actiunile neseismice; VEd,M = (Mpl,Rd,A + Mpl,Rd,B) / L; L-deschiderea grinzii 1.2. Stalpi Stalpii se vor verifica considerand cea mai defavorabila combinatie de forta axiala si moment incovoietor. NEd = NEd,G + 1.1 ov M NEd,E MEd = MEd,G + 1.1 ov M MEd,E VEd = VEd,G + 1.1 ov M VEd,E NEd,G, MEd,G , VEd,G efortul axial, momentul incovoietor si forta taietoare in stalp din actiunile neseismice continute in gruparea de incarcari care include actiunea seismica. NEd,E, MEd,E, VEd,E - efortul axial, momentul incovoietor si forta taietoare in stalp din actiunile seismice de proiectare; M = Mpl,Rd,I / MEd,I valoare unica pentru sens de actiune seismica calculata ca valoare maxima pentru grinzile cu zone potential plastice; 3. Conformari ale str. supraetajate din metal, cadre plane (contravanturi) Cadre contravantuie centric; fortele orizontale sunt preluate de elemente supuse la forte axiale; zonele dissipative sunt, de regula, situate in diagonalele intinse. Cadre contravantuite excentric: fortele orizontale sunt preluate de elemente incarcate axial; prinderea excentrica a diagonalelor pe grinda duce la aparitia unor bare disipative care disipeaza energia prin incovoiere ciclica si/sau prin forfecare ciclica. Inima unei bare dissipative trebuie sa fie realizata dintr-un singur element (fara placi de dublare), fara gauri. Barele dissipative sunt clasificate in 3 categorii functie de tipul mecanismului plastic dezvoltat: bare disipative scurte, care disipeaza energia prin plastificarea barei din forta taietoare (eforturi principale); bare disipative lungi, care disipeaza energia prin plastificarea sectiunii din moment incovoietor; bare disipative intermediare, la care plastificarea sectiunii este produsa din moment incovoietor si forta taietoare; Elementele care nu contin bare disipative stalpii, diagonalele contravantuirilor trebuie verificate in domeniul elastic.

5. Cofraj metalic spatial pentru cladirile din fondul existential conform P... (elemente caracteristice) Cofrajul spaial este o cutie metalic, unic sau din module, prevzut cu dou sau trei fee verticale pentru cofrarea pereilor i o fa cofrant superioar pentru realizarea planeului. La partea inferioar, cofrajul este prevzut cu un sistem de grinzi metalice, ine i roi pentru manevrare, n vederea introducerii i extragerii din planul cldirii. Pentru aceste operaii, la nivelul la care se lucreaz, sunt prevzute podini exterioare, pe ambele faade, bine ancorate de cldire, prevzute cu ine pe care se monteaz i se mic cofrajul spaial dinspre exterior ctre interiorul cldirii i invers. Cofrajul este prevzut cu instalaie pentru circulaia agentului nclzitor n vederea turnrii betonului n perioade reci. Tehnologia de execuie cu cofraje spaiale acondus la un grad ridicat de monolitism al structurii i la un ritm rapid de execuie. Ca dezavantaje se pot meniona necesitatea utilizrii a dou macarale care s manipuleze cofrajele spaiale grele, uniformitatea partiurilor datorit posibilitilor reduse de modificare a cofrajului. Aceste dezavantaje au condus la o folosire limitat a acestui tip de tehnologie. Dintre cldirile prezentate, exist trosoane cu seciunea OD realizate cu cofraje spaiale metalice. 9. Clase de ductilitate si zone disipative, factori de comportare Cladirile rezistente la cutremur vor fi proiectate in concordanta cu unul din urmatoarele concepte privind raspunsul seismic al structurilor: - comportare disipativa a structurii; se tine cont de capacitatea unor parti ale structurii de a prelua actiunea seismica printr-o comportare inelastica; structurile proiectate cf. acestui concept trebuie sa apartina claselor de ductilitate a structurii M sau H; - comportare slab disipativa a structurii;

Cadre necontravantuite: fortele orizontale sunt preluate in principal prin incovoiere; zonele dissipative sunt situate la capetele grinzilor, in vecinatatea imbinarii grinda stalp. Zonele disipative pot fi situate si la baza stalpilor si la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj al cladirilor multietajate. Cadre contravantuie centric; fortele orizontale sunt preluate de elemente supuse la forte axiale; zonele dissipative sunt, de regula, situate in diagonalele intinse. Cadre contravantuite excentric: fortele orizontale sunt preluate de elemente incarcate axial; prinderea excentrica a diagonalelor pe grinda duce la aparitia unor bare disipative care disipeaza energia prin incovoiere ciclica si/sau prin forfecare ciclica. Inima unei bare dissipative trebuie sa fie realizata dintr-un singur element (fara placi de dublare), fara gauri. Structuri metalice asociate cu nuclee sau pereti de beton armat: fortele orizontale sunt preluate de peretii de beton armat, structura metalica preluand numai fortele gravitationale. Structuri duale (cadre necontravantuite asociate cu cadre contravantuite): fortele orizontale sunt preluate de ambele tipuri de cadre proportional cu rigiditatea acestora. Cadrelecontravantuite vor fi proiectate la eforturile rezultate din calculul static in cea mai defavorabila combinatie de incarcari.

10. Tipuri de structuri Cadre necontravantuite: fortele orizontale sunt preluate in principal prin incovoiere; zonele dissipative sunt situate la capetele grinzilor, in vecinatatea imbinarii grinda stalp. Cadre contravantuie centric; fortele orizontale sunt preluate de elemente supuse la forte axiale; zonele dissipative sunt, de regula, situate in diagonalele intinse. Cadre contravantuite excentric: fortele orizontale sunt preluate de elemente incarcate axial; prinderea excentrica a diagonalelor pe grinda duce la aparitia unor bare disipative care disipeaza energia prin incovoiere ciclica si/sau prin forfecare ciclica.Inima unei bare dissipative trebuie sa fie realizata dintr-un singur element (fara placi de dublare), fara gauri. Barele dissipative sunt clasificate in 3 categorii functie de tipul mecanismului plastic dezvoltat: - bare disipative scurte, care disipeaza energia prin plastificarea barei din forta taietoare (eforturi principale); - bare disipative lungi, care disipeaza energia prin plastificarea sectiunii din moment incovoietor; - bare disipative intermediare, la care plastificarea sectiunii este produsa din moment incovoietor si forta taietoare; Elementele care nu contin bare disipative stalpii, diagonalele contravantuirilor trebuie verificate in domeniul elastic Structuri metalice asociate cu nuclee sau pereti de beton armat: fortele orizontale sunt preluate de peretii de beton armat, structura metalica preluand numai fortele gravitationale. Structuri duale (cadre necontravantuite asociate cu cadre contravantuite): fortele orizontale sunt preluate de ambele tipuri de cadre proportional cu rigiditatea acestora. Trebuie proiectat sistemul la un singur factor q. Cadrele necontravantuite, situate pe directia contravantuita a cladirii, vor fi astfel proiectate incat sa poata prelua cel putin 25% din actiunea seismica de calcul, in ipoteza in care cadrele contravantuite au iesit din lucru. Cadrele contravantuite vor fi proiectate la eforturile rezultate din calculul static in cea mai defavorabila combinatie de incarcari.

BETON ARMAT 1. Tipuri de plansee, pereti (panouri) Plansee: - placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral pe peretii structurali si pe grinzile de la fatada; panouri si semipanouri prefabricate din beton armat - impartirea prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de urmatoarele criterii; capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier; dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m; Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi plansee mixte, cu predale si suprabetonare - predalele se pot realiza la fabrica sau la santier; in cel de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni maxime de 6.0m x 6.0m; Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaza cu conectori , de tip bucle sau de tip ferme, din otel OB37 sau PC52. Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafata de separatie dintre cele doua straturi de beton. Peretii de beton au fost pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal (interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip camera, fie spatii cu un oarecare grad de flexibilitate de tip apartament. La aceste cladiri peretii de fatada au fost de tip pereti nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat. Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un material termoizolant, pozitionat catre exterior. Termoizolatia a fost realizata din blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri prefabricate din beton armat. Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat. Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida plina presata , caramida cu goluri, placi si fasii din beton celular autoclavizat. 2. Pereti si panouri din prefabricate mari: etanseitatea imbinarilor orizontale si verticale

Sisteme de rosturi inchise cu ecran etans: a. rost vertical b. rost orizontal 1) panou perete interior 2) panou perete exterior 3) panou de planseu 4) panza asflatica sau fasie de Butarom 5) fasie polistiren 6) material de umplutura (vata minerala) 7) chit de entansare 8) beton de monolitizare 9) banda compresibila (polistiren)

3.

Substistemul structural de rezistenta; conformarea structurii de rezistenta

Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale puternice. Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme in plan dreptunghiulare, patrate, poligonale. Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton armat : capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate; posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin deformatii postelastice favorabil la actiunea seismelor majore; posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care se refera la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de industrializare; 5. Scari si acoperisuri la cadre de B.A.(confomare) Scari: Blocurile vechi, construite intre anii 1933-1947, sunt prevzute cu cel puin dou scai (scara principal i secundar), n funcie de dimensiunile n plan, numrul de corpuri de cldire i ieirile la una sau doua strzi. In blocurile cu regim mic de nlime , S+P+(3-4)E, circulaia pe vertical se realizeaz i cu un lift care este poziionat fie ntre rampele scrii principale, fie n imediata apropiere a acesteia. In blocurile cu regim mediu i mare de nlime, fiecare cas de scar este dublat (pentru circulaie) de cte un lift. Limea rampelor este de 1,3-2,1m la scri principale i 0,8-1,1m la scri secundare; nlimea treptelor de.la 16cm la 18,5 cm; ncastrarea n zid, pentru treptele ncastrate este de 1/6 din lungomea treptei. Din punct de vedere structural, cuplajul celor dou scri conduce la o ntrerupere important a planeului i deci la perturbarea transmiterii eforturilor n plan orizontal ctre elementele structurale. Structura de rezisten a acestor scri este realizat n general cu plci pentru rampe i podeste, sprijinite pe grinzi de podest (dispuse n special la podestele de nivel) i grinzi de vang marginale, curbe spaial, care mrginesc rampele; Grinda de vang exterioar este poziionat n grosimea peretelui care delimiteaz casa scrii i sprijin pe stlpi; Grinda de vang interioar sprijin numai pe grinzile de podest de nivel.; pe aceast grind sprijin parapetul, care este n general realizat din zidrie de crmid de 7 cm.

Acoperiurile acestor tipuri de cldiri sunt n general de dou tipuri: acoperiuri cu pant mare peste ultimul etaj,care este mai mic ca suprafa dect etajele curente; scurgerea apelor se realizeaz ctre exterior, ntr-un jgheab care este poziionat n spatele unui atic nalt perimetral i apoi n burlane; acestea au seciune dreptunghiular sau rotund i sunt poziionate lng peretele exterior, fie n exterior, fie n interior (ntr-o ghen proprie); acoperiul este prevzut cu luminatoare de tip lucarne sau tabachere, pentru luminarea i ventilarea podului; invelitoarea este n general din tabl zincat pe astereal; structura de rezisten a acestui acoperi este de tip arpant din lemn, pe scaune sau cu ferme; rezemat pe pereii de zidrie de la ultimul nivel; acoperi de tip teras n zonele rmase libere prin retragerile de la ultimele niveluri; termoizolaia acestor zone este deficitar;

6. Pereti din B.A tip fagure Aceasta structura este corelata din punct de vedere functional cu spatiile rigide. Cladirile sunt de tip punct sau bara; ultimile sunt alcatuite din mai multe tronsoane, identice sau cu diferentieri, legate de pozitia centrala sau marginala a tronsonului. Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante. Perioadele proprii de vibratie corespunzatoare modului fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 0,7 sec. Datorita modului specific de realizare , rigiditatile difera pe cele doua directii principale de rigiditate. Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera, la travee de 3,30m 4,50m. Pe directia longitudinala a structurii exista unul sau doi pereti structurali. Distantele intre subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre 5,10m 6,00m. Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate cu regim de inaltime S+P+4E 10E. Domeniul de folosire a fost in special la locuinte (cu grade diferite de confort), camine , hoteluri. Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit in viitor datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe perioada de exploatare.

7. Conformarea cladirilor din fondul existential cu str din B.A si placi de B.A. realizate cu cofraje glisante Cldirile a cror structur s-a realizat cu cofraje glisante sunt de tip fagure, cu suprafee nchise de perei din beton armat. Cofrajul glisant este spaial i este realizat aproximativ ca nite cutii pe suprafaa delimitat de pereii de beton armat. Prin tehnologia de glisare se realizeaz, concomitent, toi pereii de beton pe nlimea suprastructurii, astfel nct, n final, rezult nite tuburi, fr planee. Infrastructura se realizeaz cu cofraje de inventar. Planeele se realizeaz ulterior pereilor, fie cu plci din beton armat monolit , fie din panouri mari. Implicaiile acestei tehnologii asupra rezolvrilor constructive structurale sunt urmtoarele: -toi pereii sunt realizai din beton armat; pereii interiori au grosime de 15cm; peretele de faad este realizat n soluie tristrat, cu strat interior de rezisten din beton armat de 12cm grosime, strat termoizolator interior din polistiren sau fii de beton celular autoclavizat, strat exterior de protecie din beton armat de 5 cm grosime; -pentru realizarea ulterioar a planeelor, sunt prevzute n perei goluri strpunse care depesc grosimea peretelui cu 7cm la partea superioar i 3 cm la partea inferioar i care nu trebuie s depeasc 3035% din seciunea orizontal a fiecrui perete; aceste goluri sunt bordate superior i inferior de carcase de armtur , legate ntre ele pe vertical; Planeele cu plci din beton armat monolit, cu grosme de 10cm, au armarea de la partea inferioar realizat cu bare drepte ntre feele pereilor, iar armarea de pe reazeme sub form de carcase care trec prin golurile din perei i sunt prevzute cu toat cantitatea de armtur pentru momentele negative. Planeele prefabricate sunt din panouri mari din beton armat, cu dimensiuni mai mici cu 3040cm fa de dimensiunile celulei. Perimetral, ntre panouri i perei se realizeaz monolitizri din beton armat monolit cu lime de 1520cm. Monolitizrile adiacente unui perete sunt solidarizate prin armtur transversal de tip etrieri cu brae duble. 8. Pereti si panouri din prefabricate Panouri si semipanouri prefabricate din beton armat; impartirea prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de urmatoarele criterii; capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier; dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m; Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi. Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la monolitizari inguste , cu turnari defectuoase ale betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de asemenea, si traversarea uniforma a rostului orizontal (intre panouri si planseu) de catre armatura verticala a peretilor. Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un material termoizolant, pozitionat catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata din blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri prefabricate din beton armat. Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.

9. Cladiri din fondul existential din structura de tip dual si parter slab Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale puternice.

Cldire de locuit cu seciune tip M1f4 cu sau fr magazine la parter; S+P+10E; form n plan a literei H cu aripi alungite, cu existena a dou curi de lumin n zona central; structur de rezisten de tip celular (vezi punctul 13.3) ; 8 travei cu dimensiunile cuprinse ntre 2,703,50m i trei deschideri de 5,40, 2,00m, 5,40m; o scar i un lift amplasate central; intrri pe faade. 10. Constructii din fondul actual (tehnologia de constructii cu cofraje spatiale) Cofrajul spaial este o cutie metalic, unic sau din module, prevzut cu dou sau trei fee verticale pentru cofrarea pereilor i o fa cofrant superioar pentru realizarea planeului. La partea inferioar, cofrajul este prevzut cu un sistem de grinzi metalice, ine i roi pentru manevrare, n vederea introducerii i extragerii din planul cldirii. Pentru aceste operaii, la nivelul la care se lucreaz, sunt prevzute podini exterioare, pe ambele faade, bine ancorate de cldire, prevzute cu ine pe care se monteaz i se mic cofrajul spaial dinspre exterior ctre interiorul cldirii i invers. Cofrajul este prevzut cu instalaie pentru circulaia agentului nclzitor n vederea turnrii betonului n perioade reci. Tehnologia de execuie cu cofraje spaiale acondus la un grad ridicat de monolitism al structurii i la un ritm rapid de execuie. Ca dezavantaje se pot meniona necesitatea utilizrii a dou macarale care s manipuleze cofrajele spaiale grele, uniformitatea partiurilor datorit posibilitilor reduse de modificare a cofrajului. Aceste dezavantaje au condus la o folosire limitat a acestui tip de tehnologie. Dintre cldirile prezentate, exist trosoane cu seciunea OD realizate cu cofraje spaiale metalice.

12. Modele de armare pentru pereti din beton aramat monolit realizati intre anii 63-71 cu cofraje plane metalice universale.

Cldire cu seciunea tip OD cu structur de rezisten fagure form n plan relativ dreptunghiular, cu zone de intrnduri pentru dou logii pe faada secundar i dou balcoane pe faada principal; regim de nlime S+P+10E; 10 travei cu dimensiuni de ntre 3,214,74m i dou deschideri de 4,32m, (5,67m), 5,52m.; patru apartamente pe nivel, dou cu cte trei camere, dou cu cte dou camere; nlime de nivel 2,75m; scar n dou rampe nsoit de un lift de 4 persoane poziionat alturi. Din punct de vedere structural, pe direcie longitudinal, cldirea are un singur perete de beton armat longitudinal i dou cadre de faad, iar pe direcie transversal, 12 linii de perei plini i cuplai. Cldire de locuit S+P+10E; form dreptunghiular n plan;pe limea frontoanelor sunt logii; 4 apartamente pe nivel cu trei camere; structur de rezisten de tip fagure, cu un singur perete de beton armat longitudinal, dou cadre de faad, 11 perei transversali cuplai i dou cadre pe frontoane; 10 travei cu dimensiuni de ntre 2,95m3,82m, dou deschideri de 5,40m; o scar n dou rampe i lift poziionat n faa acesteia. Cldire de locuit cu seciunea R, S+P+10E forma n plan a construciei ca litera Z; faadele au dou zone de loggii; 8 apartamente pe nivel, 4 apartamente cu cte dou camere i 4 cu cte trei camere; structur de rezisten de tip fagure, cu doi perei de beton armat longitudinali cuplai, dou cadre longitudinale de faad, 26 perei transversali, din care 10 perei independeni i 16 perei cuplai; 13 travei cu dimensiuni cuprinse ntre 2,10m3,20m, 3 deschideri de 6,61m, 3,10m, 6,76m; dou scari ntr-o ramp, dou lifturi i o curte de lumin amplasate central; cele dou intrri sunt fie pe fiecare faad (intrri antisimetrice), fie n deschiderea central, lateral, pe frontoane (intrri simetrice).

DIVERSE 1. Tipuri de exigente esentiale: rezistenta mecanica si stabilitate; securitate in caz de incendiu; igiena, sanatate si mediu inconjurator; siguranta in utilizare; protectie impotriva zgomotelor; economie de energie si izolare termica; etanseitate; ambianta atmosferica; vizuale; tactile; durabilitatea;economie 3. Tipuri de locuire Principalele tipuri de locuire mpart locuinele n: Locuirea privilegiat sau locuirea individuala Locuirea de mas sau colectiva Locuina individual: Forma favorit de locuire a familiilor n Europa o constituie locuina
individual. Ea presupune acces separat n cldire i scar individual de acces spre celelalte nivele, toate n interiorul locuinei. Locuina individual exclude spaii interioare comune cu alte locuine. Locuina individual nu mai constituie, ca n deceniile moderniste, un privilegiu inaccesibil maselor, ci acoper toat aria social financiar de beneficiari, de la locuina de lux unicat, trecnd prin ansambluri rezideniale de toate standardele, pn la cele cu caracter de protecie social. Locuinele individuale se desfoar

n general pe parter, P+1 sau P+2, cu sau fr subsol, cu sau fr mansard. Locuinele individuale desfurate pe dou nivele supraterane (P+1 sau S+P+1) se numesc locuine de tip duplex. Cele P+2 (sau S+P+2) se numesc triplex-uri. Locuina colectiv: Locuirea colectiv se definete prin accesul n cldire comun mai multor locuine, scar de acces i alte spaii i echipamente comune lift, ghen de gunoi, spltorie, usctorie, terasa circulabil, garaj, boxe de depozitare, biroul asociaiei etc. - i supraetajarea unitilor de locuit. Locuinele se numesc n acest caz apartamente. Uzual, obinuim s denumim aceast soluie locuirea la bloc. Criteriile sunt cu precdere regimul de nlime, amplasamentul fa de
centru i calitatea vecintilor, densitatea de blocurilor, amenajarea peisager nconjurtoare, calitatea materialelor de construcie, iar la interior dimensiunea apartamentelor, calitatea finisajelor, generozitatea i calitatea echipamentelor (lifturi, garaje etc.) Locuinele colective pot i ele s aib regim de

nlime mic (P+2,3), mediu (P+ 4) sau nalt (<P+5). 5. Concepte de proiectare a elemetelor nestructurale P100/2006 Elemente atasate anvelopei: finisaje, elemente de protectie termica sau decoratii din caramida, beton , piatra, materiale ceramice, sticla sau similare care au ca suport elementele de inchidere, structurale sau nestructurale copertine, balustrade, atice, profile ornamentale, statui, firme, reclame, antene; Elemente structurii proprii ale anvelopei: panouri de perete plin sau vitrat, montanti, rigle, buiandrugi, etc; Tamplariile inglobate, inclusiv sticla; Elementele de compartimentare interioara, tavane suspendate; Instalatii Echipamente electromecanice: ascensoare, scari rulante; Mobilier si alte dotari (ex. panouri de control si comanda ale dispeceratelor din servicii de urgenta, din unitati de pompieri, politie, centrale telefonice, rafturi din magazine, etc.). Evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii persoanelor din exteriorul sau din interiorul constructiilor prin desprinderea si caderea CNS; Evitarea intreruperii activitatilor si serviciilor esentiale in timpul si dupa cutremur prin avarierea / iesirea din functiune a CNS; Limitarea pagubelor materiale ca amploare si gravitate; Evitarea/ limitarea avarierii unor elemente structurale ca urmare a interactiunii acestora cu elementele nestructurale; Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din constructie si a cailor de acces pentru echipele de interventie.

6. Subsisteme structurale, definitii si cerinte de preformanta Sistemul structural reprezinta ansamblul elementelor care asigura rezistenta si stabilitatea unei constructii sub actiunea incarcarilor statice si dinamice, inclusive cele seismice. Elementele structurale pot fi grupate in patru subsisteme: suprastructura (S), substructura (B), fundatiile (F), terenul de fundare (T) Suprastructura reprezinta ansamblul elementelor de rezistenta situate deasupra infrastructurii Infrastructura este alcatuita din substructura si structura de fundare. La constructiile care nu au substructura, infrastructura este alcatuita din structura de fundare. Substructura este zona pozitionata intre suprastructura si structura de fundare. In raport cu suprastructura, aceasta prezinta diferente de alcatuire si conformare, care conduc la capacitate de rigiditate si rezistenta majorate. Structura de fundare reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit incarcarile la terenul de fundare. Terenul de fundare constituie suportul constructiei si reprezinta volumul de roca sau de pamant care resimte influenta constructiei respective sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia. Se are in vedere proiectarea structurii in vederea unui raspuns seismic cu incursiuni cu degradari specifice, in domeniul postelastic de deformare in zonele disipative Calcul la stari limita ultime, ULS-asociate cu ruperea elementelor structurale si alte forme de cedare structurala care pot pune in pericol siguranta vietii oamenilor; Deplasarile laterale sub actiunea seismica asociata starilor limita ultime trebuie sa asigure o marja de siguranta suficienta fata de cea corespunzatoare prabusirii; Calcul la stari limita de serviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea degradarilor pana la un nivel, dincolo de care cerintele specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite; Deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stari limita, sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc. Substructura este alcatuita din elemente structurale verticale (pereti, stalpi) si elemente orizontale sau inclinate (placi, grinzi); Proiectarea substructurii trebuie sa tina cont de conlucrarea cu fundatiile si suprastructura; La proiectarea substructurilor se vor lua in considerare incarcarile proprii, incarcarile transmise de suprastructura si de teren; eforturile din actiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii; La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime (SLU) si ale exploatarii normale (SLS); Fundatiile trebuie proiectate astfel incat sa transmita la teren incarcarile constructiei, inclusive cele din actiuni seismice, asigurand indeplinirea conditiilor privind verificarea terenului de fundare la stari limita; Fundatiile ca elemente structurale se vor proiecta astfel incat sa fie indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime si ale exploatarii normale

9. Materiale folosite la elementele netructurale si tencuieli, partoseli Crmid; grosimi de zidrie. crmid uzual (de pres sau de mn) cu dimensiuni efective de 68x130x270mm; stratul de mortar orizontal este de 1-1,5cm grosime, iar cel vertical de 1cm; crmid dublu presat pentru zidria aparent de faad cu dimensiuni de 40x140x270mm; crmid dublu presat italian pentru cptuirea exterioar a pereilor de zidrie; 30x80x280; grosimea zidurilor de crmid; crmid (14cm); 1 crmid (28cm); 1i 1/2 crmid (28 cm); 2 crmizi (56cm); greutatea unui m3 de zidrie din crmid obinuit este de 1650-1800 kg/m3; din crmid cu goluri 1100-1300 kg /m3; zidrie din perei dubli, uori, de tip american; pereii sunt alctuii din 2 perei de crmid aezat pe muchie, cu spaiu de aer la mijloc i legai cu crmizi aezate pe lat la 6 rnduri; se ntrebuineaz la bowindouri i ca umplutur ntre cadrele de beton armat, la interior i la exterior; peretele are 28 cm grosime i este mai bun izolant termic; Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistena de 15 kg/cm2 la 28 zile) i liant de ciment (cu rezistena de 275 kg/cm2 la 28 zile). Tencuielile folosite la aceste tipuri de cldiri se pot clasifica astfel: tencuieli interioare pe perei cu mortar de var gras bine dricuite; tencuieli interioare sau exterioare cu mortar de ciment pe perei, socluri, etc.; tencuieli pe perei cu mortar de var gras i ciment; tencuieli interioare pe tavane cu ciment sau cu mortar de var gras, aplicate pe boli de crmid sau placa de beton; tencuieli interioare la tavane, pe plasa de rabitz aplicat sub grinzile de lemn, cu mortar de var gras; tencuieli n ipsos, sclivisiri, glet obinuit la perei i tavane; Pardoselile folosite prezint urmtoarele soluii: pardoseal de mozaic (turnat sau n dale) de 12-15mm grosime, pe un strat suport de mortar de aproximativ 5 cm grosime; duumele de brad de 3-4cm grosime btute pe grinzioare de tufan de 8x10cm, sau 6x8cm la distane de 50-55cm; pardoseal din parchet de stejar, nuc, frasin, cu lamb i uluc, btut pe duumea oarb de 2,5cm grosime, care este montat pe cusaci de lemn de 4x6cm; ntre acetia exist umplutur fonoizolant din sprturi de crmid sau moloz; pardoseli din beton sclivist la subsoluri. sub placa de planeu exist de multe ori plafon suspendat , din rabitz cu tencuial, care mascheaz conductele i sifonul de la baie.