1. Definiti rezistenta la compresiune standardizata.

Rezistena la compresiune standardizat reprezint rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie transformat n rezistena la compresiune a unui element pentru zidrie uscat n aer, echivalent avnd 100 mm lime x 100 mm nlime. fb 2. Enumerati cele doua valori prin care este definita rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie, dupa pozitia fortei de compresiune in raport cu fata de pozare. - normal pe faa de pozare fb; - paralel cu faa de pozare n planul peretelui fbh (compresiune pe capete). 3. Care valori ale proprietatilor mecanice (de rezistenta si de deformabilitate) ale zidariei sunt necesare la proiectarea cladirilor din zidarie in conformitate cu prevederile CR6-06? 4. 5. K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie i de tipul mortarului; fb - rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe direcia normal pe rosturile orizontale, n N/mm2 fm - rezistena medie la compresiune a mortarului, n N/mm2;

6.

7.

8.

9.

Cum se determina valorile rezistentelor unitare de proiectare ale zidariei (fzd)? fzd= mz fzd* Ce presupun conditiile de control normal a executiei? - lucrrile sunt supravegheate, n mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuia atestat conform legii; - proiectantul urmrete/controleaz, n mod ritmic, desfurarea lucrrilor; - responsabilul tehnic al beneficiarului verific, n mod permanent, calitatea materialelor i modul de punere n oper; - se efectueaz toate verificrile preliminare i n etape intermediare luand ca referential reglementrile n vigoare: C56-86, NE 012-99, etc. Ce presupun conditiile de control redus a executiei? - lucrrile nu sunt supravegheate, n mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuia atestat conform legii; - proiectantul nu controleaz dect rar sau foarte rar execuia lucrrilor; - reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verific sistematic calitatea materialelor i modul de punere n oper; - nu se efectueaz verificri preliminare i n etape intermediare (cu excepia fazelor determinante) luand ca documente normative de referinta: C56-86, NE 012-99, etc . Enumerati elementele pentru zidarie produse in mod curent in Romania. - Caramizi ceramice pline; - Caramizi si blocuri ceramice cu gauri verticale. Cum sunt grupate elementele de zidarie in functie de nivelul de incredere al proprietatilor mecanice? - Element pentru zidrie clasa I: element pentru zidrie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistena la compresiune declarat este 5%. - Element pentru zidrie clasa II: element pentru zidrie care nu ndeplinete nivelul de ncredere al elementelor pentru zidrie clasaI Cum sunt grupate elementele de zidarie in functie de caracteristicile geometrice? - volumul golurilor (% din volumul brut); - volumul fiecrui gol (% din volumul brut); - grosimea minim a pereilor interiori i exteriori (mm); - grosimea cumulat a pereilor interiori i exteriori pe fiecare direcie (% din dimensiunea elementului pe direcia respectiv)

10. Definiti 5 (cinci) tipuri de rezistente utilizate la proiectarea cladirilor cu structura din zidarie.

11. Cunoscand Ez, Eb (modulii de elasticitate longitudinala pentru sectiunile de zidarie respectiv de beton) si Iz, Ib (momentele de inertie ale sectiunilor din zidarie respectiv din beton, calculate in raport cu axele principale de inertie ale peretelui) definiti modulul de elasticitate de scurta durata pentru zidaria confinata.

12. Cunoscand modulul de elasticitate de scurta durata si (coeficientul final de curgere lenta) definiti valoarea modulului de elasticitate de lunga durata.

13. Cum se poate calcula modulul de elasticitate transversal daca se cunoaste modulul de elasticitate longitudinal? Gz = 0.4 Ez 14. Enumerati tipurile de zidarii folosite la cladirile de zidarie. a) ZNA zidarie simpla/nearmata; b) ZC zidarie confinata; c) ZC+AR zidarie confinata si armata in rosturile orizontale; d) ZIA zidarie cu inima armata. 15. Pentru care dintre aceste tipuri de zidarie mansarda este considerata nivel? - pt. ZNA 16. Definiti densitatea peretilor structurali la cladirile cu pereti de zidarie. - pe fiecare dintre direciile principale (p(%) = procentul ariilor inimilor peretilor structurali, raportat la aria construita la parter, pentru directia de calcul considerata) 17. Enumerati tipurile de rosturi care pot sa apara intre tronsoanele cladirilor cu pereti de zidarie. a) Rosturi complete: rosturi de tasare; b) Rosturi partiale: rosturi seismice si rosturi de contractie si dilatare. 18. Care este lungimea maxima admisibila a tronsoanelor de cladiri de zidarie fundate pe terenuri normale? - lungimea maxim a tronsoanelor va fi de 50.0 m. 19. Care este lungimea maxima admisibila a tronsoanelor de cladiri de zidarie fundate pe terenuri dificile? - lungimea maxim a tronsoanelor va fi de aproximativ 25.0 m. 20. Descrieti tipurile de pereti care pot sa apara in alcatuirea unei cladiri de zidarie. a) Perete structural perete destinat sa reziste fortelor verticale si orizontale care actioneaza in planul sau; b) Perete de rigidizare perete dispus perpendicular cu un alt perete, cu care conlucreaza pt a prelua fortele verticale si orizontale si contribuie la asigurarea stabilitatii acestuia; c) Perete nestructural perete care nu face parte din structura constructiei; d) Perete de umplutura. 21. Descrieti pe scurt structurile cu pereti desi. Schita.

- nlimea de nivel 3,20 m; - distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 5,00 m; - aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 25,0 m2.

22. Descrieti pe scurt structurile cu pereti rari. Schita.

- nlimea de nivel 4,00m; - distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 9,00 m; - aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 75,0 m2 23. Descrieti pe scurt structurile de tip sala/hala. Schita. - distantele maxime intre pereti 18.0m; - inaltimea de nivel 9.00m. 24. Precizati modul de pozitionare al stalpisorilor si centurilor din b.a. in cazul tipului de pereti din zidarie confinata (ZC). - la capetele libere ale fiecrui perete; - de ambele pri ale oricrui gol cu suprafaa 2.5 m2 (orientativ un gol de u cu dimensiunile 1.20 x 2.10 m); golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mrginite cu stlpiori dac necesitatea prevederii acestora rezult din calcule; - la toate colurile exterioare i intrnde de pe conturul construciei; - n lungul peretelui, astfel nct distana ntre axele stlpiorilor s nu depeasc: - 4.0 m n cazul structurilor cu perei rari (sistem celular); - 5.0 m n cazul structurilor cu perei dei (sistem fagure); - la interseciile pereilor, dac cel mai apropiat stlpior amplasat conform regulilor de mai sus se afl la o distan mai mare de 1.5 m; - n toi spaleii care nu au lungimea minim prevzut la art. 5.2.5.(6) - p min =1.0% pt ag0.20g; - p min =0.8% pt 0.16gag0.08g; 25. Precizati dimensiunile minime (lmin) ale spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre in cazul folosirii tipului zidarie cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA). - spalei marginali (de capt) la perei de faad i interiori : lmin = 0.6 hgol 1.20 m - spalei intermediari la perei de faada i interiori : lmin = 0.5 hgol 1.00 m 26. Precizati dimensiunile minime (lmin) ale spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre in cazul folosirii tipului de zidarie cu pereti structurali din zidarie confinata cu sau fara armare in rosturi orizontale (ZC, ZC+AR). - spalei marginali (de capt) la perei de faad i interiori : lmin = 0.5 hgol 1.00 m - spalei intermediari la perei de faad i interiori : lmin = 0.4 hgol 0.80 m 27. Precizati dimensiunile minime (lmin) ale spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre in cazul folosirii tipului de zidarie cu pereti structurali din zidarie cu inima armata (ZIA). - lmin = 3 t unde t este grosimea total a peretelui 28. Care este grosimea minima a peretilor structurali de zidarie, indiferent de tipul acestora. - 240mm 29. Precizati modul de stabilire a inaltimii efective a peretilor din zidarie. - (hef) se stabilete n funcie de dimensiunile panoului (h, lw) i de condiiile de legtur ale acestuia cu elementele adiacente.

30. Precizati tipurile de plansee folosite la cladirile cu pereti de zidarie precum si domeniul lor de aplicabilitate. - planee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare - planee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat mbinate pe contur prin piese metalice sudate - planee executate din elemente prefabricate de tip "fie", cu bucle sau cu bare de legtur la extremiti i cu suprabetonare continu - planee din lemn. Pot fi folosite pentru: toate planseele constructiilor cu n niv 3, din clasele de importanta III si IV, pt. zone cu ag=0.08g 31. Preziati de ce trebuie sa se tina seama la proiectarea preliminara a infrastructurii cladirilor cu structura de zidarie. mrimea forelor verticale care trebuie transmise la teren; severitatea aciunii seismice la amplasament; natura i proprietile mecanice ale terenului de fundare; efectele posibile ale apelor subterane

32. Precizati cum se calculeaza rigiditatea la deplasare laterala pentru un montant.

33. Precizati cum se calculeaza rigiditatea la deplasare laterala pentru un spalet.

34. Definiti NEd si modul de determinare. NEd= NEd,G + 1.1 OV M NEd,E NEd fora axial de proiectare din combinaia seismic de ncrcri NEd,G efort axial din aciunile neseismice coninute n gruparea de ncrcri care include aciunea seismic; NEd,E efort axial din aciunile seismice de proiectare; 35. Definiti VEd si modul de determinare. VEd= VEd,G + 1.1 OV M VEd,E VEd forta taietoare de proiectare din combinaia seismic de ncrcri VEd,G forta taietoare in stalp din aciunile neseismice coninute n gruparea de ncrcri care include aciunea seismic; VEd,E forta taietoare din aciunile seismice de proiectare; 36. Definiti MEd si modul de determinare. MEd= MEd,G + 1.1 OV M MEd,E MEd moment incovoietor de proiectare din combinaia seismic de ncrcri MEd,G moment incovoietor din aciunile neseismice coninute n gruparea de ncrcri care include aciunea seismic; MEd,E moment incovoietor din aciunile seismice de proiectare;

37. Definiti NRd pentru peretii de tip ZNA. NRd = i(m) x A x fd i(m) - coeficientul de reducere a rezistenei datorit efectului zvelteei elementului i efectului excentricitilor de aplicare a ncrcrilor n seciunile extreme (i); respectiv, n seciunea de la din nlimea elementului msurat de la baz (m); A - aria seciunii transversale a elementului; fd - rezistena de proiectare la compresiune a zidriei. 38. Definiti NRd pentru peretii de tip ZC, ZC+AR si ZIA. nech = 0.75x NRd = i(m) x A x fd

39. Definiti MRd pentru peretii de tip ZNA. - se considera c blocul eforturilor de compresiune are form dreptunghiular cu valoare 0.8fd. 40. Definiti MRd pentru peretii de tip ZC si ZC+AR. 41. Definiti MRd pentru peretii de tip ZIA. - MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as) 42. Definiti VRd pentru peretii de tip ZNA. - VRd = fvd *t* lc fvd - rezistena unitar de proiectare la forfecare a zidriei, stabilit cu relaia (4.4) ; t - grosimea inimii peretelui; lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui 43. Definiti VRd pentru peretii de tip ZC. - VRd = VRd1 + VRd2 - Rezistena de proiectare la for tietoare a panoului de zidrie nearmat (VRd1) - Rezistena de proiectare la forfecare a armturii verticale din stlpiorul comprimat (VRd2) VRd2 = 0.2 Aascfyd 44. Definiti VRd pentru peretii de tip ZC+AR. - VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 - lw - lungimea peretelui; - Asw - aria armturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forei tietoare); - s - distana pe vertical ntre dou rnduri succesive de armturi Asw; - fysd - rezistena de proiectare a armturii din rosturile orizontale. 45. Definiti VRd pentru peretii de tip ZIA. - VRd (ZIA) = VRdz + VRdb +VRda - VRdz = fvd *lc *tz - fvd rezistena de proiectare la forfecare a zidriei; - lc lungimea zonei comprimate a peretelui; - tz grosimea total a celor dou straturi de zidrie. - VRdz rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei; - VRdb rezistena de proiectare la for tietoare a stratului median de beton sau mortar-beton; - VRda rezistena de proiectare la for tietoare a armturilor orizontale din stratul median.

46. Definiti forta de lunecare verticala in sectiunea dintre inima si talpa. unde : M = Minf - Msup cu: Minf - momentul ncovoietor de proiectare n seciunea de la baza etajului pentru care se calculeaz lunecarea; Msup - idem, n seciunea de la baza etajului superior; Si - momentul static al seciunii ideale a tlpii fa de centrul de greutate al seciunii ideale a peretelui; Ii - momentul de inerie al seciunii ideale a peretelui.

47. Definiti rezistentele de proiectare a peretilor de zidarie supusi la actiuni perpendiculare pe plan (in afara planului). Solicitrile secionale datorate forelor care acioneaz perpendicular pe planul median al peretelui - moment ncovoietor n plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1); - moment ncovoietor n plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2). MRxd1 = Ww fxd1 MRxd2 = Ww fxd2 48. Enumerati modurile de cedare a panourilor de umplutura din zidarie. - mecanismului de rupere prin lunecare din for tietoare n rosturile orizontale; - mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei comprimate - Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin fisurarea diagonal nlungul diagonalei comprimate 49. Definiti rezistenta de proiectare a panourilor din zidarie de umplutura ZU conform CR6-06. Rezistena de proiectare a panourilor de zidrie de umplutur FRd (zu) va fi luat egal cu cea mai mic dintre valorile corespunztoare urmtoarelor moduri de rupere ale zidriei: - rupere prin lunecare din fora tietoare n rosturile orizontale (de regul, la jumtatea nlimii panoului) - FRd1(zu) - strivirea diagonalei comprimate la colul cadrului - FRd2 (zu) - fisurarea diagonal n lungul bielei comprimate - FRd3 (zu) FRd (zu) = min (FRd1,FRd2,FRd3) 50. Comparati de principiu factorii de comportare q pentru cladirile cu structura de rezistenta cu pereti structurali de zidarie respectiv cu pereti structurali de beton armat. Comentati.