Reprezentarea suprafetelor

Suprafetele cele mai des utilizate in domeniul construcţtilor de masini sunt::

a) suprafetele poliedrale; b) suprafetele cilindro-conice;
c) suprafetele de rotatie (sfera, elipsoidul, paraboloidul, hiperboloidul).
1. Definirea si reprezentarea suprafetelor poliedrale

Poliedrul este corpul geometric mărginit de feţe plane (poligoane).

Dupa forma poligoanelor ce reprezinta fetele distingem poliedre regulate si poliedre neregulate. In
schita spatiala si in dubla proiectie ortogonala sunt reprezentate teraedrul si hexaedrul regulat.
1. Reprezentarea poliedrelor regulate
1.1 Tetraedrul regulat
Sa se reprezinte un tetraedru regulat MNPQ cu baza MNP cuprinsa în [H], inscris intr-un cerc
de centru C(50, 30, 0) de raza 25 mm. Pozitia tetraedrului regulat este astfel aleasa încât faţa
MPQ constituie un plan de capat, muchia NQ este o dreaptă frontala iar inalti-mea QC este o
dreaptă verticală.
1. Reprezentarea poliedrelor regulate
1.2. Hexaedrul regulat
Sa se reprezinte proiectiile unui cub 1234 ABCD de latura L=30 mm cu baza 1234 situata in
planul vertical, astfel incat diagonala 13 sa fie o fronto-orizontala.
 2. Reprezentarea poliedrelor neregulate
2.1 Prisma

O prisma este compusa din suprafata laterala si cele doua baze. Suprafata laterală este generata de o
dreapta care se deplasează pe un contur director, ramanand paralela cu ea insasi, astfel incat muchiile
fetelor laterale rezultă paralele intre ele. Conturul director poate fi deschis sau închis (poligonal).
Denumirea generală a unei astfel de suprafeţe este cea de suprafaţă riglată.
 2. Reprezentarea poliedrelor neregulate
2.2 Piramida

Piramida este poliedrul ale carui (n -1) fete se intersecteaza intr-un punct (varful piramidei). Suprafaţa late-
rala a piramidei este generata de o dreaptă care, pastrandu-si un punct fix (varful piramidei) se deplasea-
ză pe un poligon director. Baza piramidei rezulta din intersectia unui plan cu suprafaţa laterala. O piramida
este regulata dacă baza ei este un poligon regulat şi vârful piramidei se proiecteaza in centrul acestuia.
 3. Reguli de vizibilitate utilizate pentru reprezentarea
suprafeţelor
RV 2 Dacă un punct aparţinând unei muchii (generatoare) aflată în interiorul conturului aparent
este vizibil (sau invizibil) atunci întreaga muchie (generatoare) este vizibilă (sau invizibilă).

Fie piramida triunghiulară oblică, pentru care coordonatele vârfurilor sunt: A (30, 10, 0),
B (45, 30, 0), C (20, 40, 0), V (5, 30, 35).
Folosind această regulă de vizibilitate se dovedeşte că în proiecţia orizontală muchia BV este vizibilă astfel:
i) Se consideră punctele 1 şi 2, 1ÎBV şi 2ÎAC. ii) In proiectia orizontală este vizibil punctul 1 pentru că z1 > z2.
iii) In proiecţia orizontală este vizibilă muchia BV deoarece conţine punctul 1.
 3. Reguli de vizibilitate utilizate pentru reprezentarea
suprafeţelor
RV 3 Dacă un punct aparţinând unei feţe a poliedrului este vizibil (sau invizibil) atunci acea faţă
este vizibilă (sau invizibilă).

Folosind această regulă de vizibilitate se dovedeşte că în proiecţia verticală faţa ABV este invizibilă astfel:

i) Se consideră punctele 3 şi 4, 3ÎBC (deci feţei BCV) şi 2ÎAB (deci feţei ABV). ii) In proiectia verticală este
vizibil punctul 3 pentru că y3 > y4. iii) In proiecţia verticală este vizibilă faţa BCV deoarece conţine punctul 3.
 3. Reguli de vizibilitate utilizate pentru reprezentarea
suprafeţelor
RV 4 Dacă în interiorul conturului aparent al corpului două muchii (generatoare) au un punct
aparent de concurenţă, atunci una dintre ele este vizibilă iar cealaltă este invizibilă.

A patra regulă de vizibilitate se foloseşte pentru a dovedi invizibilitatea muchiei AC în proiecţia orizontală.
S-a dovedit anterior că muchia BV este vizibilă în proiecţia orizontală. Conform regulii 4, deoarece în pro-
iecţia orizontală BV şi C au un punct aparent de concurenţă şi BV este vizibilă, rezultă căi AC este invizibilă
 3. Reguli de vizibilitate utilizate pentru reprezentarea
suprafeţelor
RV 5 Feţele poliedrului care se intersectează după o muchie care face parte din conturul
aparent sunt una vizibilă şi cealaltă invizibilă.

a) Feţele ABV şi ACV au muchia AV comună.

În proiecţia orizontală AV este muchie de contur
aparent şi deci una din feţele ABV şi ACV este
vizibilă iar cealaltă invizibilă. Este invizibilă faţa
ACV deoarece conţine muchia AC invizibilă.

b) Feţele ABV şi BCV au muchia BV comună.

În proiecţia verticală BV este muchie de contur
aparent şi deci una din feţele ABV şi BCV este
vizibilă iar cealaltă invizibilă. Este invizibilă faţa
ABV deoarece conţine muchia AB invizibilă.

c) Feţele ACV şi BCV au muchia CV comună.

În proiecţia verticală CV este muchie de contur
aparent şi deci una din feţele ACV şi BCV este
vizibilă iar cealaltă invizibilă. Este invizibilă faţa
ACV deoarece este vizibilă BCV.

d) În proiecţia verticală muchia AV este invizibilă deoarece rezultă din intersecţia feţelor invizibile ABV şi ACV.
 4. Suprafeţe cilindro-conice

4.1 Suprafeţe cilindrice

Suprafaţa cilindrică este suprafaţa generată de o dreaptă

(numită generatoare) care se depla-sează pe o curba fixă în
spaţiu (numită directoare), rămânând paralelă cu o direcţie
dată.
4.1.1Cilindrul circular drept
Să se reprezinte un ci-
lindru circular drept,
cu baza în [V], de rază
15 mm şi înălţime de
40 mm.
 4. Suprafeţe cilindro-conice
4.1 Suprafeţe cilindrice

4.1.1Cilindrul circular oblic

Să se reprezinte un cilindru circular oblic cu baza de centru A(70,25,0 ), raza r =20 mm şi axa definită de
segmentul AB, B(110, 35, 43).
4. Suprafeţe cilindro-conice
4.1 Suprafeţe cilindrice

4.1.1 Cilindrul circular oblic

Vizibilitatea proiecţiei orizontale

i) Baza superioară este vizibilă pentru că aparţine unui plan
de nivel de cotă z = 43 mm.
ii) Generatoarele de contur aparent (78) şi (56) împart baza
inferioară în două regiuni: 5-3-7 vizibilă iar 7-1-5 invizibilă.
Invizibilitatea regiunii 7-1-5 se demonstrează cu ajutorul
punctelor M şi N, MÎ(7-1-5) şi NÎ(3 –4).
iii) Toate generatoarele aparţinând porţiunii invizibile a bazei
sunt invizibile în proiecţia orizontală
Vizibilitatea proiecţiei verticale
i) Generatoarele de contur aparent (12) şi (34) împart ba-
za inferioară în două regiuni: 3-7-1 invizibilă şi 1-5-3
vizibilă pe planul vertical.
Invizibilitatea regiunii 3-7-1 se demonstrează cu ajutorul
punctelor P şi Q, PÎ(1-3-5) şi QÎ(3 –7-1).
ii) Toate generatoarele aparţinând porţiunii 3-7-1 a bazei
sunt invizibile în proiecţia verticală.
4. Suprafeţe cilindro-conice
4.2 Suprafeţe conice
Suprafaţa conică este suprafaţa generată de o
dreaptă (numită generatoare) care se deplasează
pe o curba fixă în spaţiu (numită directoare),
trecând mereu printr-un punct fix din spaţiu.

4.2.1 Conul circular drept

Să se reprezinte un con circular drept cu baza în [V], centrul

bazei A(30,0,30), raza bazei 25 mm şi înălţimea 45 mm.

Vizibilitatea proiecţiei orizontale

i) Generatoarele de contur aparent

sunt vizibile.
ii) Punctele 1 şi 2 împart baza în două
porţiuni: 1-P-2 vizibilă şi 1-Q-2
invizibilă. Demonstraţia se face cu
ajutorul punctelor P şi Q.
iii) Generatoarele care aparţin pânzei
1-P-2 sunt vizibile iar celelalte
invizibile.
4. Suprafeţe cilindro-conice
4.2 Suprafeţe conice

4.2.2 Conul circular oblic

 5. Intersecţia suprafeţelor
5.1 Intersecţia a două plane

Rezultatul intersecţiei dintre două plane este o dreaptă.

Dacă cele două plane sunt definite prin urme, atunci dreapta rezultantă din intersecţia lor va fi definită
prin urmele sale, care rezultă astfel:
a) H Ü Ph Ç Qh b) V Ü PV Ç QV c) W Ü PW Ç QW

În exemplul de mai sus din intersecţia planului oarecare P( Ph , PV , PW ) cu planul de nivel N (NV , NW)
rezultă dreapta D de nivel definită prin urmele sale V Ü PV Ç NV şi W Ü PW Ç NW. D este o dreaptă de
nivel deoarece nu are urmă orizontală (adică nu intersectează planul H).
 5. Intersecţia suprafeţelor
5.1 Intersecţia suprafeţelor poliedrale cu un plan

Rezultatul intersecţiei dintre un poliedru şi un plan este un poligon de intersecţie. Laturile

sale sunt segmentele de dreaptă ce reprezintă intersecţia dintre plan şi planul fiecărei feţe.

Dacă sunt satisfăcute următoarele două

condiţii:
i) Planul este un plan simplu sau dublu
particular.
ii) Planul este definit prin urme,

atunci vârfurile poligonului de intersecţie se

determină ca rezultat al intersecţiei dintre
plan şi segmentele de dreaptă ale muchiilor.