Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Final Legea Inv Superior Forma Promulgare

    Încărcat de

    Iulian Matache
    10 vizualizări201 pagini

    Titlu original

    12206 Final Legea Inv Superior Forma Promulgare

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări201 pagini

    Final Legea Inv Superior Forma Promulgare

    Încărcat de

    Iulian Matache

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 201
    PARLAMENTUL ROMANIEI CAMERA DEPUTATILOR SENAT LEGEA invatamantului superior Parlamentul Romniei adopti prezenta lege TITLUL t iNVATAMANTUL SUPERIOR CAPITOLUL I DISPOZITH GENERALE ‘Arte (1) Prezenta lege asigura cadrul legal pentru exercitarea, in institute de invagaimant _, sub autoritatea statului roman, a procesului de educatie, cercetare gi formare continua gi reglementeaza structura, organizarea gi functionarea invapimantului superior din Romania, statutul personalului din invaéméntul superior, precum si cadrul legal de asigurare a calitai (2) Statul asigurd acces echitabil in invatamantul superior, fra nicio forma de |, cetitenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetatenilor diseriminare, cetajenilor Romi statelor apartinand Spatiului Economic European $i ai Confederatiei Elvetiene, precum si cetatenilor britanici si membrilor familiilor acestora ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit ‘al Marii Britani gi Irlandei de Nord din Uniunea Europeand si din Comunitatea Europeana a Energi Atomice 2019/C 384 VOL. (3) in Romania, invatiméntul superior este un servi de interes public, ce constituie prioritate national si care se desfagoard, in conditiile prezemtei legi, in limba roméng, in limbile minoritayilor nationale gi in fimbi de circulatie intemnationala, 2 (4) in domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de jnvatamant superior, dispozitille prezentei legi prevaleaz’ asupra oricdror prevederi din alte acte normative. in caz de conflict intre acestea, se aplica dispozitiile prezentei legi. (5) Statul ineurajeaz dezvoltarea parteneriatului public - privat, Art.2 Idealul educational al invafamantului superior consta in dezvoltarea liber, integrald si armonioasé a individualit8tii umane, in formarea personalitatii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetafeneascé activa in societate, pentru incluziune social gi pentru angajare pe piata muncii, ‘Art3.- (1) Misiunea invajamdntului superior este de a genera, certifica si transfera cunoastere, prin: 1) formarea initiald si continua de tip universitar si postuniversitar, in scopul dezvoliirii profesionale gi personale a studenilor, studentilor-doctoranai si cursangilor, precum si in vederea insertiei pe piata muncii a absolventilor gi satisfacerii nevoii de competenja & mediului socioeconomic; ») cercetarea stinfificd, dezvoltarea, inovarea si transferul tehnologic, prin creafia individuala gi colectiva, relevante pentru progresul cunoasterii si mediul socioeconomic; ©) implicarea in comunitate, prin desfgurarea_unor activititi comune in beneficiul institutiei de invafimént superior si al mediului social, economic si cultura. (2) Viziunea prezeniei legi este centrata pe urmatoarele valor a) echitatea, prin asigurarea ganselor la educafie, in mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau de alti factori de rise; b) excelenfa, prin susfinerea si motivarea acesteia in cadrul procesului de jinvatamant; ) integritatea, prin asigurarea de repere valorice si promovarea eticii in educatie si cercetare; 4) starea de bine, prin susjinerea studentilor sia tuturor salariafilor din institutiile de inviyamant superior gi din cele subordonate ministerului prin masuri adecvate de ingrijire medicals, inclusiv stomatologica si psihologicd, consiliere si orientare profesional, precum $i asigurarea conditiilor de dezvoltare personalé, prin masuri de sprijin adecvate; ¢¢) profesionalismul, prin menfinerea unor standarde ridicate in formarea cadrelor didactice si, implicit, in pregatirea oferita studengilor, studentilor-doctoranzi gi cursantilor, 1 respectul, prin insusirea respectului pentru alte persoane, institugii, media gi societate, ca parte a formariis 2) flexibilitatea, prin asigurarea unui parcurs dinamic de invatare adaptat nevoilor studentilor, studentilor-doctoranzi si cursantitor, in vederea dobandirii de competente; h) diversitatea, prin garantarea respectului pentru varietate si a unui medi tolerant in procesul de formare; ’) wansparenfa, prin utilizarea de mecanisme transparente de evaluare si menfinerea unei comunicari deschise si oneste; j) colaborarea, prin dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privati, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare, precum gi pentru orice alte tipuri de proiecte; k) consultarea, prin implicarea actorilor interesati in proiectarea si aplicarea legislatiei, a strategiilor i politicilor in domeniul fayamantului superior; 1) incluziunea, prin garantarea in procesul de educatie a respectarii statutului i drepturilor tuturor persoanelor, astfel incat s& aiba oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalti; m) dezvoltarea durabila gi tranzitia verde, prin satisfacerea nevoilor prezentului, ‘iri a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nev 1) responsabilitatea, prin asumarea constienta a responsabilititilor pentru ‘comportamentul si actiunile propri, la nivelul tuturor actorilor educayionali: beneficiari, personal de conducere, personal didactic si auxiliar ©) transparenja institufionala in baza c&reia toate hotararile, deci ile gi reglementirile institutionale universitare se bucurd de cel mai inalt grad de transparenta, in vederea respectirii principiului rispunderii publice. Art Sistemul national de invatamant superior se bazeaz pe urmatoarele principii a) principiul autonomiei universitare; +) principiul libertatii academice; ) principiul rispunderii publice; 4) principiul asigurarii calitati; ) principiul echitatii; ) principiul eficienfe; smanageriale si financiare, in baza chruia se urmareste obfinerea de rezultate educafionale ade.wates prin gestionarea resurselor existente; ) principiul transparentex: 4 hh) principiul respectirii drepturilor gi libertatilor membrilor comunitajii universitare, 1) principiul libertatii de mobilitate nafionala si intemafionala a studentilor, a cadrelor didactice gia cereetatorilor; j) principiul centrarii educatiei pe student; k) principiul relevanfei, in baza céruia educatia rispunde nev ppersonali si social-economice; 1) principiul garantirii identitafii culturale a tuturor membrilor comunitayii academice si dialogului intercultural; si pistririi identitapii nationale si a valorilor 1m) principiul asuma . promova culturale ale poporului roman; 1) principiul recunoasterii i garantarii drepturilor persoanelor apartinand inoritijilor nationale, dreptul la paistrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; ©) principiul asigurdrii egalitatii de sanse si nediscriminarii; p) principiul libertatii de géndire gi al independentei fata de ideotogii si doctrine politice si religioase; 4) principiu organizirii invajamantului confesional, potrivit cerinfelor specifice fiecdrui cult recunoscut; +) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor; ‘) principiul participarii studentilor in huarea deciziilor. ArtS.- (1) Statul igi exercitd atributiile in domeniul invajimantului superior prin Ministerul Educatiei, Guvem si Parlament. Q) Ministerul Educa in calitate de organ de specialitate al administratici publice centrale, proiectea7, fundamenteaz si aplicd strategiile nationale in domeniul invayaméantului superior. (3) in domeniul cercetirii-dezvoltarii si inovarit din institutiile de invafamant superior, Ministeral Educatiei si Ministerul Cercetirii, Inovarii si Digitalizarii au competente partajate de reglementare. (4) Ministerul Educatiei are urmétoarele atributii principale: 4) propune politicile si strategiile nationale pentru invayimantul superior, ca parte a Spatiului European al invayimantului Superior; ») elaboreaza acte normative in aplicarca prezentei legis ) monitorizeaza si verificd, direct sau prin organismele abilitate in acest sens, respectarea reglementirilor privind organizarca si functionarea invatémantului superior, cercetarea tuniversitard, managementul financiar, etica universitard, asumarea rspunderii publice gi asigurarea calitii in invatimantul superior, aplicand sancyiuni in cazul constatarii unor abateri; 4) elaboreaza, pe baza rapoartelor de acreditare si a avizului Agentici Romane de Asigurare a Calitaii in invataméntul Superior, denumita in continuare ARACIS, actele normative pentru infiinjarea de structuri de invatimént superior sau de instituit de invazimént superior, dupa caz; ¢) gestioneaza Registrul Matricol Unic din Romania, denumit in continuare RMUR; 4) gestionea2’ Registrul Unic Nafional Integrat al Diplomelor si Actelor de Studii, denumit in continuare RUNIDAS; 2) gestioneazd modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studit si a documentelor universitare, prin avizarea necesarului formularelor actelor de studii si prin ‘comandarea, in vederea tiparirii acestora, in baza inregistrarilor din RMUR, gi controleazA, periodic, modul de eliberare a acestora de institufiile de invatamant superior si de Academia Romana; h) organizeaz4 procedura de recunoastere si echivalare a diplomelor $i certificatelor conform normelor interne si in conformitate cu normele europene; i) elaboreaza metodologia prin care se pot recunoaste automat diplomele $i certificatele obfinute in institujii de invafamant superior din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European si din Confederatia Elvetiang, precum gi in insttutii de invatimant superior de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate si reactualizate prin ordin al ministrului educatiei; {) elaboreaza metodologia privind recunoasterea automata a functilor didactice universitare si a ealitatii de conducstor de doctorat; k) incaseaza sume, in lei sau in valuta, pentra recunoasterea si echivalarea diplometor gi certificatelor gi pentru vizarea actelor de studi; 1) elaboreazi gi propune proiectul de buget pentru invafimantul superior, ca parte integranti a bugetului educaticis m) verificd si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de refering& pentra jnvatamantul superior in scopul monitorizarii si prognozArii evolutiei invatmantului superior in raport cu piafa muncii n) relajioneazé cu autoritajile abilitate pentru monitorizares si prognozarea ‘evolufiei invatémntului superior in raport cu piata muncii, prin comisiile nationale; 0) sustine realizarea de studii si de cercetari in invaqamantul superior; 6 p) publicd anual, pan la data de 31 decembrie, un raport privind starea ‘invajamantului superior, in care sunt prezentate inclusiv directiile si prioritatile de dezvoltare a invatimantului superior, 4q) aproba standardele pentru ocuparea posturilor didactice din institutile de ‘nvi}imant superior, precum gi standardele pentru acordarea diplomei de doctor si a atestatului de abilitare; 1) verificd modul de desfigurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice gi de cercetare din instituyite de invtimant superior, s) verificd sesizarile privind desfigurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice gi de cercetare din institutile de invayimant superior; 5) verifica, din oficiu sau la sesizare, respectarea dispozitiilor procedurale gi {ndeplinirea standardelor in procedurile de abilitare gi de acordare a diplomelor de doctor; 1) monitorizeazd insertia socioprofesionala a absolvenjilor de invajimént liceal sitertiar; {) elaboreaza si asigura mentenanfa Platformei Nationale de Raportare Unica in {fnvatimantul Superior, denumits in continuare PNRUIS, prin intermediul Unitatii Executive pentra Finantarea invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, denumité in continuare UEFISCDI, in vederea colectirii datelor statistice, a raportirilor institutionale si a raportarilor individuale privind activitatea stiintifics a personalului didactic si de cercetare, solicitate de Ministerul Edacatiei, de comisiile consultative ale Ministerului Educafiei, prevazute la art.154, de Institutul Nafional de Statistica, de ARACIS sau de alte entitati ale statului catre care institutile de WvamAnt superior raporteazi date institutionale. Insitutiile de invatamant superior vor avea-acces la datele incluse gi la rapoartele generate de aceasti platforma pentru personalul didactic si de cercetare propriu. (5) inexercitarea atributiilor sale, prevazute la alin.(2) gi (3), Ministerul Educatiet consulté Consiliu! National al Rectorilor, denumit in continuare CNR, in calitate de reprezentant al institutiilor de invatimant superior de stat, particular si confesional si, dupa caz, alte structuri asociative ale institufiilor de invatimant superior, Consiliul Minoritafilor Nationale, Consiliul Consultativ al Cultelor, sindicatele reprezentative din invayamantul superior, federafiile nationale studentesti reprezentative legal constitute la nivel national, autoritarile administratiei publice $i ‘mediul de afaceri. (6) Ministerul Educatiei sastine $i practicd dialogul social, precum gi consultarea factorilor interesafi in ceea ce privestes strategiile nationale in domeniul educatiei si formar profesionale. Structurile aflate in coo-dmarea sau subordonarea Ministerului Educafiei sustin st practica dialogul cu partenerii social 7 ‘Art.6.- (1) Ministeral Educatici, in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale, este abilitat si urmareasca si si controleze aplicarea si respectarea reglementirilor legale in sistemul de invatamant superior, si formuleze recomandari, si dispun& mAsuri si s& aplice, dacd este ceazul, sanctiuni. (2) Ministerul Educatici supravegheaza si controleazi modul in care insttutiile de invajimant superior igi exercitd autonomia universitara gi igi asuma rAspunderea publica (3) Ministeral Educatiei sustine gi practic’ dialogul social si consultarea factorilor interesati in ceea ce priveste strategiile nafionale in domeniul educatiei si formarii profesional. Deciziile structurilor aflate in coordonarea sau subordonarea Ministerului Educafiei se fundamenteaza, de asemenea, pe dialogu! cu partenerii social. CAPITOLUL I SISTEMUL DE INVATAMANT SUPERIOR, ‘Art.7 (1) invataméntul superior se organizeazit doar in organizatii furnizoare de educatie si institutii de invapimént superior care au obfinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea, in conformitate cu prevederile legale. (2) Statutul de organizatie furnizoare de educafie se acorda pana la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de infiinfare a institujiei de invayimant superior, dar nu cu mai mult de 2 ani dupa absolvirea primei generayii de studenti. in sensul prezentei Iegi, toate prevederile aplicabile institutilor de invaimant superior sunt aplicabile si organizafiilor furnizoare de educajie autorizate sé functioneze provizoriu. 3) Insti 1vatimant superior sunt organizatii furnizoare de educatie, care ide invatamant, pe baz de programe de studi autorizate si, dup’ caz, acreditate, file de desfisoara activi in conditiile legii, de formare tialé si continu’, programe ce functioneazA cu respectarea principiului asigurarii calitafii pentru satisfacerea increderii beneficiarilor directi si indirecti din societate. (4) Institutile de invatimant superior pot fi de stat, particulare si confesionale. Aceste institujii au personalitate juridics, au caracter nonprofit si sunt apolitice. (5) Statutul juridic de institut prin lege. (6) Instituyiile de invatamént superior sunt persoane juridice de drept public sau de invajamant superior se dobéndeste in urma infiintarii gi acreditari persoane juridice de drept privat si de utilitate publica si pot fi: universitafi, academii de studi, institute, scoli de studii superioare, denumite in continuare instiayjii de invajdimant superior. 8 ‘Art8 (1) Sistemul national de invatmant superior include toate institupile de invayamant superior acreditate, (2) Institutile de invayamant superior din strdinatate, recunoscute legal in statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul Roméniei, singure sau in partencriat cu institufii de {invitimant superior acreditate din Romania, numai cu respectarea prevederilor prezentei legi cu privire la autorizarea, acreditarea gi asigurarea calitatii programelor de studi (3) Instituiile de invapamant superior roménesti pot organiza, in Romania sau in alte state, programe de studii comune cu institufii de invfimént superior din strainatate, recunoscute de statul de origine. in cazul in care aceste programe se organizeaza in strlindtate, trebuie sa respecte reglementirile legale in vigoare atat in Romania, cat si in statele respective. (4) Institutile de invagamént superior romanesti pot organiza filiale in alte state, singure sau in parteneriat cu institut de invayamant superior din strRindtate, recunoscute de statul de origine, in cazul in care aceste programe se organizeaza in strainatate, trebuie sa respecte reglementirile legale in vigoare atat in Romania, et iin statele respective. (6) Institufiile de invayamant superior romanesti acreditate pot organiza, in comun cu alte institutii de invat&mant superior acreditate din Spajiul European al invafamantului Superior, programe de studii integrate finalizate cu diploma comund sau diploma dubla sau multipla, recunoscute de statul de origine, in conformitate cu © metodologie-cadru adoptata prin ordin al istrului educafici (6) Ministerul Educatiei, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romane, poate sustine, inclusiv prin finantare, inflinjarea yi organizarea lectoratelor, precum si organizarea de cursuri de limba, culturi si civilizatie romaneasca in institut de invatamént superior din strainatate. Art. cifrade scolarizare aprobatd anual prin hotdrare 2 Guvernului, si cu tax8, Cuantumul taxei este propus (1) in institugiile de invapamént superior de stat, invétiméntul este gratuit, pentru de consiliul de administratie si aprobat de senatul universitar. 2) Pentru domeniile prioritare de dezvoltare a Romaniei si, in functic de nevoi, pentru formarea cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, Ministerul Educajel alocd locuri din cifra de gcolarizare aprobati anual prin hotirare a Guvernului, pentru studii universitare de scurtt durata, licentd, masterat gi doctorat. (3) In institutile de invapimant superior particular gi confesional particular, {nvayimantul este cu taxa, Cuantumul taxei este propus de consiliul de administratie al institutiet de invayamant, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 9 (4) Prin exceptie de la prevederile alin.(3), in cazul in care, in cadrul invatimantului superior de stat, nu existi invajimnt teologic pastoral specific unui cult, recunoscut drept cult conform legii, in insttufiile de invafamant superior confesional particular, invayimantul este gratuit, pentru programul de studii universitare de licen{a, master si doctorat de teologie pastorala, potrivit ciffei de scolarizare aprobat& gi finanfata anual prin hotirdre a Guvernului. (5) Institusiile de invajamént superior au autonomic in stabilirea cuantumului taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesafi, inclusiv pe site-ul insttutiei de invapamant superior. in institufiile de invayamant superior de stat, taxele anunlate se mentin pe toati durata normala a unui ciclu de studi, putand fi indexate cu maximum rata inflatiei, pentru acceasi promotie de studenti. Art.10.- (1) Institutiile de invatimant superior au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii (2) Initiativa infiingarii institufiei de invayamnént superior de stat apartine Guvernului Initiative gi resursele financiare gi materiale necesare infiin{arii institutiei de invayimént superior particular sau confesional particulare apartin unei fundatii, unei asociatii sau unui cult religios, unei cntitifi a cultelor recunoscute, ori altui furnizor de educatie certficat prin evaluare externa a calititii si recunoscut ca atare, potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. 3) Institugiile de invaydmant superior de stat si particulare se reorganizeara/desfiinfeaza cu respectarea principiului simetriei actului de infiintare, respectiv prin lege sau hotrare a Guvernului, dupa caz. (4) Privatizarea institujilor de invatimént de stat este interzisa. CAPITOLUL HII AUTONOMIA UNIVERSITARA ‘Art11- (1) Autonomia universitard este garantata prin Constitujia Roméniei, republicata, si se exercits cu conditia asumérii rispunderii publice si in limitele legislatiei nationale in vigoare. Libertatea academica este garantatd prin lege. Institutiile de invatimant superior se organizeazi si ideologice, politice sau religioase. funcfioneaza independent de orice ingerin} (2) Autonomia universitari di dreptul comunitiii universitare sA igi stabileased misiunea proprie, strategia institutionald, structura, activitatile, organizarea gi functionarea proprie, precum si gestionarea resurselor financiare. materiale $i umane, cu respectarea legisla ' 10 (3) Statul incurajeaza si sprijind, prin parghii financiare, diversificarea misiunilor institutiilor de invatamént superior, in funcfie de orientarile proprii stabilite prin planurile strategice moltianuale de dezvoltare institutional, corelate cu nevoile societati (4) Prin derogare de la prevederile art.66 alin.(2) din Legea nr.500/2002 privind finanfele publice, cu modificdrile 51 completarile ulterioare, instituriile de invatmént superior de stat sunt autorizate, prin prezenta lege, sa redistribuie creditele bugetare din soldul la finanarea de baz, sumele rimase neconsumate si reportate din anii precedenti pentru obiective de investiii noi, sumele rimase necheltuite din investifii finalizate, pentru obiective de investifii noi, pentru obiective de investitii in continuare, precum si alte cheltuieli de natura investiiilor. Sumele ramase in sold, pentru facilititi de transport pentru studenji, subvenfii penta cimine-cantine si sumele pentru bursele studentilor neridicate in termen, pot fi utilizate in anii urmatori pentru acordarea de burse pentru studenfi, precum gi alte cheltuieli de natura investitiilor pentru infrastructura de c4mine, cantine, pentru susfinerea activitatilor centrelor pentru consiliere gi orientare in cariera. (5) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in carta universitara, aprobata de senatul universitar si avizatd de Ministerul Educafiei, pentru conformitate cu legislatia in vigoare. (6) in insttusiile de invagimant superior, este asiguraté libertatea academicd. Aceasta implicd dreptul tuturor membrilor comunitafii universitare de a se exprima liber, atét in mediul universitar, ct si in afara acestuia, in raport cu activitatea didactic’, de cercetare sau de creatie intelectuala, precum si cu orice alte activitati vizand institutia de invayamant superior in cadrul carcia activea7, conform Icgii. in acecasi masurd, libertatea academica inseamné libertatea de a invata, preda si cerceta, flecare dintre accstea presupunnd libertatea de a gandi, de @ pune sub semnul intrebarii si de a impartasi idei, in interiorul gi in afara institutiei de invatimant superior. (7) Studengilor le este asigurat dreptul la liberd alegere a programelor de studi gi disciplinelor, in conformitate cu normele legale in vigoare gi cu planurile de invatémént (8) Structurile si funcfiile de conducere ale institufiilor de invayimant superior particulare si confesionale, atributile, modul de constiture, precum si alte aspecte privind statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universitar. la (9) Institugiile de invatamant superior igi adapteazi periodic oferta education ceringele pietei munci i ‘Art.12- (1) Raspunderea publica obliga fiecare institutie de invagimant superior, de stat, particulara sau confesionala particular 1) si respecte legislatia in vigoare, carta proprie gi politicile nationale si europene jn domeniu! invayamntului superior, bb) s& aplice gi s& se supund reglementarilor in vigoare referitoare la asigurarea gi cevaluarea calitiii in invagaméntul superior; ) sd respecte politi cticd gi deontologie universitara aprobat de senatul universitar, Je de etic’ si deontologie universitara, cuprinse in Codul de 4) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor, in cazul institutiilor de invitimént superior de stat, si a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform institutional; fe) s asigure transparenja tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei in vigoare; £) sA respecte libertatca academic’ a personalului didactic, didactic auxiliar gi de ccercetare, precum si drepturile gi libertiile studentilor. (2) in cazul institufiilor de invajmant superior confesionale, raspunderea publica se cextinde $i la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultului respectiv. Art.13.- (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, statiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, farmaciilor universitare umane $i veterinare, ambulatoriilor de specialitate, biblictecilor, unitatilor de microproductie, bazelor si complexelor cultural-sportive, caselor de culturd ale studentilor, bazelor de odihna gi tratament, studiouritor/posturilor de radio-TV, sililor de spectacole, concerte gi de cinema, studiourilor de ccinematografie gi de inregistrari, atelierelor de fotografie si caselor de creatie, precum si din alte spafii dedicate procesclor de educatie, formare profesionala si cercetare sliinfifica si dotirile aferente, folosite de institutia de invitimént superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptaita si le utilizeze. Este considerat spatiu universitar si mediul online, consténd in platformele sau grupurile utilizate pentru activitatile didactice si extracurriculare gi de cercetare organizate in cadrul institufiei de invayimant superior. (2) Fac excepfie de la prevederile alin.(1) spafiile si dotarile aferente care aparrin Ministerului Sanatatii, ministerelor gi institutiilor cu rejea sanitara propre, in care se desf’soaré invatimantul medical superior, spatiile care apartin cultelor in care se desfégoara invatamantul confesional, spatiile care apartin Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne $i Serviciului Roman de Informati, in care se desfigoard invatimant de specialitate si casele de cultura 12 ale studentilor si Complexul Cultural Sportiv Studentese .,Tei”, in care se desftgoara activity spevifice. (3) Spatiul universitar este inviolabil. Accesul in spatiul universitar este permis rnumai in condifile stabilite prin lege gi prin carta universitara. (4) Institutiile de invafamant superior asigurd, in spafiul universitar, inclusiv in cAminele studentesti, acces gratuit la internet wireless pentru tofi membrii comunitifii universitare. Caracteristicile tehnice ale refelei de internet trebuie sa permita accesul la activitati didactice online, la conferinte in format audio-video, precum $i la orice alta activitate specifica procesului educational. (5) Instituyile de invatimént superior asigura accesul studentilor gi profesorilor la cel putin o baza de date stiintifica, Art.14- (1) Comunitatea universitara este constituit’ din studenfi, studenti-doctoranzi, cursanfi, personal didactic si de cercetare, personal didactic gi de cercetare auxiliar si personal administrativ. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane cArora li s-a. conferit calitatea de membru al comunitatii universitare, prin hotdrare a senatului universitar. (3) Membrii comunitafii universitare au drepturile gi indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare gi prin carta universitara, ArtAS (1) Carta universitard prezints optiunile majore ale comunitatii universitare gi se aplica in tot spatiul universitar. (2) Casta universitara se refer&, in mod obligatoriu, cel putin la a) modalitatile de desemnare gi eliberare din funetie a persoanelor care ocupa functii de conducere sau care fac parte din structurile de conducere ale institujiei de invayimént superior, in conformitate cu legislatia in vigoare; b) Codul de etica si deontologie universitaras ©) modul in care se realizeazA gestiunea si protectia resurselor institutiei de invayamént superior; 4) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinatiei acestora si a condifiilor in care sunt utilizate; ©) condifiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice gi cu alti ‘operatori economici, in vederea organiarii unor programe de cercetare fundamentala gi aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a spapialistilor cu studii universitare; 1) conditiile in cayesinstitutia de invayimant superior se poate asocia cu alte institufii de invatimant superior sau cu ite organizatii pentru indeplinirea misiunii sale; 13 1g) modalitafile in care se pot construi, detine gi folosi elementele aferente bazei ‘materiale a institutiei de invaiimént superior, necesare educatici si cercetarii stiintifice; hh) modalitiqile in care se derulea7A acjiunile de cooperare intemationalé ale /Ayamént superior, incheierea de contracte si participarea la organizafiile europene gi internationale; i) modalitayile de colaborare dintre structurile de conducere ale institutiilor de invayamant superior si sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si organizafiile studentesti legal constituite; {j) modalitatea in care institutia de invafimant superior igi indeplineste rolul de bazi din perspectiva educatiei la care poate adauga, dupa caz, componenta de cercetare sau cercetare avansata; ) orice alte aspecte considerate relevante de senatul universitar si care corespund legislafiei in vigoare, (3) Carta universitard se elaboreaza si se adopti de catre senatul universitar, numai dupa dezbaterea in comunitatea universitara. (4) Carta universitard nu poate confine prevederi contrare legislatiei in vigoare, acestea fiind nule de drept. (5) Carta universitara se adopta numai dupa acordarea de c&tre Ministerul Educatiei ‘a avizului de legalitate asupra acesteia. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de citre Ministerul Educatiei tn termen de maximum 30 de zile de Ja data solicitarii institugiei de invajamént superior. (6) in cazul in care termenul prevazut Ja alin.(5) nu este respectat, carta universitara sprobiarii tacit. se considera avizati potrivit proved ‘Art16.- (1) Institutiile de invayimént superior pot infiinta, singure sau prin asociere dupa caz_ de invayamant preuniversitar, consorfii pentra societati comerciale, fundaii, asociatii, u inviyimant dual, spitale universitare, farmacii universitare, unitiji medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, si cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Conditia ca acestea si se Tnfiinfeze este aceea ca ele s& contribuie ta cresterea performantelor insttutiei si si nu influenteze negativ in niciun fel activitatle de invayamant si cercetare, Obiectul de activitate al societatilor, asociaiilorsi/sau_fundatiilortrebuie sé fie conex rmisiunii institutiei de invatamant superior. 14 (2) Institutia de invitamént superior poate infiinta, inclusiv in cadrul unor proiecte, pentru o perioada determinat’ sau nedeterminata, structuri de cercetare sau de spectacole distincte sub raportul bugetului de venitur si cheltuieli care au autonomic si statute propri, aprobate de senatul universitar. (3) Institutile de invaximént superior pot constitui consortii, inclusiv cu organizatii de cercetare, dezvoltare 51 inovare si cu institufile/unitatile de spectacole, in baza unui contract de parteneriat, incheiat in forma autentic& in care sunt stabilite drepturile gi obligatile fiecareia dintre parti, conform legislatiei i (4) in cazul realizarii unor investitii comune in cadrul unui consortiu universitar, vigoare, contractele de parteneriat prevad, pentru fiecare partener, cel putin: contributia la realizarca investiiei, drepturile de folosinta, impartirea timpului de acces, cota-parte din acoperirea cheltuielilor pentru intrefinerea si funcfionarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri care se obtin din utilizarea investifiei. Bunurile comune rezultate din activitatile desfagurate in cadrul consorgiului uuniversitar se afl in indiviziune pe intreaga perioada a existentei consortiului universitar, cu excepfia bunurilor proprietate publica pentru care se aplicd regimul juridie prevazut de Ordonanta de urgenta ‘a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile $i completirile ulterioare, (5) Institutile de potrivit prevederilor Legit r.25/2023 privind integrarea voluntari a organizatiilor de cercetare, \vajimant superior pot prelua, in coordonare ori prin fuziune, dezvoltare gi inovare din Romania in Spatiul European de Cercetare, precum si pentru modificarea Ordonanjei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea stiingificd si dezvoltarea tehnologics, organizatii de cercetare, dezvoltare $i inovare, precum si institutii organizatoare de spectacole, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, acestea devenind ordonatori tertiari de credit. (6) La constituirea societitilor comerciale, a fundatiilor sau a asociatiilor, institutia de invatimant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de inventie si alte drepturi de proprietate intelectuala, Institujia de invajamant superior poate acorda prin contract dreptul de administrare si folosin{d asupra bunurilor societafilor comerciale sau asociatiilor, in care are calitatea de asociat saw acfionar, ori fundatilor, in care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar, Dreptul de folosinta si de administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate cconstitui aport al institutiei de invatamant superior la capitalul social al unei societiti comerciale, fundatii sau asociafii ‘Art.l7.- (1) Institutile de invajmént superior de stat, respectiv particulare gi confesionale, externe, conform prevederilor pot infiinfa, prin hotirdrea senatului universitar, in urma evalua de iavatamant preuniversitar legale privind asigurarea calitifii in invatimantul preuniversitar, unit de stat, respectiv particulare si confesionale, dupa cum urmeaza: 15 a) pentra fnvatimantul anteprescolar gi pregcolar, unitéti fri personalitate |juridicd, in structura institupilor de invagammant superior, b) pentru invatiméntul primar, gimnazial si liceal, unitifi cu personalitate jjuridicd, in subordinea insttutilor de invatimant superior, ©) pentra invétiméntul postliceal, colegii tertiare nonuniversitare, féra personalitate juridica, in structura instituiilor de invatamant superior. (2) Prin exceptie de la prevederile legii invatiméntului preuniversitar, unitagile de invétamént preuniversitar, infiingate de institutiile de invayamant superior, sunt unititi de invayamant de stat, finanfate din bugetul de stat prin contractele institujionale incheiate de institutile de invijimant superior cu Ministerul Educatiei, la nivelul standardelor de cost specifice pentr invataméntul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. (3) Cifra de scolarizare si mecanismul de finantare pentru invatamantul postliceal, “organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituyiilor de invatimant superior de stat, se aproba prin hotarére a Guvernului. (4) Unitafile de invagimant preuniversitar infiinfate in structura institutiilor de invapaméant superior de stat sunt componente organizatorice, fir personalitate juridica, care se includ, de drept, in refeaua gcolard de la nivelul invajamantului preuniversitar, pe baza deciziei rectorului $i 1 ordinului ministrului educafiei de autorizare de funcfionare provizorielacreditare, comunicate autorititilor administratici publice locale si directiei judetene de invafamant preuniversitar ori a ‘municipivlui Bucuresti (6) Institujile de invajimant superior care infiinteazé componente organizatorice, de ‘ipul unitstilor de invayimant preuniversitar, au urmatoarele drepturi ) de a participa Ia asigurarea finantarii cheltuiclilor aferente procesului de organizare, functionare gi de invafamant; b) de a asigura angajarea de personal didactic si administrativ, institutia de {nvajamant superior avand calitatea de angajator; ©) de a propune Ministerului Educatiei cifre de gcolarizare aferente unititilor de invatamént preuniversitar din structura acestora, in vederea includerii in hotirdrea Guvernului de aprobare a cifrelor de scolarizare; d) de ¢) dea acorda un spor pentra personalul didactic si administrativ, care desfgoara i, conform prevederilor legale; stocmi si elibera acte de stu activitati de invatamént preuniversitar, cusincadrarea in bugetul aprobat. (© Senatele institutiilom de invatimant superior aproba regulamente proprii de “onganizare gi de funcfionare pentru unite jdb-de invtimant preuniversitar de stat, infiintate in structura acestora, cu respectarea prevederilor leave in vigoare. 16 (7) Prin derogare de la prevederile legale privind asigurarea calititii educatiei, dupa acreditare, unititile de invafimant preuniversitar infiinjate in structura institutiilor de invatdmént superior, sub forma de componente organizatorice, nu dobéndese personalitate juridica (8) Institutiile de invajimadnt superior care au in subordine unitati de invapimant preuniversitar, cu personalitate juridicd, au urmétoarele drepturi a) de a participa la asigurarea finanfarii cheltuielilor aferente procesului de “organizare, funcfionare si de invayimant; b) dea acorda un spor pentru personalul didactic si administrativ care desfésoari activitati de invatamant preuniversitar, cu incadrarea in bugetul aprobat; ©) dea propune Ministerului Educate’ cifre de scolarizare aferente unitatilor de {nvajamént preuniversitar din coordonarea acestora, in vederea ineluderii in hotirdrea Guvernului de aprobare a cifrelor de scolarizare. (9) Cifra de scolarizare pentru invagiméntul postliceal organizat de catre institutii de nvitimant superior de stat, cu finanjare integrala asiguraté de cétre solicitanti, persoane fizice sau juridice, dupa caz, se aproba prin hotarari ale senatelor universitare gi se comunic& Ministerului Bducatici. ‘Art.18.- in concordanté cu prevederile Codului-cadra de etica si deontologie universitard stitutiile de invakimant superior adopta propriul cod de eticd si aprobat prin hotirare a Guvernul deontologie universitar’, care face parte din carta universitard gi cuprinde obligatoriu: a) masurile educationale, administrative si tehnice care se iau pentra garantarea originalitafii luerdrilor de licenta, de masterat, de doctorat, a articolelor stiintifice, a proiectelor, productilor si operelor de creatie artistic, 2 proiectelor de cercetare, a inventilor gi brevetelor, articolelor, c&rfilor si a oricdror lucrari publicate de citre editurile care functioneazé in structura/subordinea institutiilor de invafaméant superior sau a altor asemenea lucrari, precum si sancfiunile aferente; »)stabilirea situatiilor de conflicte de interese gi incompatibilitati, In conformitate cu prevederile art.170 alin.(1) si (5); ©) definirea a ceea ce constituie o conduitd inacceptabili a membrilor comunitatii universitare; 4) misurile necesare pentru consolidarea sau, dupa caz, dezvoltarea unei culturi organizationale de naturd moralé, prin implicarea tuturor categorillor de membri ai comunitiii universitare; ¢) cadrul inte necesar pentru prevenirea abaterilor de la normele nationale sau interne in ceea ce priveste etica gi deontologia universitard; 7 1) indrumari pentru solicitarea de consiliere si/sau sesizare a unui comportament neetic, principii privind gestionarea riscurilor etice, respectiv metode de instruire gi ajutorare a membrilor comunitafii universitare; «) stabilirea unor mecanisme de raportare gi de protectie a vietimelor. Art (1) Rectorul institutiei de invatimant superior are obligafia s4 prezinte anual, cel térziu pina in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecdrui an, un raport privind starea institujei de invatamént superior, Raportul este derbatut in senat si este fieut public pe site-ul institutiel de ‘nv}imant superior si este transmis tuturor pairfilor interesate, Acest raport include cel putin: 4) situatia financiars a institutiei de invatamant superior, pe surse de finanfare gi tipuri de cheltuielis b) situafia fiecdrui program de studi; ©) situafia personalului institufiei de invafamént superior; 4d) rezultatele activitatilor de cercetare ¢) situatia asigurariicalititii activitifilor din cadrul institujiei de invayamant superior; ‘) situafia respectirii eticii si deontologiei universitare gi a eticii activitatilor de cervetare; 2) situatia posturilor vacante; hy situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente; i) analiza implementatit planului operajional anual pentru anul calendaristic precedent. (2) Raportul anual al rectorului este 0 component a rispunderii publice si constituie ‘© conditie pentru accesul ta finanférile din bugetul public. CAPITOLUL IV ORGANIZAREA INSTITUTHLOR DE INVATAMANT SUPERIOR ‘Art.20.- (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata, orice institutie de invatimant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizatorice: facultati, departamente, departamente pentru pregatirea personalului didactic, coli doctorale, institu, eentre sau laboratoare, unitafi de proiectare, centre de consultant, clinici sau spitale universitare sisau alte structuri/unitati medicale, precum unitafi medicale ambulatori, inclusiv stomatologice, si cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, laboratoare de tehnicd dentard, institute de pregitire in rezidentiat, farmacii universitare, studiouri si ateliere artistice, de artele spectacolului, muzce, 18 studiouri $i ateliere audiovizuale, cinematografie si fotografie, grddini botanice, teatre, muzee, radio si televiziune, tipografii, edituri, publicatii, centre pentru formarea continud a resurselor umane, unitifi de microproductie si prestari servici didactice/baze didactice pentru aplicatii si performanfa in sport, stajiuni experimentale saw alte entitai unitafi de cazare si alimentatie public’, statiuni pentru activititi de productie si transfer de cunoastere gi tehnologie, centre de competent, cluburi sportive universitare, precum si unitafi de invatamant preuniversitar. jin structura institutiilor de invatamant superior functioneaza directii si servicii tehnico-administrative. Institufile de invagamant superior roménesti pot organiza filiale universitare.” (2) Acti la alin.(1) se supun $i dispozit tile gi resursele umane din cadrul componentelor organizatorice prevazute lor speciale care reglementeaza domeniile de care apartin respectivele activitati G) Componentele functionale prevazute Ia alin.(1) si (2) sunt organizate de fiecare instituyie de invajimant superior, astfel incdt institutia si igi realizeze misiunea, sé asigure standardele de calitate, si gestioneze in mod eficient activitatile de invatamént, cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic si s& asigure sprijinul adecvat membrilor comunitatii universitare, atfel incét s& poati duce la indeplinire obiectivele strategice ale institufiei de invatamént superior. Art21.- (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaz& si gestioneazA programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului. in funcjie de specificul fiecdrei institutii de invatmént superior, programele de studii pot fi elaborate si gestionate gi la nivel de departament. in acest caz, departamentul are aceleasi atributii ca cele ale unci facultati, iar directorul de departament este asimilat functiei de decan. {in cazul acestor departamente, statutul va fi mengionat distinct in carta universitard a institufiei de invatamént respective. De asemenea, aceste departamente vor fi consemnate corespunzator in actele normative initiate de Ministeral Educatiei. (2) Orice facultate se infiinteaza, se organizeaza sau se desfiinteazd Ia propunerea consiliului de administratie, cu aprobarea senatului universitar, prin hotdrére a Guvernului privind structura institufiilor de invtimant superior, inifiat anual de Ministerul Educatic. 3) 0 facultate poate include unul sau mai multe departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare gi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de: studi pe tipuri si cicluri de studi universitare. (4) fn invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teologie, in conformitate cu prevederile alin.(2), gi bmstitute de cercetare teologicd, in consens cu perspectivele ecumenice gi irenice intemationale gi infconformitate cu prevederile legale. ' 19 (5) Institutiile de inviyimant superior, infiinjate in conditile legii, care desfisoar’ doar programe de masterat profesional de tip MBA/Executive MBA prevazute art.58 alin.(2) litb), precum gi alte programe postuniversitare destinate exclusiv pregatirii pentru cerinfele piefei muncii, conform actului normativ constitutiv si cartel universitare proprii, se pot organiza cu o singura facultate responsabila de organizarea programelor respective, conform alin.(2). Art.22.. (1) Departamentul este unitatea academicé functionald, care asigurd producerea, transmiterea $i valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate. (2) Un departament poate avea in componenta scoli postuniversitare, centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, sali de spectacole, concerte, studiouri si ateliere audiovizuale: radio, televiziune, cinematografie gi fotografie. (3) Departamentul se infiinteaz4, se organizeaza, se divizeaza, se comaseazi sau se desfiinjeaza prin hotardre a senatului universi lui de admini: (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care , la propunerea consiliului facultati/facultafilor in care functioneaza, cu avizul consi istratic. functioneaza ca unitifi de venituri si cheltuieli in cadral institutiei de invayamant superior. Art23.- (1) Filiala universitard este 0 structurd organizatoric& a institutiei de invajimént superior, care se infiinfeazd cu aprobarea senatului, la propunerea consiliului de administratie, in alta locatie geograficd decat cea in care igi are sediul institutia de invatamant superior in cadrul cAreia aceasta functioneazi si care beneficiaza de autonomie in conditile stabilite prin carta universitara. fn cadrul filalei pot functiona: facultati, departamente, scoli doctorale, institute, centre sau laboratoare, studiouri si ateliere unitati de proiectare, centre de consultant, clinici universitare, farmacii, artistice, teatre, muzee, radio gi televiziune, tipografii, edituri, publicafii, centre pentru formarea continud a resurselor umane, unititi de microproductie si prestari servicii, unititi de cazare si alimentatie publica, statiuni didactice/baze didactice pentru aplicati si performan(a in sport, stafiuni experimentale sau alte entitafi pentru activitati de productie gi transfer de cunoastere gi tehnologic, centre de competent, precum (2) Extensia universitar’ este unitatea academic care asiguri producerea, mnitdti de invatmant preuniversitar. transmiterea gi valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate, in alt spatiu geografic decat cel in care igi are sediul institutia de invatamadnt superior in cadrul céreia aceasta functioneazi. Extensia se infiinteaza si se desfiinteaz& cu aprobarea senatului, la propunerea consiliului de administratie gi nu are personalitate juridica. 20 ‘Art.24. (1) invatimantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza: a) in institujii de invatdmant superior in cadrul cArora functioneazd facultati/linii/programe de studii cu predare in limba materna, ) in institutii de invatamént superior multiculturale gi multilingve. in acest caz, se constituie linii de studii cu predare in limbile minoritatitor nagionale; ) in cadeul institutilor de invatamant superior pot fi organizate grupe, sect sau linii de predare in limbile minorititilor nationale, in conditiile legit. @) Linia de studiu din cadrul institutiei de invayimdnt superior multilingve gi multiculturale se organizeaza in departamente. Senatul institutici de invajimént superior adopta, Ta propunerea cadrelor didactice universitare aparjinnd liniei de studiu, un regulament de funetionare propriu al linii de studiu, care stabileste procedurile de alegere gi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective, in concordanta cu carta universitard. (3) Sectia de studiu este © forma de organizare a invayamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale, care poate fi institufionalizatd, at la nivelul institutiei de invafamant superior, ct si in cadrul unei facultati, prin departamentul sectiei, care are in componenté programele de studiu si structurile organizatorice aferente. Secjile beneficiazd de autonomie universitar’ in organizarea activitatilor didactice. (4) in invatamantul universitar pentru minoritajile nationale se asigura pregatirea in limba materna in: studii de scurta durata, studii universitare de licenfa, de masterat si doctorat, precum iin invayimantul postuniversitar. (5) Finanfarea de baz se calculeazé dupa un coeficient marit pentru studentii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale. (©) Institutile de invajdmént superior de stat multiculturale si multilingve si care au activitati de predare in limba minoritijior nationale sunt prevazute de prezenta lege. (9) Statutul de instituyie de invafimant superior multiculturala si multilingva poate fi dobindit gi de alte institutii de invatamant superior, doar prin lege, (8) Candidatii proveniti din invayimantul in limbile minoritatilor mafionale, cu diploma de bacalaureat, la solicitarea acestora, pot susfine examenul de admitere in Himba materné, laorice institujie de invatimant superior din Romania, cu excepfia institutiilor de invapamant superior , de ordine publica si de securitate national, la care examenul de admitere se militar, de informat sustine in limba de predare a programului de studi, ‘Art.25.- (1) in institutiile de invatamant superior si in toate componentele lor organizatorice sunt interzise activitafile care: a) incalcé normele generale de moralitate ale comunitagi 21 ) constau in prozelitism politic si/sau religios; ©) pot pune in pericol sindtatea gi integritatea fizicd sau psihick studentilor/elevilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar gi administrativ; 4) constau in violenta psihologica-bullying, (2) Schimbut de opinii cu caracter doctrinar sau dogmatic, activitiile de cult sau de ccercetare, precum si dialogul teologie nu pot fi considerate prozelitism religios, De asemenea, nu intré sub incidenja prozelitismului religios nici cerintele de respectare a specificului unui cult in anumite spaffi desemnate ca atare, in care se desfagoard cu caracter temporar sau permanent anumite activitayi de cult specifice unuia dintre cultele recunoscute prin lege. CAPITOLUL V ORGANIZAREA STUDILOR UNIVERSITARE. Sectiunea 1 Structura invafdmantului superior ‘Art26. (1) Formarea initial, in invitiméntul superior, se realizeazd prin programe de studit universitare organizate pe 4 cicluri, dupa cum urmeaza: ) ciclul scurt, in cadrul caruia se organizeaza programe de studii universitare de scurti durata; }) ciclul | - in cadrul caruia se organizeazs programe de studii universitare de Ticenta ©) ciclul 11 - in cadrul céruia se organizeazs programe de studii universitare de masterat; 4) ciclul 111 - in cadrul cAruia se organizeazi programe de studii universitare de doctorat. (2) Formarea continua, in invatiméntul superior, ulterioard formérii initiate, se realizeazA prin programe de studii postuniversitare, dupa cum urmeazi: a) programe de studii postuniversitare de formare profesionald a adultilor; b) programe de studii postdoctorale; ) programe de studii postuniversitare de rezidentiat; 4) programe de formar: profesional a adultilor. (3) Institugiile de invjqimant superior pot desfisura programe de formare profesionald a adultilor, dferite de celeyypevaaute Ia alin.(2), pentru cursanti care nu au absolvit studit universitare de scurté duratd, licenffly master sau doctorat, inst doar pentru nivelul 5, conform 22 prevederilor art.21 alin.(2) din Ordonanta Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesionala 3 adultilor, aprobats cu modificari gi completari prin Legea nr.375/2002, republicata, eu modificarile si completarile ulterioare. (4) Programele de formare profesional’ a adultilor prevazute la alin(3) se ‘organizeaz in domeniile din aria competenelor transversale si se finalizeazd cu atestarea de competente transversale. Actul de studii eliberat se mumeste certificat de atestare competente transversale. ‘Art.27~ (1) De reguki, anul universitar incepe in prima zi lucritoare a lunii octombrie, include doud semestre gi se finalizeaza, de regula, la 30 septembrie in anul calendaristic urmator. Un semestra are, de regulé, 0 durata de 14 siptimini de activitayi didactice urmate, de reguli, de minimum 3 séptiméni de examene. Structura anului universitar se aproba de senatul universitar. in atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru, se are in vedere o perioada de minimum 17 saptamani. (2) Senatul universitar al fiecdrei institujii de invatémént superior aproba anual, cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar, calendarul activitdtilor educationale specifice semestrelor academice de studiu, Pentru realizarea activititilor educationale specifice, senatul universitar aprobi Regulamentul privind activitatea profesionald a studentilor, care poate fi modificat cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar. Sectiunea a 2-a Programele de studii universitare Art.28- (1) Programul de studii universitare euprinde totalitatea activitatilor de proiectare, organizare, predare, conducere si realizare efectiva a invari, aplicare practi, cercetare i evaluare care condue la o calificare universitara, (2) Activitatile de predare, aplicare practic’, cercetare si evaluare sunt deserise in in concordanté cu Sistemul European al Creditelor Transferabile, curriculumul programului de stu denumi continuare ECTS, exprimandu-se in credite ECTS. (3) Curriculumul programului de studii universitare cuprinde ansamblul de discipline ‘ce conduce la 0 calificare universitara, are ca scop reaultate asteptate ale invaarii gi este concordant ‘cu nivelul calificdrii definit in Cadrul nafional al calificérilor, denumit in continuare CNC. (4) Pentra fiecare disciplina se intocmeste fisa disciplinei, in care sunt formulate cel putin: rezultatele invatarii, continutul predarii si invagari. si practicile asociate invaarli, predarii $i evaluirii, precum si numérul de credite de studii alocate pentru fiecare activitate 23 (5) Rezultatele asteptate ale invajarii sunt corelate cu competentele solicitate de ‘ocupatiile corespunzatoare, conform standardelor ocupationale si/sau Clasificérii Europene a Ocupatiilor, denumité in continuare ESCO. (6) Curriculumul fiectrui program de studii universitare si postuniversitare intra in competenfa si responsabilitatea institutici de invatamant superior, respectiv a institutiilor de jinvatamént superior care organizeaza programul de studii integrat. Acesta se stabileste astfel incit sa maximizeze sansele objinerii calificirii identificate si se aprobé de senatul universita. (7) Prin exceptie de la prevederile alin.(6), curriculumul pentru Departamentele de pregitire a personalului didactic se stabileste de Ministerul Educatici. (8) Concordanfa dintre curriculum si calificarea oferiti de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurdrii calitati. (9) Programele de studi universitare oferd acces la ocupatii specifice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit, cuprinse sau care se includ in Clasificarea Ocupatiilor din Romania,

    S-ar putea să vă placă și