CARAMIZILE
in mirifica imparatie a cuvintelor, nenumi-
rafii slujitori ai curtii domnesti s-au infatisat cu
smerenie si piosenie inaintea Celui care a fost
Dintai si au cerut invoire sa-si inalte un Templu
al lor, in care si se adune pentru rugiaciune si
pentru a-si gasi alinarea gi linistea sufletului,
dezlegarea problemelor care dau peste ei cu
duiumul, dar si frumusetile si placerile de la
descifrarea enigmelor ascunse-n Cuvant.
Cel care a fost Dintai l-a chemat pe Marele
Mester, cunoscut pana peste noua mari si noua
fari cu numele sau pamantesc de Talent, si i-a
poruncit sa purceada la munca. Excelenta sa
Talentul n-a mai solicitat nici un fel de explicatii,
deoarece avea deja in gandurile sale ideea unui
-Templu cum nu s-a mai vazut sub soare, doar
ca avea nevoie de mana de lucru. I-a chemat
45pe slujitori, asigurandu-i pe fiecare cu cAte o
calfa, acestea facand parte din neamul Muze.
lor, si i-a indemnat sa confectioneze fiecare,
pe cat il vor tine puterile, caramizi. Li s-a mai
destainuit ca Templul va fi cea mai mare con-
structie din cate s-au intémplat vreodata, atat
pe pamant, cat si dincolo de el, de aceea va fi
nevoie de un numar infinit de mare de c&ramizi.
Le-a explicat inca o data, insistent, cd cele mai
valoroase vor fi caramizile care vor rezista unor
teste speciale. Anume ele vor fi cladite in partile
mai importante ale Templului, acestea edificdnd,
in primul rand, Altarul.
indrumati de Marele Mester, slujitorii s-au
apucat cu frenezie sa-si confectioneze fiecare
caramida sa, calfele executandu-si cu zel obli-
gatiunile si, in final, tabarcind cu mult zel cara-
mizile Preotului Suprem, care era mana dreapta
a Celui care a fost Dintdi, inainte de a le gisi
locul in zidul Templului, Preotul Suprem le
incerca rezistenta —carimizile erau trecute prin })
foc, tinute in apa vi pA moarta, ridicate
in slavile cerului si aruncate pe ascutisuri de J
46cremene, izolate in carcere pline de igrasic yi |
intuncric, lisate in geruri ntprasnice.., lar dupa (
ce rezistau gi la ultima proba ~ a timpuluj — )
cirdmizile iyi ocupau locul pe care i! meritau,
Fireste, marca majoritate a cérdmizilor nu
rezistau atator Incercari, dar gi ccle care cedau
la prima probi igi giiscau locul lor, deoarece pen-
tru inal{arca unui asemenea colos se cere gi nisip
pentru tencuiala, gi moloz pentru pardoscala,
si pietricele pentru basorclicfuri, si bucdfi mai
mici de ciirimida pentru diverse muchii si curburi.
Printre slujitori sc declangase o invergunata
competitic pentru plasarea proprici caramizi la
locul cel mai de cinste — Altarul — sau in co-
loane, cornise, turle, figurine pentru a fi la ve-
derea tuturor, admirate si contemplate.
Compctitia continua si astdzi, gi nu se va
incheia niciodat’, pentru ca eterna este Creajia
prin Cel care a fost Dintai, ctern este $i lutul
frimAntat de Marele Mester $i din care slujitorii
sai isi confectioneazi ciramizile, clementele
de baza ale cclui mai important in impardjic
Templu — Literatura. /
4]