Pentru Congresu! Ligei Cu!tura!

MniAlYtTEAKl't M!KCEA-CM*.-MAKy

1909

STHFAN-CKL-MAKE YLABŢHI'EŞ
 ss

PENTRU CONGRESUL D!N !ASt

AL

^ H E E ! CULTURALE

- RAPOARTE Şi MF0RMAŢM

PUBLICATE DE C O M I T E T U L CENTRAL —
L
 A c tu a lu l com itet central al Ligei C ulturale a fost ales
la congresul a n u a l d in G alaţi, u n u l d in oraşele unde sec­
ţia locală prosperează, m u lţa m ită silinţelor u n u i com itet
alcătuit d in oam eni cu dorinţa de a folosi societăţii ro­
m âneşti pe care o represintă.
E l s'a co nstituit in şedinţa d in 8 Iu n ie , alegându-se d.
Sava Şom ănescu preşedinte, dd. general N. B alaban şi Vir-
g il A rio n vice-preşedinţi şi d. N. Iorga secretariu, m em ­
b ri fiind d-nii G. Brâncoveanu, P. G râdişteanu, D. O nciu l
şi I. Ţ etzu; censori d-nii P- Carp, D. Tacu, V. D ărăscu;
casier d. T. Dobrescu.
C om itetul central a ţin u t şedinţe aproape in fiecare
săp tăm ână, rezolvând afacerile curente şi gândindu-se la
m ijloacele p r in care s'ar putea în m u lţi secţiunile, câştiga
m em bri noi in deosebitele oraşe ale ţării, în m u lţi averea
Ligei, dela care a tâ rn ă şi întinderea şi seriozitatea a c ţiu n ii
ei, şi p opularizarea scopului pe care-1 urmăreşte.
Astfel in c ă d in iu n ie 1908 s'a răsp ân d it in larg ă m ă ­
sură acest a p e l:
se (t/M in wiprej'wdW deose^d de (?re%e.
7)), re<7%^% e med prea p%%w rdspâ?!ddă,
coM§^m%a M^^e/'eseJor ^ da^or^dor Moas^re ?:a^on<de e prea s^a^ă,
cwen^e^e de c a d w d sd?d prea 8Mper/tcta<!e pe/dfM ca e/ sd ppaM
corespa?:de me?drd saJe /&eş^ w t'ta^a ^omdmmw
Dmco^o de /Mdare^e ^^er^d^^^ romd)^eş^^ (^aver)îe^e ^ d e ^ o r ce
stăpânesc ^erdor^M romdM ^ o mare pat^e dt'?^ popo)*id %os%ra,
se po^ yd^dt Ja aja^area caMwd Ba m M^e^e p ă r ^ ca
m U n g a r i a , se c A e tta e s c c e te w ?ai m ari siti??(i pe?ttrM a d is t r t /^ e
o r ic e etem e??t d e c a ttM r ă s p e c i/f c ă a jRomd??itor şi a-i a c i d e SM-
/t e t e ş t e , /*ăcd??d?t-i s ă f r e a c ă prtM s i t ă o r ! p ri? t m o m e t i / a ??a^ia
s tă p r tm 'to a r e . yicM m d e CMrâMd, te y i d r a c o ? ? ic e i?? d r e a p t ă ş c o t it e
c o M /e sio ? ta te r o m â n e ş t i di?t C ? t^ a r ia s p r e distrM^ere sau- r e n e g a r e .
^ i , t?t v r e m e a Moast?'ă, M M mai p e CMttara p r o p r ie , t a r y r ă s ­
p â n d i t ă ş i ia & ită , s e r v i t ă d e t o a t e s t r a t e t e s o c ia t e s e p o a t e r ă -
z i m a v i i t o r a t M?tMt ??eam .
Orice om CM s i m ţ i r e p e n tr M p o p o r M t d w c a r e / a c e p a r t e , o r ic e
om CM tn ^ ete ^ er e pe??tr?t n e v o it e im p e r i o a s e a t e tim pM /M i n o strM
a r e d e s i y a r tn c r e d i? t^ a r e a că j'ert/'e m a r i t r e b u ie ad M se d e /Se­
c a r e p en trM /iin ^ a m o r a t ă a i î o m â n i t o r c a n a ^ ic m o d e r n ă , CM
c a r a c t e r M n ita r şi in d r e p t a r e s i g w ă in t r 'o d e z v o t t a r e ? ? o rm a tă .
A c e s t e a s p i r a ţ i i te ^ /itim e a t e o r ic ă r M i jR om a?t e o ? ? ştien t MM p o t
^ s e r v it e d e Stat, a c ă r n i a c ^ in n e e o p r i t ă d a p ă drept?? ^ <yin^itor
d e h o t a r e . M c i o institM^ie d e Stat saM &MCMrdndM-se d e ajM torM t
StatntMi ş t M r m a n d i? ? d ica ^ 'ito r t?ti M M p o a t e s t a tn se r t'tc in t i?t-
t e r e s e to r m o?*ate M?tice a t e j R o m â n im ii tn tre^ fi. < fL iy a C M tta r a tă o
sin ^ M r ă e c h e m a t ă a s e t n y r i j i d e a c e s t e n e v o i e se ? tţia te a t e
n e a m n tM i.
P a t e r e a c e - i tre& n ie p e n t r a a - ş i a t i n y e ţi? :ta , nM t - o pot d a
i n s a d e c â t P o m a n i i tn ^ e t e y ă to r i d e d a t o r i a to r ş i y a t a a d ă r t t i
p e n t r a h in e t e p o p o r a tM i d i n c a r e /'a c p a r t e .
Spre dânşii se îndreaptă deci rayâciMnea noastră.
^M CM toţii datoria d e a se tnsc?ie in L i^ ă şt de a răspa?tde
cotizaţia de MM teM pe tM nă pe care o im pnn statatete. Cererite
d e tnscriere se pot adresa secre^arta^M /M t Liyei in Pncareşti saM
secret respec^we. Cea di??Mm cate e i?tsă de preferat.
E vrem ea s ă a r ă t ă m c ă s ă n t e m M?t p o p o r real, MM p o p o r de­
finitiv, CM o stw yM ră co??g%M?^ă w %o% cMprmsMi! săM , şt ?t?t o
s^răMSMră M ^era^ă d e a ^ e M eam M rt p e păwâ?t^M ^ c a r e )!re&Mte s ă
/i e tM ire ^ o a ie /to ia r e ^ e %Mt p ă w ă M i ??a^io??ai r o w ă ? ? e sc .
Ca m ă s M r i p r a c t i c e , co???d eitd e d e p ă r e r e c ă a r ptt^ea / o i o s i
tM că M r w ă io a r e ie .*
P r o p r i e t a r i i d e z i a r e , o r p a ? t ix a t o r ii d c s p e c t a c o le ş i ser&ă?*i
s ă w t rM ya^i a w a / o r d c a ^ 0 ^aM i SMmeJe c e i i s e d a io r e s c , co?t-
s a c r â ? !d a c e s t s p o r «-Zic/ei^.
Se v o r r ă s p â n d i c a r n e t e , ca p riM z a M d c;<poa?te t?t v a i o a r e d e
M &a??i, p e c a r e o a m e n i i d e M?te s â n t r t t y a j i s ă te t w p a r t ă .
A st/*et d e CMpoa?te s e p o t tMa d e t a s f c r e ta r ia t M t L iy e i , tn c e p ă ? :d
CM z i a a d e ^ 5 O c to w t? r e , d e t a &' t a W s e a r a . S e p o t c e r e ş i p r i a
p o ş t ă , t?t scT dw & at f a t o r i i to r s a a a M uci y a r a M ţii.
Se vor aşeza t?t re sta M ra M tete r o w a ? t e ş t i catii de cotecte p e / d r a
ş c o t ite di?t Ardeat.
Se vor raya Meyastorii î'o^tâ^ti a p rim i tM depozit pat)tica^iite
şi căr(ite poştate itttstrate ate Li^ei.
Ate?^eete şi toate societă^ite cattarate sant ramate a dectara că
^dcră Ja scopttrtJc şt că primesc ca ac^tt^ca %or să /tc
conăttsă şt aJa^aM dc L^yă.
Arsoa?!ei!c carc dorcsc să a/'a^c L^et să^^ căMaros ra^a^c a
se co^s^^Mt t)î cowtM ăc 2^opa,^a?tdă ^eosc^^eJc %ocaHM^ şt
^ deosc^^cZc s^ra^c socta^c cărora apar^m.

O mare parte din aceste propuneri a rămas, fără vina noastră,

neaduse ]a îndeplinire. Menţinem însă acest program, păstrând
credinţa că, măcar treptat, el va afla oameni de bunăvoinţă cari
j6ă-l sprijine şi să-l servească.

Pentru înmulţirea secţiunilor Ligei, creând unele nouă şi în­

viind pe acelea care, după entusiasmul şi speranţele de la început,
dispăruseră, ni-am dat toate silinţele.
Ele n au rămas iără folos, şi astăzi putem adăugi la restrânsă
listă a secţiunilor ce fiinţau în Iunie trecut pe următoarele,
rânduite după data întemeierii lor:

Secţia Constanţa, l-iu iunie 1908.

Secţia Iaşi, 24 iunie 1908.
Secţia Botoşani, Iunie; constituită la 10 Octombre.
Secţia Sinaia, 26 Octombre 1908.
Secţia Focşani, l-iu Decembre 1908.
Secţia Siănic-Prahova, 21 Decembre 1908.
Secţia Bechet, 10 lanuar 1909.
Secţia Zimnicea, l i lanuar 1909.
Secţia RămniGU-Sărat, 23 lanuar 1909.
Secţia Piatra-Neamţ, constituită la 26 lanuar 1909.
Secţia Buzău, » 1909.
Secţia Pioieşti, o Mart 1909, constituită la 12 Mart 1909.

Nădăjduim să putem avea, cu timpul, câte o secţiune a Ligei

în fiecare centru românesc mai însemnat.
Vărsarea regulată a veniturilor potrivit cu statutele în casieria
Comitetului Central e'de absolută nevoie pentru ca acesta să-şi
poată îndeplini datoriile, mai ales în ceia ce priveşte plata su­
bsidiilor ce se dau tinerilor meritoşi cari-şi fac studiile în împre­
jurări grele şi pe cari nu-i putem lăsa fără ajutor, precum sî
pentru susţinerea întreprinderilor culturale care au dreptul să
se adreseze pentru sprijin ia dânsa.
Secţiunile înţeleg tot mai m ult că entuziasmul din care a
pornit întemeiarea lor cere o solidă organizare, o muncă neîn­
treruptă şi interesarea unor cercuri mai largi prin necontenite
manifestaţii cu caracter cultural, menite să trezească iubirea
pentru cartea românească, pentru trecutul neamului şi, prin
acestea, mai ales simţul pentru unitatea suiletească a unui neam
risipit politiceşte şi înţelegerea jertfitoare pentru idealele lui.
 IL

Liga pentru Unitatea culturală a tuturor Românilor eate înainte

de toate, cum o arată numele ei şi cum a fost fără îndoială şi
intenţi) persoanelor de o înaltă cultură care au întemeiat-o, o
instituţie de cultură naţională. Viaţa modernă a unui popor nu
se poate inţ< lege fără o largă basă de cultură cu un caracter
specilic, corespunzător însuşirilor, nevoilor şi chemării lui. Aceasta
e adevărat şi pentru acele m ţiuni fericite care pot avea în
acuaşi alcătuire politică pe toţi membrii lor. Când însă un
neam, prin fatalităţi istorice, a ajuns a h sfâşiat intre mai
multe stăpâniri străine, având numai o parte din el stăpân deplin
pe soarta sa, a-tunci numai cultura poate să statornicească, să
păstreze şi să întărească, până la entuziasm şi spirit de jertfă,,
puteri uriaşe cărora nicio tiranie nu li se poate împotrivi, legă­
tura de sotidaritate naţională intre toţi aceia cari, vorbind aceiaşi
limbă, au acelaşi suflet.
Prin cartea românească ne-am simţit un singur popor în vre­
muri d ' tot vechi, când aceiaşi nenorocire a dezbinării prin multe
hoture ne apăsa ca şi astăzi, deşi înaintaşii noştri o simţiau mai
puţin dureros decât noi. Cu cartea românească am biruit cele
mai mari primejdii şi cele mai sălbatece atentate împotriva iiintei
noastre naţionale. Prin cartea românească s'au putut strânge la­
olaltă, intr'o sfântă legătură pentru neam, pe care nimeni n'o
putea împiedeca şi aie cărei foloase au fost cu adevărat nemăr-
genite, fruntaşii gândului românesc de pe vremuri. Astăzi, când
un adânc întunerec se abate din nou asupra Moldovei_dintrc
Prut şi Nistru, căreia-i zic Basarabia, când Moldova-de-sus, cu lă­
caşurile de prăznuhe ale vechilor biruinţe româneşti şi cu mor­
 mintele Domnilor mari şi sfinţi, cari le-au câştigat, când aşa-zisa
Bucovină se îneacă de puhoiul rutean, când în Ardeal şi Un­
garia sălbatece mâni pătimaşe smulg inscripţiile româneşti de
de-asupra şcolilor confesionale in care se învaţă limba noastră,
când ele sfarmă uşile autonomiei bisericeşti întărite solemn de
Impăratul-Rege, când ele rup cartea românească venită, ca sol
de bine, de mângâiere şi de îmbărbătare, de pe aceste plaiuri
libere, astăzi când in chiar neamul nostru de aici vechi greşeJi
şi nedreptăţi au tăiat o prăpastie între clasele din care ei se al­
cătuieşte, prăpastie pe care o întunecă şi o adâncesc tot mai
mult ignoranţa de o parte, înstrăinarea de alta,— prin cartea ro­
mânească trebuie să ne luptăm, prin ea putem învinge.
Astfel, în asemenea împrejurări, supt astfel de primejdii şi cu
nevoi ca acestea, nu e o încercare zadarnică de a învia Liga
Culturală, al cărei timp ar fi trecut, ci ea se ridică de sine, nu
prin impulsul sau din munca unui grup de oameni numai, ori­
cât de sincere ar fi intenţiile lor şi oricât de răvnitor lucrul ce
pot cheltui pentru dânsa, ci, într'un avânt de viaţă nouă a unui
popor, care, simţind ameninţările ce se aduc vieţii sale, nu vrea
să moară, ci, zguduindu-se de o învietoare conştiinţă a puterilor
sale, se porneşte pe o învierşunată luptă de apărare în toate
Ţinuturile sale şi în toate domeniile vieţii sale* Liga, ca organ
necesar al acestei vieţi, ca armă potrivită în această luptă, îşi
creşte activitatea în chip firesc din acest bielşug de sevă care
pătrunde şi se mişcă puternic în voinicul trunchiu al unui neam
vechiu de un mileniu şi jumătate.

Cu mijloacele pe care le are astăzi Liga, comitetul central a

putut să schiţeze numai direcţia în care el şi urmaşii săi vor
trebui să desfăşure o muncă plină de înţelegere şi de avânt.
în cursul anului trecut s'a inaugurat biblioteca Ligei, cuprin­
zând peste zece mii de volume. Ea e deschisă deocamdată în fie­
care seară. Un hibliotecariu a fost angajat, şi d. C. Cioilec a pus
cărţile în rânduială şi a supravegheat sala de lectură. O statistică
a cetitorilor şi a lucrărilor cerute şi întrebuinţate de ei se va da
în curând.
S'a făcut inventariul depozitului de cărţi al Ligei şi se va tri-
mete liecării secţiuni din cărţile aflate acolo, cu invitaţia de a
face din ele începutul unei biblioteci publice. Ar fi de dorit ca
 bibliotecile publice din iniţiativă particulară să adereze la sco­
purile Ligei, unind acţiunea lor cu acţiunea ei şi primind din
parte-i tot sprijinul ce se cuvine.

Cărţi pe înţelesul poporului trebuie editate şi răspândite de

Ligă. în aceasta ea nu intră în confuzie de atribuţie cu socie­
tăţi de cultură vrednice de tjată lauda, ca aSteaua)), de pildă.
Liga are in vedere mai ales acele cărţi prin care s'ar putea trezi
conştiinţa naţională in săracii neamului, cari prin această conş­
tiinţă a lor îi pot face puterea cea mare şi cu totul necesară, şi
ea va alege deci acele lucrări prin care să se amintească mai
mult unitatea elementară şi esenţială a neamului nostru. înce­
putul s'a făcut cu vechea Cronică a lui Mihai Viteazul, de un
credincios al fraţilor Buzeşti, şi în scurtă vreme n'a mai rămas
niciun exemplar din ea. Alte ediţii vor urma, mai ales dacă Con­
gresul va arăta simpatie pentru această ideie. Ne gândim ia o
alegere din cuvântările de cuprins naţional ale lui Kogălniceanu
şi altor fruntaşi naţionali şi, mai ales, la o carte de cetire me­
nită să trezească simţul de neam in toţi cei ce vor avea-o 'n
mână, o carte care să fie în stare a înlocui, măcar în oarecare
măsură, şcoala, care din ce in ce va lipsi mai mult Românilor
din provinciile înstrăinate ale pământului românesc.

S'a redactat un ((Calendar al Ligeiy, care cuprinde notiţe asu­

pra societăţii, articole despre viaţa Românilor din deosebitele
Ţinuturi şi chipuri de ale fruntaşilor lor. întreaga ediţie e is­
prăvită. Mulţi din cumpărători au făcut ((supra-solvirb, plătind
mai muit decât preţul obişnuit.

Pentru a ţinea vie amintirea oamenilor mari ai neamului

nostru, Comitetul central a început a răspândi cărţi poştale cu
chipurile lor. Exemplul a fost urmat de comitetul cel nou al
secţiei Bucureşti, care a tipărit frumoase desemnuri de Stoica,
cu subiecte istorice româneşti.

Din causa neîncăperii unui local cu totul impropriu, în care

nu se poate aduna un auditoriu mai numeros, conferinţele în ­
cepute în 1907-8 nu s'au putut ţinea în num ăr destul de mare
.de Comitetul central. După festivalul dat de acesta, cu concursul
d-nei Locusteanu-Bonciu şi al d-lui P. Liciu, unu! din cei mai!
inimoşi membri ai Ligei, nou! comitet al secţiei Bucureşti a dez­
voltat *şi pe acest teren cea mai frumoasă activitate. în localul
deosebitelor şcoli, ca şi într'una din sălile Ateneului, s'au ţinut
conferinţe foarte mult cercetate în tot cursul iernii şi, pe lângă
răspândirea în public a uuor cunoştinţe folositoare şi a unor
binefăcătoare idei, s'a contribuit mult a se face iubite scopurile
pe care Liga le urmăreşte.

Pentru secţiunea din Galaţi s'a făcut un festival şi s'a ţinut o

conferinţă; secţiunea a organizat de curând încă o petrecere cu
caracter românesc. La iaşi, Botoşani, Sinaia, s'au ţinut confe­
rinţe în folosul Ligei, şi publicul le-a primit cu cea mai mare
căldură. Din conferinţe privitoare la viaţa neamului s'au înjghebat
secţiile din Piatra-Neamţ şi Râmnicu-Sărat.

Activitatea Ligei va creşte răpede şi se va dezvolta sigur şi

normai îndată ce ea va avea sedii statornice, în locul clădi­
rilor întâmplătoare în care ea se ascunde astăzi. Astfel de sedii
trebuie să cuprindă sala de bibliotecă, de Muzeu, de conferinţe
şi concerte, pe lîngă încăperi pentru biurouri. S'a cerut de Co­
mitetul central, Primăriei din Bucureşti, un loc pentru a se clădi
Palatul Ligei; d. primar Vintilă Brătianu a binevoit să primească
in principiu cererea şi există un vot al Consiliului comunal în
favoarea ei. Terenul s'a ailat in Bulevardul Schitu-Măgureanu.
S'a hotărât a se fixă în clădire fondul inalienabil ai Ligei, şi o co-
misiune, alcătuită din dd. Sava Şomănescu, D. Tacu şi Şt. Bogdan,,
s'a ales pentru a îndruma această chestiune.
 HI.

Orice lucru cultural, odată ce e pus in legătură cu osebirile

naţionale fireşti şi logice, are o lăture politică. E cu neputinţă
să reprezinţi şi să serveşti interesele culturale ale unui popor
fără să te simţi chemat a le apăra atunci când ele sânt primej­
duite. Primejdia poate să vie de la inconscienţa şi lipsa de pre­
gătire a neamului însuşi în numele căruia vorbeşti, dar ea vine
adesea ori, prea adese ori pentru mijloacele de apărare organi­
zată pe care le avem astăzi,— de la străini. în ţară, şi mai ales
afară din hotarele ei, aşa de înguste şi nenaturale, ei urmăresc
interesele lor culturale deosebite, statornicite şi ele pe bază de
determinare naţională. Avînd în acele provincii puterea în dome­
niul politic, ei o întrebuinţează pentru a încerca să nimicească
viaţa noastră sufletească, deci cultura noastră naţională, prin care
săntem, ne simţim, ne apărăm şine îndemnăm la luptă pe toate
terenurile. Din partea ei, o societate cu scop cultural naţional,
ca Liga, nu are la îndemână mijloace de acţiune politică şi ea
e datoare să răspingă pe acelea care, din interese trecătoare, şi
mai puţin fireşti, de partid, i se oferă intr'un moment sau în
altul. Dar, având a face cu o acţiune politică prin care se jig­
neşte esenţial cultura naţională pe care ea o reprezintă, Liga e
chemată să-şi exprime public judecata şi asupra acelei acţiuni şi
să cheme luarea-aminte a tuturora asupra creşterii de primejdie
ce rezultă din sprijinirea sau din tolerarea ei, supt orice formă,
' de factorii politici cari, înnainte de orice, într'un Stat naţional
ca România, întemeiat pe teritoriu strict naţional, prin lupte,
sângeroase sau paşnice, cu caracter exclusiv românesc, nu poate
represinta o nevoie momentană a echilibrului european, ci inte-
resele hotărâtoare ale vieţii unui singur neam, care este aici,
dar este şi aiurea, iucru care nu poate scăpa din vedere nici
unui om politic cu cunoştinţi şi lărgime de vederi.

în legătură cu nevoia de a se trezi conştiinţa naţională în

această Românie de unde trebuie să plece puterea cea mai in
stare a mişca poporul nostru, Liga a dat tot concursul ei ser­
bărilor pentru amintirea a cinzeci de ani de la Unirea Princi­
patelor şi de la formarea Statului nostru. în amintirea tuturora
stau procesiunile, cuvântările, festivalele ce se datoresc secţiei
din Bucureşti; 1a Iaşi, Liga şi-a avut serbarea ei deosebită, la
care au participat şi reprezintanţi ai tineretului din alte provincii
româneşti, cari au putut să afle cum se unesc fărâmele răsleţe
ale unui popor şi câtă căldură este şi astăzi aici pentru acei
cari au fost în stare a îndeplini această mare operă.

Astfel de întâlniri a tinerilor români din deosebitele Ţinuturi,

astfel de vizite ca aceia pe care, după dorinţa câtorva Bucovineni,
a organizat-o la Iaşi, in April 1908, secretariul comitetului cen­
tral, venind 600 de oameni din toate părţile Bucovinei pentru
a vedea Scaunul de Domnie al Moldovei şi o expoziţie de istorie,
cultură şi artă poporală anume pentru ei organizată, sânt eve­
nimente naţionale ale căror urmări culturale se pot prevedea lesne.

în ceia ce priveşte datoria Ligei de a susţinea pe fraţii noştri

cari luptă aiurea pentru păstrarea liinţei lor naţionale, amenin­
ţate prin îndrăzneţe atentate la cultura noastră comună, Comi­
tetul central, în momentul când o puternică mişcare împotriva
unei politice de alipire necondiţionată şi exclusivă la duşmanii
noştri etnici, zguduia opinia publică, a crezut că trebuie să se
manifeste. în întrunirea de la Dacia, după explicările date de
preşedintele şi secretariul ei, s'a votat o moţiune in acest cuprins :

MOŢIUNE.
po^^ecc de s/M'yjnw'e pe Puiei'^e maW
vectudta^ea care, romanesc, încearcă, pWn.
ŞMă&Mşzrea române^:, pe^'ea sM/Zefească a 4.000.000 de jRo-
?nân!, cerem !M6tMgw<z?*ea M%e: w ottă p o ^ î c e e t e r n e , c a re , p!ecâ%c?
d e 7<z neawMÎM: ş: a m ^resa^o?' ^M: so^dan'e (o a^
pWt'^^^e, ^ de^a pregrăMrea <S(a?tdiM )'owă)îese pe)th*M ?MM!M)tea sat
%ogr:că, să caM^e ap)*q/da:rea da uecmM jR om ăw e! Mi Penw sM ^a BaZca-
m c ă , c a r! s ă n t ş: aw e)^m ^ct^ de ace^eaş! P u te?^ CM ca -
rctcfernZ vecArn m(ei*Ha^owa%, )*ăz!ma^e pe ewcet'M'e ş! pe Mm&MŞM'ea
a s /d r a ^ d o r ?^a(M?ia^e, să d o b ân d e ască, w a c e a stă M?-i,:'?*e ;<e?tb*M a p ă ­
r a r e §! rea^za)'eet s/tnie%or î^ea^M)-:' na^ow a^e, ^oeM^ Ao^ărd^o)* ce se
CMume de d)*ept /^owdmet', vecAea va^ră a CM^M)*M şi ^'bet^ă^t în JM-
săr^M^ .Europei

Aceasta e activitatea, acestea sânt vederiie comitetului central

pe care l-aţi ales in Congresul din Galaţi.
 OC-.1cs ui M b3
Artieoiut

Budgetui venituriior
O g o
^ .1 3
" g,-c CL O
rr, M ^>'
03-^ c - 2 . 3 3 3 H
3 ^ 0^3 5 . "*3 n , S . - ^ 5 T
O
C
13
O S C ^o
^ s , ' F rt)
3 3 g !-
03 03 — P=-
M ?
*FS* S* S E. o o C
M
(— ) & 3 -^ --,s .' Z
C g ^ ? Q*c ' S ,3
)-3 O
o B „(/2 (D ^ d
o m E g
P3c ^
3 B '
CC Mc 3 PD
co . . g o-
2
C
3
D
' S . (D o
' CC . U *
o
O

şi che!^uieli!or
SD ţa to
'^1 o; ^ ^1
i<.
CI : O Q OJ CJ
- 0DC ^

oo b c A rtie o iu t

c cr
5" o &3c -3

Ligei Culturale
13 ^T- f5 M < 3
- 2 ^
^ 5* H
as< N
^-3 3 3
P3c,r^- 3
C
N ?D 2
O
n ?3
C ^ ' O ' :'g
P3 B'g '
O
&3 & il*
S* P3 ' l- o ^ F o . &:< .
03
c *T) n
aa
. (D . (D O ^N > M
^0 M
2L ^
03* M r
PD M O
S* ^ . ' ^3 D ^
CC CC
> 0
3 > a
C O S* ' 13 '
D tr<
CL ,
3 o
CC . S
(D
S
p3> 23< (D r
P ^ CL
g O ' F
o
pe anut 1909.

O .
^ O
r*h &3 P3
O
 SITUAŢIA
DEPOSITULUI DE CĂRŢI AL tU O E I CULTURALE.

Exem plare

1) <(Ştefan-cel-Mare şi Mihai Viteazub, de D. Onciul . 390

2) ((Moşneagul deja Munte)), r o m a n ............................. 20
3) ((Educaţia copilului)), de d-na Dunca-Şchiau . . . 140
4) ((Poezib, de A. Giato..................................................... 70
5) ((Discursx, de Teodor V ă c ă r e s c u ............................. 80
6) ((Chestiunea naţională)), de M. S t r a j a n ................... ISO
7) <(Şcoala vechex, de Cosmescu....................................... 00
8) ((Românii din Serbia^, de D elatim oc........................ 80
9) ((Românii şi Ungurii)), de Pop Florentin................... 100
10) ((Discursuri)), de V. A. U reche................... .... 150
11) ((Natura şi omul in Garpaţi)) de Aldem . . . . . 00
12) aRomânia şi chestiunea macedoneană))................... 50
13) aRuşii şi ţerănimea romanească)) de Gâdei . . . . 2.500
14) ((Almanach macedo-român))....................................... 80
15) ((Chestiunea şcolilor românea, de dr. V. Meruţ . . 150
** 10) "Calendarul Ligei Culturale pe 1908)) (Almanah li­
terar, cu contribuţii de A. Vlahuţă, P. Răşcanu şi de
mulţi scriitori tineri; ilustrat; 1 leu)...............................2.500
17) Raportul secţiei ((Corda F ra tre s ))............................. 50
18) aBilder aus Rumănien)), traduceri . . . . . . . 110

X . B. Secate pot cere cHw aceste căr^i t?e eyewptare t%e care an we-
MOi'e ; ete se vor trnwete /'ără ptată /acMtă i)tatwte.
RAPOARTELE SECŢHLOR.
\
 A m primit 30 de exemplare din ^Calendarul Ligeb pe 1909
pentru desfacere, dintre care s'a vândut 27 de exemplare cu un
!eu bucata. T otal: 27.— lei.
A u suprasolvit d-nii:
N. Botez, deputat . . G.—
Gh. Berea, advocat . 5.—
D.Antonescu, magistrat 1.50
Total . . 39.50 lei.

/
Caster,

INGINER I. CORN EA.

 - t-

Raportu! Secţiei Bechet.

Domnuie Preşedinte,

Cu onoare să vă comunic domniei voastre că Secţia Ligei din

localitate prezintă actualmente, adecă pănă la finele lunii Mart,
un număr de 37 de membri, dela cari am încasat în cotisaţii
suma d e ................................................................ 120.— lei.
La 7 Februar dând un bal cu tombolă, a resultat
un profit net d e ................................................. 521.30 9
Astfel că încasările mele în cursul trimestrului
lanuar sânt d e ...................................................... 641.30 lei.
Din care extrăgând o treime cuvenită Secţiei pentru
cheltuieli o cazio n ale .............................................213.75 9

înaintez d-voastre suma d e ....................................... 427.55 lei.

Adecă două treimi din totalul încasărilor.
Mai arăt că această Secţie, după cum am şi făcut cunoscut
d. Preşedinte, este înfiinţată la 10 lanuar a. c.
Primiţi, etc.

Caster,

ClIESARIE G . PRETORIAN.
 Domnute Preşedinte,
Conformând u-ne art. 59 din statute, avem onoare a vă înainta,
acum, la încheierea întâiului trimestru al anului 1909, obişnuita
dare de seamă asupra activităţii secţiunii Bucureşti, rezumată in
punctele următoare:
1) Comitetul nou al secţiei a înţeles, dintru început, că datoria
membrilor faţă de instituţiunea Ligei nu se împlineşte prin plata
regulată a cotizaţiei, — şi cu atât mai puţin şi-ar împiini propria
sa datorie supraveghind doară regulata încasare a acestor cotizaţii.
A înţeles că datoria membrilor şi a comitetului e, în rândul întâiu,
o datorie m orală: aceia de a face ca fiecare membru să conteze
prin el însuşi, ca un organism viu in Ligă, care numai ca or­
ganism viu poate fi şi, mai ales, poate folosi; ca fiecare membru
să-şi dea seama de rostul instituţiei; ca fiecare să preţuiască şi
să folosească prilejul care i se dă de a fi folositor în opera de
întărire, prin cultură, a unui neam atît de răzleţ şi de neno-
rocos ca neamul nostru. Dintru început s'a gândit, deci, comi­
tetul secţiunii, dacă nu la împlinirea, dar măcar la pornirea spre
împlinire a acestui gând, — şi a invitat pe membrii secţiunii la
sediul Ligei spre a chibxui împreună asupra datoriei, şi a mij­
loacelor de împlinirea ei, a comitetului secţiunii ca şi a fiecărui
membru în parte. La început, consfătuirile acestea de fiecare Vi­
neri seara au avut un caracter cu totul intim. Fiecare membru
îşi arăta părerea sa, — şi s'au putut vedea porniri entuziaste:
unii îşi rostiau simţirile, iar alţii învăţau să simtă.
 Mai târziu sala îngustă n'a mai încăput pe oaspeţi. S'a cerut
şi s'a căpătat saia largă a şcolii ((Generai Golescua, apoi amfi­
teatrul liceuiui ((G. Lazăra si, în sfârşit, sala şcolii de Arte Fru­
moase din Palatul Ateneului Român.
Astfel constătuirile intime s'au transformat în conferinţe publice.
Le însemnăm a ici:
1) D. I. Slavici, despre ((Starea culturală a Românilor din Ar­
deal şi Ţara Ungurească)).
2) D. I. Scurtu, despre ((Organizarea naţională a Slavilor de
Sud)).
3) D. I. Arginteanu, despre ((Confederaţia popoarelor balcanicei.
4) D. I. Slavic!, despre ((Starea culturală a Românilor din A r­
deal şi Ţara Ungurească)).
5) D. I. Răducanu, despre ((însemnătatea naţională a institu-
tiunilor de credit ale Românilor din Transilvania)).
6) D. I. Scurtu, despre ((Cum pot luptâ Românii de supt stă­
pânirea ungurească)).
7) D. G. Bogdan Duică, despre aCe eram înainte de Unirea.
8) D. N. lorga, despre aRomânii şi noile stări in împărăţia
turceascăx.
O foarte însemnată şi chiar neaşteptată parte au luat la în­
tocmirea programului acestor serate artiştii Teatrului Naţional.
Putem numi pe : d-na Aristizza Romanescu, d-na Giurgea, d-ra
T. Barbu, d-nii P. Liciu, C. Notara şi alţii.
Conferinţele de învăţător cuprins naţional, producţiunile ar­
tistice educatoare şi publicul numeros care le-a ascultat ni dau
înţelegerea marelui folos al acestor serate.
2) Dar aceste foloase imediate ale seratelor secţiunii se pot
culege cu uşurinţă din cifrele care ni arată creşterea num ărului
membrilor, care s'a urcat, în timp de patru luni, deia 558 la 975,
îndoindu-se aproape.
3) S'au pus bazele unui fond cultural inatacabil, care, mulţă-
mită, în deosebi, d-lui vice-preşedinte Şt. Lambru, a ajuns la
suma de 10.300 de lei.
Acest fond se va pune la dispoziţia comitetului central al Ligei
supt condiţiunile în care a fost strins, şi îndată ce se va ii încheiat
cu strângerea lui pentru anul acesta.
4) S'au tipărit 12.000 cărţi poştale cu ilustraţiuni naţionale,
desemnuri originale de Stoica, spre a se desface in folosul Ligei.
 o) S'a aranjat, în sala Liedertafel, o serată artistică urmată de
danţ, pentru membrii secţiei.
6) S'a serbătorit aniversara unei jum ătăţi de veac dela Unirea
Principatelor. Au fost chemate, şi au răspuns chemării, toate so­
cietăţile studenţeşti, toate asociaţiunile culturale şi corporaţiile
de meseriaşi din Capitală. S'a slujit Te-Deum la Sf. Gheorghe-
Nou şi s'a făcut procesiune impunătoare şi frumoasă pe străzile
Colţii, Bulevard şi Calea Victoriei. în sala Ateneului Bomân s'au
rostit cuvântările şi s'au ascultat corurile care preamăreau fap­
tele şi oamenii Unirii.
Aşa lucrând, crede comitetul că-si implineşte măcar parte din
datoria ce cade asupra celor ce-şi ieau greaua şi plina de răs­
pundere sarcină de conducători ai unei secţiuni a Ligei Culturale.
P rim iţi etc.

Ioan Slavici

-Secretar,

D R . ŞTEFAN BOGDAN.
 Domnule Preşedinte,

Primind adresa d-v. nr. 385 din 21 April, a. c., am convocat

pentru ziua de 30 April adunarea generală extraordinară a sec­
ţiunii noastre, pentru a alege delegaţii cari să ne reprezinte la
congresul Ligei dela Iaşi din zilele de 17 şi 18 curent.
Neîntrunindu-se însă % din num ărul membrilor, nu s'a putut
ţinea şedinţă şi, conform art. 24 din statute, am făcut o a doua
convocare pentru ziua de 7 curent, când s'au prezintat 28 domni
membri, cu cari am ţinut şedinţă şi am precedat la alegerea
delegaţilor, alegându-se cu unanimitate de voturi următoarele
persoane: d-nii dr. I. Drăgescu, Victor N. Popp, Alexandru
Olteanu, dr. I. N. Cernătescu, Nicolae Ciocârdia şi D. S. For-
tunescu, cărora li s'a comunicat această însărcinare, prin o adresă
specială, care va ţinea loc de act justificativ innaintea congresului.
în ce priveşte mersul secţiunii noastre, el a fost şi in decursul
acestui an, ca şi în anii trecuţi, cu totul staţionar; am avut
aproape acelaşi num ăr de membri, şi aproape aceleaşi venituri,
ca în"ultim ii doi ani; cu deosebire că încasările din mizele lu ­
nare au'fost atât de slabe în decursul acestui an, încât, dacă
nu am fi^avut câteva ajutoare, dela câteva instituţiuni de bine­
facere, secţiunea noastră urma să se desfiinţeze.
* în cej'priveşte darea de seamă a casierului nostru, vă rog a
avea in vedere adresa sa cu n-r. 375 din Februar 1909.
Alătur procesul-verbal al şedinţei din 7 Maiu a. c., când s'au
ales delegaţii pentru congres, cum şi lista tuturor membrilor
secţiunii noastre.
Despre reducţiunea acordată de Căile Ferate Române, pentru
delegaţii congresului, vă rog a ne avixa de timpuriu, fiindcă de­
legaţii noştri vor pleca din Craiova la 15 curent, cunoscând că
alte persoane nu şi-au exprimat dorinţa a merge la Iaşi şi a lua
parte la congresul Ligei.
Primiţi, vă rog, domnule Preşedinte, asigurarea prea distinsei
mele consideraţiuni.

P. Chitu.

I. T. CHEŢIANU.

BHSUOTECA
POCUMBNTARA
OR.IŞUL HAIRA Mg/Wf
 Domnule Preşedinte,

Secţiunea din Focşani a Ligei Culturale s'a înfiinţat prin ini­

ţiativa cîtorva profesori pătrunşi de marea însemnătate a Ligei
pentru susţinerea intereselor culturale ale neamului, şi convinşi
că în timpul din urmă Liga merge pe căi sănătoase spre înde­
plinirea menirii ei adevărate.
O întrunire publică, ţinută la Liceu în cursul lunii Novembre .
trecut, şi la care n'au lipsit discuţiunile furtunoase şi învinuirile
personale, manifestare lămurită a animozităţilor politice, care ne
înflăcărează aşa de uşor şi ne divid aşa de profund, a hotărât
înfiinţarea secţiunii Ligei pe ziua de l-iu Decembre, alegând
şepte persoane care să constituie comitetul diriguitor.
Comitetul ales, după ce şi-a împărţit atribuţiunile, a decis emi­
terea unui apel către cetăţenii judeţului Putna, prin care, ară­
tând importanţa Ligei pentru viitorul neamului nostru, îi îndemna
să se înscrie cât mai mulţi ca membri statornici în jurul stea­
gului din nou înălţat.
Apelul (emis în 800 de exemplare) nu a avut răsunetul pe care
eram îndreptăţiţi să-l aşteptăm; prea puţini au răspuns chemării.
S'ar părea că prin locurile noastre, mai mult chiar decât printr-
alte părţi ale ţerii, numai politica răsplătitoare prin beneficii con­
crete pasionează şi hotărăşte la acţiune.
S'a decis atunci emiterea unor liste în care să se facă înscrieri
de membri prin stăruinţa câtorva persoane care s'ar devota.
Mijlocul acesta s'a dovedit ceva mai eficace, şi, graţie mai ales
zelului unor domni din comitet, num ărul membrilor este azi de
46, cu perspectiva de a creşte încet, dar sigur.
Un exemplu frumos de înţelegere a intereselor superioare ale
neamului şi de jertfă, l-a dat d. Inginer-şef al judeţului, R.
Dragoş, care, deşi nu aparţine clasei bogaţilor, a donat Ligei
noastre una sută lei.
Dela constituirea Secţiunii şi până astăzi, comitetul a ţinut
şepte şedinţe, ocupându-se, în primul rând, cu facerea de noi
aderenţi.
Activitatea de la Liga noastră, până acum, nu e de sigur de
invidiat, dar nădăjduim să fie mai spornică în viitor şi să con­
tribuim şi noi cât de puţin la îndeplinirea scopului mare pentru
care a fost creată.
Primiţi, vă rog, Domnule Preşedinte, asigurarea consideraţiunii
mele deosebite.

Dr. T. Gaian.
C. DEMETRESCU.

Situaţia casei secţiunii Focşani, în ziua de 7 Maiu 1909.

Î N C A S Ă R I ._________________________________________ PLĂŢI.

SUMA SUMA
Natura veniturilor Natura cheltuielilor
LH! B. LEt H.

Taxe de înscriere . . . 138 Diferite im primate. . . 56 80

Cotizaţii............................... 199 — Timbre postaie, a 3 bani. 28 80

D o n a ţ ii............................... 100 înaintaţi casieriei centr.

2 /3 din totalul încasăr. 291 35

Soldut casei a z i. . . . 60 05

Tota! . . 437 — T o tat. . . 437 —

 Domnule Casier,

Am onoare a vă înainta aci alăturat o listă de membrii acestei

Secţii, parte din ei înscrişi în ultima lu n ă ; iar pe contrapagină
situaţia Casei deia Iunie 1908 până ia Maiu 1909.
Aceasta în vederea Congresului general al Ligei, ce va avea
loc în Iaşi la 17 şi 18 Maiu c.
Primiţi, etc.

Casier,

A . DlMITUIU.
 DARE DE SEAMA
Asupra situaţiei Casei dela Iunie 1908 până la Maiu 1909.
 Domnule Preşedinte,

Secţia Iaşi a Ligei, constituindu-se abia ]a începutul lunii No­

vembre 1908, nu a avut titnpu! tnaterid pentru trimiterea ra­
poartelor cerute de art. 59 din Statute.
în vederea congresului Ligei, avem onoare a vă face urmă­
toarea expunere a activităţii noastre:
La constituirea acestei secţii, vechea Ligă Culturală din laşi
s'a contopit cu noi, trecându-ne şi fondul adunat de ea, în sumă
de 2.005 lei, 30.
Activitatea noastră a fost absorbită în primul loc de organi­
zarea serbăriior pentru a cinzecea aniversare a Unirii.
Cu această ocaziune am avut oaspeţi delegaţi de societăţile
culturale din ţară şi din Bucovina.
Am organizat o Expoziţie istorică relativă la Unire; o adunare
festivă la Teatrul Naţional, la care au vorbit delegaţii Univer­
sităţii, ai diferitelor societăţi culturale şi ai cluburilor politice;
o reprezentaţie teatrală, muzicală şi literară în legătură cu Uni­
rea. Tot în acea seară, d. secretar general al Comitetului Cen­
tral al Ligei, profesorul N. Iorga, a propus înfiinţarea afondului
Cuza-VodăB, care să servească la întemeiarea unui Muzeu istoric
în Iaşi şi la sporirea fondului pentru statuia lui Cuza-Vodă. Fă-
cându-se colectă in sală, s'au şi adunat 803 lei, 15 şi un cea­
sornic de argint.
 Situaţia acestui fond se va vedea din expunerea Casei, pe care
o va face d. casier.
Cu aceiaşi prilej am publicat un volum de ((Istoria Unirii Prin­
cipatelor)), in 2.000 de exemplare, din care o mică parte s'a
vândut, iar restul se va distribui gratuit bibliotecilor din ţară
şi din celelalte Ţinuturi.
Primiţi, etc.

D r. Manicatide.

p. SecreM?',

D R . ŞUMULEANU.
 . Domnule Preşedinte,

Cu privire la adresa dv. No. 280, din 21 April a. e., prin

care ni comunicaţi ţinerea congresului anual (Iaşi, 17 si 18 Maiu
a. c.), ni-aţi făcut onoarea de a ni cere şi un scurt raport asupra
activităţii secţiunii noastre, precum şi o dare de seamă asupra
gestiunii financiare.
Drept răspuns, avemonoare a vă comunica:
Secţiunea noastră s'a constituit în ziua de 12 Martie a. c. şi a
fost recunoscută de Comitetul Central Executiv, prin adresa dv.
din 14 Martie a. c. La început, număra numai 32 de membri,
iar astăzi sânt 154, şi avem credinţa că in curând se vor nu­
măra mult mai muiţi.
Odată cu alegerea noastră — adecă a actualului comitet — s'a
stabilit, printr'un proces-verbal, iscălit de toţi membrii fundatori,
ca din comitet să nu poată face parte decât Români neinscrişi în
cluburi politice, iar noi, membrii comitetului, ne-am legat, pe
onoare şi în scris, că ne vom considera demisionaţi când ne vom
înscrie in vre-unul din cluburile politice.
Pentru răspândirea ideii acestei societăţi culturale, pentru a
stabili legături,cu membrii şi cu publicul, am tipărit două bu­
letine a!e Secţiunii (No. 1 şi No. 2), din care unul a fost con­
sacrat chemării la înscriere în Ligă, iar altul aniversării zilei de
3 Maiu 1848, servind şi pentru anumite comunicări şi informaţiuni.
Din fondul nostru, comitetul a hotărât într'una din şe-
dinte să se ajute (Societatea română-ortodoxă-imperială-jubilară
pentru ridiccrea unei biserici în Vienai& cu suma de îei cincizeci
(50); iar în altă şedinţă, să se aboneze, pentru d-nii membri ai
secţiunii, veterana toaie din Braşov aGazeta Transilvaniei)).
Cu prilejul aniversării de 70 de ani a M. S. Regelui, am so­
cotit drept o datorie să luăm parte la serbătorire, exprimând prin
o telegramă către M. S. urările membrilor secţiunii.
Pentru serbătorirea zilei de 10 Maiu, s'a hotărât, in adunarea
generală dela 3 Maiu, să se ţină o conferinţă cu proiecţiuni, ((Răz­
boiul pentru neatârnare)), într'una din sălile publice ale oraşului
în beneficiul Ligei.
Pentru congres, s'au ales, în şedinţa dela 3 Maiu, şese delegaţi,
cari vor prezintă şi anumite propuneri din partea membrilor
secţiunii.
în aceiaşi şedinţă s'a desbătut chestiunea drapelului, care se
găsia în mânile unui fost membru din comitetul desfiinţatei sec­
ţiuni, iar astăzi avem mulţămirea de a-1 avea în mânile noastre.
în ceia ce priveşte gestiunea financiară, conform cu referatul
d-lui casier din ziua de 8 Maiu a. c. (aflat la dosar), avem onoare
a vă comunica :
S'au încasat din taxe de înscrieri, donaţiuni şi coti-
zaţiuni (dela 12 Martie — 8 Maiu a. c .) . . . . 1.980,50 lei
S'au cheltuit conform cu actele justificative . . . 252,00 ))
Se găsesc în casă, astăzi 8 Maiu 1909 .................. 1.727,90 ))
în suma banilor încasaţi se găsesc şi cei 1.059,90 lei, rămaşi
dela desfiinţata secţiune Ploieşti şi predaţi nouă de către fostul
casier al acelei secţiuni; iar, în privinţa dispoziţiunilor art. G0— 62,
avem onoare a vă comunica că d. casier se va conforma, potrivit
statutelor, peste trei luni dela înfiinţare.
Asigurându-vă de profundul nostru respect, terminăm, domnule
Preşedinte, cu credinţa în temeinicia şi rodnicia sforţărilor noastre
comune, şi făcând urări pentru reuşita congresului, pentru pros­
peritatea Ligei şi a neamului românesc.

P r. C. Chirică. R ecream ,
D . MUNTEANU-RÂMNtC.
 Domnule Preşedinte,

în conformitate cu adresa d-voastră n-l 384, din 21 April a.

c., avem onoare a vă comunica modul cum Secţia Slănic a Ligei
pentru Unitatea culturală a tuturor Românilor s'a achitat până
în prezent de datoria ce i-o impun statutele acestei societăţi.
Dupăstăruinta d-voastre, cuprinsă în adresa n-l 8, din 10
Iunie 1900, si după stăruinţa personală a d-lui D. D. Tacu,
censor al Ligei, ani procedat la reînfiinţarea acestei mici sec­
ţiuni, care, de altfel, in timpul existenţei sale de prin anii 1892-
1895, şi-a atras, prin activitatea sa corectă şi energică, laudele
Comitetelor centrale şi a Congreselor de pe vremuri.
în ziua de 21 Decembre 1908, in urma convocărilor făcute,
adunându-se un număr destul de însemnat de persoane cu dor şi
tragere de inimă pentru scopurile măreţe urmărite de Ligă, au
decis, in unanimitate, reînfiinţarea secţiunii, alegând imediat un
comitet compus din persoanele pe care am avut onoare a vi le
comunica cu adresa noastră n-r 1, din 23 Decembre 1908. N u­
mărul membrilor cari au dat declaraţie de participare cu această
ocazie, a fost de 40, iar de atunci s'au mai înscris 11, aşa că,
in timpul de faţă, numărul total al membrilor este de 51.
în scurtul timp al existenţei sale, secţiunea noastră s'a mul-
ţămit a se consolida prin încasarea cât mai regulată a cotiza­
ţiilor, rămânând ca o activitate culturală mai întinsă să dezvolte
de aici încolo, după ce se vor fi declarat ca membri ai ei toţi
 oamenii de bine, cari in luptele grele ale vieţii nu uită nici de
datoriile ce le impune sentimentul de iubire de patrie si de na­
ţiune. Avem încă multe piedeci de învins pe această cale, căci,
in această localitate de mică importanţă, Liga are şi duşmani
aprigi, pe faţă declaraţi contra măreţelor scopuri ce le urmărim,
şi, din cauza acestor persoane şi din cauza agitaţiei ce o dez­
voltă, num ărul membrilor este destul de redus.
Totuşi, pe calea popularizării ideilor naţionale şi patriotice,
secţiunea noastră a făcut un bun pas înainte cu ocazia serbă­
rilor jubilare dela 24 şi 25 lanuar.
Comitetul secţiunii, în unire cu corpul didactic al şcolilor din
localitate, a aranjat cu această ocazie nişte serbări frumoase, la
care au participat sute de cetăţeni, mai m ult ţerani, din acest
târg, luând parte şi la Te-Deumul din biserică, după care au
urmat serbările oiiciale şi distractive până târziu noaptea.
Partea distractivă s'a dat in folosul copiilor săraci dela toate
şcolile din Slănic. Cu toată taxa mică de intrare, care a fost de
5(J de bani de persoană, beneficiul net a fost de lei 259,90, din
cari s'au cumpărat haine şi ghete pentru elevii săraci ai şcolilor
din localitate. A doua zi, 25 lanuar, s'au continuat serbările, cu
teatru poporal, declamaţii, cântece, jocuri, etc., la care de-ase-
menea a participat un num ăr frumos de cetăţeni, în mare parte
ţerani.
Distribuirea ajutoarelor s'a făcut, de asemenea, cu o mică so­
lemnitate, in prezenţa elevilor dela şcoli şi a părinţilor, în ziua
de 8 Februar 1909.
Sperăm că, pe viitor, mai ales în sezonul de vară, când loca­
litatea este cercetată de un num ăr însemnat de vizitatori ai sta­
ţiunii noastre climaterice şi balneare, secţiunea noastră va putea
dezvolta o activitate şi mai rodnică, şi vă vom putea pune in
cunoştinţă despre rezultate şi mai îmbucurătoare.

Am onoare a vă expune aci mai jos situaţia iinauciară a acestei

secţiuni pe timpul dela l-iu lanuar 1909, data înfiinţării, până
la 31 Mart a. c.
încasaţi din taxe de înscriere. . . Lei 101.—
^ " )) Cotizaţii lunare . . . 9 241.—
)) )) datoria rămasă asupra
fostului c a s ie r .............................. ' . 9 3.—
Total . . Lei 345.—
 Din această sumă, in conformitate cu art. 62 din statute, vă
fac cunoscut că astăzi prin mandat postai am expediat ia adresa
d-iui casier al Comitetului central lei 230, cari însumează cele
două treimi din totalul încasărilor, si vă rog să binevoiţi a dispune
să ni să trimită cuvenita recipisă de descărcare.
Primiţi, etc.
*'

Genera! G. Petroniu.

LUCACIU.
 SITUAŢIE.
Primit dela d. T. T. Brătianu, preşedintele secţiunii, la 20 Iulie
1908. Sold aliat in casa secţiunii, rezultat din donaţii şi coti­
zaţii pe 1907/908, cum şi dela 2 membri cotizatie şi donaţii pe
1908/909 . . . ! ...................................*. L e i . . ! 100
Încasaţî dela 50 membri cotisaţia pe 1908/909 a 40
Totalul încasărilor Lei . . . 140

RĂSPUNDERI.
1) Răspuns cu chitanţa No. 1 8 6 ..............................Lei 08.—
2) 9 9 9 9 1 9 3 .............................. a 40.—
3) 9 9 9 9 198 .............................. 9 23.75
4) Cheltuieli cu porto scrisorilor şi mandate poştale
dela 20 Iulie 1908 ........................................ * . 5.65 137.40
Sold la 7 Maiu 1909 . . . Lei 22.60
Adecă lei douăzeci şi bani 60/^. Soldul rezultat se va înainta
Casei Centrale. Asupra acestei secţiuni nu mai rămâne niciun
sold, şi toţi membrii înscrişi sânt achitaţi pe anul 1908/909 până
la cel din urmă înscris.

Castcr,
D. TEODOSIU.
 Domnule Preşedinte,

Cu referire la art. 59 din statut şi ia adresa d-v. No. 374 din

21 April c., avem onoare a vă înnainta, alăturat aici, un tablou
de membrii secţiunii noastre, cari sânt la curent cu plata taxelor
de înscriere şi cotizaţii.
Cu privire la activitatea secţiunii noastre în cursul anului
acestuia, s'au hotărât următoarele:
a) Un ciclu de conferinţi cu subiecte din Istoria Naţională,
care erau aranjate după cum am avut onoarea a vă incunoştiinţa
prin adresa noastră din 10 Februar 1909, No. 9;
înfiinţarea unui cerc de lectură prin crearea unei biblioteci
şi abonarea la câteva reviste folositoare.
Conferinţe s'au urmat numai următoarele:
tţ) «Liga Culturală, rostul ei în educaţia noastră românească)),
tinută in ziua de 15 Februar 1909, de d. Corneliu Mărgineanu;
«Obârşia neamului nostru^, ţinută în ziua de 22 Februar
c., de d. Romulus Paraschivescu;
c) «Neamul românesc dela Descălecare până la Mircea)), ţinută
în ziua de l-iu Mart c., de d. Haralamb Popescu.
Celelalte, aranjate până la 10 Maiu 1909, nu s'au putut ţinea,
intru cât auditorul cel mai dorit a lua parte, ţerănimea, înce­
pând a fi preocupat cu facerea contractelor agricole, şi mai apoi
cu munca, şi neputând a lua parte la conferinţi,— cu durere, am
trebuit a le amâna pentru la toamnă, când îi vom putea avea
ca auditori.
 Cercul de lectură si biblioteca nu s'au înfiinţat încă.
Zilele mari ale neamului serbătorite de Ligă,— a fost: 24 îa-
nuar 1909 şi va f i : 10 Maiu 1909.
La 24 Ianuar c., Liga, în unire cu corpul didactic a! şcolilor,
a aranjat o serbare în după-amiaza zilei, cu un program i'oarte
bogat şi variat, iar în seara zilei s'a dat un bal de Ligă, în
onoarea zilei.
Pentru serbătorirea zilei de 10 Maiu c., comitetul secţiunii
noastre este convocat, pentru ziua de 26 April c., spre a aranja
programul serbării, care se va hotărî tot în unire cu corpul
didactic al şcolilor din localitate.
Delegaţii pentru congresul dela Iaşi se vor alege în ziua de
26 April c.
Primiţi, vă rugăm, domnule Preşedinte, asigurarea distinsei
noastre consideraţiuni.

Z. Brănduş.

H. PAUASCHIVESCU.

N. B. .Rapoartele cetoWatte See(t< Meso.si?K?M-?ţe îxcft, ^evow tt/)ăW aparte.

 Program provizoriu.

Congresul Ligei culturale se ţine în Iaşi Ia 17, 18 şi 19 Maiu.

Se prevede : primire Ia gară în ziua de 17, oara 8 şi ju­
mătate.
Cetirea raportului şi discuţii dela 10 Ia 1, la Teatrul Naţional.
Masă comună la berăria Bragadiru, la oarele 1-2.
După-amiazi, producţia corului metropolitan.
Seara, teatru.
Luni, 18, dimineaţa. Vizitarea bisericilor, Universităţii, Pina-
cotecei, Museului de ştiinţi naturale.
La 2 şi jum., plecarea Ia Ciurea, lângă Iaşi, unde se dau
serbări de gimnastică de o societate din Iaşi.
întors pe la mănăstirile Hlincea, Getăţuia, Frumoasa.
Marţi, 19. Excursie Ia Suceava (plecare la 6 şi jum. dimineaţa).

Membrii Ligei, purtând bilete doveditoare, au reducere de

50"/„ pe Căile Ferate. întreţinerea cade în sarcina Recăruia.