APROBAT

ADMINISTRATOR

TEMATICA INSTRUIRII INTRODUCTIV GENERALE

LĂCĂTUŞ MECANIC ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

• Legislatia de securitate si sanatate in munca

- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca
- HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006.
• Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de
securitate si sanatate in munca
- Accidentele de munca
- Bolile profesionale
• Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
Masuri de prevenire si protectie.
• Masuri privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor.
. Regulament intern
• Codul Muncii – Legea 53/2003

APROBAT
ADMINISTRATOR
1
 TEMATICA INSTRUIRII LA LOCUL DE MUNCA
LĂCĂTUŞ MECANIC ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Problemele ce se expun in cadrul instruirii la locul de munca sunt:

1) Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca.

Masuri de
prevenire si protectie.
2) Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca.
3) Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind
activitatea specifica locului de munca:
- HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca
- HOTĂRÂRE nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare
- HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de munca
- HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru locul de munca
- HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
4) Masuri la nivelul locul de munca privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor.
5) Demonstratii practice privind activitatea desfasurata si exercitii practice privind
utilizarea echipamentelor individuale de protectie, a mijloacelor de alarmare,
interventie, evacuare si prim ajutor.

Prezenta instruire se desfasoara pe parcursul a 8 ore (4 ore cu pauza dupa fiecare ora,
urmat de 3 ore studiu individual de aprofundare a cunostintelor si 1 ora testarea
cunostintelor acumulate)

TEMATICA PRIVIND INSTRUIREA PERIODICA A LUCRATORILOR

SOCIETATII IN DOMENIUL SECURITATI SI SANATATII IN MUNCA
MECANIC UTILAJE
2
 DATA CONŢINUTUL DOCUMENTELOR DE INSTRUIRE

-Legea securităţii si sănătăţii in munca nr. 319/2006 - cap. IV, art. 22-23, obligaţiile
TRIMESTRUL lucratorilor.
-Instrucţiuni proprii de securitate si sănătate in munca specifice locului de munca.
I -Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca.
Masuri de prevenire si protectie
4 ore
-Masuri de acordare prim ajutor, alarmarea și evacuarea lucratorilor.
H.G. 493/2006 - Capitolul 2 – Obligatiile angajatorilor
H.G. 971/2006 - Anexa 1-9
H.G. 1048/2006 - Capitolul 2 , Anexa 1,2 si 3
H.G. 1051/2006 - Capitolul 2, 3, Anexa 1 si 2
H.G. 1091/2006 - Capitolul 2, 3 , Anexa 1 si 2
H.G. 1146/2006 - Capitolul1 , Anexa 1 si 2
- Demonstratii practice -Modul de utilizare a echipamentelor de stins incendii.
-H.G.1425/2006-Norme metodologice de aplicare a preved. Legii 319/2006 , art. 95-
TRIMESTRUL 100.
-H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de
II
catre lucratori a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca, art. 1-20
-Instrucţiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice locului de munca.
4 ore
-Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca.
-Masuri de acordare prim ajutor, alarmarea și evacuarea lucratorilor, stingerea
incendiilor;
- Demonstrație practică - Primul ajutor în caz de electrocutare.
-Legea securităţii si sănătăţii in munca nr. 319/2006, art. 33-44.
TRIMESTRUL -H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de
III afectiuni dorsolombare, art. 1-10, anexa 1 si 2
-Instrucţiuni proprii de securitate si sănătate in munca specifice locului de munca.
4 ore
-Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca.
Masuri de prevenire si protectie
-Masuri de acordare prim ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
- H.G. 971/2006;
- Demonstrație practică - Primul ajutor în caz de fracturi.
-Legea securităţii si sănătăţii in munca nr. 319/2006, art. 30-32.
TRIMESTRUL -H.G.1425/2006-Norme metodologice de aplicare a preved. Legii 319/2006 , art. 2; art
IV 95-100.
-Instrucţiuni proprii de securitate si sănătate in munca specifice locului de munca.
-Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca.
4 ore Masuri de prevenire si protectie
-Masuri de acordare prim ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
H.G. 971/2006- Anexa 1-9
- TEST

3
 INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI
SECURITATEA IN MUNCA PENTRU :

MECANIC UTILAJE

Riscuri de accidenatre si imbolnavire profesionala specifice locului de

munca:

F1 Deplasarea la/de la locul de muncă – lovire de către mijloace auto sau mijloace de
transport în comun;
F2 Fixarea gresita a burghiilor, pietrelor de polizor sau a pieselor de prelucrat;
F3 Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau tăioase (executare piese, cuţite,
materiale etc) scule şi unelte de mână.
F4 Proiectare de particule sau bucăţi şpan în timpul procesului de aşchiere;
F5 Prindere, antrenare mână sau articole de vestimentaţie de câtre organele de maşini în
mişcare(polizoare etc.);
F6 Lovire sau cădere liberă peste picior de piese în timpul prelucrării, manipulării sau de
cele lăsate la întâmplare;
F7 Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ ( prize defecte, cabluri dezizolate,
aparatură necarcasată etc);
F8 Temperatura ridicată a pieselor prelucrate sau părţile echipamentelor tehnice;
F9 Temperatura scăzută a obiectelor sau a suprafeţelor în perioada rece;
4
F10 Calamitǎţi naturale( seisme, etc);
F11 Nivel de iluminat scăzut;
F12 Operaţii, reguli, procedee greşite pentru îndeplinirea sarcinii de muncă;
F13 Succesiune greşită a operaţiilor în timpul prelucrării pieselor;
F14 Efort static în timpul prelucrării pieselor date prin sarcina de muncă;
F15 Operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii şi ritm
mare de muncă în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă;
F16 Intervenţii la organele de maşini în mişcare, în funcţionarii strungului sau a frezei (
măsurarea în timpul funcţionării utilajului a dimensiunilor piesei, curăţarea şpanului);
F17 Poziţionarea greşită a pieselor pentru prelucrat sau a pietrei abrazive;
F18 Lucrul în instalaţiile electrice fără a avea calificare şi autorizare;
F19 Cădere de la inaltime prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
F20 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie ( basma sau şapcă ochelari
protecţie, mănuşi protecţie etc.);
F21 Neverificarea stării tehnice a utilajelor( strung, freze, polizor etc.);
F22 Nerespectarea modului de strângere prescris la fixarea pieselor în universal, în
menghină;
F23 Neutilizarea dispozitivelor de protecţie sau a grătarelor de lemn;
F24 Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate,
agresiuni verbale sau fizice, deficienţe în sistemul de comunicare);
F25 Lipsa de satisfacţie în muncă;
F26 Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în
stare de ebrietate, consumul de alcool în timpul programului.

5
CONSECINŢELE POSIBILE ALE NECUNOAŞTERII Şl NERESPECTĂRII
LEGISLAŢIEI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA ÎN VIGOARE.

Necunoaştera cât şi nerespectarea legislaţiei de protecţie a muncii în procesul de

producţie cât şi în activităţile conexe, lipsa cunoştinţelor privind metoda de muncă sau
ignorarea unei metode nepericuloase , atitudine necorespunzătoare , deficienţă sau
inadaptare fizică ,intelectuală sau mentală , lipsa unei protecţii individuale eficace ,
instalaţii neprotejate sau slab protejate , utilaj, echipament defect, iluminat insuficient,
factori ambientali necorespunzători , condiţii climaterice nefavorabile pot conduce sau
sunt cauza accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale .
ACCIDENTUL DE MUNCA poate provoca victimei incapacitate temporară de
muncă , invliditate sau deces. Acestea pot surveni imediat sau la un anumit interval de
timp .
INCAPACITATEA TEMPORARĂ DE MUNCĂ - consecinţa cea mai puţin gravă a
unui accident de muncă - constă în incapacitatea temporară a a a victimei de a-şi
desfăşura activitatea, ca urmare a tulburării unei stări funcţionale(de cel puţin 3 zile
muncă) .Deoarece are un caracter reversibil prin aplicarea unui tratament adecvat ea
dispare . Aprecierea asupra incapacităţii temporare de muncă o face medicul şi trebuie
atestată printr-un certificat.
INVALIDITATEA ca urmare a unui accident de muncă constă într-o infirmitate
permanentă, care conduce la pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă .
Consituie invaliditate pierderea unui simţ a unui organ traumatismele craniene, toracice,
abdominale sau lombare, fracturile coloanei vrtebrale sau ale bazinului,fracturile deschise
sau cele soldate cu deplasarea fragmentelor, arsurile de gradul 2 şi 3 etc.
De remarcat că nu se consideră invaliditate pierderea unui organ sau încetarea fmcţiunii
acestuia , dacă astfel este afectat doar aspectul estetic, capacitatea de muncă rămânând
intactă.
Aprecierea dacă accidentul de muncă a produs invaliditate se face de către medicul care
eliberează certificatul medical.
Invaliditatea are caracter ireversibil: prin tratament şi îngrijire medicală se obţine doar
repararea vătămării produse organismului, nu şi vindecarea tulburării funcţionale .
6
 în funcţie de gradul de afectarea capacităţii de muncă, se recunosc următoarele grade de
invaliditate :

- gradul 1, când persoana afectată şi- a pierdut total capacitatea de muncă şi nu are
posibilitatea autoservirii (în caz de orbire, de pierdere a ambelor mâini sau picioare etc.)
- gradul 2, când persoana afectată şi-a pierdut total capacitatea de muncă, dar se
poate autoservi;
- gradul 3, cănd persoana afectată şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă, dar îşi
poate continua activitatea la acelaşi loc de muncă sau altul, însă în ondiţiile unui program
redus.
DECESUL -reprezintă consecinţa cea mai gravă a unui accident de muncă. Spre
deosebire de incapacitatea de muncă şi de invaliditate , în cazul decesului nu este afectată
numai integritatea organismului ,ci însă-siviaţa omului . Un accident de muncă poate fi
considerat mortal , chiar dacă decesul a survenit după un interval de timp ,cu condiţia să
se confirme în baza unui act medico-legal,că acesta s-a produs drept consecinţă a
acidentului .
BOALA PROFESIONALĂ - este afecţiunea ce se produce ca urmare a
exercitării a unei meserii sau profesii, cauzată de factori nocivi fizici, chimici sau
biologici, caracteristici locului de muncă, pecum şi de suprasolicitarea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă .
CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE.
■ Se face după mai multe criterii :

1. După natura factorului nociv care lea generat:

intoxicaţii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substanţe

toxice ;
pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice ;
boli prin expunerea la energie radiantă;
boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute ;
boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;
boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută ;
alergii profesionale ;
cancerul profesional;
boli infecţioase şi parazitare ;
boli prin suprasolicitare ;
alte boli(care nu intră în categoriile anterioare)

2. După timpul de expunere la acţiunea factorului nociv :

boli cronice, provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care acţionează timp îndelungat
asupra organismului;
boli acute generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului nociv , dar la doze
mari.
3. După modul de acţiune a factorului nociv asupra organismului ;

boli cu acţiune generală, care afectează întrgul organism

boli cu acţiune locală, care afecteză o parte a organismului, un organ.

7
 INSTRUCTIUNI PROPRII SPECIFICE ACTIVITATII

Prelucrarea metalelor prin găurire, alezare şi honuire

Fixarea şi demontarea sculelor

Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se vor strânge şi desface numai cu

chei adecvate, care se vor scoate înainte de pornirea maşinii.
Scoaterea burgiului sau alezorului din mandrina se va face cu ajutorul unei scule speciale.
Se interzice folosirea burghielor cu coada conică universalele maşinilor.
Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrică în bucşe conice.
Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care
prezintă crestături, urme de lovituri etc.
Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
Ascuţirea burghielor se va face numai cu burghiul bine fixat în dispozitive speciale.
Cursa sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mutl la fixarea
sau desprinderea piesei.

Fixarea pieselor

Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, se vor curăţa canalele de aşchii.

Prinderea şi desprinderea piesei pe şi de pe masa maşinii se vor face numai după ce scula
s-a oprit complet.
Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte, fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.

Pornirea şi exploatarea maşinii

Înaintea pornirii maşinii, se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se

execută, sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat.
La operaţia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele,
introducerea şi scoaterea în şi din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare
atenţie, pentru a evita spargerea plăcilor de honuire.
În timpul funcţionării maşinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrina.
Maşini de găurit portative

Maşinile de găurit portative se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masă.

8
Maşinile de găurit portative se vor lăsă din mână (se vor depune) numai după oprirea
burghiului.

Prelucrarea metalelor prin rectificare şi polizare

Fixarea sculelor

Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de

forma şi dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de
tipul şi starea maşinii, de felul operaţiei de prelucrare.
Monatarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane bine instruite şi
autorizate de conducerea unităţii să execute astfel de operaţii.
La montarea corpului abraziv pe maşină, se va verifica marcajul şi aspectul suprafeţei
corpului abraziv şi se va efectua controlul la sunet, conform standardelor în vigoare sau
conform documentaţiei tehnice de produs.
Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectă a acestuia în raport cu axa de
rotaţie.
Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decât
diametrul arborelui) se fixează cu flanşe fară butuc.
Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixează cu flanşe cu
butuc.
Flanşa fixă (de sprijin) va fi solidarizată cu arborele printr-un mijloc sigur de fixare;
flanşa mobilă (de strângere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat
în STAS 9092/1-1983.
Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, în cazul flanşelor fără butuc, respectiv
pe flanşa fixa şi pe cea mobilă, în cazul flanşelor cu butuc, abaterile limită fiind cele
indicate în STAS 9092/1-83.
Momentul de strângere al piuliţei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum şi
numărul şuruburilor, diametrul şi momentul lor de strângere, la flanşele cu butuc, sunt
cele indicate în STAS 6177/1-87 şi STAS 9092/1-83.
Dacă jocul dintre alezajul corpului abraziv şi arbore este sub limita inferioară, gaura va fi
lărgită cu mare atenţie, pentru a nu se produce fisuri. Operaţia va fi executată pe o maşină
care să permită prinderea centrică a corpului abraziv şi cu ajutorul unei scule adecvate
(diamant, carburi metalice).
) Nu este admisă lărgirea găurii prin spargere cu dalta.
După lărgire, corpul abraziv se controlează la sunet şi rezistenţa la rotire.
La montajul corpurilor abrazive, între acestea şi flanşă, se introduc granituri din carton
presat ale căror dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Înainte de montare, toate suprafeţele în contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor
şi flanşele vor fi bine curăţate de orice corp străin cu ajutorul aspiratorului, aerului
comprimat sau periei.
) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic se vor utiliza bucşe de oţel pentru a
compensa diferenţa dintre diametrul alezajului corpului abraziv şi diametrul arborelui.
Lungimea bucşei de oţel nu va depăşi grosimea corpului abraziv în zona alezajului.
Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rotire şi/sau începerea funcţionării în gol,
ansamblul corp abraziv-flanşe cu butuc se echilibrează static şi, unde este posibil, se
echilibrează dinamic.
Fixarea contragreutăţilor de echilibrare va fi asigurată corespunzător.
9
Este interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafaţa
acestora.
Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi arbore este permisă numai
pentru maşini dotate cu această posibilitate.
Atât persoana instruită să monteze corpul abraziv cât şi utilizatorul vor verifica, respectiv
vor folosi corpul abraziv la turaţia (sau viteza de lucru) înscrisă pe aceasta sau pe eticheta
de fabricaţie.
Nu este permisă utilizarea pe maşini a corpurilor abrazive ale căror turaţii sau viteze
periferice nu sunt inscripţionate.
Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, în cazul în care a trecut
mai mult de un an de la fabricarea lor.
La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin
baterea lor pe circumferinţa, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate încât lungimea liberă a cozii să nu
depăşească, pentru turaţia respectivă, pe cea indicată de producător.
Se interzice utilizarea dornului port-piatră dimensionat necorespunzător, ca lungime şi
diametru, în raport cu partea de prindere.
Se interzice folosirea dornului port-piatră care prezintă vibraţii sau excentricităţi
(neechilibrat dinamic).

Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat

Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu se vor porni dacă corpul abraziv este în
contact cu piesa de prelucrat.
La prelucrările cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruşte cu piesa sau solicitările
prin şoc.
Contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
La prelucrările cu corpuri abrazive este interzisă mărirea artificială a presiunii pe corpul
abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutătoare (pârghii, greutăţi, etc.).
În timpul lucrului va fi evitată uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se
imediat la corectarea (diametrarea) sau înlocuirea celui uzat neuniform.
Nu este permisă prelucrarea cu suprafeţele laterale ale corpurilor abrazive atunci când
maşina nu a fost construită pentru astfel de prelucrări sau când corpul abraziv nu este
conceput pentru astfel de prelucrări.
Operaţia de îndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale
de îndreptat (corectat). Corectarea se va face cu multă emulsie de răcire.
După operaţia de îndreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
Se impune verificarea periodică a echilibrării pe timpul duratei de folosire a corpului
abraziv.
În cazul utilizării procedeului de rectificare umedă, lichidul se va spală corpul abraziv pe
întreaga suprafaţă de lucru şi va fi evacuat la timp pentru a evita staţionarea abrazivilor în
lichid.
Sunt exceptate de la aceasta regulă rectificările executate pe maşini special adaptate
pentru prelucrare în mediu umed.
Este interzisă utilizarea lichidelor de răcire puternic bazice la răcirea corpurilor abrazive
cu liant organic.
La rectificarea uscată a aliajelor de magneziu este interzisă utilizarea corpurilor abrazive
care au fost în prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
Este interzisă utilizarea îmbinărilor metalice la curelele maşinilor de polizat la care se
prelucrează aliaje de magneziu.
10
Lagărele arborelui pe care se află montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru
evitarea supraîncălzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
obligatoriu, după fiecare reparaţie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi
verificat şi regulatorul, ţinându-se evidenţa acestor controale.
Arborii, flanşele şi celelalte părţi ale maşinii pe care se montează corpurile abrazive vor fi
controlate periodic şi menţinute la cotele prescrise.
Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie va fi executată cu corpul abraziv în stare de
repaus.
Este interzisă modificarea maşinilor în scopul utilizării unor viteze superioare de lucru
sau diametre superioare de corpuri abrazive.
Corpul abraziv al cărui diametru a fost micşorat datorită uzurii poate fi utilizat la viteza
periferică de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obţinut.
Corpurile abrazive utilizate parţial, care se demontează şi se depozitează în vederea unei
reutilizări, se supun aceloraşi controale înainte de reutilizare, ca şi corpurile abrazive noi.
Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri şi trepidaţii.
Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Toate corpurile abrazive, cu excepţia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet,
conform prevederilor din STAS 6177/1-87, înainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanică vor fi încercate înainte de
a fi reutilizate, conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe maşină, corpurile abrazive vor fi
încercate la rotirea în gol.

Polizarea manuală

Polizorul manual nu se va lasa din mână la întreruperea lucrului decât după oprirea
completă a corpului abraziv.
Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea lucrului,
polizoarele manuale se vor aşeza în suporţi special executaţi. Suporţii orizontali nu vor fi
folosiţi în stare uzată.
Polizoarele manuale vor fi utilizate la operaţiile de polizare exterioară numai dacă
corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasă de protecţie corespunzatoare.
Polizoarele manuale vor fi pornite numai dacă corpul abraziv nu este în contact cu un
corp care să împiedice rotirea lui libera.
La polizoarele manuale acţionate pneumatic sau electric, nu va fi depăşită turaţia maximă
a corpului abraziv, funcţie de diametrul maxim admisibil al acestuia, funcţie de natura
piesei abrazive şi turaţia maximă a polizorului.

Marcarea corpurilor abrazive

Viteza periferică maximă de lucru a corpurilor abrazive este cea care se află
inscripţionată pe suprafaţa, eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicată de
producator.
Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive fără marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu
se poate stabili cu precizie viteza periferică de lucru sau turaţia de lucru.

11
Marcarea corpulurilor abrazive este făcută pe acestea şi pe eticheta de control. Marcajul
pe eticheta de control va conţine cel putin următoarele date:
a) marca de fabrica a unitaţii producătoare;
b) numărul standardului de formă şi dimensiuni;
c) simbolul materialului abraziv;
d) granulaţia;
e) gradul de duritate;
f) simbolul liantului;
g) structura;
h) turaţia maximă de lucru în rotaţii pe minut;
i) viza controlului C.T.C.;
j) data fabricaţiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.
Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va conţine
obligatoriu turaţia maximă de lucru sau viteza periferică maximă de lucru.

Polizarea cu pila disc

Lucrătorii care execută operaţii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aluminiu, cu
polizorul cu pila disc, vor fi instruiţi şi autorizaţi pentru această activitate.
Înainte de începerea lucrului, se controlează starea tehnică a pilelor disc, suporţii de
sprijin, carcasa de protecţie şi instalaţia electrică de alimentare.
Suportul de sprijin va fi astfel reglat, încât punctul superior de contact al piesei cu corpul
abraziv să se găsească pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai
sus cu cel mult 10 mm, iar distanţa dintre suport şi pila disc să nu depăşească 3 mm.
Dinţii pilelor de disc nu vor fi lipiţi sau încărcaţi cu aluminiu.
Pila disc va fi montată corect, astfel încât să nu aibă joc radial.
După montare, înainte de începerea lucrului, polizorul va fi încercat prin funcţionare în
gol la turaţie de regim.
Se interzice introducerea bruscă a pieselor în pila disc.
Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale decât
aliajele de aluminiu.
Se interzice ajustarea pieselor fără ca acestea să fie sprijinite pe suport.

Slefuirea mecanică

Fixarea, probarea şi corectarea circumferinţei şaibelor se supun aceloraşi reguli ca şi

corpurile abrazive.
La exploatarea instalaţiilor automate de şlefuire sau lustruire, schimbarea şaibelor,
periilor sau benzilor abrazive se va executa de către personal instruit special şi autorizat
intern în acest scop.
Orice intervenţie asupra elementelor mobile se va face numai după oprirea acestora.

Dispozitive pentru masini de gaurit si alezat

În cazul când mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezintă elemente radiale,
ea se va proteja cu o apărătoare netedă, din tablă, care trebuie să permită schimbarea
comodă a sculei.
) Maşinile care nu au posibilitatea de frânare a arborelui principal vor fi prevăzute cu
tabliţe indicatoare, prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mâna sau cu un
obiect.
12
Arborele principal al maşinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu greutăţi sau alte
sisteme) pentru a preîntâmpina căderea accidentala.
Construcţia maşinii va fi astfel realizată încât să nu permită coborârea necomandată a
arborelui principal, când se aplică o sarcină egală cu cea maximă prescrisă de producător,
prin ataşarea de accesorii sau de port-scule.
În cazul utilizării capetelor de găurit multiax sau a sculelor speciale, cu masă mai mare
decât a celor standardizate, maşina sau scula vor fi prevăzute cu dispozitive speciale care
sâ preîntâmpine căderea accidentală a arborelui.
Maşina de găurit va fi prevăzută cu stifturi de forfecare sau alte sisteme de siguranţă, care
să nu permită depăşirea unui moment maxim prescris al mişcărilor de avans.
Toate sculele şi dispozitivele care se fixează în arborele principal, fără autoblocare, vor fi
prevăzute cu un sistem corespunzător de blocare.
În cazul utilizării mandrinelor cu două fălci, maşina va fi echipată cu elemente de
protecţie corespunzatoare.
Maşinile de găurit cu cap revolver, cu rotire automată, vor fi prevăzute cu panouri de
protecţie laterală, care să preîntâmpine accesul la sculele fixate pe capul revolver.

Dispozitive pentru masini de rectificat si polizat

Toate maşinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protecţie, pentru protecţia

lucrătorului, în cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.
Mesele maşinilor de rectificat plan vor fi prevăzute cu îngrădirea pentru reţinerea
pieselor, în cazul desprinderii lor.
Mesele maşinilor cu platou electromagnetic vor fi prevăzute cu sisteme de interblocare
care:
- să permită cuplarea avansului numai după conectarea platoului
electromagnetic (poziţia de conectare trebuie să fie semnalizată cu o
lampă);
- să oprească mişcarea mesei în momentul întreruperii curentului electric de
alimentare.
Maşinile de rectificat plan, cu arborele principal plan, vor fi prevăzute cu dispozitive de
protecţie reglabile, în concordanţă cu uzura corpului abraziv şi în lungul axului principal.
Maşinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare şi circulare, vor fi prevăzute cu
dispozitive de protecţie sub formă de ecrane, de dimensiuni şi rezistenţa corespunzătoare.
Dispozitivele de protecţie cu deschidere frecventă vor fi prevăzute cu semnalizare
electrică a închiderii (pentru ciclul automat).
Maşinile de rectificat rotund, cu prelucrare între vârfuri, vor fi dotate cu dispozitive de
blocare care să excludă posibilitatea deplasării accidentale a pinolei păpuşii mobile.
Maşinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevăzute cu dispozitive de
protecţie care, după necesitate, vor colecta pulberea abrazivă, putând fi conectate la
instalaţia de absorbţie.
Instalaţia de absorbţie va fi astfel concepută încât să nu prezinte pericol de incendiu-
explozie. Sunt interzise fumatul sau alte surse de foc.
Pânza abrazivă a maşinilor de şlefuit va fi protejată cu o apărătoare pe toată lungimea ei,
cu excepţia zonei de contact cu piesa.
Polizoarele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mobil cu vizor reglabil, din geam
securizat.
Funcţionarea polizorului va fi condiţionată de poziţia de lucru a ecranului.
Distanţa dintre muchia interioară a vizorului şi corpul abraziv nu va fi mai mare de 6 mm.

13
La polizoarele manuale acţionate pneumatic, se vor prevedea, la racordurile de aer
comprimat, regulatoarele necesare, care să permită reglarea presiunii aerului la presiunea
de regim, prescrisă pentru polizorul respectiv.
Fixarea furtunului la racord se face prin coliere metalice.
Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare automată contra
creşterii accidentale a turaţiei arborelui.
Capetele acelor maşini de şlefuit vor fi acoperite, dacă acestea depăşesc, cu mai mult de
un sfert din diametrul lor, piuliţa de strângere a discurilor. Capetele netede, mai scurte de
50 mm, nu trebuie acoperite, ci rotunjite.
Saibele de lustruire, confecţionate din materiale moi, vor avea gaura centrală protejată cu
un material solid şi rezistent, astfel încât să nu se deformeze în timpul lucrului.
Dispozitive pentru masini de debitat

La ferastraele circulare, partea inactivă a discului taietor va fi protejată.

Ferastraiele circulare vor fi dotate la partea dinţată cu dispozitive de protecţie
(deplasabile, basculante sau demontabile) care să protejeze lucrătorul împotriva aşchiilor
şi lichidului de răcire.
Ferastraiele cu panglică vor fi astfel protejate încât pânza să rămână liberă numai pe
porţiunea care taie efectiv.
Volanţii ferăstraielor cu panglică vor fi complet casanţi.
Maşinile de debitat cu disc abraziv vor fi prevăzute cu colectoare de praf care să asigure
captarea pulberii abrazive, metalice sau a scânteilor.
Maşinile de debitat, după necesitate, vor fi prevăzute cu dispozitive de aspirare
individuale, cuplate la colectoarele de praf.
executate din ţesături ignifuge, iar scânteile vor fi captate de un captator de scântei,
instalat în faţa agregatului, în direcţia de deplasare a aerului respirat.
Colectorul de praf şi conducta de aer vor fi prevăzute cu posibilitatea de curăţire cu
uşurinţă de cristale care se formează în contactul particulelor metalice cu suprafeţele
interioare ale acestora.

Protectia impotriva electrocutarii la masinile – unelte

Protecţia împotriva electrocutarii prin atingere directă la echipamentele electrice de pe

maşinile-unelte se realizează prin:
- utilizarea carcaselor de protecţie;
- izolarea suplimentară a părţilor active;
- descărcarea energiei înmagazinate în condensatoare;
- interzicerea accesului la părţile active a personalului necalificat în meseria
de electrician şi neautorizat să lucreze la instalaţiile respective.
Deschiderea carcaselor de protecţie (uşi, capace, plăci de închidere etc.) se va realiza prin
unul din următoarele moduri:
- utilizând o cheie sau o sculă specială când, în interiorul carcaselor, au
acces numai persoane calificate în meseria de electrician şi autorizate să
lucreze la instalaţiile respective;
- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconectează toate părţile
active, când în interiorul carcaselor au acces şi persoane necalificate în
meseria de electrician, însă autorizate să lucreze la instalaţiile respective;
- fără folosirea unei chei sau scule fără deconectarea părţilor active, când
accesul este ocazional şi se realizează un obstacol sau o îngrădire în
interiorul carcasei, pentru a împiedica atingerea părţilor active.

14
Izolaţia suplimentară va acoperi complet părţile active şi va fi rezistentă la toate
solicitările fizice şi chimice posibile.
La întreruperea tensiunii din reţeaua electrică, descărcarea energiei înmagazinate în
condensatoare se va realiza prin rezistenţă, dacă energia electrică înmagazinată depăşeşte
0,1 Jouli.
Pe maşinile- unelte sunt admise următoarele sisteme de distribuţie a energiei electrice:
a) curent alternativ trifazat:
- cu neutru legat direct la pământ (cu 3 sau 4 conductoare);
- cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare).
b) curent alternativ monofazat:
- cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
- cu două conductoare izolate faţă de pământ;
c) curent continuu:
- cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
- cu două conductoare izolate faţă de pământ.
Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz în parte, obiectul unei examinări
speciale.
Protecţia împotrva electrocutării, prin atingere indirectă la maşinile-unelte, va fi realizată
conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.
În cazul maşinilor-unelte alimentate de la reţeaua electrică de joasă tensiune cu neutrul
legat la pământ, protecţia principală trebuie să fie legarea la nul, suplimentată de protecţia
prin legare la pământ.
În cazul maşinilor-unelte alimentate de la o reţea electrică de joasă tensiune, izolată faţă
de pământ, protecţia principală trebuie să fie legarea la pământ, suplimentată obligatoriu
de utilizarea unui dispozitiv care să întrerupă alimentarea cu energie electrică în
maximum 3 secunde de la apariţia unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de
atingere periculoasă.
Batiul maşinilor-unelte va fi prevăzut cu două borne de protecţie. Una dintre borne se va
afla în cutia de borne de alimentare, iar cealaltă se va afla în exterior, pe construcţia
metalică a maşinii. Aceasta prevedere va fi respectată şi la prefabricatele electrice de
joasă tensiune (PEJT) din care se alimentează cu energie electrică maşinile-unelte.
În cazul reţelelor electrice legate la pământ cu tensiunea de linie de 380 V, cablurile care
alimentează maşinile-unelte trebuie să continuă două conductoare de nul (de lucru şi de
protecţie), dacă tablourile electrice nu sunt montate pe maşini şi dacă pe maşini există
receptoare alimentate la tensiunea de 220 V.
Conductorul de nul se va conecta la o bornă izolată, de lânga bornele fazelor din cutia de
borne a maşinii.
Conductorul de nul de protecţie se leagă la borna de protecţie aflată în cutia de borne a
maşinii-unelte. Dacă nu există nici un receptor alimentat la 220 V, atunci cablul poate să
nu conţină un singur conductor de nul (conductorul de nul de protecţie).
În cazul reţelelor legate la pământ cu tensiunea de alimentare de 380 V, cablurile care
alimentează maşinile-unelte vor conţine un singur conductor de nul, indiferent de
tensiunile receptoarelor monofazate (infăşurarile primare ale transormatoarelor de
iluminat sau de comandă etc.), dacă tabloul electric echipat cu protecţie maximală de
curent (cu carcasa metalică) este sudat pe construcţia metalică a maşinii.
Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va
lega prin sudura la masa maşinii. Masa se va legă la pământ.
Mijlocul principal de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirecta la
echipamentele montate pe maşini-unelte va fi legarea la masa metalică a maşinii. Legarea
la masă a echipamentelor electrice mobile ale maşinilor-unelte se va realiza printr-un
conductor de cupru flexibil, care va însoţi conductoarele de fază.
15
Legarea echipamentelor electrice fixe ale maşinilor-unelte se va face cu conductoare de
cupru flexibile, conectate între carcasele lor şi bornele special montate pe batiurile
maşinilor. Dacă nu este posibilă această soluţie, se va realiza măsura indicată mai sus
pentru echipamentele mobile.
Mijlocul suplimentar de protecţie împotriva electrocutării, prin atingere indirectă la
echipamentele electrice montate pe maşinile-unelte, va fi deconectarea automată în caz de
defect.
În cazul reţelelor legate la pământ, se va adopta protecţia prin deconectare automată la
curenţii de defect (PACD).
În cazul în care nu se utilizează protecţia automată la curenţii de defect (PACD) ca
protecţie suplimentară, atunci legarea la masa metalică a maşinii va fi considerată drept
protecţie suplimentară, iar ca protecţie principală va fi adoptată legarea la nul. Legarea la
nul va fi asigurată prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare a
echipamentului de pe maşina-unealtă.
În cazul reţelelor izolate faţă de pământ, va fi prevăzut obligatoriu un dispozitiv de
semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pământ.
Protecţia suplimentară se va adoptă numai dacă reţelele de pe maşini sunt separate
galvanic de reţelele de alimentare ale maşinilor.
Buloanele şi şuruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale maşinilor-unelte
vor fi considerate ca asigură legătura galvanică la pământ, dacă suprafeţele de contact
sunt curăţate şi secţiunile lor transversale suportă curentul de defect.
Suprafeţele portante metalice ale echipamentelor mobile ale maşinilor-unelte vor fi
considerate că asigură continuitatea electrică pentru legarea la masă (pământ), dacă între
acestea şi suprafeţele fixe nu există straturi izolante.
Rezistenţa electrică, măsurată între borna de legare la pământ şi oricare parte metalică
care poate fi atinsă de om, nu va depăşi 0,1 Ω.
Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protecţie, dar vor fi
racordate la circuitul de protecţie.
Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.
Şuruburile şi bornele destinate legăturilor conductoarelor de protecţie nu vor avea funcţia
de asamblare.
Părţile metalice ale echipamentelor electrice cu acţionare manuală vor fi legate la
circuitul de protecţie sau vor avea izolaţie suplimentară.
Cablurile de alimentare ale organelor maţinilor-unelte, care în timpul funcţionării se
deplasează sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure împotriva deteriorărilor
mecanice.
Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protecţie.
Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar,
prin canalele platformelor de fixare, este interzisă.
Este obligatorie protecţia cablurilor împotriva deteriorărilor cauzate de şpanul rezultat din
procesul de prelucrare.
Cablurile de forţă vor fi pozate pe trasee diferite faţă de cablurile de comandă sau
iluminat local. Se admite montarea cablurilor într-un singur tub, jgheab sau mănunchi, cu
condiţia izolării suplimentare a conductoarelor corespunzătoare tensiunii celei mai mari.
Este interzisă amplasarea prizelor pe pereţii prefabricatelor electrice de joasă tensiune
(PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, dacă producătorul PEJT nu a prevăzut
aceasta.
Amplasarea echipamentelor electrice pe maşinile-unelte va fi făcută în aşa fel încât să nu
se producă deteriorarea lor la scoaterea şpanului.
Distanţa minimă faţă de tablourile electrice, sub care este interzis să se depoziteze
materiale sau utilaje, va fi de 60 mm. Această distanţă se va adopta şi în cazul
16
coridoarelor de manevră, comandă şi întreţinere a tablourilor electrice, cu condiţia ca
gradul de protecţie a lor să fie de cel puţin IP 2x.
Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte în tablourile electrice.
Curăţirea interioarelor tablourilor se va face o dată pe trimestru.
În halele cu deranjări de prafuri conductibile, dacă este necesar, timpul la care se face
întreţinerea se a reduce în mod corespunzator.
Protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă la corpurile de iluminat amplasate
pe maşini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protecşie de cel puţin IP 3x.
Corpurile de iluminat care se amplasează în zona de manipulare vor fi astfel construite
încât deschiderea lor să se facă numai cu ajutorul unor scule speciale.
Schimbarea de lumină la corpurile de iluminat este permisă numai după întreruperea
tensiunii din circuitul de alimentare.
Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă la corpurile de iluminat fixate pe
masă este admisă a se efectua prin:
a) alimentare la tensiune redusă, la 24 V pentru corpurile de iluminat
portabile;
b) separare de protecţie pentru corpurile de iluminat care se dirijează sub
tensiune pentru iluminarea zonei de lucru;
c) legarea la masa metalică a maşinii-unealtă, masa legată obligatoriu la
pământ.
Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, vor
avea izolaţia întărită pe zona tijei de fixare.
În cazul articulaţiilor din material electroizolant, se va realiza o legătură electrică, care să
asigure continuitatea galvanică între tijele separate de articulaţie.
Articulaţiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, se vor
construi în aşa fel încât să nu deterioreze izolaţia conductoarelor.
Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice ale maşinilor-unelte drept conductor de
nul.
Alimentarea cu energie electrică a circuitelor de comandă este permis să se facă, fie
direct de la reţeaua de alimentare a maşinilor-unelte, fie de la un transformator de
comandă.
Alimentarea directă de la reţeaua de alimentare legată la pământ se va face între faza şi
nul. În acest caz, butoanele de comandă se vor amplasa de partea fazei.
Este admisă şi alimentarea între două faze, cu condiţia ca, la o punere la pământ între
bobina contactorului şi butoanele de comandă, să nu se producă o conectare nedorită a
contactorului.
Alimentarea directă a circuitelor de comandă de la reţeaua de alimentare izolată de
pământ este permisă cu condiţia utilizării unui dispozitiv care să deconecteze reţeaua la
scăderea rezistenţei de izolaţie sub o anumită valoare. În cazul reţelei de 0,4 KV, limita
minimă a rezistenţei de izolaţie la care dispozitivul trebuie să deconecteze este de 7 kΩ.

17
 Sudarea cu arc electric

Lucrările de sudare se execută numia cu aprobarea conducătorului procesului de

producţie, după cunoaşterea documentaţiei tehnice în legătură cu respectivele lucrări şi
după efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului şi cu
privire la securitatea muncii.
Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea operaţiilor va
verifica dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentelor şi îmbolnăvirilor.
La locurile de muncă permanente se vor afişa în mod obligatoriu instrucţiunile de folosire
ale utilajului şi indicatoare de securitate conform STAS 297/1-88 şi STAS 297/2-88, în
vigoare, iar sudorii vor avea la dispoziţie scaune reglabile în înălţime, dispozitive de
fixare, rotire şi înclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru apinderea arzătoarelor,
dispozitive pentru agăţarea arzătorului sau a portoelectrodului etc., pentru a se putea
asigura o poziţie cât mai comodă de lucru.
Locurile de muncă în care se execută lucrările de sudare pot fi permanente sau
temporare, fixe sau mobile.
Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane sau pereţi netezi, care vor fi prevăzuţi cu
tăbliţe avertizoare.
La efectuarea lucrărilor de sudare într-o încăpere în care se desfăşoară şi alte activităţi
vor fi luate măsuri care să excludă posibilitatea de acţiune a factorilor nocivi asupra
lucrătorilor.
La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înălţime, începerea lucrului
este permisă numai după atestarea scrisă că sudorul este apt din punct de vedere
medical să lucreze la înălţime;
 Când lucrările de sudură se execută la înălţimi mai mari de 1 m, se vor folosi
schele rezistente, asigurate împotriva incendiilor;
 Sudorii şi ajutoarele lor vor purta centuri de siguranţă pentru prevenirea
căderii de la înălţime, asigurate cu frânghie de elementele fixe ale construcţiei;
 Este interzisă staţoinarea şi trecerea oricărei persoane în zona de lucru care va
fi semnalizată prin tăbliţe avertizoare;
 În locurile de muncă unde există pericol de intoxicare cu diverse gaze sau
asfixiere, începerea lucrărilor este permisă numai după ventilaţia forţată a spaţiului şi
verificarea prin probe a atmosferei din spaţiul respectiv;
 La toate atelierele şi centrele de sudare, la generatoarele şi staţiile de acetilenă,
depozitele de carbid, depozitele sau magaziile de butelii aflate sub presiune se vor
respecta prevederile normelor în vigoare privind manipularea, depozitarea, transportul
şi folosirea buteliilor sub presiune (PSI şi ISCIR);
 Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenţi hidraulici,
cu acetilenă, gaze combustibile, apă şi cablurile de alimentare cu energie electrică vor
fi protejate împotriva acţiunilor mecanice şi termice;
 Locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare sau tăiere se vor curăţi
de materiale inflamabile;
18
  În cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin
ardere produc gaze nocive, înaintea începerii operaţiei respective, stratul de vopsea se
va îndepărta pe o lăţime de cel puţin 100 mm de fiecare parte a tăieturii sau cusăturii;
 Se interzice sudarea instalaţiilor aflate sub tensiune şi a recipientelor aflate
sub tensiune;
 Pentru evitarea răsturnării şi deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor
de sudare şi tăiere se vor folosi suportui rezistente din materiale necombustibile.
Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru susţinerea
pieselor în timpul lucrului nu este permisă;
 La executarea lucrărilor de sudare şi tăiere a metalelor în apropierea
elementelor de construcţie combustibile (grinzi de lemn, pardoseală de lemn) se vor
lua măsuri pentru prevenirea incendiilor, prin acoperirea acestora cu tablă sau plăci de
azbest şi pregătirea unor vase cu apă, stingătoare pentru stingerea unui eventual
incendiu;
 În spaţiile şi încăperile în care se prelucrează sau se depozitează substanţe
uşor inflamabile sau unde există pericol de explozie, executarea lucrărilor de sudare şi
tăiere a metalelor nu este permisă decât în cazul în care a fost înlăturată în prealabil
orice posibilitate de pericol de incendiu sau de explozie;
 Măsurile de securitate a muncii care se impun a fi luate în astfel de cazuri
sunt:
a) Sudorii, pe lângă calificarea profesională, vor fi autorizaţi special pentru aceste
lucrări de către conducerea unităţii, în baza verificării cunoştinţelor asupra
modului de lucru şi a măsurilor de tehnica securităţii;
b) Locul de muncă va fi supravegheat în timpul desfăşurării lucrărilor;
c) Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi în
spaţiul de lucru prin măsuri adecvate;
d) Se va asigura un grad de securitate sporită în apropierea locului de muncă (raza de
acţiune şi amănuntele vor fi stabilite de conducătorul procesului tehnologic) prin
oprirea aparatelor care conţin lichide, gaze sau pulberi uşor inflamabile. Se vor
etanşa perfect toate recipientele sub presiune care conţin substanţe uşor
inflamabile prin izolarea şi montarea de flanşe oarbe. Se vor introduce gaze
protectoare împotriva focului.
e) Se interzice accesul persoanelor a căror prezenţă nu este absolut necesară la locul
de muncă;
f) Va fi pregătită o echipă PSI precum şi dispozitivele de stingere necesare;
g) Se va îndepărta întreaga aparatură de sudare din încăperi, după terminarea
lucrului.
 Combaterea incendiului apărut în cadrul sau în apropierea unei instalaţii electrice
de sudare aflată sub tensiune va începe numai după ce instalaţia respectivă a fost
deconectată şi s-a primit confirmarea orală a efectuării acestei deconectări de către un
lucrător specialist;
 În cazul în care scânteile sau stropii de metal topit împroşcaţi pot produce incendii
sau explozii în încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se vor
lua măsuri de izolare corespunzătoare a acestor încăperi prin etanşare, acoperirea
deschiderilor din ziduri, respectându-se prevederile normelor PSI în vigoare;
 Părţile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla în interiorul unor
carcase. Deschiderea carcaselor (uşilor, capacelor, etc.) se va face numai prin utilizarea
unor chei, scule speciale, prin interblocări mecanice şi/sau electrice între uşile de acces şi
întrerupătorul principal, sau, în cazul deschiderii uşii, să se deconecteze întrerupătorul
principal.

19
  Părţile active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite
cu o izolaţie care să reziste la eforturi mecanice, electrice şi termice la care poate fi
solicitată în timpul funcţionării şi care să le protejeze împotriva atingerii accidentale;
 Pentru protecţia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părţi a
circuitului de sudare, instalaţiile de sudare în curent alternativ vor fi prevăzute cu un
dispozitiv care să întrerupă funcţionarea în gol a instalaţiei;
 Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se
va face numai cu utilizarea mănuşilor de sudor, care vor fi complet uscate;
 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorită tensiunii
de alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protecţie principală, suplimentată prin
legare la pământ, sau prin legare la pământ, drept protecţie principală, suplimentată de
utilizarea unui dispozitiv pentru protecţia automată la curenţii de defect;
 Instalaţiile de sudare vor fi prevăzute cel puţin două conductoare de protecţie:
unul cuprins în cablul de alimentare legat la borna de protecţie aflată lângă bornele de
alimentare şi al doilea prin care se leagă vizibil la borna de legare la pământ, protecţie
aflată în exterior pe carcasă şi marcată vizibil cu simbolul grafic;
 Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să
nu se rotească atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod
repetat.
 Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată
este strict interzisă. Starea izolaţiei şi a legăturilor la priza de pământ se va verifica de
fiecare dată, înainte de începerea lucrului.
 Reparaţiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face
numai după întreruperea alimentării cu energie electrică, de către electricienii de
întreţinere instruiţi şi autorizaţi corespunzător.
 Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără
acoperiş.
 Pentru comanda de la distanţă a surselor pentru sudare se vor utiliza tensiuni
reduse.
 Pentru menţinerea în condiţii corespunzătoare a echipamentelor de sudare se vor
efectua verificările intalaţiei astfel:
- instalarea cirucitului de sudare se va efectua conformn prescripţiilor din
documentaţiile tehnice;
- izolaţia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare şi
dispozitivelor de conectare nu va fi deteriorată, iar curentul admisibil în
cabluri va corespunde curentului utilizat;
- clemele de contact vor fi fixate în mod sigur şi conexiunile vor fi corect
executate. Se va verifica în special dacă cablul de retur este corect şi direct
racordat de la borna corespunzătoare aechipamentului pentru sudare la
piesa de sudat sau la suportul acesteia , cât mai aproape de locul unde se
efectuază lucrarea;
 Se interzice sudorilor şi ajutorilor lor să efectueze intervenţii pentru
depanarea unor defecţiuni de natură electrică sau mecanică.
 Periodic, în exploatare se vor efectua următoarele verificări:
a) verificări zilnice (executate de personalul care participă la operaţia de sudare),
înainte de punerea sub tensiune a instalaţiei;
- verificarea vizuală a imposibităţii atingerii pieselor aflate sub tensiune,
verificarea integrităţii cablurilor, atât a celui de alimentare, cât şi a celui de
sudare, verificarea izolaţiei portelectrodului, verificarea instalaţiei şi
integrităţii fişei cablului de alimentare;

20
 - verificarea legării bornei de masă a circuitului de sudare, la masa de
sudare sau la piesa de sudat;
- verificarea existenţei suportului izolant pentru portelectrod, când instalaţia
de sudare este sau nu sub tensiune;
- verificarea integrităţii echipamentului individual de protecţie;
- verificarea auditivă sau vizuală a dispozitivului pentru întreruperea
funcţionării în gol a instalaţiei de sudare;
b) verificarea săptămânală (efectuată de electricianul de întreţinere):
- verificarea legăturilor vizibile la pământ a instalaţiei electrice, precum şi a
tabloului electric din care este alimentată instalaţia;
- verificarea existenţei siguranţelor fuzibile originale şi calibrate
corespunzător;
- verificarea funcţionării dispozitivului de intrerupere automată a
funcţionării în gol a instalaţiei de sudare;
- verificarea vizuală a gradului de protecţie al instalaţiei;
- verificarea existenţei contactului de protecţie la fişa de alimentare a
instalaţiei;
- verificarea integrităţii cablurilor, existenţei capacelor de borne şi a
apărătorilor instalaţiei;
c) verificări lunare (execuate de electricianul de întreţinere):
- verificarea continuităţii electrice a conductorului de protecţie din cablu de
alimentare şi a eficacităţii contractului de protecţie al fişei cablului;
- verificarea strângerii bornelor de protecţie;
- verificarea rezistenţei de izolaţie dintre bornele de legare la reţea şi
bornele circuitului de sudare;
d) verificări semestriale (efectuate de serviciul specializat al unităţii):
- verificarea eficacităţii protecţiei utilizate împotriva pericolului de
electrocutare datorat tensiunii de alimentare de la reţea;
- verificarea utilizării aceleiaşi protecţii la instalaţiile de sudare cu cea
folosită în toate celelalte echipamente electrice din unitatea respectivă,
pentru înlăturarea pericolului de electrocutare prin atingere directă;
- verificarea izolaţiei portelectrodului;
- verificarea protecţiei împotriva electrocutării prin atingere indirectă.
 La recepţie, după fiecare reparaţie sau modificare, în cazul în care
instalaţia nu corespunde la una din probe , este strict interzisă punerea instalaţiei
sub tensiune.
 La recepţie sau după fiecare reparaţie sau modificare, se vor
execută următoarele verificări:
- a valorii tensiunii care apare la funcţionarea în gol între electrod şi masă;
- a timpului de deconectare la funcţionarea în gol;
- a rezistenţei de izolaţie între circuitul de alimenatare de la reţea şi
circuitului de sudare cu megohmetrului şi prin aplicarea unei tensiuni de
încercare;
- a gradului de protecţie de minimum IP 2x (STAS 5325-79);
- a existenţei celor 2 borne de protecţie, una vizibilă în exterior şi a doua
lângă bornele de racordare la reţea;
- a izolaţiei portelectrodului prin măsurarea cu magohmetrul şi aplicarea
unei tensiuni de încercare (verificarea rigidităţii dialectrice).
 La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca în încăpere
să nu fie depăşite concentraţiilor maxime admise stabilite pentru gaze, vapori şi

21
pulberi nocive, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii – Direcţia de
Medicină Preventivă;
 Periodic, se vor face determinări de gaze ori de câte ori se execută
lucrări cu caracter deosebit;
 În cazul în care instalaţia de ventilaţie nu funcţionează normal, nu
se pot efectua lucrări de sudare şi tăieri a metalelor;
 Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare şi tăiere a
metalelor vor fi bine aerisite, prin ventilaţie naturală şi prin ventilaţie mecanică, fără
a permite formarea de pungi de aer neventilate. În încăperile în care aceste lucrări
nu se execută în mod permanent, gazele, vaporii şi aerul ce se degajă în timpul
lucrului se vor îndepărta printr-o aerisire corespunzătoare.

 Instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se va face în aşa

fel să se reducă riscurile de şocuri electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai
mari decât tensiunea de mers în gol.
 Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact
accidental a circuitului de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul.
 Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare şi
elementele conductoare străine de instalaţie, situate în zona de lucru şi pe care este
posibil să fie pus un portelectrod sau un cap pentru sudare sau pe care s-ar putea
amorsa un arc electric, se vor folosi mijloace de protecţie ale acestora cum ar fi:
ecrane izolante, distantoare etc.;
 În cazul în care nu se pot aplica măsurile de mai sus se vor stabili
legături echidistante cu ajutorul unor cabluri izolante, având secţiunea
corespunzătoare, între piesa de sudat şi elementele conductoare străine de instalaţia
de sudare;
 Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de
gaz protector, aflate în apropierea piesei de sudat.
 La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat
este strict interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (şine,
ţevi, schele etc.) dacă acestea nu reprezintă piesa de sudat însăţi.
 Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact
accidental al circuitului de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul;
 Dacă piesele petru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare,
cablurile de retur şi de legături echipotenţiale vor fi racordate la masă.
 În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează aproape unii de
alţii şi în mod deosebit, pe aceiaşi piesă, vor fi luate măsuri speciale în ce priveşte
racordarea surselor pentru sudare la reţeaua de alimentare şi la piesa de sudat, în
scopul eliminării tensiunii de mers în gol, ce poate să apară între doi portelectrozi
sau între două capete pentru sudare la reţeaua de alimentare şi la piesa de sudat, în
scopul eliminării tensiunii de mers în gol, ce poate să apară între doi portelectrozi
sau între două capete pentru sudare.
 Dacă una sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt
scoase de sub tensiune, ele vor fi deconectate atât de la reţeaua de alimentare cât şi
de la circuitul de sudare comun pentru înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de
retur.
 Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va face numai de
către un expert.
 Dacă se efectuează lucrări de reparare sau întreţinere,
echipamentul de sudare va fi decuplat atât la partea de alimentare cât şi pe partea de
utilizare.
22
  Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de
punerea sub tensiune a sursei pentru sudare.
 Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăseşte postul de lucru,
sursa pentru sudare sau cicuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât
instalaţia să nu poată fi pusă în mod accidental în funcţiune de la portelectrod sau de
la capul de sudare.
 În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserveşte mai multe
posturi de sudare sau în cazul mai multor surse pentru aceiaşi piesă de sudat sau
pentru piese interconectate, sudorii vor lucra suficient de departe unii de alţii şi vor
fi instruiţi să nu atingă niciodată simultan doi porelectrozi sau două capete pentru
sudare.
 Pentru instalarea şi utilizarea echipamentelor pentru sudare cu arc
electric se va utiliza şi STAS 13074-92.

Sudarea manuală cu arc electric

 În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi aşezat sau agăţat
de un suport izolat, astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia, care sunt
legate la sursa de alimentare a circuitului de sudare. Se interzice categoric ţinerea
portelectrodului sub braţ, pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp.
 Conductorii electrici, mobili folosiţi la racordarea la reţea şi
cablurile pentru alimentarea circuitului de sudare vor fi feriţi împotriva deteriorării
în timpul exploatării şi al transportului şi în mod special împotriva contactului cu
stropi de metal topit, precum şi a trecerii peste ei cu mijloace de transport. Cablurile
mobile vor fi uşoare şi flexibile, păstrându-se în colaci când nu se execută opetaţia
de sudare.
 La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia
deteriorată, în cazul în care cablurile respective nu vor putea fi înlocuite imediat,
zonele deteriorate vor fi reparate imediat, prin îndepărtarea zonei deteriorate şi
realizarea unei îmbinări în porţiunea respectivă. Izolarea cu bandă izolatoare a zonei
reparate, nu este suficientă şi în consecinţă este obligatorie folosirea bucşelor de
protecţie din material izolant, care să acopere în întregime zona reparată. Starea
izolaţiei cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se va verifica înainte de
începerea lucrului (schimbului).
 Înainte de operaţia de îmbinare a cablurilor pentru alimentarea
circuitului de sudare, echipamentul de sudare va fi deconectat de la reţea.
 Zonele de îmbinare a cablului pentru alimentarea circuitului de
sudare vor asigura o bună conductibilitate, securitate faţă de solicitările mecanice şi
o izolare perfectă în special în zona de îmbinare;
 Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau
tăiere se va realiza prin lipire la cald, prin sudare sau cu mufe de conecxiuni izolate.
 Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă
utilizarea unor improvizaţii. Racordarea se va realiza numai cu cleme de strângere,
bornă cu şurub, bne strânse, cu poli magnetici, cu condiţia ca suprafeţele de contact
să fie netede şi curate.
 În cazul în care portelectrozii şi capetele pentru sudare nu sunt
utilizaţi, vor fi astfel amplasaţi încât să fie izolaţi. Electrodul va fi scos din
portelectrod.
 Posturile fixe pentru sudarea manuală cu arc electric vor fi
prevăzute cu un suport electroizolant pentru fiecare portelectrod, pe care să se aşeze
23
 portelectrodul în perioadele de pauză. Este strict interzisă aruncarea la întâmplare a
portelectrodului chiar dacă nu este sub tensiune, indiferent de caracterul fix sau
mobil al postului de sudare.
 La sudarea manuală cu electrozi înveliţi, sudorii vor purta în mod
obligatoriu mănuşi şi în timpul înlocuirii electrozilor.
 Echipamentele (sursele) de sudare antrenate de motoare cu
combustie internă vor fi instalate astfel încât să prevină intoxicaţiile ce pot fi
provocate de gazele de eşapament. Se interzice lucrul cu echipamente de sudare
defecte sau în stare necorespunzătoare.
 Pentru racordarea la reţea, executarea legăturilor fixe, inclusiv
montarea pieselor, se va face numai de către electricieni calificaţi în astfel de
lucrări, care vor respecta toate prescripţiile în vigoare referitoare la instalaţiile
electrice.
 Dacă legarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează
fără fişă şi priză se va prevedea la locul de racordare un întrerupător cu ajutorul
căreia să se scoată de sub tensiune concomitent toţi conductorii de alimentare.
 Dacă legarea la reţea se face prin prize cu capace metalice,
capacele vor fi legate la centura (priza) de împământare.
 La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin fişă,
conductorii de racordare la reţea se vor fixa cu papuci şi vor fi astfel dispuşi încât să
se excludă posibilitatea deteriorării izolaţiei lor, din cauza frecării lor de apărătorile
de borne.
 În cazul în care urmează să se execute lucrări de recepţie sau de
curăţire a echipamentelor de sudare sau când se schimbă locul lor de amplasare,
acestea vor fi scoase de sub tensiune, prin deconectare de la reţea.
 Nu se vor utiliza decât echipamente de sudare omologate care vor
îndeplini condiţiile de electrosecuritate.
 Echipamentele de sudare, generatoarele şi transformatoarele de
sudare vor fi prevăzute cu dispozitive speciale, care să permită schimbarea
nepericuloasă a electrozilor pentru sudare. Totodată vor fi protejate împotriva
atingerii accidentale, prin legarea lor la prize de pământ sau la conductorul de nul.
 Este interzisă sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două
instalaţii de sudare manuală cu arc electric de curent continuu cu poilarităţi opuse.

Tăierea cu arc electric şi arc-aer

 În cazul tăierii şi crănţuirii cu arc electric (electropneumatic) se vor

respecta prescripţiile privitoare la sudarea cu arc electric manuală.
 La tăierea cu arc – aer, vor fi luate măsuri deosebite de protecţie
împotriva incendiilor.

MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE

SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

SCOPUL - prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de

risc specifici manipularii,
transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor
materialelor existente.

24
 Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea
sortimentelor adecvate se
realizeaza in conformitate cu prevederile din ,,LISTA INTERNA DE ACORDARE SI
UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE".
In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate,
conducerea societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei
operatii cu privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii
B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii
sau reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii luand in
considerare :

CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de
trunchi sau cu flexie a trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor,
muchiilor in special in eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA
- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru
realizarea activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca
care nu poate fi schimbat de salariat

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

 La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic
 Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea
controalelor medicale periodice
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
 Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de
greutate excentrice, care pot genera dezechilibrari
25
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare
 Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca
sunt fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin
purtare in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele
 Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in ambalaje
 Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu
trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos
 Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete
taietoare sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu
echipament de protectie adecvat(palmare, manusi de protectie rezistente la
penetratie etc.)
 Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe
orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, fara a se
lua masuri suplimentare pentru micsorarea riscului de accidentare
 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste
prevederile legale
 Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor
daca nu au echipament individual de protectie corespunzator si in buna stare

TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE

 Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor
de exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au
fost destinate
 Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va
controla starea lui si platforma pe care se aseaza sarcina
 Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor. Pentru evitarea
ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie sa fie indoite. Nu se
vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate
 Inainte de a incepe operatiile de incarcare sau descarcare a vehiculelor la rampa,
intre aceasta si vehicul se va aseza un podet de trecere pentru preluarea
denivelarilor existente. Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si
operatiilor de transport manual, vor fi rezistente, astfel incat sa nu se arcuiasca
vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite si dedesubt. Ele nu vor fi
alunecoase si vor fi prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigure, pentru
evitarea deplasarii lor in timpul lucrului. Panta podetelor inclinate va fi maxim
20%, iar latimea de minimum 1 m (pentru circulatia intr-un singur sens). Podetele
orizontale sau inclinate, situate la inaltimi mai mari de 0,7 m fata de sol sau
nivelul imediat inferior si unde exista pericol de cadere laterala, vor fi prevazute
cu parapeti de protectie
 In cazul in care operatiile de incarcare-descarcare se executa manual, fara
mijloace ajutatoare(roaba, carut), podetele inclinate vor fi prevazute cu
sipci(nervuri) transversale, fixate la o distanta de 300-400 mm intre ele sau cu alte
mijloace care sa impiedice alunecarea
 Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare-descarcare si
depozitare, precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate
pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de

26
 zapada si mentinute in stare nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte,
aceste locuri vor fi iluminate
 Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare dintr-un mijloc de
transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin
franare cu mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu
mecanism propriu de franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Este interzisa
deplasarea vehiculwelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau
descarcare
 Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat trebuie scrisa obligatoriu
capacitatea de transport a acestuia
 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta
defectiuni
 Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de franare
defect

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA

MATERIALELOR IN BUCATI

 Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de

accidentare, incendii si explozii
 Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat san nu fie posibila
caderea lor
 Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil
sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita
 La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina
maxima admisa a planseului si/sau pardoselii
 Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si
dimensiuni
 Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
 In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje
cu forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje,
peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate
deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi
determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau
norme interne de fabricatie
 Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
 Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau
mai multi salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca
limitele admise, prevazute in normative. Se va asigura ca obiectele(materialele)
respective sa se poata prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile
 In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau trnsportata prin purtare,
concomitent de catre mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in
acelasi timp(la comanda conducatorului operatiei)
 Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat
conducatorul mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs
 Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa
atinga solul in timpul mersului
27
 La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat
sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipuleaza
 Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-
descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m
 Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care
nu au nici o atributie la aceste operatii

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
LA
MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a

sanatatii, determinate
de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de
referinta :
 caracteristicile masei ; manipularea manuala a unei mase poate prezenta
riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi
sau cu flexia ori ritatia trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor
si/sau a consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri

 efortul fizic necesar ; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de

afectiuni dorsolombare daca:
- este prea mare
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila

 caracteristicile mediului de munca ; caracteristicile mediului de munca pot

determina o crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea
activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina
dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu
permit angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau
intr-o pozitie de lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun
manipularea masei la diferite niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare

 cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni

dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
28
 - distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de
catre angajat

 factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :

- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina
respectiva
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar

PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL

FIZIC, TREBUIE EVITATE:
- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe
- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive
Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, in conformitate cu
principiile fiziologice si biomecanice.

29
 IPSSM

ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE MANUALE

 Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor li prevăzute cu

dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
 Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute,
încât la lăsarea lor din mână să se întrerupă acţionarea mişcării mecanismului
portsculă.
 Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor
portabile trebuie să corespundă presiunii de lucru. Va ti asigurată fixarea lor pe
racorduri.
 Echipamentele portabile rotative cu acţionare pneumatică trebuie să fie prevăzute
cu sistem de limitare automată a creşterii accidentale a turaţiei arborelui peste
valorile admise.
 (1) Cozile şi mânerele uneltelor manuale vor ii netede, bine fixate, şi vor avea
dimensiuni şi forme ergonomice, care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
 (2) Cozile şi mânerele din lemn se vor executa din lemn de esenţă tare, cu
fibrele axiale drepte, tară noduri, crăpături şi aşchii desprinse. Pentru
fixarea cozilor şi mânerelor din lemn se vor folosi pene metalice
corespunzătoare.
 (3) Utilizarea aceluiaşi mâner !a mai multe unelte manuale se admite numai
pentru trusele de unelte construite în mod special cu mâner demontabil.
 (1) Uneltele de percuţie (ciocanele, dălţile, dornurile, căpuitoarele şi toate
uneltele de mână similare) vor fi executate din oţeluri corespunzătoare, în aşa fel
încât, sub acţiunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, partea activă
să nu sufere deformări permanente, fisuri sau desprinderi de aşchii.
 (2) Folosirea uneltelor de percuţie deformate, înflorite, ştirbite sau improvizate
este interzisă.
 Uneltele manuale folosite în mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau
explozive, vor fi confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire
sau frecare şi care, în contact cu atmosfera respectivă, ar putea iniţia incendii sau
explozii.
 (1) Uneltele manuale prevăzute cu articulaţii, cu foarfeci, clesti etc., vor avea o
construcţie robustă şi nu vor prezenta frecări mari sau jocuri în articulaţii, care
pot duce la eforturi suplimentare pentru acţionare sau nesiguranţă în timpul
lucrului.

30
 (2) Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute încât la
închidere să rămână un spaţiu suficient între ele, pentru a se preveni prinderea
degetelor sau a altor părţi ale organismului uman.
 La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele manuale vor fi păstrate în genţi
rezistente şi vor fi fixate corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
 în timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor manuale, tăişuri, vârfuri
etc., vor fi acoperite cu teci sau apărători adecvate.
 Uneltele manuale vor fi verificate la începutul fiecărui schimb Este interzisă
utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezintă într-o stare tehnică
corespunzătoare.

31
 MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
DE PROTECTIE
IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice

masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele
tehnice in realizarea protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin
atingere directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de
protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:

- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari,

racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de
electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la
instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de
protectie impotriva atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se
realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este
interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de
protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua
masuri de protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in
orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in
cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie
astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din
punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a
unei masuri, considerate ca fiind principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
32
 - izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

ORGANIZAREA ACTIVITATII
DE
PRIM AJUTOR

PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE

 primul ajutor se acorda la locul accidentului!

 victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din
teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru
persoana care acorda primul ajutor!
 in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se
anunta ambulanta!

33
SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI

 Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)

 Degajati accidentatul
 Acordati primul ajutor
 Chemati ambulanta ( apel unic 112)
 Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor
pana la sosirea ambulantei.

Controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta

respiratiei, circulatia
sangelui):

A. Verificarea starii de constienta

 victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va
simtiti?, ce va doare?). In acest timp se misca usor victima de umeri.
 victima nu raspunde la intrebari – se incearca reactia la durere (mici dureri
provocate strangand victima de varfurile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o
de ureche).

I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA

CONSTIENTA – se face inventarul leziunilor (fracturi, rani) – se anunta ambulanta
prezentand starea accidentatului – evaluarea victimei pana la sosirea ambulantei.

II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA

INCONSTIENTA – succesiune de
operatii:
 Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) – e mai usor ca primul ajutor
sa fie acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
 Eliberarea cailor respiratorii ale victimei

B. Existenta respiratiei
 capul victimei este in extensie (ridicat “pe spate”) – se apropie urechea
salvatorului de gura victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul
accidentatului – exista posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu
pielea obrazului si in acelasi timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale
pieptului accidentatului.
C. Existenta circulatiei sangelui
 manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta
cat si pe partea stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a
gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam)

EVALUAREA FUNCTIILUR VITALE – 3 SITUATII:

VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS

 Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-o

parte sprijinit pe fata dorsala a mainii de deasupra, cu membrul inferior de
dedesubt in extensie si cel de deasupra in flexie – pozitia asigura libertatea

34
 permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
 La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista riscul
ca baza limbii sa “cada” in faringe = asfixierea victimei.
 Se cheama ambulanta

VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):

– Se aseaza capul victimei in extensie
– Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
– Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului
– Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei
si se insufla aer in caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura
de gura victimei si se permite acesteia sa expire
– Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.
Se cheama ambulanta.(sau se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta
ambulanta si se continua ventilatia
artificiala pana la sosirea ambulantei).

VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)

Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta

Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea
ambulantei = respiratie artificiala si masaj cardiac extern:
 Se executa doua ventilatii gura la gura
 Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac
extern) – se fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a
lungul acestei margini pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul
pieptului)
 Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla,
in acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
 Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
 Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
 Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea
corpului aplicata din umeri, in lungul bratelor.
Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se
infunde cu 4-6 cm
 Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2
ventilatii urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de
doua personae, atunci una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care
cea de-a doua va face masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie
urmata de 5 compresii toracice)
 Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este
preluat de catre personalul ambulantei.

SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZATOARE

STARII VICTIMEI (VICTIMELOR)

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

35
 1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima)
sunt necesare:
 asezarea in pozitia de siguranta;
 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.

2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
 degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 manevra Heimlich;
 respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.

3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este
necesara:
 reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la
gura” sau “gura la nas”).

4. daca victima sangereaza abundent se aplica:

 compresie manuala locala;
 pansament compresiv;
 compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

5. daca victima prezinta arsuri provocate de:

 foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru
racorire;
 substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers).

6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

 oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa o
deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului
superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
 victima poate sa prezinte:
 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului
amputate, compresie pentru oprirea sangerarii, etc.;
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

 Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp
 Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata
nepericuloasa este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
 Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte
scazut
36
 - curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200
mA-pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte
probabil si pot aparea stop respirator si stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea
decesului este ridicata si agravata de efectele termice ale curentului
electric
 Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)-este foarte important mai
ales in raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea
curentului la care omul reuseste sa se desprinda este mai mare si invers. Limitele
timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de :
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
 Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte
periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului
Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza
accidental intre doua puncte cu
potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa
afecteze functiile vitale ale organismului
(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:

- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii
si/sau circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori
deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei
musculare, amorteli, chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de
repaos ; la reluarea activitatii pot aparea tulburari care influenteaza centrul
generator de excitatie al inimii.
PRIMUL AJUTOR – esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se
poate beneficia de ajutor calificat.
In practica se intalnesc doua situatii:
• accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
• accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu
aceasta si nici in imediata ei apropiere.
Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa
hotarasca modul de actionare, astfel
incat sa nu-si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunandu-se
aceluiasi risc.

SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA

CURENTULUI ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

• Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la inaltime:

– dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea
caderii accidentatului. Analizati situatia si luati preveniv masuri de evitare a
acestei consecinte.
– sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii

37
 prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la
locul eventalei caderi – paie, crengi, materiale textile, etc.
• Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de
alimentare, iar in lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor,
scoaterea din priza, etc. de la caz la caz.
• Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand operativitatea
interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la indemana, astfel incat sa se reuseasca
indepartarea accidentatului de zona de pericol.

B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V

Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza
tensiunii de pas. Se vor efectua
urmatoarele manevre:
Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana
care cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub
tensiune este permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace
disponibile: prin strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in
statiile electrice, unde operatia se executa de catre personalul special instruit in acest sens
si care utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta
tensiune, stanga de manevra, corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata
apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor
aprinse prin inabusire. Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul
acestor interventii, deoarece miscarea acestuia ca o “torta vie” ingreuneaza si agraveaza
in acelasi timp actiunile de salvare.

DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

• Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de
aceasta, se va determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece
tot ce urmeaza sa se faca in continuare depinde de acesta stare.
Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:
- daca accidentatul este constient;
- daca accidentatul este inconstient;
- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.

Daca accidentatul este constient:

• In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu
accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu
actiunea de calmare, de linistire a accidentatului: “aseaza-te” respectiv “culca-te si stai
linistit, respira adanc si regulat”, “cum s-a intamplat accidentul?”, “te supara ceva?, ai
ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in respiratie?, te supara inima?”.
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
• culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
• transpiratia fetei si a palmelor;
• prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
• In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.
38
 Daca accidentatul este inconstient:

• Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de

autoaparare si capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza – respiratia si
circulatia – pot fi satisfacatoare.
• Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar
contraindica intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cadere
cu grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie
care sa permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si
suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil, deoarece pot exista
eventuale vatamari “ascunse”, pentru care miscarea ar fi contraindicata.
• Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
• Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
• In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare
cardio-respiratorie.

Daca accidentatul prezinta alte vatamari:

• La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere.

• Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in
stare de constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor
trebuie facuta abia dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei
sangvine, iar examinarea trebuie realizata numai vizual, fara a misca si dezbraca inutil
accidentatul.
• Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului
ajutor in functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.
• ! Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici macar
trecatoare), el trebuie tinut in repaus timp de 0,5 – 1 ora, dupa care trebuie supus unei
consultatii medicale.
• ! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece
ulterior pot surveni tulburari de ritm cardiac.
Daca starea de rau persista sau se agraveaza:
• accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;
• imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si abdomenului;
• se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
• ! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se stabilesc
in functie de starea concreta a accidentatului.

PLAGI. HEMORAGII

PLAGA(RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui

tesut(a tegumentelor sau a tesuturilor
mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare
infectia, prin patrunderea microbilor
in tesuturi. Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul
inconjurator, in cavitati corporale sau
in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a
ranirii lor.

39
 CLASIFICAREA PLAGILOR

A.- functie de modul de prezentare

- inchise
- deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii(julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular
subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati
muschii, vasele, nervii, oasele, alte
organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua
orificii : de intrare si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura
cu un obiect contondent, rotunjit,
neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele, epiderma) ; sansele de
infectie sunt reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de
tesuturi sunt mai mari, cu tendinta de
necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism ; vindecarea se
produce mai greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului
moale. Ele prezinta margini
regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste
rani pot avea orificii mici la
suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand
patrunderea microbilor in adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi
constau dintr-o asociere de
plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc

INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
40
 - apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa
fiarta 30 min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic

HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,

taierii, inteparii sau zdrobirii
acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice
nivel al sau. Cele mai frecvente
cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile determina reducerea
cantitatii de sange circulant, pierderile
mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca
instalarea socului hemoragic,
cu consecinte grave.

OPRIREA HEMORAGIILOR

A. Hemoragii externe – sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor

vase de sange. Functie de vasele sectionate:
- H. ARTERIALE – sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in
acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- H. VENOASE – sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE – sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

B. Hemoragii interne – semne:

- Ameteala
- Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
- Cresterea numarului de respiratii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.
Oprirea hemoragiei – HEMOSTAZA
- Natural – hemoragii mici, capilare
- Artificial
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea)
tesuturilor, nu se pun pe rana grasimi sau unguente.
Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe
pansarea.

HEMOSTAZA

• Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care
trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor
• Hemostaza provizorie – aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese
aplicate pe o plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
• Daca hemoragia nu se opreste – comprimarea vasului prin care curge sangele
• In hemoragia arteriala – comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de
rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la
inima prin vasul deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt
mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa
numai pentru o hemostaza de scurta durata.
• Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea
41
 garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa
ajunga la o unitate medicala
La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.

APLICAREA GAROULUI

• Se aplica numai in cazul ranirii membrelor

• Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde
pentru a se goli de o parte din sangele venos
• Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
• Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:
- h. venoasa – sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza distal,
sub nivelul plagii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) –
SANGERAREA SE OPRESTE IN 2-3 MINUTE
- h. arteriala – garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele curge
de la centru spre periferie -
SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT
- NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
- Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada executarii toaletei
si pansarii ranii sau in cazuri extreme.
SANGERARI DIN NAS

• Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o
lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o fractura a
craniului (si atunci nu opriti curgerea sangelui).
• In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordati primul ajutor astfel:
• asezati ranitul in pozitie sezand cu capul inclinat usor in fata;
• puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ
10 minute, respirand pe gura;
• desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
• spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
• indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a
oprit pentru ca, cheagul format sa nu se desprinda;
• daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la spital

SANGERARI DIN URECHI

• Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui, simptom
care indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav.
• Nu incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide din ureche!
• Nu acoperiti urechea cu tifon!
• Anuntati imediat medicul si acordati primul ajutor astfel:
• aplicati un bandaj cervical;
• puneti un pansament steril lejer pe ureche;
• culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea
superioara a corpului usor ridicata;
• daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare pe
partea afectata;
• controlati respiratia si circulatia;
42
• luati masurile impotriva socului.
SANGERAREA VARICELOR

Varicele apar cand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui. Acesta
se strange in vene creand o
presiune ce poate duce la ruperea lor. La suprafata, sangerarea interna determina
umflarea si colorarea zonei.
Sangerarea exterioara, produsa de o lovitura sau o sfasiere poate parea serioasa dar in
general nu este asa. Aceasta
situatie apare mai ales la partea inferioara a gambelor si la picioare.
Procedati astfel:
• ridicati membrul cat de mult pana la limita confortului;
• aplicati un pansament compresiv si fixati pansamentul cu un bandaj in timp ce
mentineti membrul ridicat si sprijinit;
• scoateti sau desfaceti orice articol de imbracaminte care ar putea impiedica circulatia
sangelui;
• transportati victima la spital.

PIERDEREA CUNOSTINTEI

Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare a
acestei stari, in afara somnului
normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
 victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
 victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare
de inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa
ne dam seama)
 victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale
respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei
in pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si
inecarea.

LESINUL (LIPOTIMIA)

Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O persoana

care lesina va fi inconstienta chiar
numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:

• oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat),
foame, lipsa aerului proaspat;
• stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
• boala, traumatisme, dureri mari.

43
 Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,transpiratii.
Masuri preventive:
• se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
• se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
• daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 – 30 cm fata de sol.

PRIMUL AJUTOR:

• se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;

• se slabesc hainele la gat, piept si talie;
• se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
• se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
• se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat
cunostinta.

• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza
cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate,
mai ales, cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.

SINCOPA

• Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si e

cauzata aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (plexul abdominal,
barbie, gat, testicule) sau de boli cardiace, hemoragii, boli vasculare.
• In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si poate
chiar disparea.
• Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
• Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespunzatoare. Se
asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru

ingrijirea ranilor si a
traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla
sangerarea, a absorbi sangele si a
preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel
incat presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana.
Tifonul, bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru
pansamente, in timp ce lana si alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva

44
 - pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate
individual sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material
absorbant(pernuta de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea
compresiva pe o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat,
de preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt

BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un

pansament, a mentine
compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale
corpului si a fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este
controlata sau ca imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga
cade de pe rana, daca este aplicata prea strans produce durere si impiedica
circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei
dureri si miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea
pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de la caz
la caz, din materialele aflate la indemana.
Inainte de pansare, opriti hemoragia.
• spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru
prevenirea sau reducerea riscului de infectare.
• dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de
rivanol 1o/oo, permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie,
benzina, tuica tare etc.
• nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;
• folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
• daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la
flacara;
• acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
• inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa
neaderenta sau alt material curat;
• nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin
pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare,
vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
• cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte
masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza);
45
• fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa
nu cada in timpul transportului.
• daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care
preia ranitul.
• Nu puneti niciodata vata direct pe rana!

FRACTURILE

DEFINITIE: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere,

zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os
ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime, lovitura, strivire,
tamponare, izbire, rasucire, etc)
• Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la
oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
• Cazurile mai frecvente ale fracturilor:
- Accidentele de munca si de circulatie;
- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)
• Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la varstnici
(fracturile se pot produce si la traumatisme usoare)

PREVENIREA FRACTURILOR

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate

(obiceiuri, deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc.
Trebuie evitate:
• Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.
• Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
• Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada;
• Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor
neasigurate, a improvizatiilor;
• Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la
inaltime

TIPURI DE FRACTURI

Cunoasterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importanta in luarea masurilor de

prim ajutor
adecvate, care sa nu agraveze fractura si sa previna complicatiile: transformarea unei
fracture
incomplete intr-una completa, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a unei
fracturi
inchise intr-una deschisa.
In functie de modul de producere a accidentului trebuie suspectata o fractura chiar si la
distanta
de locul de actiune a agentului agresor.
Functie de actiunea directa/indirecta a agentului agresor:

46
  Fractura directa – se produce la locul de aplicare a fortei respective (la locul de
actiune a agentului agresor) – caderea unei greutati pe coapsa, gamba, mana; o
lovitura aplicata pe coloana, etc. / Acest tip de fractura intereseaza in special
oasele care nu au toata suprafata acoperita de muschi (cubitus, tibie, clavicula)
 Fractura indirecta – se produce la distanta de locul de aplicare a fortei respective
(la distanta de locul de actiune a agentului agresor). Se produce prin:
Flexie – agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta
extremitate fiind fixata; osul se rupe
acolo unde curbura e mai mare (F de clavicula prin cadere pe umar, F gatului femural
prin cadere pe genunchi)
Rasucire – accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o masina,
banda, agregat, fapt ce duce la
ruperea oaselor la distanta prin fracturi spiroide – F coapsei prin rotirea violenta a
corpului, in timp ce piciorul e blocat
pe sol.
Tractiune – un segment de membru e prins si atarna sau e tras de un agregat
producandu-se si o mica rotatie;
Presiune – fracturi produse prin caderi de la inaltime: F de calcai, genunchi, sold si
coloana vertebrala in cazul
caderilor in picioare; F de antebrat, brat, si clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Fracturile mai pot fi:
• Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta
• Deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu exteriorul.
Fracturile deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si complicate cu infectii.

SEMNE SI SIMPTOME

Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze

asupra:
• agentului agresor,
• a modului de actiune a acestuia
• caror parti din organism a actionat
Fractura se suspecteaza daca:
• Traumatismul e produs de o forta externa puternica;
• S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru a nu provoca
leziuni suplimentare.
Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de deformare.
Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.

SEMNE DE PROBABILITATE

• Durerea si sensibilitatea dureroasa – maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii sau

palparii portiunii ranite (!!! o simpla contuzie musculara poate provoca durere)
• Deformarea regiunii traumatizate (!!! Hematomul si luxatia pot deforma zona afectata)
• Impotenta functionala – pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii
partii ranite – intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii (!!! Lipsa miscarii
este un act de aparare impotriva durerii)
• Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor osoase) (!!!
Poate apare si in luxatii)
• Vanataia (echimoza) – apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii – indica
47
 difuzarea sangelui din focarul de fractura in straturile pielii (!!! Poate apare si dupa o
simpla lovitura)

SEMNE SIGURE

• Miscarea anormala aparuta in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura

completa. !!! Nu trebuie sa fie cautata de catre salvator indoind gamba, coapsa, bratul
sau antebratul victimei. Poate fi observata in timp ce accidentatul se misca sau se agita
din cauza durerii; cel mult i se cere sa-si ridice membrul in cauza, putandu-se constata
atunci ca miscarea nu se transmite extremitatii acestuia.
• Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in timp ce
accidentatul executa o miscare; e periculos sa fie cautata intentionat deoarece pot fi
provocate complicatii.

PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

• Scopul :
- prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare
- diminuarea durerii si umflarea zonei.

REGULI GENERALE :

CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea
fracturii, pentru ca toate acestea pot provoca complicatii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului)
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi,
vase de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.
3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii

CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un
pericol pentru salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat
loc sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa – primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii.
Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU TREBUIE
FORTAT SA INTRE INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)

 Obiectivul principal al primului ajutor – imobilizarea focarului fracturii pentru a

preveni complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul
atelelor confectionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de
scandura sau placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII:

 Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de

deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
 La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau
membrul se aseaza intr-o gutiera speciala)
48
  Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stanjeni circulatia sau a nu mari durerea;
 Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata
antero-interna a gambei)
 Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se
umplu cu vata;
 Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si
membrului fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de
durata – in aparat gipsat – serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar
fasa prea larga este egala cu
lipsa imobilizarii.
 Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste
atela si nu pe zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
 La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una
ridica membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul
fracturii iar cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.

Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va

asigura in continuare supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile
necesare pentru prevenirea socului: acoperire cu pleduri sau haine, administrare de
calmante pentru durere si de lichide, daca victima este constienta.

REDUCEREA FRACTURII

In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e
completa, contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si
patrunderea lor in tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar
leziuni ale muschilor, nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea
ce realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si deplasate.
Daca aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de doi salvatori:
- Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)
- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul
membrului respectiv

PRECAUTIILE TRACTIUNII

 NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor,

incheieturilor mainii sau genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi
importanti si vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor incheieturi.
 Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera
compresia musculara si a extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si
muschilor. Pentru a realinia membrul poate fi necesara o tractiune mai mare, dar
nu fortati. Daca exista rezistenta sau durere accentuata, intrerupeti tractiunea si
imobilizati in pozitia diformitatii existente.
 Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.
49
 Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata
deformarea evidenta a membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in
primele minute dupa accident, pentru ca in aceasta perioada victima are o scurta
perioada de “anestezie naturala”.
 Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical – verbal/printr-o nota
scrisa, introdusa in imbracamintea victimei.
MANEVRELE DE TRACTIUNE

1. PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

 La nivelul bratului – se indoaie cotul la 90o – primul salvator trage in ax apucand

de antebrat, in portiunea sa superioara, imediat sub plica cotului, iar al doilea
salvator apuca de brat cu mainile impreunate ca o chinga in axila si trage in sens
contrar;
 La nivelul antebratului – se indoaie incet cotul victimei la 90o – primul salvator
trage in ax de degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in
sens contrar apucand de portiunea inferioara a bratului, imediat deasupra plicii
cotului;

2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR

 La nivelul femurului (coapsa) – se mentine genunchiul victimei intins si se trage

in ax, primul salvator apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna si de
calcai, iar al doilea salvator tragand in sens contrar de radacina coapsei cu mainile
impreunate in chinga sau cu ajutorul unui cersaf introdus intre coapse.
 La nivelul gambei (gleznei) – se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul
genunchiului si se trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al
doilea salvator trage in sens contrar, apucand de genunchi;
 La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului – se trage intr-un sens de varfurile
degetelor corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu cealalata mana,
pumnul sau glezna victimei (membrul superior sau membrul inferior).

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei

si deci prin lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile
vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau
a alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii,
boli sau raniri. Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult
sau mai putin scurt si tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza
stopul cardiac, cele doua functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
50
 - coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi
auzita sau simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv
daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.

FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :

1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului

METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

 metode directe
- metoda « gura la gura »
- metoda « gura la nas »
 metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate

SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :

 stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
 verificati existenta respiratiei
 chemati ajutoare
 pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca
pe un intreg
 deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori
impingerea mandibulei fara rasturnarea capului
 verificati existenta respiratiei
 incepeti ventilatia plamanilor
 apreciati existenta pulsului
 trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
 reluati respiratia artificiala
 verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de
siguranta(ea ajuta la mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii
de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat
mai mult cu cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical
urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

51
 Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei
persoane care nu respira (stop
respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia artificiala, creata prin compresii
externe asupra toracelui,
determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a
pulsului si respiratiei sau pana
cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se
recomanda o numaratoare cu viteza
constanta.

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a

cailor de trecere si de
patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu,
alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice
trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor
completa inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce
inecari si deci se recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se
poate produce obturarea partiala sau
completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite doar in
parte intrarea aerului in plamani-
producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana
va fi incapabila sa respire, sa
tuseasca sau sa vorbeasca).

PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in

functie de varsta si starea fizica a
victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
52
 - ventilarea plamanilor
-
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile
respiratorii sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea
respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi
siguri ca nu apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece
manevrele pot sa produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de
ingrijire medicala

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a

sanatatii si securitatii la locul de
munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot
fi foarte grave ajungand pana la
tulburari de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie
indepartati numai de catre
medic.
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin
inundarea ochiului cu apa. O
substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele
chimice corosive se vor indeparta
prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala
pentru irigarea ochiului)

ARSURILE

ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici,
chimici, electrici sau de radiatii. Pielea
protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si
retine fluidele acestuia. Ranirea pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este
intinsa se poate ajunge la
complicatii serioase
CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale
radioactive
B.-dupa profunzimea lor
53
 - arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie
si ustura(exemplu-arsura solara
obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu
continut seros sau hematic ; pe
langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea
continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si
straturile mai profunde : grasime,
muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece extremitatile
nervilor din piele au fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor
structurilor inclusiv a osului
EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata
daca arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura
durerea, pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea
ulterioara a tesuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona
arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei
arse(imbracaminte, incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril
Este strict interzis :
- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :
- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala »
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul
indepartarii imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a
subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul
ajutor ca pentru arsura termica

54