Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rusnac, Căs. Rădeanu Ramona-Mihaela, Pipp, Anul I, Grupa 1, Portofoliu Teme Teoria Și Metodologia Curriculum-Ului
Rusnac, Căs. Rădeanu Ramona-Mihaela, Pipp, Anul I, Grupa 1, Portofoliu Teme Teoria Și Metodologia Curriculum-Ului
TEMA NUMĂRUL 1: Realizați un eseu argumentativ cu titlul: Noi dimensiuni ale raportului
copil-curriculum în concepția autorului John Dewey, pornind de la lucrarea autorului Dewey,
J. (1977), Scrieri despre educație, București, EDP.
John Dewey, renumit gânditor al secolului al XX, este unul dintre primi pedagogi ce au
analizat corespunzător termenul de curriculum și erorile care apar în interpretarea termenului.
Noua perspectivă a raportului ,,Copilul și curriculumul” din opera ,,Trei scrieri despre
educație” din 1977, a produs o schimbare în gândirea pedagogică, prin redefinirea din
perspectivă psihologică a planului de învățământ și a obiectivelor de studiu.
În lucrarea sa se remarcă influența lui Hegel prin ,, conflictul dintre copil și curriculum”.
(J. Dewey, 1977, p.67).
Dewey încearcă să refacă legătura dintre ,,vechea educație” și ,,noile educații”. Educația
tradițională ,,avea tendința să ignore calitatea dinamică”(Dewey,1977, p.75) și se axa pe
abordarea socială,. Educația nouă față de cea tradițională, în care informațiile erau doar expuse,
urmărește să dezvolte personalitatea fiecărui copil. Copilul trebuie să fie activ, să acționeze în
loc să primească pasiv informația. Prin conversație, prin cercetare își dezvoltă și valorifică
capacitățile.
Dar Dewey dorește ca activitatea educațională să fie dirijată spre un scop practic, un scop
care poate fi realizat prin rezolvarea de probleme și de situații problemă, prin
includerea unor discipline separate care să se deprindă din experiența copilului.
Cunoștințele trebuie să fie un ghid care să orienteze spre experiența următoare, iar
conținuturile trebuie să urmărească faptele copilului, sentimentele, interesele sale. La fel și
metodele sunt centrate pe copil.
Dacă educatorul neglijează latura psihologică a elevului șansa de reușită a elevului va fi zero.
Copilul trebuie stimulat în funcție de necesitățile societății în care se află, și să fie pregătit
pentru viitor. Materiile școlare trebuie să fie în legătură cu viața socială a copilului, cu
experiențele sale pentru a nu ,,opune copilăria și maturitate aceleiași vieți în dezvoltare.”(J.
Dewey, 1977, p.72)
Pentru ca materialul teoretic să fie reținut mai ușor, Dewey le propune profesorilor să
utilizeze activități practice în introducerea materialul teoretic, precum cusutul sau gătitul.
Astfel Dewey identifică un contrast între materiile pe care le studiază copilul și experiența
copilului. De exemplu nici o materie nu poate înlocui contactul copilului cu natura. De aceea
este nevoie ca materiile predate să reconstruiască realitatea, să ghideze copilul spre reușită
pornind de la experiență, chiar dacă învață mai greu sau mai ușor.
Pentru a acoperi întregul conținut ,,fiecare temă trebuie împărțită în capitole; fiecare capitol
în lecții, fiecare lecție în fapte și formule.”(Dewey, 1977, p.69)
Printre contribuțiile lui Dewey putem aminti: introducerea în planurile educaționale a unor
obiective care să asigure apropierea școlii de viața socială și de nevoile copilului, experiența să
fie esențială în dezvoltarea copilului, excluderea obiectelor care nu asigură apropierea de viața
socială și de nevoile copilului, copilul trebuie orientat pe baza cunoștințelor și a experienței de
învățare să ajungă singur la o finalitate, copilul este centrul în jurul căruia guvernează
conținutul, metodele, mijloacele de învățământ, profesorii, organizarea clasei.
Ceea ce propunea Dewey este o soluție pe care o găsim și astăzi în proiectarea curriculară, prin
care se încearcă o diferențiere pe experiențele de învățare. Învățarea centrată pe elev presupune
regândirea conținuturilor și a metodelor în funcție de personalitatea elevului.
BIBLIOFRAFIE:
1. Dewey, J.,- Trei scrieri despre educație-1977, Editura Didactică și Pedagogică, București
TEMA 2 Proiectați un model de aplicare în practica școlară a unui instrument cognitiv-
constructivist, pentru un conținut educațional ales.
Clasa: Pregătitoare
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Obiective operaționale:
-să identifice oral cele două categorii de alimentele pe baza imaginilor din coșuleț;
-să dea exemple de alte legume sau fructe pe care le-au văzut în grădina bunicii sau la
magazin;
-să folosească un limbaj adecvat;
-să dovedească interes pentru lecție, participând activ;
-să adopte o poziție corectă în timpul desfășurării sarcinii;
-să identifice corect anotimpul pentru fructul/ leguma extrasă.
Sarcina didactică:
-să răspundă corect la întrebări folosindu-se de cunoștințele asimilate;
Etape:
1.Descoperirea materialelor de lucru: Diagrama Venn și coșulețul cu imagini cu fructe și
legume;
3.Comunicarea sarcinii de lucru: Azi o vom ajuta pe bunica să așeze fructele și legumele în
lădițe pentru iarnă;”
4.Comunicarea regulilor: Fiecare copil va veni pe rând, când va fi chemat, va extrage din coșuleț
o imagine și o va așeza fie la fructe, în ovalul din stânga, fie la legume în ovalul din dreapta.
Fiecare își va aștepta rândul, ascultând și observând în liniște. Copiii vor identifica fructele și
legumele și le vor plasa în ovalul potrivit, iar apoi în ovalul gol din centru vor pune fructele și
legumele pe care bunica le strânge toamna în lădițe pentru iarnă.
FRUCTE LEGUME
TEMA 3 Redactați un argument pentru o disciplină opțională (tipul de opțional: la nivelul
ariilor curriculare sau la nivelul domeniilor experențiale).
Clasa: I
Disciplina opțională: Călătorie în lumea poveștilor
Durata:1 an școlar (5 module)
Numărul săptămânal de ore: 1 oră
Arii curriculare: Limbă și comunicare, Arte și Tehnologii , Educație fizică, sport și sănătate
Discipline implicate: Comunicare în limba română, Arte vizuale și abilității practice, Muzică
și mișcare
Curriculum: La decizia școlii
Tip opțional: interdisciplinar
ARGUMENT
Opționalul ,, Călătorie în lumea poveștilor” este adresat elevilor din clasa I. Am ales
acest opțional pentru a veni în ajutorul copiilor, care sunt la început de călătorie în descoperirea
literelor și implicit a cititului. Prin lecturile părinților sau ale învățătorului copiii au cele mai
bune ocazii de a lua contact cu lumea magică a cărților.
În ziua de azi copiilor, încă de la vârste fragede, le este mult mai comod să deschidă și
să vadă o poveste pe internet ori la televizor. Din păcate tehnologia a început să ia locul cărților
fie din comoditate fie din obișnuință, internetul aducând cu sine beneficii dar și minusuri printre
care pot aminti lipsa de interacțiunii directe dintre copil și adult. Fiind în clasa I elevii nu știu
să citească bine, dar împreună putem face texte scurte prin care elevii să-și exerseze cititulul și
să descopere că a citi poate fi o plăcere din care ei au numai de câștigat.
Vom porni de fiecare dată în călătorie prin lecturarea unor texte accesibile copiilor,
potrivite vârstei lor. Povești scurte, basme, poezii specifice copilăriei ne vor încânta auzul dar
și văzul. Animale magice, Feți- Frumoși, vrăjitoare bune și rele ne vor învăța ceea ce este bun
dar și ceea ce este rău. Ne vom juca citind, rezumând, povestind, imitând prin joc de rol
personajele preferate ale elevilor. Muzica ne va ajuta să ne exprimăm liber și să ne distrăm
dansând, iar desenul va fi modalitatea prin care vom desena eroi preferați sau o scenă preferată.
Prin desen se vor forma deprinderi estetice și psihomotorii.
Activitățile din cadrul acestui opțional oferă posibilitatea elevilor de a deveni pricepuți în
arta cititului, de a-și actualiza informațiile și experiențele anterioare de viață, și
în egală măsură în urma receptării unui text de mici întinderi specific vârstei elevilor, aceștia
își îmbogățesc vocabularului prin cuvinte noi. Prin jocuri de rol elevii sunt puși să imite
personajele preferate, iar apoi să le deseneze. Stimularea curiozității și a încrederii în forțele
proprii se face prin gândirea creatoare și flexibilă. Copiii trebuie să înțeleagă că cititul nu este
o opțiune ci o nevoie de care avem nevoie în fiecare zi, utilizată atât de părinții, dar și cerută
de societate.
În concluzie se spune că oamenii deschid cartea, dar de fapt cartea este cea care deschide pe
oamenii, îi îmbogățește și îi înnobilează.
Bibliografie:
1.Elena Peteoaia, Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială-,, Discipline opționale la clasele I-IV”,
Colecția Collegium, ED. Polirom, Iași 2000;
TEMA 4: Realizați un exercițiu de operaționalizare a obiectivelor de transfer pentru un
conținut educațional ales.
Clasa: I
Timpul: 50 de minute
Obiective operaționale:
a) Obiective cognitive:
-OC1: să asocieze sunetul ,,r” cu litera corespunzătoare;
- OC2: să recunoască litera ,,r, mic de tipar în cuvinte date;
b)Obiective afective:
-OA1: să participe activ la desfășurarea lecției;
-OA2: să manifeste interes , inițiativă în rezolvarea sarcinilor date.
c)Obiective Psiho-motorii:
1.Comunicare în limba română, manual pentru clasa 1- Olga Piriala, Mihaela Ada Radu,
Rodica Chira, editura Didactică și pedagogică, 2021;
2.Programa Școlară pentru clasele I și a II- a, M.E.C., București, 20004;
3. Șerban S., Metodica predării limbii române pentru învățământul primar, E.D.P., București,
2002.
TEMA 5 : Pornind de la un conținut educațional, propuneți 3 sarcini de învățare care reflectă
utilizarea a 3 tipuri de inteligență ( Modelul inteligențelor multiple, Gardner 1983)
Clasa: a II-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul/Titlul lecției: ,,Cioc! Cioc! Cioc! după Emil Gîrleanu
Pornind de la textul literar ,, Cioc! Cioc! Cioc! De Emil Gîrleanu, după ce voi citi textul
voi distribui sarcinii pentru a dezvolta inteligența lingvistică, inteligența kinestezică și
inteligența intrapersonală. Sarcinile didactice propuse trebuie să stimuleze creativitatea și să le
ofere copiilor șansa de a-și valorifica aptitudinile și dezvoltarea încrederii în forțele proprii.
Copiii vor fi repartizați în grupe iar fiecare grupă va primi inteligența care i se potrivește
cel mai bine. Munca în echipă are ca scop interacțiunea între elevii, cooperarea și integrarea
în cadrul unui grup.
Prin corelarea teoriei inteligențelor multiple am formulat sarcini de lucru prin care să motivez
și să încurajez pe fiecare copil să-și aducă contribuția în realizarea sarcinilor.
I. Inteligența lingvistică:
1. Relatați pe scurt conținutul textului;
3. Realizați un dialog imaginar, alcătuit din minim 6 enunțuri, între veveriță și ciocănitoare.
II. Inteligența kinestezică:
1.Realizați, prin asamblarea imaginilor date, părțile componente ale unui personaj;
2.Imitați cum sare veverița și ciocănește ciocănitoarea;
3. Aranjați piesele puzzle-ului pentru a obține imagini ale unor elemente naturale întâlnite în
text.
BIBLIOGRAFIE:
1.Mihăilescu Cleopatra, Pițilă Tudora , Comunicare în limba română, manual pentru clasa a
II-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2020
2. Programa școlară, M.E.N., Anexa nr.2 la ordinul ministrului educației naționale, București,
2013;