Sunteți pe pagina 1din 6

+(,121/,1(

Citation:
Carmen Lazar, Despre Neconstitutionalitatea
Prevederilor Art. 112 din Codul Penal din 2009 si a
Art. 118 din Codul Penal din 1969, 2015 SUBB
Jurisprudentia 67 (2015)<script>
$(document).ready(function(){});</script>

Content downloaded/printed from HeinOnline

Fri Jul 27 02:50:24 2018

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance


of HeinOnline's Terms and Conditions of the license
agreement available at https://heinonline.org/HOL/License

-- The search text of this PDF is generated from


uncorrected OCR text.

-- To obtain permission to use this article beyond the scope


of your HeinOnline license, please use:

Copyright Information

Use QR Code reader to send PDF to


your smartphone or tablet device
Carmen LAZAR, DESPRE NECONSTITUTIONALITA TEA
PREVEDERILOR ART.112' DIN CODUL PENAL DIN 2009 51A ART.118" DIN CODUL PENAL DIN 1969

ARTICOLE

DESPRE NECONSTITUTIONALITATEA PREVEDERILOR ART.112' DIN CODUL PENAL DIN


2009 51 A ART.118" DIN CODUL PENAL DIN 1969

Carmen LAZAR*

Rsum6. Sur I'inconstitutionnalit6 des dispositions de I'art. 112' du code p~nal de 2009
et de I'art. 118" du code p~nal de 1969. Dans le pr~sent article nous nous proposons de montrer que
l'art. 112' du Code Ponal 2009 et l'art. 1182 du Code ponal 1969, dispositions qui prvoient /a
confiscation tendue, sont contraires 6 /a Constitution roumaine, plus prcis~ment 6 l'art. 1
paragraphe3, 6 l'art. 44, paragraphes 8 et 9, 6 l'art. 21 paragraphe 3 et 6 l'art. 23, paragraphe 11
de /a loi fondamentale. La confiscation tendue a &t introduite dans /a Mgislation pnale roumaine
dans le contexte de /a lutte contre certains types de dMlits, par exemple le proxntisme, le trafic de /a
drogue, le trafic des personnes, le blanchiment d'argent, le terrorisme, /a corruption, l'Pvasion fiscale
etc. La Mgislation roumaine a &t adopt~e pour appliquer /a Mgislation europenne en /a matire, 6
savoir /a Dcision-cadre 2005/212/JAI du Conseil; ultrieurement, le Conseil et le Parlement de I'Union
ont remplac /a D~cision-cadre par /a Directive 2014/42, celle-ci ayant essentiellement le mrme
contenu. Mais, considrant /a primaut du droit de l'Union sur le droit national, une constatation
d'inconstitutionnalit des dispositions Mgales mentionnes ne rsoudrait pas le prohi'me, une
invalidation de Ia Directive par Ia Cour de Justice de I'Union, pour non-conformit avec Ia Charte des
Droits Fondamentaux de I'Union et avec Ia Convention Europenne des Droits de I'Homme, tant
ncessaire.A d~faut, l'abrogation de Ia Directive par les institutions comptentes s'impose.

Mots c16 : confiscation tendue, confiscation spciale, inconstitutionnalit, Code pnal,


Constitution, dcision-cadre,directive, Charte des Droits Fondamentaux, Convention Europenne des
Droits de I'Homme

Cuvinte-cheie: confiscare extins6, confiscare special6, neconstitutionalitate, Cod penal,


Constitutie, decizie-cadru, directiv6, Carta Drepturilor Fundamentale, Conventia European6 a Drepturilor
Omului

In cele ce urmeaz ne propunem s art~m c art. 112' din Codul penal din 20091 si
art. 1182 din Codul penal din 19692 republicat in 1997, contravin mai multor prevederi din
Constitutie.
Cele dou prevederi mentionate au fost introduse prin Legea 63/20123 de modificare
a Codului penal din 1969 sia Codului penal din 2009, in contextual luptei impotriva
anumitor tipuri de infractiuni: proxenetism, trafic de droguri, trafic de persoane, splare
de bani, pornografie, terorism, coruptie, evaziune fiscalS, trafic de migrati, trafic de organe

67
SUBB lurisprudentia nr. 4/2015
Carmen LAZAR, DESPRE NECONSTITUTIONALITA TEA
PREVEDERILOR ART.112' DIN CODUL PENAL DIN 2009 51A ART. 118" DIN CODUL PENAL DIN 1969

etc. Gravitatea si caracterul transfrontalier al acestor fapte necesitau eforturi lanivel


european, de aceea fusese adoptat inc din 2005 Decizia-cadru a Consiliului 212/JAI. Desi
RomAnia avea ladispozitie, dup aderarea laUniunea European , un termen de 2 ani
pentru aplicarea deciziei-cadru mentionate, legislatia rom~neasc in materie a fost
adoptat cu mare int~rziere. Cele douA dispozitii penale sunt aproape identice (cu o
exceptie pe care o vom mentiona ulterior) 5i se refer laconfiscarea extins . Astfel, pe
Ing msura confiscrii speciale existente se introduce confiscarea extins , fiind
completate corespunztor siart. 108 din Codul penal din 2009, adug~ndu-i-se litera e),
respectiv art. 112 din Codul penal din 1969, adug~ndu-i-se litera h). Mention~m c sunt
de interes pentru prezentul articol doar alin. 1, 2 si3 ale art. 112', respectiv ale art. 1182.
Ce este confiscarea extinsP? Ea vizeaz sialte bunuri dec~t cele supuse confiscrii
speciale existente (adic cele produse prin fapta prevzut de legea penal , cele care au
servit sau au fost destinate s serveasc lasvrsirea unei infractiuni, cele care au fost
date pentru a determina svrsirea unei infractiuni sau pentru a r~splti pe infractor, cele
care au fost dob~ndite prin infractiune, cele detinute in contra dispozitiilor legale), mai
precis bunurile in legtur cu care instanta care judec o infractiune din cele mentionate
anterior are convingerea c provin din activitti infractionale de aceeasi nature, dac
valoarea acestor bunuri intr-o perioad de 5 ani inainte si, dac este cazul, dupa savarsirea
infractiunii care se judec (p~n ladata emiterii actului de sesizare a instantei) depseste
in mod v~dit valoarea bunurilor dob~ndite in mod licit de inculpat. Se tine seama, in
scopul aplicrii acestor prevederi, si de valoarea bunurilor transferate de persoana
condamnat sau de un tert unui membru al familiei, unei persoane juridice asupra creia
persoana condamnat detine controlul sau, in cazul Codului penal din 1969, persoanelor
cu care persoana condamnat a intretinut relatii asem~ntoare celor dintre soti sau dintre
printi sicopii, dac aceste persoane convietuiesc cu ea.
A sadar, in cadrul unui proces pentru una sau mai multe infractiuni din cele
enumerate anterior, instanta, pe baza unei convingeri personale, poate dispune si
confiscarea altor bunuri dec~t cele care au legtur cu infractiunea judecat (e), pentru ca
ele ar proveni din infractiuni similare sidep~sesc valoarea bunurilor dob~ndite licit de
inculpat(ti). Ne intreb~m cum isiformeaz instanta aceast convingere, deoarece ea
trebuie s administreze probe in acest sens4 iar probele se administreaz doar pentru
fapta(ele) cu care instanta a fost sesizat . Dac comiterea altor infractiuni rezult
int~mpltor din probele administrate pentru infractiunea(nile) care se judec , Parchetul se
poate autosesiza sipentru acele infractiuni, urm~ndu-se apoi procedura obisnuit . In
niciun caz nu e normal ca, fr a se face un proces penal pentru faptele nou descoperite,
bunurile presupuse a rezulta din ele s poat fi confiscate. Conform art. 44 alin. 9 din
Constitutie, nu pot fi confiscate dec~t bunurile care sunt destinate la,folosite lasau
rezultate din infractiuni sau contraventii (in treact fie zis, aceast dispozitie e mai
restrictiv sidec~t prevederile din cele dou Coduri penale referitoare laconfiscarea
obisnuit ); or, faptul c un bun a fost destinat la,folosit lasau rezultat dintr-o infractiune
trebuie demonstrat in cadrul unui proces penal deschis in legtur cu infractiunea
respectiv, nu in cadrul unui proces deschis in legtur cu o alt infractiune, doar pentru
c aceasta e de aceeasi nature. Din acelasi motiv consideram ca prevederile in discutie
incalc siart. 44 alin. 8 din Constitutie, prezumtia dob~ndirii licite neput~nd fi r~sturnat
68
SUBB lurisprudentia nr. 4/2015
Carmen LAZAR, DESPRE NECONSTITU TIONALITA TEA
PREVEDERILOR ART.112' DIN CODUL PENAL DIN 200951 A ART.118" DIN CODUL PENAL DIN 1969

decot in cadrul unui proces penal privind infractiunea/infractiunile surs a bunurilor


respective. Se sustine c nu se instituie o prezumtie de dob~ndire ilicit ci doar se
simplific sarcina probei: aceasta deoarece infractiunile surs presupus a bunurilor
respective trebuie dovedite, dup cum trebuie stabilit c valoarea bunurilor persoanei
condamnate, in perioada de 5 ani mentionat , depseste valoarea bunurilor dob~ndite
licit; din aceste dou premise se trage concluzia c bunurile dob~ndite in plus si
nejustificate provin din acele infractiuni. Desigur, dar concluzia tras din cele doua
premise este lar~ndul ei o prezumtie, mai precis o prezumtie de dob~ndire ilicit .
S-ar putea pune intrebarea dac prevederile mentionate nu incalc indirect siart.
23 alin. 11 din Constitutie referitor laprezumtia de nevinov~tie, deoarece, desi inculpatul
nu e condamnat 5i pentru infractiunea/infractiunile surs a bunurilor care i se confisc in
plus, deci el e prezumat in continuare nevinovat pentru acele infractiuni, bunurile
presupuse a rezulta din ele sunt totusi confiscate; unii s-au pronuntat in acest sens 6 .
De asemenea, apreciem c prevederile in discutie contravin siart. 21 alin. 3 din
Constitutie referitoare laun proces echitabil, din aceleasi motive pe care le-am mentionat
anterior (faptul c instanta nu poate administra probe in legtur cu alte fapte sinu poate
dezbate alte fapte decot cele cu care a fost sesizat ).
In fine, sintagma "depseste in mod v~dit", prin sfera sa nedeterminat de
cuprindere si,deci, de aplicare incalc principiul previzibilit~tii siclarit~tii legii consacrat
implicit (prin interpretarea Curtii Constitutionale) de art. 1 alin. 3 din Constitutie (notiunea
de stat de drept)7 . Acelasi principiu il incalc sipartea din cele dou prevederi care se
refer latertii care transfer bunuri unui membru al familiei persoanei condamnate sau
unei persoane juridice asupra creia persoana condamnat detine controlul. Despre ce fel
de terti e vorba si in ce calitate fac ei transferul?8
Concluzia general , lacare achieseaz sialtii, este c prevederile legale in discutie
pot genera grave inclcri ale drepturilor omului 9 .
Problema este ins c o eventual declarare a neconstitutionalit~tii prevederilor
mentionate nu ar produce efectul scoaterii Ior din ordinea juridic , intruc~t ele au fost
adoptate, asa cum am aratat, pentru aplicarea Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului
Uniunii Europene, inlocuit cu Directiva 2014/42 a Consiliului si Parlamentului (care are in
esenv. acelasi continut). Or, conform principiului superiorit~tii dreptului unional asupra
dreptului national indiferent de rangul acestuia din urm , degajat de Curtea de Justitie a
Uniunii Europene10 siconsacrat side art. 148 din Constitutia Rom~niei, Decizia-cadru si
Directiva prevaleaz inclusiv fat de Constitutie. Similar cu ceea ce am spus despre cele
dou prevederi penale, se poate sustine c Decizia-cadru siDirectiva contravin contravin
art. 47 par. 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene in partea referitoare
ladreptul laun proces echitabil siart. 48 par. 1 din aceeasi Cart referitor laprezumtia de
nevinovVie. In ceea ce priveste prezumtia dob~ndirii licite a bunurilor, ea nu exist in
Cart in art. 17 referitor ladreptul de proprietate; conform art. 52 par. 3 din Cart , atunci
c~nd un drept - in spet cel de proprietate - se reg~seste siin Conventia European a
Drepturilor Omului din 1950 (in spet art. 1 din Protocolul 1), prevederea respectiv din
Cart va fi interpretat in lumina prevederii corespunztoare din Conventie, adic sensul si
intinderea dreptului vor fi cele conferite de Conventie; regula se referS, evident, sila
jurisprudenta Curtii Drepturilor Omului de la Strasbourg, deoarece in ultim instant
69
SUBB lurisprudentia nr. 4/2015
Carmen LAZAR, DESPRE NECONSTITUTIONALITA TEA
PREVEDERILOR ART.112' DIN CODUL PENAL DIN 2009 51 A ART. 118" DIN CODUL PENAL DIN 1969

Conventia este ceea ce spune Curtea de la Strasbourg c este. Or, din pkcate,
jurisprudenta Curtii de la Strasbourg a considerat c prezumtia de dob~ndire ilicit a averii
(aplicabil in aceleasi conditii ca cele din legislatia noastr penal sau in conditii similare,
n.n.), existent in unele legislatii penale nationale si duc~nd la confiscarea extins , nu
incalcU art. 1 din Protocolul 1 referitoare la dreptul de proprietate, dup cum nu incalcU
nici art. 6 par. 2 referitor la prezumtia de nevinov~tie11 ; Curtea a tinut cont de faptul c
prezumtia a fost instaurat in contextul luptei impotriva anumitor tipuri de infractiuni si
c , dup argumentele guvernelor p~r~te, e dificil sau chiar imposibil s se stabileasc
faptul c bunurile confiscate provin din infractiunile pentru care persoana - inculpat sau
tert - nu a fost trimis in judecata.
Astfel, dac in privinta inc~lcrii art. 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene directiva mentionat ar putea fi invalidat de Curtea de Justitie a Uniunii
Europene pe calea procedurii preliminare in aprecierea validit~tii prevzut de art. 267 din
Tratatul asupra functionrii Uniunii Europene (singura cale care mai ramane), in privinta
art. 17 din Cart nu exist nicio sans in acest sens, solutia fiind, in caz c nu se obtine
invalidarea directivei, abrogarea ei de ctre institutiile unionale competente. Intr-adevr,
poate fi dificil sau chiar imposibil s se stabileasc provenienta ilicit - penal - a unor
bunuri. Dar, asa cum spune un principiu de drept penal, "mai bine s scape un vinovat
dec~t s fie condamnat un nevinovat", tradus in regula "in dubiu pro rea". Aceast regul
trebuie s functioneze nu numai in cazul condamnrilor, ci si in cazul confiscrilor de
bunuri, pentru ca masura confiscrii se aplic in proceduri penale si sunt, de obicei,
rezultatul unei condamnri (chiar dac pentru alt fapt ).

Conferentiar, Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj-Napoca; crmnlazar@yahoo.fr


Legea 286/2009, publicat5 in Monitorul Oficial nr.510/24 iulie 2009
2 Legea 15/68, publicat5 in Buletinul Oficial nr.79-79 bis/21 iunie 1968
publicat5 in Monitorul Oficial nr.258/19 aprilie 2012
4 A se vedea si C. Niculeanu, "Confiscarea extins5 in Noul Cod Penal", in "Dreptul" nr.10/2013, p.113
(acest autor se refer5 la dovedirea provenientei bunurilor); M. Gorunescu, C. Toader, "Confiscarea
extins5 - din contencios constitutional, in contencios administrativ si fiscal spre contenciosul
penal", in "Dreptul" nr.9/12, p.100 (acesti autori se refer5 la dovedirea infractiunilor altele dec~t
cea(cele) supus5(e) judec~tii)
5 A se vedea M. Gorunescu, C.Toader, ibidem

6 A se vedea A.-L. Puscasu, "Consideratii asupra reglement~rii confisc~rii extinse", in "Dreptul" nr.10/2014,

p.162
7 C. Niculeanu, op.cit., p.112, A.-L. Puscasu, op.cit., p.162
8 Si in leg~tur5 cu ei se pune aceea5i problem5, anume c5 instanta nu poate administra probe in
leg~tur5 cu alte fapte si/sau persoane si nu poate dezbate alte fapte dec~t cele cu care a fost sesizat5,
aceasta in ciuda sustinerilor in sensul c5 tertii beneficiaz5 de toate drepturile procesuale, put~ndu-se
ap~ra si put~nd demonstra c5 bunurile au fost dob~ndite legal de ei (a se vedea A. Obancia,
"Garantarea procesului echitabil pentru persoanele - altele dec~t inculpatul - ale c~ror bunuri, pretins
provenite din s~v~rsirea de fapte penale, sunt supuse confisc~rii speciale sau confisc~rii extinse",
in "Dreptul" nr.1/2015, p.165 -17 3)

70
SUBB lurisprudentia nr. 4/2015
Carmen LAZAR, DESPRE NECONSTITUTIONALITA TEA
PREVEDERILOR ART.112' DIN CODUL PENAL DIN 2009 51A ART.118" DIN CODUL PENAL DIN 1969

9 M. Gorunescu, C.Toader, op.cit., p.109; M.A. Hotca, "Neconstitutionalitatea si inutilitatea dispozitiilor


care reglementeaz5 confiscarea extins", pe site-ul www.juridice.ro, accesat la data de
10.08.2015, orele 9,45
10Hot. C.J. "Costa/ENEL" 6/64 din 17.05.1964; Hot. C.J. "Internationale Handelsgesellschaft" 11/70
din 17.12.1970
11A se vedea Hot. "Phillips/Regatul Unit" 41087/98 din 5.07.2001; Hot. "Bongiorno 5.a./Italia"
4514/07 din 5.01.2010 (este de remarcat faptul c5 in acest caz inculpatul in procedurile penale
nationale nu a fost deloc condamnat pentru vreo infractiune ci doar supus unei m~suri de sigurant5
pentru apartenenta lao organizatie criminaIl, conform legii italiene); Hot. "Paulet/Regatul Unit"
6219/08 din 13.05.2014; toate aceste hot~r~ri se g~sesc pe site-ul www.echr.coe.int, accesat la
data de 13.08.2015, orele 12

71
SUBB lurisprudentia nr. 4/2015

S-ar putea să vă placă și