Sunteți pe pagina 1din 8

Wikileaks dezvaluie ca natiunile se bat pe resursele din Arctica - petrol, gaze naturale si chiar rubine - in timp ce gheturile se retrag.

Sursele Wikileaks sugereaza ca statele arctice, inclusiv SUA si Rusia, vor sa isi ceara drepturile in regiune. Oportunitatea de a explora resursele a aparut din cauza topirii dramatice a gheturilor din Arctica, iar US Geological Survey estimeaza ca rezervele de petrol din apropierea Groenlandei sunt la fel de mari ca cele din Marea Nordului, scrie BBC News. Wikileaks a facut publice aceste informatii inaintea reuniunii de joi intre statele Consiliului Arctic - Rusia, SUA, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia si Islanda. Reprezentantii acestor tari s-au intalnit in Nuuk, Groenlanda, pentru a semna un tratat asupra actiunilor internationale de cautare-salvare din Arctica si pentru a discuta despre provocarile din regiune. Sursele Wikileaks sustin ca ministrul de Externe danez Per Stig Moeller a glumit cu americanii spunand ca daca voi nu va bagati, noi putem sa scobim mai mult in Arctica. Groenlanda este un teritoriu danez autonom, cu un guvern propriu, insa cu puteri limitate. Sursele spun ca diplomatii americani cred ca Groenlanda este pe cale sa devina independenta si vad acest lucru ca o oportunitate unica pentru ca companiile americane petroliere si de gaze naturale sa devina stapane pe resursele din zona. Ambasadorul de atunci al SUA in Danemarca, James P Cain, a spus ca le-a facut cunostiinta membrilor guvernului din Groenlanda cu afaceristi americani pentru a-i ajuta pe localnici sa investeasca in exploatarea resurselor. Cursa pentru Arctica s-a accelerat in 2007 cand un submarin a plantat un steag rus pe fundul marii, sub Polul Nord. Sursele Wikileaks dezvaluie ca un oficial rus le-a spus americanilor ca a fost o miscare deliberata, facuta de Kremlin.Amasadorul rus Dmitriy Rogozin la NATO ar fi spus ca secolul 21 va vedea o lupta pentru resurse, iar Rusia nu va pierde aceasta batalie. Americanii ar fi ingrijorati si de canadieni, care au pretentii teritoriale in Arctica si la resursele din adancuri. In timp ce natiunile se bat pentru resursele naturale, Arctica sufera, iar ecologistii protesteaza. Distrugerea Polului Nord pentru petrol este criticata de asociatiile pentru protectia mediului. In loc sa vada topirea gheturilor din Arctica ca pe un efect dezastruos al schimbarilor climatice, companiile petroliere precum Cairn se napustesc sa extraga combustibilii fosili care au dus la aceasta topire, a spus unul din membrii Greenpeace, Ben Ayliffe, pentru BBC News. Arctica ar fi distrusa daca ar avea loc o deversare de petrol. Unii experti cred ca ce se intampla acum in Arctica este ca batalia pentru Africa din secolul 19, cand natiunile europene se intreceau pentru a exploata resursele continentului negru. In Arctica nu este insa doar o cursa pentru resurse, ci si pentru noi rute, care ii vor ajuta pe cei din nordul Europei sa ajunga mai repede in Orientul Indepartat.

Fortele navale ruse spun ca isi vor mari prezenta in zona arctica, ingrijorand celelalte natiuni, care vor sa-si asigure dreptul la accesul resurselor din aceasta regiune.

"Reintaririle din Arctica, cu unitati din flota nordului si a Pacificului, continua", a spus, duminica, amiralul Vladimir Vysotsky, citat de AFP. O propunere a ajuns pe masa prim ministrului rus, Vladimir Putin, ca navele de razboi sa fie detasate in porturile arcticii, cu scopul de a proteja rutele polare. Aceasta vine in acelasi timp in care Canada, Norvegia si SUA incearca sa obtina cat mai influenta in regiune. In septembrie, Putin a cerut crearea unei "zone a pacii" in Arctica, respingand discutiile despre lupta continua pentru controlul resurselor minerale din regiune. "Credem ca este absolut necesar sa pastram Arctica ca o regiune a pacii si cooperarii", a spus Putin intrun discurs tinut la Forumul Arctic din Moscova. Totusi, Rusia revendica controlul unei parti imense din Arctica, pana la Polul Nord. Datele arata ca subsolul Arcticii contine rezerve mari de petrol si gaze naturale.

CARCASA NOKIA N81,N82,6300,6303, N95,E50,E51,E65,n73,561049


RON

Pe masura ce incalzirea globala topeste tot mai mult ghetarii si calota glaciara, dezvelind pamantul de dedesubtul acestora, bogat in resurse, puterile lumii deschid aici un nou front de lupta. Schimbarea climatica nu va declansa doar o catastrofa de mediu, ci si o lupta politica intre guvernele lumii. Cele cinci puteri din zona arctica, SUA, Rusia, Norvegia, Canada si Danemarca, sunt cuprinse de frenezie, incercand sa isi asigure drepturiel teritoriale asupra unor parti nerevendicate dar disputate din cea mai mare zona salbatica ramasa in lume, scrie Times Online.

Expertii estimeaza ca aici s-ar gasi rezerve masive de hidrocarburi - pana la 13% din rezervele nedescoperite de petrol si 30% din rezervele nedescoperite inca de gaze naturale din intreaga lume. Exploatarea acestor rezerve nu este o chestiune de zile, ci de ani. Spre exemplu, Rusia, in uriasul camp petrolifer Shtokman, a descoperit ca nu prea are tehnologia necesara si ca ar fi nevoie de sume exorbitante pentru a scoate deocamdata ceva de acolo. La fel a patit Norvegia in campul petrolifer Goliath, tot in Marea Barents ca si Shtokma. Insa viitoarele decenii vor aduce tehnologii noi, asa ca cei cinci se bazeaza pe aceste vise pentru a pune mana acum pe cat de mult teritoriu pot. In afara resurselor naturale, tarile invecinate in aceasta regiune sunt constiente ca un Ocean Arctic fara gheata (da, este posibil, daca se mentin tendintele actuale!) ar avea o importanta sporita din punct de vedere strategic. Rusia, interesata in cel mai inalt grad de securitatea sa nationala, se confrunta astfel cu perspectiva unei a patra granite a frontului- o putere ostila ar putea sa-i atace bazele navale si exploatarile de hidrocarburi situate de-a lungul coastei nordice. Si Statele Unite inteleg punctul de vedere al Rusiei, intrucat si in cazul lor s-ar putea intalni o situatie in care nave ostile, navigand pe langa Alaska, s-ar putea apropia prea mult de instalatiile de exploatare a hidrocarburilor de la Prudhoe Bay si de radarele amplasate de-a lungul coastei. Groenlanda si Islanda au si ele o importanta strategica vitala in regiune, intrucat controleaza rutele navigabile trans-atlantice. Este limpede deci de ce hidrocarburile si geopolitica dicteaza actuala goana dupa pamanturile din zona arctica. Desi pana de curand aceasta regiune era ignorata deoarece era un mediu prea ostil, cele cinci puteri au redescoperit ca au mari interese aici. Revendica acum regiunile care inconjoara Polul Nord. Dreptul international a favorizat, de-a lungul istoriei, trasarea unor linii drepte de la un punct central la granitele statelor pentru rezolvarea unor astfel de dispute. In cazul de fata, pornind de la Polul Nord, regiunea disputata s-ar imparti ca o placinta, in felii aferente fiecarui stat. Astfel, SUA si Norvegia ar fi favorizate. Evident, ceilalti ar prefera o alta abordare, anume cea "mediana" sau "echidistanta" - trasarea unei linii echidistante fata de cel mai apropiat punct al coastei lor. Canada si Danemarca s-ar folosi de acest principiu pentru a trasa o "platforma continentala exterioara" care s-a extinde pana la 560 de kilometri in largul coastelor lor. Ca si cum aceasta disputa nu ar fi suficient de complicata, lupta nu se limiteaza la regiunea din jurul Polului Nord. Rusia si Norvegia isi disputa Marea Barents, Canada si Danemarca se bat pe

Insula Hans, aflata langa Groenlanda, si, in fine, Canada si SUA se cearta pe cate o felie importanta din Marea Beaufort.

Wikileaks a fcut publice aceste informaii naintea reuniunii de joi ntre statele Consiliului Arctic - Rusia, SUA, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia i Islanda. Reprezentanii acestor ri s-au ntlnit n Nuuk, Groenlanda, pentru a semna un tratat asupra aciunilor internaionale de cutare-salvare din Arctica i pentru a discuta despre provocrile din regiune. Sursele Wikileaks susin c ministrul de Externe danez Per Stig Moeller a glumit cu americanii spunnd c "dac voi nu v bgai, noi putem s scobim mai mult n Arctica". Groenlanda este un teritoriu danez autonom, cu un guvern propriu, ns cu puteri limitate. Sursele spun c diplomaii americani cred c Groenlanda este pe cale s devin independent i vd acest lucru ca o oportunitate unic pentru ca companiile americane petroliere i de gaze naturale s devin stpne pe resursele din zon. Ambasadorul de atunci al SUA n Danemarca, James P Cain, a spus c le-a fcut cunotiin membrilor guvernului din Groenlanda cu afaceriti americani pentru a-i ajuta pe localnici s investeasc n

exploatarea resurselor. Cursa pentru Arctica s-a accelerat n 2007 cnd un submarin a plantat un steag rus pe fundul mrii, sub Polul Nord. Sursele Wikileaks dezvluie c un oficial rus le-a spus americanilor c a fost o micare deliberat, fcut de Kremlin. Amasadorul rus Dmitriy Rogozin la NATO ar fi spus c "secolul 21 va vedea o lupt pentru resurse, iar Rusia nu va pierde aceast btlie". Americanii ar fi ngrijorai i de canadieni, care au pretenii teritoriale n Arctica i la resursele din adncuri. n timp ce naiunile se bat pentru resursele naturale, Arctica sufer, iar ecologitii protesteaz. Distrugerea Polului Nord pentru petrol este criticat de asociaiile pentru protecia mediului.

"n loc s vad topirea gheurilor din Arctica ca pe un efect dezastruos al schimbrilor climatice, companiile petroliere precum Cairn se npustesc s extrag combustibilii fosili care au dus la aceast topire", a spus unul din membrii Greenpeace, Ben Ayliffe, pentru BBC News. Arctica ar fi distrus dac ar avea loc o deversare de petrol. Unii experi cred c ce se ntmpl acum n Arctica este ca btlia pentru Africa din secolul 19, cnd naiunile europene se ntreceau pentru a exploata resursele continentului negru. n Arctica nu este ns doar o curs pentru resurse, ci i pentru noi rute, care i vor ajuta pe cei din nordul Europei s ajung mai repede n Orientul ndeprtat.

nelegerea dintre British Petroleum i Rosneft, prin care cele dou companii nceapeau s foreze dup petrol n zona Oceanului Arctic, ar putea cdea n aceast noapte din cauza unor nenelegeri ntre cele dou companii. Potrivit BBC, BP i Rosneft s-au neles n privina proiectului, ns problema vine de la partenerul British Petroleum, consoriul AAR. Robert Peston, scrie ntr-o analiz pentru site-ul postului de televiziune c BP s-a neles att cu Rosnfet ct i cu AAR, ns cele dou din urm trebuie s ajung la un acord ntre ele, lucru care nu s-a ntmplat. Consoriul AAR, partener al British Petroleum de mai muli ani, este format din miliardarii Victor Vekselberg, Mikhail Fridman i Leonard Blavatnik. Dei, cel mai probabil, Rosnfet i AAR nu vor ajunge la o nelegere pn la noapte, cderea acordului cu British Petroleum nu va fi devastatoare pentru compania britanic. Care a fost oferta celor de la British Petroleum?

Peston spune c BP s-a neles cu cei trei miliardari i Rosneft s cumpere 50% din aciunile TNK-BP pentru o sum cuprins ntre 31 i 32 se miliarde de dolari, ceea ce ar fi ridicat valoarea companiei la mai mult de 62 de miliarde.

Aceast achiziie va fi mprit ntre British Petroleum i Rosneft. Astfel compania britanic va oferi pn la jumtate din sum, 16 miliarde, pentru a ajunge la o participaie de la 50% la 75%, iar Rosneft va avea 25%, oferind cealalt jumtate. n acela timp contractul permite companiei ruse s cumpere o treime din BP, ajungnd astfel la o participaie de 50% n cadrul TNK-BP, lsnd consoriul AAR pe margine. n aceste condiii cei trei miliardari rui nu ar mai sta n TNK-BP. Analistul scrie c aceast situaie nu este o problem, deaorece doi dintre ei, Leonard Blavatnik i Victor Vekselberg ar fi fericii s primeasc o mulime de bani i s se retrag. n timp ce Blavatnik plnuiete s investeasc n industria de entartaiment, Vekeslberg este deja un juctor important pe piaa media. Aceast ofert pare pefect, ns preluarea a 50% de aciuni de ctre Rosneft ar implica o investiie masiv, iar pentru aceasta trebuie aprobarea guvernului rus, care nc nu s-a dat. Deci, salvarea vine din partea autoritilor de la Moskova, care dac accept oferta celor de BP i se neleg la bani cu cei din AAR, sondarea dup petrol n nordul Rusiei va ncepe. British Petroleum i Rosneft sunt ferm hotrte s pun mna pe petrolul arctic, n ciuda tuturor controverselor. Cnd e vorba de ctig, leii britanici i urii rui nu in cont de comentarii ruvoitoare. Decizia unui tribunal de arbitraj de a bloca, cel puin pn la 7 aprilie, semnarea documentelor finale dintre gigantul petrolier rus Rosneft i British Petroleum (BP) pentru a nu leza alte interese nu i-a fcut pe executivii celor dou companii s renune la strategie. Rosneft este pe Lista Companiilor i Organizaiilor Strategice ale Guvernului rus, care s-a aflat n conflict cu companiile petroliere occidentale de cnd cu trdarea lui Mihail Hodorkovski, eful Yukos. Acesta a fcut parte dintre bieii detepi alei de KGB pentru a prelua bogiile Uniunii Sovietice i a iei cu ele n Occident, pentru a le ntoarce nzecite ca valoare n Rusia. Numai c Hodorkovski a ncercat s ias definitiv din schema KGB i s nstrineze activele Yukos unor companii, printre care era citat i BP, ceea ce i-a adus nchisoarea pe termen nelimitat, putem spune, din moment ce tot colecteaz suplimentri de pedeaps. (Mez)aliana dintre Rosneft i BP, numit de presa occidental Dansnd cu urii, merge mai departe.

Butoni Argint Model Grand father by Cartier1400 RON

Viata merge mai departe pentru British Petroleum, gigantul petrolier responsabil pentru cel mai mare dezastru ecologic din istoria Statelor Unite.

Noul director executiv stie ca trebuie sa plateasca cele de 30 de miliarde de dolari despagubiri si nu are de gand sa stea cu mainile in san. Astfel, la mijlocul lunii ianuarie a facut o miscare indrazneata in vederea cuceririi ultimei frontiere in ceea ce priveste bazinele neexploatate de petrol. Intinderile inghetate arctice se numara printre putinele zone despre care nu se stie exact ce resurse ascund. Si asta nu pentru ca ar fi lipsite de potential, ci din cauza conditiilor aspre. Ultimele estimari aratau ca sub straturile de gheata se gasesc cel putin 90 de miliarde de barili de petrol si 1,670 de trilioane de metri cubi de gaz, aproximativ 22% din cat se crede ca reprezinta totalul resurselor nedescoperite inca in lume si echivalentul intregilor rezerve ale Kuveitului, potrivit The Independent. Acestea fiind spuse, se intelege ca regiunea nu este necunoscuta prospectorilor. Mai mult de 400 de campuri de gaz si petrol au fost deja descoperite. De departe cel mai mare pana acum este North Slope, din Alaska, care contine si campul Prudhoe Bay, de unde s-au extres deja 11 miliarde de barili de petrol din cele 25 de miliarde cat se estimeaza ca ascunde din 1960 de cand a fost descoperit. Insa chiar si asa raman nenumarate zone de gheata si neexplorate. In mare parte totul depinde de situatia economica. Avand un climat extrem de neprietenos si sapaturile fiind posibile doar trei luni pe an, costurile unei astfel de investitii se tripleaza fata de o extractie obisnuita. Drept consecinta, multe companii detin licente in zone cum ar fi Groenlanda, dar nu au actionat pana acum. Insa nevoia de resurse la nivel global este in crestere si asa sunt si preturile. Giganti petrolieri cum ar fi BP sau Shell se lupta sa-si adauge noi campuri in portofoliu din zonele mai accesibile, insa tarile care le detin nu mai renunta asa usor la ele, motiv pentru care batalia are toate sansele sa se mute in zonele ignorate pana acum. Teritoriile arctice mai au inca o problema. Ele sunt guvernate teoretic de ONU si multe conflicte au fost in pragul de a izbucni. Unul dintre ele este cel din 2007, cand Rusia a pus un steag la Polul Nord, desi a sustinut ca a fost doar simbolul unei "descoperiri stiintifice majore". Si in ceea ce priveste apele internationale, exista dispute si intrebari la care inca nu s-a gasit un raspuns. Si pe masura ce incalzirea globala face posibila navigarea tot mai adanc in gheturi, disputele nu vor inceta sa apara. O alta problema pe care o vor avea companiile petroliere va fi cu ecologistii. Ecosistemul arctic este printre putinele unde omul nu a intervenit foarte mult, iar instalarea sondelor ar avea un impact major asupra lui. In orice caz, cucerirea taramurilor inghetate nu se va intampla foarte curand, costurile ridicate ramanand unul dintre principalele motive. Insa, mai devreme sau mai tarziu, va fi cucerita si ultima frontiera.

Acer Aspire 5315 Tzipla!!!!!!!!!!!!!850 RON

Rusia avertizeaza ca exista riscul sa izbucneasca un razboi in zona arctica, in conditiile in care mai multe tari incearca sa preia controlul asupra rezervelor de petrol si gaz din aceasta regiune. Astfel, in noua strategie pentru securitatea nationala a Rusiei se avertizeaza ca intensificarea si inmultirea tentativelor de a prelua controlul asupra rezervelor mari de petrol si gaze din jurul granitelor sale reprezinta o potentiala sursa de conflict militar in urmatorul deceniu, informeaza Times. "Intr-o competitie pentru resurse nu poate fi exclusa posibilitatea recurgerii la forta militara pentru a rezolva diferite probleme, care ar distruge echilbrul de forte din apropiere de granitele Rusiei si aliatilor sai", se arata in document. Kremlinul a insistat ca Moscova nu "militarizeaza zona arctica", dar avertismentele sale privind un conflict armat sugereaza ca intentioneaza sa isi apere interesele cu forta, daca este necesar. SUA, Norvegia, Canada si Danemarca revendica aceasta zona despre care se crede ca ar contine miliarde de tone de petrol si gaze. Si Rusia afiseaza de cativa ani un interes din ce in ce mai mare pentru zona arctica, unde a organizat exercitii militare si a revendicat extinderea domeniului sau maritim pana la Polul Nord. Potrivit unui document dat publicitatii in luna martie, Kremlinul vrea sa trimita unitati militare si ale FSB in zona arctica.

Evaluare