Facultatea de Electronic¼

a, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

ALGAD - examen
Grupa _________, 12 februarie 2022
Numele şi prenumele:

Varianta nr. 1
Problema nr. 1.

(a) Fie funcţia f : R ! R; f (t) = 2 sin(3t + ): Trasaţi gra…cul funcţiei indicând perioada, punctele de maxim şi
3
punctele de minim ale funcţiei şi punctele de intersecţie ale gra…cului funcţiei cu axa Ox:

(b) Rezolvaţi ecuaţia 2 sin2 2x + sin2 4x = 2:

(c) S¼
a se determine partea real¼
a, partea imaginar¼
a, modulul şi argumentul num¼
arului complex

7 i 1 3i 5 + 5i
z=( + )
1 + 3i 7+i 2 11i
Scrieţi z în form¼ a şi calculaţi z 2022 :
a trigonometric¼

Soluţie.
2 2
a) Perioada funcţiei este T = = : Este su…cient s¼
a reprezent¼
am gra…cul pe un interval de lungime cât perioada.
! 3
Impunem condiţia
5
0 3t + 2 ,t2 ; :
3 9 9

Valoarea maxim¼
a este 2 şi se atinge pentru sin(3t + ) = 1; adic¼
a 3t + = + 2k ; k 2 Z. Punctele de maxim sunt
3 3 2
2k
tk = + ; k 2 Z.
18 3

Valoarea minim¼
a este 2 şi se atinge pentru sin(3t + )= 1; adic¼
a 3t + = + 2k ; k 2 Z. Punctele de maxim
3 3 2
sunt
5 2k
tk = + ; k 2 Z.
18 3
k
Intersecţia cu axa Ox se produce ori de câte ori sin(3t + ) = 0; deci 3t + = k , tk = + ; k 2 Z.
3 3 9 3

2
y

-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5
x

-1

-2
 b) Ţinând cont c¼
a sin 4x = 2 sin 2x cos 2x putem scrie

2 sin2 2x + sin2 4x = 2 , 2 sin2 2x + 4 sin2 2x cos2 2x = 2:

am sin2 2x = t 2 [0; 1] şi ecuaţia devine

Not¼
1
2t + 4t(1 t) = 2 , 2t2 3t + 1 = 0 , (2t 1)(t 1) = 0 , t 2 f1; g:
2
p
2
Rezult¼
a c¼
a sin 2x 2 f ; 1g; adic¼
a
2

2x 2 f( 1)k + k g [ f( 1)k + k g:::

4 2
Sau(soluţie alternativ¼a):
a 2 sin2 2x = 1 cos 4x şi sin2 4x = 1
pentru c¼ cos2 4x; ecuaţia devine

cos 4x + cos2 4x = 0 , cos 4x(cos 4x + 1) = 0 , cos 4x 2 f0; 1g

, 4x 2 f(2k + 1) ; k 2 Zg [ f(2k + 1) ; k 2 Zg:::
2
c) Avem, succesiv

7 i 1 3i 5 + 5i (7 i)(7 + i) + (1 + 3i)(1 3i) 5 + 5i

z = ( + ) =
1 + 3i 7+i 2 11i (1 + 3i)(7 + i) 2 11i
60 5 + 5i 30 5 + 5i 30 6 6
= = = (5 + 5i) = + i
4 + 22i 2 11i 2 + 11i 2 11i 125 5 5
p
6 2
Re z = Im z = 56 ; jzj = 5 ; arg z = 4: Forma trigonometric¼
a este
p
6 2
z= (cos + i sin )
5 4 4
şi, în …ne,
p !2022 p !2022 p !2022
2022 6 2 6 2 1011 1011 6 2
z = (cos + i sin ) = (cos + isin )= i
5 4 4 5 | {z }2 | {z2 } 5
=0 = 1

2
 Problema nr. 2.
Ar¼ a vectorii !
ataţi c¼ v 1 = (2; 3; 1); !v 2 = ( 3; 2; 0); ! v 3 = (4; 7; 2) formeaz¼ a în R3 şi determinaţi
a o baz¼
!
coordonatele vectorului v = (3; 5; 3) în raport cu aceast¼
a baz¼
a:
Soluţie. Trei vectori în R3 formeaz¼
a o baz¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a determinantul matricei coordonatelor vectorilor este nenul.
În cazul nostru:
2 3 4
3 2 7 = 13 6= 0;
1 0 2
deci cei trei vectori formeaz¼ a o baz¼a în R3 :
Pentru c¼ ! ! !
a f v 1 ; v 2 v 3 g-baz¼a rezult¼
a c¼
a exist¼
a ; ; 2 R astfel încât !
v = !
v1+ !
v2+ !
v 3 sau, echivalent,
8
< 2x1 3x2 + 4x3 =3
3x1 + 2x2 7x3 = 5
:
x1 + 2x3 =3

Din ultima ecuaţie avem x1 = 2x3 3 şi, înlocuind în primele dou¼

a obţinem

3x2 + 8x3 =9 41 30 21
, x2 = ; x3 = ) x1 =
2x2 x3 =4 13 13 13

Astfel, !
v = 21 !
13 v 1 + 41 !
13 v 2 + 30 !
13 v 3 sau, ecvhivalent, coordonatele lui !
v în aceast¼ a sunt ( 21
a baz¼ 41 30
13 ; 13 ; 13 ):

3
 Problema nr. 3.
Fie operatorul liniar T : R3 ! R3 ; T (!
x ) = (3x2 3x3 ; 3x1 + 6x2 3x3 ; 3x1 + 3x2 ).

(a) A‡aţi rang T; def T , ker T şi studiaţi injectivitatea/surjectivitatea/bijectivitatea lui T .

(b) A‡aţi vectorii şi valorile proprii pentru operatorul T .
(c) Stabiliţi dac¼
a T este diagonalizabil şi, dac¼
a este, indicaţi o baz¼
a corespunz¼
atoare formei diagonale.

Soluţie. Matricea operatorului T este

0 1 0 1 0 1
0 3 3 0 3 3 0 0 0
A=@ 3 6 3A ' @0 3 3A ' @0 3 0A
L2 7!L2 L3 L1 7!L1 L2
3 3 0 3 0 0 3 0 0

Rezult¼
a c¼
a rang T = 2 < 3; deci T nu este surjectiv, deci nici bijectiv iar def T = 1 deci T nu este nici injectiv.
Pentru nucleul lui T; ker T = f!
x j T (!
x ) = 0g trebuie s¼a rezolv¼am sistemul omogen
8
< 3x2 3x3 = 0
3x1 + 6x2 3x3 = 0 ;
:
3x1 + 3x2 =0

care are 2 necunoscute principale (x1 ; x2 ) şi una secundar¼a (x3 ) iar ultimele dou¼
a ecuaţii sunt principale. Not¼
am x3 =
2 R şi sistemul revine la
3x1 + 6x2 = 3
, x2 = = x1
3x1 + 3x2 = 0
Deci, ker T = f (1; 1; 1) j 2 Rg iar o baz¼
a în nucleu este Bker T = f(1; 1; 1)g:
Ecuaţia caractristic¼
a este
det(A I) = 0 , 3 Tr A 2 + 2 det A = 0;
0 3 0 3 6 3
iar Tr A = 6; det A = 0 şi 2 = + + = 9: Obţinem
3 6 3 0 3 0
3 2 2
6 +9 =0, ( 6 + 9) = 0 , ( 3)2 = 0:

Astfel, valorile proprii sunt 1 = 0; de multiplicitate algebric¼

a ma(0) = 1 şi 2;3 = 3; de multiplicitate algebric¼
a ma(3) = 2:
Pentru valoarea proprie 0 avem V0 = f! x j T (!x ) = 0g = ker T; cf. celor de mai sus şi atunci mg(0) = 1 şi o baz¼
a în
V0 este Bker T :
Pentru valoarea proprie 3 avem V3 = f! x j T (!
x ) = 3!x g. Rezolv¼
am sistemul
8 8
< 3x2 3x3 = 3x1 < 3x1 + 3x2 3x3 = 0
3x1 + 6x2 3x3 = 3x2 , 3x1 + 3x2 3x3 = 0
: :
3x1 + 3x2 = 3x3 3x1 + 3x2 3x3 = 0

Observ¼
am c¼
a toate ecuaţiile coincid şi atunci putem lua x2 = ; x3 = ; ; 2 R ca necunoscute secundare şi obţinem
x1 = : Astfel
V2 = f( ; ; ) j ; 2 Rg
iar o baz¼
a în V2 este B2 = f(1; 1; 0); ( 1; 0; 1)g şi atunci mg(3) = 2 = ma(3):
Din cele de mai sus rezult¼
a c¼
a T este diagonalizabil şi o baz¼ a corespunz¼
atoare formei diagonale este

B = B ker T [ B2 = f(1; 1; 1); (1; 1; 0); ( 1; 0; 1)g:

Notând cu S matricea de trecere de la baza canonic¼

a la baza corespunz¼
atoare formei diagonale avem
0 1 0 1
1 1 1 0 0 0
S = @1 1 0 A şi S 1 A S = @0 3 0A :
1 0 1 0 0 3

4
 Problema nr. 4.
Consider¼
am punctele A(2; 2; 0), B(4; 0; 4) şi C(0; 2; 4). A‡aţi:

(a) ecuaţia planului (ABC);

(b) ecuaţia dreptei care trece prin O şi este perpendicular¼
a pe planul (ABC);
(c) coordonatele simetricului lui O faţ¼
a de planul (ABC);
(d) m¼
asura unghiului determinat de dreapta OA şi planul (ABC):
! ! ! ! ! ! ! ! !
Soluţie. (a) Vectorul normal planului (ABC) poate … considerat AB AC: Cum AB = 2 i 2 j +4 k şi AC = 2 i +4 k ;
avem
! ! !
! ! i j k ! ! !
!
n = AB AC = 2 2 4 = 8i 16 j 4k:
2 0 4
Atunci, ecuaţia planului (ABC) este: 8(x 2) 16(y 2) 4z = 0 sau, echivalent,

(ABC) : 2x + 4y + z 12 = 0:

(b) Orice dreapt¼ a pe (ABC) are vectorul director coliniar cu !

a perpendicular¼ n şi atunci, pentru c¼
a trece prin O(0; 0; 0);
ecuaţiile pentru dreapta c¼
autat¼
a sunt
x y z x y z
= = sau, echivalent, = = :
8 16 4 2 4 1
(c) Dac¼ a not¼
am cu M = S(ABC) O şi cu fN g = OM \ (ABC) atunci ON ? (ABC) şi N este mijlocul segmentului
[OM ] : Cf. pct. (b) N are coordonate de tipul N (2t; 4t; t); unde t 2 R. Cum N 2 (ABC) rezult¼
a c¼
a
4 8 16 4
4t + 16t + t 12 = 0 , t = ) N ( ; ; ):
7 7 7 7
Dar N este mijlocul lui [OM ] şi atunci
8 8
< xN = xO +x 2
M
< xM = 2xN x0
16 32 8
yN = yO +y 2
M
, yM = 2yN y0 , S(ABC) O = M ( ; ; )
: : 7 7 7
zN = zO +z 2
M
zM = 2zN z0
!
! OA !n
(d) sin(OA; (ABC)) = sin(OA; !
n) = ! :
OA k!nk
Dar !
! !
! i j k ! ! !
OA !
n = 2 2 0 = 8 i +8j 16 k
8 16 4
şi atunci p
! 8 6 1
sin(OA; !
n) = p p =p :
2 2 4 21 7