UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: PLANIFICARE ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ A TERITORIULUI
DISCIPLINA: PLANIFICARE URBANĂ

ORAȘUL DE 15 MINUTE:
CARTIERUL SOARELUI DIN
TIMIȘOARA

Profesor coordonator:
Conf. univ. dr. Voiculescu Sorina
Masteranzi:
Chițimia Simona-Adelina
Roșca Daiana-Larisa
Loof Beeke

Timișoara
-2023-
 CUPRINS

Introducere……………………………………………………............................................ 3

Aspecte metodologice.......................................................................................................... 5

I. Descrierea arealului de studiu.......................................................................................... 6

II. Studiu de caz: cartierul Soarelui....................................................................................... 8

a. Spațiul verde din cartier........................................................................................... 9

b. Temperatura și zgomotul din cartier........................................................................ 12

c. Educație.................................................................................................................... 14

d. Funcția comercială și de divertisment..................................................................... 15

e. Căile de comunicație: conexiunea........................................................................... 17

f. Interpretarea chestionarului.................................................................................... 19

g. Distanțele „locuință-facilități” din apropiere......................................................... 22

Concluzii și propuneri………………………………………………................................... 24

Bibliografie/Webografie …………………………………….............................................. 25

2
 Introducere

Conceptul de „oraș de 15 minute” a fost introdus în anul 2016 de Carlos Moreno, urbanist
și profesor la Universitatea I din Paris. Pe baza conceptului lui Moreno de „crono-urbanism”,
urmează să fie implementată o organizare descentralizată a orașului care ar trebui să le ofere
locuitorilor mai mult timp pentru a trăi. Abordarea sa a fost inspirată de Jane Jacobs, o jurnalistă
din a cărei perspectivă spațiul public trebuie să permită accesul tuturor persoanelor (inclusiv
mame singure cu copii, persoane cu dizabilități), iar modelul a căpătat notorietate prin
intermediul primarului Anne Hidalgo din Paris (Moreno et al, 2021).

Orașul de 15 minute poate fi definit ca acel spațiu ideal în care multitudinea nevoilor și
dorințelor oamenilor pot fi îndeplinite la o distanță de călătorie de 15 minute. Se tinde spre acest
concept, deoarece reprezintă capacitatea de a oferi acces la toate nevoile umane, mergând pe jos
sau cu bicicleta timp de un sfert de oră sau chiar mai puțin. În urma unei planificări urbane
adecvate, toate facilitățile (casă, loc de muncă, școală, grădiniță, cabinet medical, sală de sport,
magazine, cafenea etc.) ar trebui să poată fi atinse pe o distanță parcursă în 15 minute de la
locuința personală. Aceste modalități de a dezvolta un cartier, nu creează doar comunități
complexe, ci ajută și din punct de vedere al infrastructurii în care putem să investim mai mult,
deoarece central ne-am dezvoltat pe plan urban, iar înaintând spre periferie s-a creat un trafic
intens, această aglomerație având diverse urmări, una fiind chiar poluarea. Acest aspect este în
contradictoriu cu perspectivele actuale, deoarece ne dorim tot mai mult să fim sustenabili, să
reducem emisia de carbon spre minim.

Conceptul studiat prezintă un mod de planificare inedit și aduce o serie de avantaje

comunității unde poate fi aplicat. În ceea ce privește bunăstarea socială a unui loc, un domeniu
cheie este asigurarea faptului că rezidenții se pot bucura de un stil de viață sănătos. Îmbunătățirea
în acest sens apare odată cu capacitatea de a merge pe jos sau cu bicicleta în diferite părți ale
orașului în intervalul de 15 minute prescris. Pe lângă mersul pe jos, susținem că timpul
substanțial economisit pentru a nu fi în trafic ar putea fi direcționat către angajarea în alte
activități de îmbunătățire a sănătății, atât fizice, cât și psihice.

3
 După cum s-a avansat în conceptul „Orașul de 15 minute”, facilitățile urbane de bază
trebuie să fie furnizate în imediata apropiere a centrelor urbane, iar acestea nu ar trebui să
dezavantajeze oamenii în ceea ce privește statutul lor socio-economic sau vârsta. Acest concept
redă nevoia percepută de a menține legături sociale strânse pentru a crește indicii de trai. Astfel,
orașul de 15 minute este un răspuns pentru multe probleme pe care le-a avut omenirea odată cu
avansarea tehnologiei. La baza acestui concept din ce în ce mai mult folosit stă diversificarea,
fiind abordate o gamă de aspecte care se interconectează și redau o armonie spațiului locuit. Un
exemplu în această manieră îl reprezintă configurarea străzilor, siguranța oferită oamenilor și
încurajarea mersului pe jos, ce atrage după sine legarea de relații sociale productive, fiind
nuanțată coeziunea socială (Moreno et al, 2021).

În următorul studiu ne-am propus să analizăm toate aceste aspecte utilizând ca areal de
interes, Cartierul Soarelui din Municipiul Timișoara.

4
 Aspecte metodologice

Pentru început, s-a studiat literatura de specialitate, de unde s-au extras principalele
informații asupra conceptului modelului orașului de 15 minute.

Următoarea etapă a constat în utilizarea observației participative prin faptul că unul din
membrii grupului locuiește în cartierul studiat. Implementarea acestor metode a presupus ieșirea
pe teren pentru acumularea de măsurători de zgomot și temperatură, respectiv pentru realizarea
de fotografii relevante prezentului studiu. Monitorizarea zgomotului și a temperaturii s-a realizat
în 10 puncte principale din cartier, alese din centru spre periferie pentru a analiza cât mai
concludent dispersia indicelui termic, dar și a nivelului de zgomot pe această rază (vezi Tabelul 1
și 2).

De asemenea, printre metodele de cercetare abordate în cadrul acestui studiu se regăsește

metoda chestionarului, aceasta fiind una cantitativă aplicată aleatoriu pe un eșantion de 50 de
persoane care locuiesc în cartierul Soarelui, ceea ce are ca scop observarea unor aspecte legate de
accesibilitatea la toate oportunitățile urbane din această zonă, spre exemplu distanța străbătută de
la locuința individuală până la locul de muncă, care sunt mijloacele de transport utilizate, cât de
departe se deplasează pentru realizarea tuturor necesităților. Totodată, am utilizat metoda de
diseminare, deoarece chestionarele s-au realizat cu precădere, pe scara unui bloc de locuințe
pentru a analiza cât mai bine diversitatea activităților desfășurate de locatari. Informațiile
obținute de la respondenți au fost analizate și prelucrate, fiind inserate în mod adecvat în
prezentul studiu.

Metoda cartografică a fost folosită pentru a evidenția cartierul Soarelui și distanțele dintre
locuințe și facilitățile din apropiere, iar pentru realizarea materialelor cartografice a fost utilizat
programul ArcMap și platforma online Google Maps.

În cadrul acestui studiu, analiza cartierului a fost efectuată de un grup format din 3
membrii, fiecare având anumite sarcini și diverse perspective de analiză. Unul dintre membrii
grupului este chiar locuitor în acest cartier (metoda observației participative), altul este locuitor
al unui stat European (metoda etnologică) și cel de-al treilea locuiește în alt cartier din
Timisoara.

5
 I. Descrierea arealului de studiu

Municipiul Timișoara este poziționat în partea de vest a României, respectiv în județul

Țimiș, „la intersecția paralelei de 45°17' latitudine nordică cu meridianul de 21°17' longitudine
estică” (Munteanu și Munteanu, 2002, p. 9), unde ocupă și funcția de reședință de județ (fig. 1).
Orașul este cea mai mare așezare urbană din partea de vest a României, cu o suprafață de
12.929,92 ha (www.primariatm.ro) și cu o populație de 318.296 persoane (www.insse.ro), fiind
din acest punct de vedere pe locul patru, după capitala București și municipiile Iași și Cluj-
Napoca.

Fig. 1. Localizarea municipiului Timișoara

6
 Cartierul Soarelui este amplasat în partea de sud-est a municipiului Timișoara, fiind unul
dintre cele mai mici cartiere din oraș, cel puțin din punct de vedere al suprafeței (fig. 2). Acest
cartier muncitoresc a fost construit de regimul comunist ca o necesitate rezultată din dezvoltarea
zonei industriale de pe calea Buziaşului, aflată în imediata vecinătate, fiind unul dintre ultimele
cartiere construite de comunişti în Timişoara, în jurul anului 1985 și care s-a dezvoltat în timp
devenind unul dintre cele mai verzi și liniștite zone ale orașului. Înaintea construirii sale, în acest
areal se afla un câmp destinat cultivării cerealelor, utilitatea sa fiind doar ca teren agricol. Din
punct de vedere etimologic, denumirea sa are o istorie captivantă, cartierul fiind primul din
România unde s-a folosit energia solară pentru încălzirea locuințelor cu ajutorul panourilor
solare, o tehnologie nu foarte dezvoltată la momentul respectiv. Dintr-o perspectivă vizibilă,
acest cartier spre deosebire de alte cartiere mai extinse ale Timișoarei este mai bine structurat,
fiind alcătuit dintr-o multitudine de blocuri ridicate înainte de Revoluția din anul 1989
(timisoaraazi.ro).

Fig. 2. Localizarea cartierului Soarelui

7
 II. Studiu de caz: cartierul Soarelui

Cartierul Soarelui este perceput ca fiind o zonă liniștită și accesibilă, ceea ce îi conferă
popularitate în rândul cartierelor existente în oraș. În timp, zona Soarelui a trecut prin modificări
și îmbunătățiri, astfel au fost amenajate locuri de parcare, spații verzi, locuri de joacă și au apărut
magazine, supermarketuri, cafenele, fiind o zonă în care, pe lângă siguranță, se regăsesc și alte
modalități distractive de a petrece timpul liber.

Partea construită a cartierului (fig. 3) este formată în marea majoritate din blocuri cu 4
etaje, dar și blocuri construite care ating un regim mai mare de înălțime, spre exemplu 10 etaje.
De asemenea, se poate remarca prezența construcțiilor comuniste, dar și intervenția construcțiilor
postsocialiste (vezi foto 1). Zona se pretează destul de bine cerințelor unor persoane aflate în
căutarea unui apartament situat într-un bloc vechi și nu numai.

Fig. 3. Harta spațiilor rezidențiale din cartierul Soarelui

8
 Foto 1. Bloc postsocialist, respectiv bloc comunist din cartierul Soarelui

a. Spațiul verde din cartier

Mai mult decât atât, zona Soarelui nu duce lipsă de spații verzi, inclusiv în preajma
blocurilor, ceea ce reprezintă o nuanță remarcabilă a cartierului.

Cartierul Soarelui are unul dintre cele mai mari parcuri din partea sudică a orașului,
Parcul Pădurice (Lidia) (vezi foto 2), care atinge o suprafață de aproximativ 80870 metri
pătrați, fiind modern amenajat, fapt ce atrage populația din cartier în desfășurarea unor activități
sportive, precum: alergare, plimbări, recreere în aer liber, fotbal, skate, fitness. Pentru cei care
doresc să facă mai multă mişcare, sunt amplasate diferite aparate de fitness în aer liber şi piste
pentru biciclete, teren de fotbal, un loc de joacă pentru copii destul de mare, dar şi pentru
persoanele cu handicap locomotor. În Parcul Pădurice este amenajat şi un iaz, s-a creat şi un
sistem de irigaţii, care până acum nu a existat aici, dar s-au modernizat şi mobilierul urban şi
sistemul de iluminat, care va folosi energia solară. Pe lângă aleile construite se regăsesc spaţii în
care s-au plantat diferite specii de arbori și flori. Totodată, în parc există multe recipiente
destinate depozitării deșeurilor pentru a se menține un mediu curat.

9
 Foto 2. Parcul Pădurice

Așadar, Parcul Pădurice se află la o distanță accesibilă față de toate locuințele din zonă,
chiar și cele mai îndepărtate nu depășesc intervalul celor 15 minute. Mai spre centrul cartierului,
se regăsește încă un parc de dimensiuni mai mici, Parcul Sudului (vezi foto 3), amenajat cu
spații de joacă pentru cei mici și cu multe bănci pentru bătrâni, părinți și alte persoane, care
vizitează parcul în timpul liber. Și din acest parc sunt nelipsite coșurile de depozitare a
deșeurilor, care sunt dispuse la distanțe relativ mici pentru a fi cât mai intens utilizate.

Foto 3. Parcul Sudului

10
 Cu toate acestea, spațiile verzi și parcurile (fig. 4) sunt importante pentru o comunitate nu
numai pentru activitățile de recreere, ci și ca loc de relaxare. S-a dovedit că spațiile verzi au un
efect pozitiv asupra sănătății mentale și fizice a locuitorilor. O plimbare printr-un parc, de
exemplu, reduce stresul, reduce riscul de boli cardiovasculare și de anxietate și crește fericirea
(cf. UN-Habitat, OMS, 2020, p.45).

Fig. 4. Harta spațiilor verzi din cartierul Soarelui

A investi în astfel de lucruri este foarte important, deoarece spațiile verzi joacă un rol
major în reducerea poluării aerului, precum și a efectului de insulă termică urbană, și contribuie
la biodiversitate.

11
b. Temperatura și zgomotul din cartier

În această manieră, au fost realizate măsurători în cartier (fig. 5) pentru a monitoriza

dispersia temperaturii din spațiul construit spre zonele verzi.

Măsurătorile au fost efectuate timp de o săptămână în jurul orei 12, o oră optimă pe
perioada iernii pentru analizarea temperaturii maxime din timpul zilei. Conform condițiilor
meteorologice, diferențele de temperatură dintre spațiul urban construit și zonele verzi ale
cartierului sunt în intervalul 0,4-0,6 ⁰C (vezi Tabelul 1). În urma acestei monitorizări a
temperaturii, s-a observat încă o dată că în zonele construite din cartier, temperaturile sunt puțin
mai ridicate, identificate prin culoarea albastră din tabel, decât în spațiile verzi, temperatură
marcată cu roșu, care înmagazinează căldura, dar nu o rețin precum alte tipuri de suprafețe din
spațiul urban construit: acoperișurile clădirilor, pereții, străzile.

Fig. 5. Punctele din cartier în care s-au efectuat măsurătorile de temperatură și zgomot

12
 Tabelul 1. Valorile de temperatură măsurate în 10 puncte din Cartierul Soarelui

Alături de măsurătorile de temperatură, s-a realizat monitorizarea zgomotului în incinta

spațiului verde, cât și pe principalele artere din cartier (Tabelul 2), măsurătorile fiind efectuate
timp de 7 zile consecutiv, în intervalul orar 14-16, cel mai propice traficului intens.

Tabelul 2. Valorile de zgomot măsurate în 10 puncte din Cartierul Soarelui

Nivelul de zgomot este un indicator semnificativ în ceea ce privește armonia spațiului

locuit. În urma măsurătorilor, cele mai mari valori înregistrate sunt marcate în tabel cu verde și
se regăsesc pe străzile ce mărginesc cartierul. Maximul de zgomot este înregistrat pe Aleea
Sănătății situată la intersecția cu Bulevardul Liviu Rebreanu, intens circulat, dar și în apropierea
Spitalului Clinic Județean de Urgență. Valorile cele mai mici de zgomot sunt înregistrate în zona
parcului, unde liniștea predomină în timpul săptămânii, iar în weekend, la școală nivelul de
zgomot este diminuat, spațiul verde având și rol de barieră fonică.

13
c. Educație

În ceea ce privește accesul la educație, în cartier există două unități de învățământ situate
relativ aproape, la o distanță de aproximativ 6 minute de mers pe jos.

În imediata vecinătate a Parcului Pădurice, se află Liceul Waldorf Timișoara (foto 4), o
școală de stat, în cadrul căreia se întâlnesc toate formele de învățământ preuniversitar: grădiniță,
școală primară, școală gimnazială, liceu. Acesta prezintă și o zonă verde, în parcul său fiind
situată și clădirea atelierului de sculptură și pictură, unde adesea se desfășoară evenimente, fie
expoziții, fie cursuri despre activitățile artistice, fiind permis accesul publicului larg interesat.

Foto 4. Liceul Waldorf Timișoara

Școala Gimnazială numărul 30 (vezi foto 5) este ultima construită în Timișoara, fiind una
dintre cele mai renumite și cuprinde formele de învățământ primar și gimnazial. Aceasta este
dotată cu un teren de fotbal special amenajat, care permite accesul tuturor celor dornici de a
practica acest sport. În Timișoara, aceasta este singura școală unde există bazin de înot, un spațiu
utilizat atât în cadrul orelor de înot, cât și de către alți locuitori ai cartierului și nu numai. Din
cauza numărului mare de elevi care solicită efectuarea studiilor în cadrul acestei instituții, au mai
fost construite câteva anexe pentru a fi rezolvată problema spațiului.

14
 Foto 5. Școala generală numărul 30 Timișoara

Grădinița Liceului Waldorf din Timișoara se află în imediata apropiere a clădirii

liceului cu același nume, fiind înconjurată de spațiul generos al campusului Waldorf și situată
lângă parcul Pădurice. Fiecare grupă de grădiniță are ieșire către un loc de joacă propriu. Aceasta
este o grădiniță care întrunește toate nevoile de spațiu și armonie ale unei grădinițe de stat cu
program prelungit. Construcția grădiniței a început în anul 2016, fiind finalizată în anul 2017.

d. Funcția comercială și de divertisment

În centrul cartierului se regăsește Piața Soarelui (vezi foto 6), unde producătorii agricoli
locali își expun diversitatea produselor tradiționale. Piața este deschisă 3 zile pe săptămână: luni,
miercuri și sâmbătă, fiind situată în așa fel încât permite accesul rapid al tuturor locuitorilor
cartierului, chiar și a celor din proximitate. De asemenea, cartierul este foarte dotat cu
supermarket-uri și magazine mixte la tot pasul. Pe lângă toate acestea, cartierul dispune de o

15
multitudine de alte tipuri de centre comerciale (fig. 6) formate din patiserii, second-hand-uri,
magazine de electronice, librărie, săli de jocuri de noroc, complexe farmaceutice, clinici
medicale private, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, cabinete veterinare,
cabinete de medicină de familie, casă de schimb valutar, florării, saloane de înfrumusețare,
croitorie, Hotel Lido, magazin de mobilă Mobexpert și benzinării.

Foto 6. Piața Soarelui

Fig. 6. Punctele de interes ale cartierului Soarelui

16
e. Căile de comunicație: conexiunea

Cartierul Soarelui este mărginit de străzile „Bulevardul Liviu Rebreanu" și „Strada

Mareșal Constantin Prezan", ambele fiind drumuri importante pentru infrastructura Timișoarei și,
prin urmare, foarte circulate. În centrul cartierului se află „Bulevardul Sudului", care este
considerată cea mai importantă stradă din cadrul cartierului. Aceasta face legătura între
„Bulevardul Liviu Rebreanu" și „Strada Mareșal Constantin Prezan" și există numeroase stații de
autobuz acolo, ceea ce face ca accesul să fie ușor din toate direcțiile. Acest lucru este confirmat
în figura 7: aproximativ 92% dintre locuitori consideră că pot ajunge rapid la mijloacele de
transport în comun (fig. 8).

Fig. 7. Accesul la transportul public

Fig. 8. Rețeaua de transport în comun a cartierului Soarelui

17
 Iulius Mall și centrul Timișoarei sunt accesibile cu mijloacele de transport în comun. Cu
toate acestea, cea mai importantă infrastructură se află chiar în cartierul Soarelui. La cabinete
medicale, centre comerciale, restaurante, cafenele, farmacii și facilități sportive se poate ajunge
în 15 minute de mers pe jos. Cel mai important spital din Timișoara (foto 7) este situat la
periferia cartierului și, prin urmare, poate fi accesat rapid de către rezidenți.

Foto. 7. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara

Un aspect important al conceptului de 15 minute este acela că zonele de viață, de muncă,

de comerț, de sănătate, de educație și de divertisment trebuie să fie accesibile cu bicicleta sau pe
jos. Ceea ce este asigurat în cartier, dar aproximativ 1/3 dintre respondenți consideră că nu există
suficiente piste de biciclete sau trasee pietonale dezvoltate, după cum se poate observa în figura
9. Cu toate acestea, ar fi nevoie urgentă de acest lucru pentru a oferi locuitorilor acces sigur și
fără stres la aceste resurse.

Fig. 9. Infrastructura de linii pietonale și biciclete

18
f. Interpretarea chestionarului

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 50 de respondenți, atât de gen feminin, cât și

masculin, cu vârste cuprinse între 14 - > 65 ani. Acesta cuprinde un set de 21 de întrebări
reprezentative. În urma colectării răspunsurilor, am aflat următoarele aspecte:

● majoritatea locatarilor sunt de părere că acest cartier este bine întreținut din perspectiva
existenței tuturor facilităților (fig. 10);

Fig. 10. Percepția locatarilor asupra stării generale a cartierului

● mai mult de jumătate din persoanele intervievate au remarcat un nivel de zgomot

diminuat care nu perturbă desfășurarea activităților personale; în această zonă traficul
nefiind atât de intens;
● în ceea ce privește managementul deșeurilor în cartier, acesta este realizat eficient (fig.
11);

Fig. 11. Percepția locuitorilor în ceea ce privește deșeurile din cartier

19
● respondenții au afirmat că printre activitățile importante pe care le pot desfășura în cartier
se regăsesc: plimbările în aer liber, în zonele comerciale, fitness, înot, accesul la
restaurantul Thalia și cafeneaua Zone Cafe;
● aproape în întregime a fost afirmat faptul că este facil accesul la o multitudine de
destinații din cartier;
● în cartier există suficiente destinații pentru desfășurarea activităților fizice: parcuri, săli
de sport, terenuri amenajate în aceste scopuri;
● majoritatea susțin existența unui spațiu verde generos;
● la nivel de infrastructură, cartierul se clasează în rândul unuia amenajat, fiind observată
existența trotuarelor și a pistelor pentru biciclete;
● respondenții au afirmat mulțumitor apropierea față de stațiile de transport în comun;
● cele mai utilizate mijloace de transport către locul de muncă sau școală ale intervievaților
sunt: mașina și mersul pe jos se clasează pe primele locuri, mijlocul de transport în
comun pe locul al doilea și mersul pe bicicletă pe locul al treilea (fig. 12);

Fig. 12. Mijlocul de transport folosit către locul de muncă/școală

● la întrebarea privind timpul alocat către locul de muncă/școală, cei mai mulți dintre
respondenți au precizat că timpul petrecut către destinație este de 15 minute, dar și 30
minute (vezi figura 13);

20
 Fig. 13. Timpul alocat până la locul de muncă/școală

● una din întrebările centrale ale chestionarului, se referă la zona în care se află locul de
muncă/școala celor intervievați, întrebare la care se observă o pondere crescută spre zona
Soarelui, dar și periferiile orașului Timișoara, fapt pentru care se deduc foarte ușor părțile
aglomerate ale municipiului (figura 14);

Fig. 14. Cartierele în care se află locurile de muncă ale respondenților

21
 ● în ceea ce privește experiența legată de cumpărături, aceștia au evaluat-o ca fiind foarte
bună și excelentă;
● accesul la activități de petrecere a timpului liber și accesul la asistență medicală sunt
apreciate ca fiind foarte bune și excelente;
● majoritatea respondenților au precizat faptul că aparțin de cartierul Soarelui, însă 2 dintre
aceștia simt că aparțin cartierelor: Girocului și Cetate.

g. Distanțele „locuință-facilități” din apropiere

Am analizat ca și exemplu o locuință situată pe Bulevardul Sudului, din perspectiva distanțelor

străbătute până la toate facilitățile din cartier (vezi fig. 15):

 Școala Gimnazială nr. 30 – 5 min (400m)

 Liceul Waldorf – 4 min (300 m)

 Spitalul Clinic Județean de Urgență – 12 min (1 km)

 Biserica Sfântul Nicolae Soarelui – 9 min (700 m)

 Parc Sudului – 2 min (170 m)

 Parcul Pădurice – 6 min (500 m)

 Piața Soarelui – 1 min (110 m)

 Hotel Lido – 5 min (400 m)

 Restaurant Pizza Thalia – 3 min (270 m)

 Zone Café – 4 min ( 350 m)

 Carrefour Market – 8 min (650 m)

 SUD Plaza – 3 min (230 m)

 Centru Medical Dr. Pirjol – 3 min (260 m)

 FARMADO 5 – 3 min (230 m)

 Farmacia Help Net – 3 min (270 m)

22
  Clubul Sportiv Athletics – 7 min (600 m)

 Dance Sport Academy – 4 min (290 m)

 Autoritatea Națională a Vămilor – 2 min (150 m)

 Stația Cvartal Sudului – 1 min (140 m)

 UVT – 32 min (2.6 km); 23 min cu transportul în comun

 Stadionul Dan Păltinișanu – 16 min (1.3 km)

 Rompetrol – 8 min (650 m)

 Mobexpert – 9 min (750 m)

 Grădinița nr. 38 - 6 min (500 m).

Fig. 15. Harta identificării distanțelor „locuință-facilități” din apropiere în cartierul Soarelui

23
 Concluzii și propuneri

Studiul efectuat asupra cartierului Soarelui privind problematica orașului de 15 minute,

își propune a fi un punct de plecare în ceea ce privește zona analizată, având în vedere interesul
redus de care s-a dat dovadă până în prezent. Zona Soarelui este într-o fază incipientă de
dezvoltare cu privire la aplicabilitatea conceptului „15’ city”, însă este cert faptul că aceasta
dispune de o multitudine de resurse care ar putea fi valorificate pentru implementarea
conceptului.

Ținând cont de datele obținute în urma observațiilor, a măsurătorilor din teren și a

chestionarului, cartierul Soarelui este bine întreținut din perspectiva existenței tuturor
facilităților, stațiile de transport în comun se află în proximitate și sunt utilizate ușor de către
locuitori, există numeroase posibilități de petrecere a timpului liber și de recreere, traficul este
mai redus, managementul deșeurilor este bine pus la punct, accesul este facil la numeroase
destinații, prezența spațiilor verzi este într-o proporție considerabilă, spațiile de joacă pentru
copii sunt amenajate modern și intens utilizate; toate aceste aspecte încurajează cartierul Soarelui
să fie atractiv și locuibil, fiind foarte căutat.

În altă ordine de idei, printre aspectele care s-ar putea îmbunătăți se regăsesc:
modernizarea fațadelor blocurilor comuniste, îngrijirea spațiilor verzi din apropierea unor
locuințe, dar și a parcului din spatele bisericii ortodoxe, utilizarea multiplă a spațiului, iar la nivel
de infrastructură: crearea pistelor de biciclete și refacerea trotuarelor în conformitate cu normele
de planificare, interzicerea plasării deșeurilor lângă recipientele de colectare.

În concluzie, cartierul Soarelui este într-o fază incipientă de dezvoltare cu privire la

aplicabilitatea conceptului „15’ city”. Cert este faptul că această zonă dispune de o multitudine
de resurse care ar putea fi valorificate pentru implementarea conceptului orașului de 15 minute.

24
 Bibliografie/Webografie

1. Munteanu, I., Munteanu, R., (2002), Timișoara Monografie, Editura Mirton, Timișoara, 571 p.

2. Moreno, C., Allam, Z., Chabaud, D., Gall, C., Pratlong, F., (2021), Introducing the “15-

Minute City”: Sustainability, Resilience and Place Identity in Future Post-Pandemic Cities,

Smart Cities, 4, 93–111.

3. UN-Habitat, World Health Organisation, (2020), Integrating health in urban and territorial

planning, A sourcebook, 1- 45.

4. www.insse.ro – accesat în 02.01.2023

5. www.primariatm.ro – accesat în 02.01.2023

6. www.timisoaraazi.ro – accesat în 04.01.2023

25