REFERAT CLASA A 2 A DESPRE EDUCATIE CIVICA

Între Republica Moldova și România pot fi găsite multe asemănări din categorii diferite. Limba
vorbită, istoria, ne aseamănă foarte mult cu statul de peste Prut, însă în ceea ce prive ște politica,
lucrurile stau diferit.

La fel ca și în cazul României, Republica Moldova a făcut parte din ”blocul comunist” în perioada
de după cel de Al Doilea Război Mondial (1939-1945), iar regimul autoritar exercitat în stat înc ă
mai are urmări asupra domeniului politic. Independența Republicii Moldova s-a produs abia în
august, 1991, când ei au alungat trupele sovietice din țară, odat ă cu st ăpânirea URSS-ului din
zonă, iar România a fost primul stat care a recunoscut independența vecinilor de la est. În ciuda
faptului că nu se mai află sub ocupație sovietică sau rusească, încă există foarte mul ți pro-ru și
care mențin o influență a Rusiei în zonă.

Analizând sistemele politice dintre România și Republica Moldova, apare o diferen ță evident ă.
Dacă în cazul României vorbim despre o republică semi-prezidențială, în Moldova se g ăse ște o
republică parlamentară. Ce înseamnă asta? Primul element este faptul c ă pre ședintele este ales
de către Parlament. Influența lui este una mică asupra vieții politice, iar atribu țiile sale sunt, în
cea mai mare parte, reprezentative. De asemenea, cea mai influentă persoan ă cu sarcini politice
este Primul Ministru.

Analiza partidelor politice ale statului Moldovenesc relevă câteva caracteristici importante. Mai
întâi, citând Constituția din Republica Moldova, putem defini partidele politice,

(1)Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoan ă juridic ă, ale cet ăţenilor
Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei
participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voin ţei lor politice.

(2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promoveaz ă valorile
democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, particip ă, prin
înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorit ăţilor publice, stimuleaz ă
participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a
puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.

După cum se observă, în Republica Moldova vorbim despre un sistem cu mai multe partide,
multiparditism. Uitându-ne peste lista partidelor aflate la guvernare din momentul ob ținerii
independenței (1991), putem trage o concluzie majoră:

- guvernarea agrariano-frontistă (1990-1994),

- guvernarea agrariano-socialistă (1994-1998),

- guvernarea ADR, de centru-dreapta (1998-1999),

- guvernarea de tranziţie, Dumitru Braghiş (2000-2001),

- guvernarea (restauraţia) comunistă (2001-2009),

- guvernările AIE, de centru-dreapta (2009-2012).

Putem vorbi despre o ”luptă” între două curente: unul al rezisten ței necomuniste (cel mai
elocvent exemplu este reprezentat de guvernarea dintre 2001 și 2009, condus ă de Partidul
Comuniștilor din Republica Moldova, al cărui lider este Vladimir Voronin) și de unul democratic, al
urmăririi unei politici care să apropie statul de Uniunea Europeană și de ob ținerea alipirii la
aceasta.