CATRE:

TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A VI-A CIVILA
DOSAR NR.

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul KISS-DRAGHICI RADU-ADRIAN, cu sediul in Mun. Bucuresti, Str. Izvorul Oltului,

nr.6, bl. 21, sc. 2, et. 1, ap. 73, sector 4, tel: 0722 501 977, e-mail: adrian.radu.kiss@gmail.com, in
calitate de revizuent in prezenta cauza,
In contradictoriu cu NATWEST MARKETS PLC (fosta The Royal Bank of Scotland Plc Edinburgh,
fosta S.C. RBS Bank Romania S.A., fosta The Royal Bank of Scotland Plc Edinburgh – Sucursala
Romania) cu sediul procesual ales la SCA Nestor Nestor Diculescu Kingstone Petersen in Bucuresti, Sos.
Bucuresti Ploiesti nr. 1A, intrarea A, et. 4, Complexul Bucharest Business Park, sect. 1, in continuare
desemnata prin termenul „banca”
formulez, in termen legal si cu respectarea dispozitiilor art. 509 alin. 1 pct. 8, art. 510 alin. 2 si
art. 511 alin. 8 c. pr. Civ cat si art. 431 alin. 2 din noul c. pr. civ.

REVIZUIRE

Sentintei civile nr. 6682/22.06.2018 pronuntate pe fond de Judecatoria Sectorului 2 in dosarul nr.
32168/300/2015 ramasa definitiva prin Decizia Civila nr. 1847/22.07.2020 pronuntata de Tribunalului
Bucuresti - Sectia a VI-a Civila
prin care va solicitam admiterea revizuirii si in principal anularea Sentintei civile nr.
6682/22.06.2018 pronuntata pe fond de Judecatoria Sectorului 2 in dosarul nr. 32168/300/2015 cat si
a Deciziei civile nr. 1847/22.07.2020 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Civila, si in
subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare ca o consecinta a incalcarii efectului pozitiv al autoritatii de
lucru judecat, cu obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de
solutionarea revizuirii in fond,
avand in vedere urmatoarele
CONSIDERENTE:

I. Prezentarea pe scurt a aspectelor de fapt relevante privind situatia litigioasa dintre parti
Cu privire la evolutia litigiului dintre parti

Subsemnatul infatisez mai jos detaliile relevante, in opinia mea, in prezenta cauza:

Intre subsemnatul si banca RBS Bank Romania S.A./ S.C. ABN AMRO BANK (ROMAIA) S.A. a fost
semnat contractul de credit imobiliar cu ipoteca nr. 080909ML_0364/29.09.2008. Deoarece banca nu a
respectat clauzele contractuale care prevedeau ca la sfarsitul primelor 12 luni rata dobanzii trebuie
corectata in functie de evolutia indicelui de referinta Libor/Euribor/Bubor, ceea ce nu s-a intamplat
unilateral printr-o decizie a bancii. Acest abuz nefiind suficient in perceptia bancii, o data cu obligarea
Page 1 of 13
bancilor de a inplementa OG 50/2010, cu toate ca indicele de referinta Libor/Euribor/Bubor scazuse
foarte mult, printr-un Act Aditional, rezultat din vointa unilaterala a bancii, s-a incercat impunerea unei
marje nelegale si neacceptate de catre subsemnatul. Aceasta stare de fapt a dus la decizia
subsemnatului de a chema in judecata banca pentru obligarea acesteia in a aplica corect si imperativ
reglementarile Legii 193/2000, nu reglementarile OG 50/2010, care nu erau aplicabile la data semnarii
intre subsemnatul si banca a contractului de credit imobiliar cu ipoteca nr. 080909ML_0364/29.09.2008.
Dupa pronuntarea sentintei civile nr. 13767/9.10.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, si a
hotararii instantei de apel (respectiv Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel
Bucuresti Sectia a VIa), la 03.06.2014, subsemnatul am solicitat bancii, prin avocat PIPEREA Gheorghe,
punerea in executare a hotararilor, fapt care a determinat-o pe aceasta sa formuleze o cerere de
lamurire a dispozitivului deciziei mentionate, in care a invocat, printre altele o pretinsa rea-credinta a
subsemnatului care mi-am permis sa solicit aplicarea dispozitiilor unei hotarari executorii.
Subsemnatul, de buna-credinta, nu am trecut la executarea silita, asteptand solutionarea cererii
de lamurire a dispozitivului, aspect pe care, din nou, banca nu il considera ca relevant.
Prin incheierea pronuntata la data de 18.11.2014, Curtea de Apel a respins cererea de lamurire
a dispozitivului deciziei civile nr. 373/27.05.2014.
Nici dupa acest moment, subsemnatul, de buna credinta, nu am dorit sa declansez o executare
silita intempestiva, ci am asteptat ca in cele din urma banca sa puna in executare, de bunavoie,
hotararea mentionata mai sus (cea pronuntata de instanta de apel).
Intrucat banca a continuat sa ignore caracterul executoriu al acestor hotarari, subsemnatul am
formulat o cerere de executare silita la data de 16.04.2015, adica la 5 luni de la data pronuntarii
incheierii de lamurire a dispozitivului, deci de la momentul la care nu ar mai fi existat niciun motiv
pentru ca banca sa puna in executare de bunavoie hotararea mentionata, daca ar fi fost de buna-
credinta.
In paralel cu executarea silita, subsemnatul am incheiat act aditional cu cesionarele contractelor
de credit prin care au fost aplicate hotararile pronuntate in cauza (respectiv sentinta civila nr.
13767/09.10.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, si Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata
de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VIa). Reiterez faptul ca cesionarele contractelor de credit au
interpretat ca si mine Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, in
sensul determinarii marjei in functie de valoarea EURIBOR / ROBOR de la momentul incheierii
contractului de credit.
In cadrul recursului promovat impotriva deciziei nr. 373/27.05.2014, banca a formulat o cerere
de suspendare a executarii acesteia. Prin Incheierea din 24.04.2015 pronuntata de Inalta Curte de
Casatie si Justitie in dosarul nr. 48548/3/2011/a1 si aceasta cerere a fost respinsa.
Recursurile declarate in dosarul nr. 48548/3/2011 au fost respinse, Inalta Curte de Casatie si Justitie
mentinand si intarind solutia pronuntata prin decizia nr. 373/27.05.2014 a Curtii de Apel Bucuresti.

II. Contextul procesual. Hotararile in raport de care a fost exercitata revizuirea

1) Dosarul nr. 48548/3/2011 – solutionat definitiv
In anul 2011 subsemnatul am introdus, pe rolul tribunalului Bucuresti, o cerere de chemare in
judecata avand ca obiect constatarea de clauze abuzive in cadrul contractul de credit imobiliar cu
ipoteca nr. 080909ML_0364/29.09.2008. Dosarul a fost inregistrat sub nr. 48548/3/2011.
Prin sentinta civila nr. 13767/09.10.2012 pronuntata in dosarul nr. 48548/3/2011 Tribunalul
Bucuresti, a obligat banca din prezenta cauza, la plata sumei achitate nedatorat cu titlul de comision de
administrare si respectiv de dobanda legala.
Ca urmare a apelului formulat de catre subsemnatul, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a
Civila, prin Decizia civila nr. 373/27.05.2014, a admis recursul, a casat sentinta atacata si, in rejudecare,
in ceea ce priveste capatul de cerere referitor la constatarea caracterului abuziv al clauzelor referitoare
la dobanda, Curtea apreciaza caracterul abuziv al clauzelor referitoare la dreptul bancii de a modifica

Page 2 of 13
unilateral rata dobanzii ¨in cazul in care evolutia pietei monetar financiare va justifica o asemenea
masura¨.
„Curtea de apel retine ca, potrivit contractului, modificarile aduse dobanzilor variabile de la
credite se pot face, potrivit legii, numai in functie de un indice de referinta verificabil. Acesta poate fi un
indice monetar de referinta Libor/Euribor/Bubor. Astfel rata dobanzii la credit este formata dintr-o
marja fixa, care se adauga la indicele de referinta. In acest caz, dobanda la credit se modifica dor daca au
loc cresteri sau scaderi ale ratei Libor/Euribor/Bubor, MARJA FIIND FIXA PE TOATA DURATA
CONTRACTULUI.
In ceea ce priveste clauzele care privesc comisionul de acordare a creditului, respectiv art. 5.1.
pct. 1 din contractele de credit ipotecar, Curtea retine ca in contract nu sunt descrise operatiunile pe
care le presupune acest tip de comision, sumele fiind cu atat mai impovaratoare cu cat creditul este mai
mare, din moment ce sunt direct proportionale cu valoarea creditului. Curtea retine "In mod temeinic
sustin apelantii reclamanti ca aceasta clauza contractuala poate fi calificata drept abuziva prin prisma
alin. 1, lit. g) din Anexa la Legea nr. 193/2000."
Consecinta a constatarii nulitatii absolute a clauzelor privind dobanda majorata si comision de
acordare credit, Curtea obliga parata sa restituie reclamantilor sumele platite nelegal, cu titlu de
dobanda majorata ca urmare a evolutiei pietei monetare/financiare si cu titlu de comision de acordare,
in temeiul principiului repunerii partilor in situatia anterioara, potrivit caruia tot ce s-a executat in baza
unui act anulat trebuie restituit, de la data incasarii pana la data incetarii perceperii, plus dobanda legala
aferenta sumelor achitate in plus de reclamanti de la DATA PLATII SI PANA LA RESTITUIREA LOR
EFECTIVA.
Recursurile declarate de ambele parti in dosarul nr. 48548/3/2011 au fost respinse, Inalta Curte
de Casatie si Justitie mentinand solutia pronuntata prin Decizia nr. 373/27.05.2014 si retinand cu tiltu de
autoritate de lucru judecat ca :
 Este inlaturata si critica referitoare la nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva respingerii
petitului referitor la constatarea caracterului variabil al dobanzii in cazul contractelor de credit
ipotecar sau de nevoi personale cu ipoteca. Se retine ca potrivit contractului, MARJA BANCII A FOST
FIXA PE TOATA DURATA CONTRACTULUI, nedeterminand, deci, un dezechilibru semnificativ intre
drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul reclamantilor.
 Reclamantii invoca un potential abuz al paratei in sensul ca aceasta ar putea sa nu ajusteze negativ
rata dobanzii in situatia scaderii indicilor de referinta ; o asemene situatie nu determina, insa,
admiterea petitului din cererea reclamantilor, acestia putand actiona in consecinta, in masura in
care banca nu isi respecta obligatia asumata de ajustare a ratei dobanzii.
 Decizia din apel este legala si din perspectiva obligarii doar a unei parate, respectiv a THE ROYAL
BANK OF SCOTLAND PLC EDINBURGH – SUCURSALA ROMANIA la acel moment, la restituirea
sumelor platite de reclamanti in baza clauzelor constatate nule. In mod legal, raportat la contractul
de cesiune depus la dosar, instanta de appel a dispus doar obligarea paratei care a ramas obligata la
suportarea consecintelor decurgand din prezentul litigiu. O dispozitie in sensul solicitat de
reclamanti ar conduce la obligarea la plata a unor parti care au preluat prin cesiune portofoliul de
clienti (de contracte), cu conditia ca cedentul sa ramana raspunzator in litigiul de fata, ceea ce ar
presupune ca instanta sa lipseasca de efecte actul juridic mentionat.

2) Dosarul nr. 32168/300/2015 - solutionat definitiv

La randul sau, intimate-reclamanta NATWEST MARKETS PLC (fosta The Royal Bank of Scotland
Plc Edinburgh, fosta S.C. RBS Bank Romania S.A., fosta The Royal Bank of Scotland Plc Edinburgh –
Sucursala Romania) a introdus pe rolul Judecatoriei Sector 2 o contestatie la executare prin care a
solicitat instantei de judecata contestarea si intoarcerea executarii silite, cerere inregistrata sub nr.
32168/300/2015.
 Primul ciclu procesual:

Page 3 of 13
 Prin Sentinta Civila nr. 6682/22.06.2018 pronuntate de Judecatoria Sectorului 2 in dosarul nr.
32168/300/2015 instanta de judecata, analizand contestatia la executare, a retinut ca este partial
intemeiata din considerentele ce succed :
"In privinta celui de-al doilea motiv de contestatie la executare (lipsa caracterului cert, lichid si
exigibil al creantei ce s-a executat, prin raportarea la limitele titlului executoriu sub aspectul obligatiei de
restituire stabilite in sarcina sa) instanta apreciaza ca este partial intemeiat, suma datorata de
contestatoare – conform cererii de executare silita si principiului disponibilitatii este de 357906.43 euro,
la care se adauga suma de 54757.99 lei, cu consecinta anularii in parte a tuturor actelor subsecvente,
pentru sumele ce exced creanta astfel stabilita, din consecintele ce vor fi expuse."
"Instanta apreciaza ca sunt vadit neintemeiate sustinerile intimatilor, in sensul ca in sarcina
contestatoarei ar exista o obligatie de restituire inclusiv cu privire la sumele percepute de cesionarele
Unicredit Tiriac Bank SA si Unicredit Consumer Financing IFN SA, ulterior datei la care cesiunea a fost
notificata intimatilor – 05.08.2013."
"Prezenta instanta subliniaza necesitatea respectarii intocmai a autoritatii de lucru judecat de
care se bucura atat dispozitivul, cat si considerenteledecisive ale hotararilor pronuntate, statului
revenindu-i obligatii pozitive sub acest aspect, in temeiul Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor
Omului – latura civila, sub aspectul securitatii raporturilor juridice. Prin urmare instanta constata ca
rezulta cu extrema claritate limitele obligatiei de restituire in sarcina contestatoarei, limite care se
opresc la data de 05.08.2013 – data la care cesiunea le-a devenit opozabila intimatilor, avand in vedere
ca, ulterior acestei date, este un fapt necontestat ca intimatii nu i-au achitat sume de bani
contestatoarei."
"Instanta are in vedere deopotriva faptul ca modificarile dobanzilor se raporteza exclusiv la
continutul clauzelor constatate ca abuzive, astfel ca dobanda supusa restituirii intervine incepand cu cea
de-a 13 luna de creditare."?!
"Totodata, in privinta algoritmului de calcul, instanta va urma modul de calcul propus ca obiectiv
al expertizei din oficiu, conform Incheierii din data de 14.06.2016, potrivit cu care dobanda variabila se
determina ca marja fixa – stabilita ca dobanda de la finalul primelor 12 luni minus indicele de referinta
corespunzator (12M, la finalul acestor 12 luni) si indicele de referinta corespunzator 12M, contrar
sustinerilor ambelor parti."
"In privita sumelor reprezentand comision de administrare, commision de rambursare anticipate
si comision de acordare, supuse restituirii, se constata ca nu se contesta modul de calcul, astfel cum a
fost identificat in raportul de expertiza (obiectivele 2, 3, 4 – f.1873 verso - 1876 vol. IX)."

 Apel: Hotararea nr. 1847/22.07.2020 in dosarul 32168/300/2015* al Tribunalului

Bucuresti - Sectia a VI-a Civila

- subsemnatul impreuna cu ceilalti intimati, am formulat apel impotriva Sentintei civile nr.
6682/22.06.2018 pronuntate de Judecatoria Sectorului 2 in dosarul nr. 32168/300/2015, precum
si
- impotriva incheierilor pronuntate in cauza, respectiv a:
o incheierii din 17.11.2015 prin care au fost stabilite obiectivele raportului de expertiza
intocmit in prezenta cauza, sub aspectul perioadei de referinta vizate de expertiza
(respectiv numai pana la data notificarii cesiunii (05.08.2013), iar nu pana la data
executarii silite (05.05.2015));
o incheierii din 09.02.2016 prin care a fost respinsa cererea noastra de rectificare a
perioadei de referinta vizate de expertiza, in sensul de a fi avuta in vedere ca data limita
a intervalului de timp expertizat aceea de 05.05.2015 (nu aceea de 05.08.2013);
o incheierii din 27.04.2016 prin care a fost respinsa cererea de recuzare formulata de
subsemnatii;

Page 4 of 13
 o incheierii din 03.10.2017 prin care a fost respinsa cererea subsemnatilor de modificare a
perioadei de referinta vizata in sensul de a fi avuta in vedere ca data limita a intervalului
de timp expertizat aceea de 05.05.2015 (nu aceea de 05.08.2013) (cerere ce fusese
reiterata avand in vedere considerentele deciziei nr. 1188/23.06.2016, pronuntata de
Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 48548/3/2011),
prin care am solicitat:
- schimbarea in tot a incheierii din 27.04.2016, in sensul admiterii cererii de recuzare formulate de
subsemnatii;
- schimbarea in parte a incheierilor din 17.11.2015, 9.02.2016, 3.10.2017, in sensul modificarii
perioadei de referinta vizate de expertiza, astfel incat sa fie avuta in vedere ca data limita a
intervalului de timp expertizat aceea de 5.05.2015 (data executarii silite), iar nu aceea de
5.08.2013 (data notificarii cesiunii);
- refacerea raportului de expertiza sau efectuarea unei noi expertize in prezenta cauza;
- schimbarea in parte a sentintei apelate in sensul respingerii contestatiei la executare ca
neintemeiata.
Conform inscrierii de pe portalul instantelor de judecata de la data de 22.07.2020, solutia pe
scurt in cazul acestui Apel este: Respinge apelul ca nefondat. Obliga apelantii la plata catre intimata a
sumei de 45.456,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica astazi,
22.07.2020. Document: Hotarare 1847/2020 22.07.2020

Motivele de revizuire:

Prin cerere de revizuire inteleg sa invoc AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT A Deciziei civile nr.
373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia
pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs.

Prin Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti reconfirmata
prin Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs, instanta de judecata a stabilit ca
apreciaza caracterul abuziv al clauzelor referitoare la dreptul bancii de a modifica unilateral rata
dobanzii ¨in cazul in care evolutia pietei monetar financiare va justifica o asemenea masura¨, si a
statutat ca rata dobanzii la credit este formata dintr-o marja fixa, care se adauga la indicele de referinta.
In acest caz, dobanda la credit se modifica dor daca au loc cresteri sau scaderi ale ratei
Libor/Euribor/Bubor, MARJA FIIND FIXA PE TOATA DURATA CONTRACTULUI.
Totodata Curtea va obliga parata sa restituie reclamantilor sumele platite nelegal, cu titlu de
dobanda majorata ca urmare a evolutiei pietei monetare/financiare si cu titlu de comision de acordare,
in temeiul principiului repunerii partilor in situatia anterioara, potrivit caruia tot ce s-a executat in baza
unui act anulat trebuie restituit, de la data incasarii pana la data incetarii perceperii, plus dobanda
legala aferenta SUMELOR ACHITATE IN PLUS DE RECLAMANTI DE LA DATA PLATII SI PANA LA
RESTITUIREA LOR EFECTIVA.”
Prin urmare, ambele dosare, respectiv Dosarul nr. 48548/3/2011 si dosarul nr. 32168/300/2015
(devenit in Apel dosarul 32168/300/2015*) au vizat un raport litigios intre aceleasi parti, subsemnatul si
intimata NATWEST MARKETS PLC (fosta The Royal Bank of Scotland Plc Edinburgh, fosta S.C. RBS Bank
Romania S.A., fosta The Royal Bank of Scotland Plc Edinburgh – Sucursala Romania), izvorand din acelasi
contractul de credit imobiliar cu ipoteca nr. 080909ML_0364/29.09.2008, ambele cauze fiind
solutionate definitiv in baza unor considerente potrivnice referitoare la modul de calcul al marjei
bancii si a perioadei pentru care banca a fost obligata de instanta sa returneze diferenta de dobanda
incasata nelegal cat si dobada aferenta acestor sume, chestiune litigioasa ce fusese transata in mod
definitiv, si ca atare intrase sub autoritate de lucru judecat, ca urmare a pronuntarii Decizia civila nr.
373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti reconfirmata prin Decizia pronuntata de
Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in dosarul nr. 48548/3/2011.
Page 5 of 13
III. Calea de atac exercitata si hotararea ce face obiectul prezentei revizuiri
3.1 Cu privire la autoritatea de lucru judecat
Avand in vedere imprejurarea ca hotararile pronuntate in cadrul contestatiei la executare,
dosarul nr. 32168/300/2015 (devenit in Apel dosarul nr. 32168/300/2015*) incalca autoritatea de
lucru judecat a Deciziei civile nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VI-a,
ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs -
dosarul nr. 48548/3/2011 cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor Legea nr. 193/2000 si a clauzelor
susceptibile a fi abuzive, am formulat revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 509 alin. 1 pct. 8 c. pr.
civ.
In acest context, dorim sa reiteram si in fata instantei de cenzura cateva paragrafe relevante din
punct de vedere teoretic, cuprinse in articolul intitulat “Revizuirea pentru contrarietate de hotarari in
lumina noilor dispozitii procedurale”, publicat de doamna judecator Adina Nicolae din cadrul Inaltei Curti
de Casatie si Justitie pe site-ul juridice.ro (https://www.juridice.ro/565377/revizuirea-pentru-
contrarietate-de-hotarari-in-lumina-noilor-dispozitii-procedurale.html): “Spre deosebire de vechea
reglementare, noile dispozitii procedurale statueaza asupra institutiei autoritatii de lucru judecat, ca
efect al hotararii judecatoresti, aratand in mod explicit asupra caror parti ale hotararii poarta aceasta
autoritate, ce fel de statuari ale instantei, precum si tipul de hotarari care sunt inzestrate cu autoritate
de lucru judecat (art. 430), mentionand totodata, cele doua efecte pe care le produce lucrul judecat –
efectul pozitiv si efectul negativ (art. 431). Astfel, daca in vechea doctrina si jurisprudenta, dezvoltate in
legatura cu revizuirea pentru contrarietate de hotarari, se accepta cvasiunanim ca pentru a verifica
motivul de revizuire era suficient sa constati contrarietatea intre dispozitivele hotararilor sau
imposibilitatea executarii acestora concomitent, nu tot astfel se poate sustine in prezent. Separat de
faptul ca autoritatea de lucru judecat este prevazuta in mod expres ca atasandu-se si considerentelor
hotararii, trebuie observat si subliniat ca ea nu vizeaza doar considerentele decisive, adica acelea care
sustin si expliciteaza dispozitivul, ci si considerentele care au dezlegat o chestiune litigioasa dedusa
judecatii in mod incidental, a carei rezolvare nu se va regasi asadar, in dispozitivul hotararii…. Pe de o
parte, in felul acesta s-a pus capat controversei conform careia numai dispozitivul ar trebui sa se bucure
de efectul autoritatii lucrului judecat, iar pe de alta parte, s-a concretizat pe plan normativ si efectul
pozitiv al lucrului judecat (o chestiune litigioasa dezlegata in cadrul unui proces, chiar in mod
incidental, este inzestrata cu autoritate de lucru judecat, ceea ce inseamna ca nu va putea fi
nesocotita, contrazisa intr-un litigiu ulterior. Aceasta inseamna ca nu trebuie sa fie intrunita tripla
identitate de elemente intre cele doua procese, cum se intampla in cazul exceptiei autoritatii de lucru
judecat, ci trebuie sa existe doar o legatura cu lucrul judecat anterior, care sa se impuna noii judecati, in
sensul de a nu se nesocoti ceea ce o instanta a statuat deja jurisdictional.”
Aceleasi concluzii se desprind si din Decizia nr. 668/31.03.2016 a Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, care confirma faptul ca si in viziunea instantei supreme autoritatea de lucru judecat, astfel cum
a fost consacrata de catre legiuitor in noul cod de procedura civila, priveste atat dispozitivul hotararii,
cat si considerentele pe care acesta se sprijina, deci inclusiv toate considerentele care vizeaza rezolvarea
unei chestiuni litigioase : “art. 431 alin. 2 din noul c. pr. civ. reglementeaza prezumtia legala de lucru
judecat, care reprezinta manifestarea pozitiva a autoritatii de lucru judecat, ea fiind la indemana
oricareia dintre partile unui litigiu, in sensul ca fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul
anterior judecat, intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma.” In continuare,
se arata ca “in acest caz, nu este necesar a fi intrunita tripla identitate, ci este suficient ca in judecata
ulterioara sa fie adusa in discutie o chestiune litigioasa in legatura cu ceea ce s-a solutionat anterior,
fie prin dispozitiv, fie prin considerente, fie prin dispozitiv si considerente ; aceasta judecata fiind deja
facuta, ea nu mai poate fi contrazisa.”
Potrivit dispozitiilor aplicabile in speta, singura conditie impusa de catre legiuitor este aceea ca
prin hotararile considerate contradictorii sa se fi statuat asupra unui lucru in mod diferit, ceea ce implica
pe de o parte ca litigiile sa fi fost intre aceleasi parti, in cazul dedus judecatii fiind suficienta indeplinirea
Page 6 of 13
conditiei identitatii de parti si imprejurarea ca dosarele in cadrul carora s-au pronuntat hotararile
potrivnice isi au izvorul in acelasi contract de credit imobiliar cu ipoteca.

3.2.Cu privire la efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat

In esenta, puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu
poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data (bis de eadem re ne sit actio), iar hotararea este
prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare (res judicata pro veritate
habetur). (Mihaela Tabarca, Drept procesual civil, Universul Juridic, Bucuresti, 2005, vol. I, pag. 703).
Astfel, efectul de „lucru judecat” al unei hotarari judecatoresti are doua acceptiuni:
 Stricto sensu semnifica autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibila judecarea
unui nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect, cu aceeasi cauza (exclusivitatea);
 Lato sensu semnifica puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune ca hotararea
beneficiaza de o prezumtie irefragabila ca exprima adevarul si ca nu trebuie contrazisa de o alta
hotarare (obligativitatea).
Cu alte cuvinte, existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui alt proces, cu
putere de lucru judecat, cand se invoca obligativitatea sa, fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi
parti, sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza. (Mihaela Tabarca, Drept procesual civil, Universul
Juridic, Bucuresti, 2005, vol. I, pag. 707).
Altfel spus, pentru a se invoca obligativitatea unei hotarari judecatoresti irevocabile privind
solutionarea unei probleme juridice nu este necesara existenta triplei identitati de parti, cauza si obiect,
ci este necesara doar probarea identitatii intre problema solutionata irevocabil si problema dedusa
judecatii, instanta de judecata fiind tinuta sa pronunte aceeasi solutie, deoarece, in caz contrar s-ar
ajunge la situatia incalcarii componentei res judicata a puterii de lucru judecat.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat a fost consacrat si de practica judiciara de la cel mai inalt
grad de control judiciar.
Astfel, in conformitate cu Decizia 631/10 martie 1973 a Tribunalului Suprem, Sectia Civila “pentru
ca sa existe identitate de obiect intre doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat in ambele
actiuni in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acestor actiuni sa rezulte ca scopul final
urmarit de reclamant este acelasi in ambele actiuni si, chiar daca in primul litigiu s-a discutat numai
pe cale incidenta un drept invocat de o parte, solutia data de instanta are putere de lucru judecat intr-
o actiune in care se incearca valorificarea aceluiasi drept”.
Mai mult, Decizia 496/08 martie 1975 a Tribunalului Suprem, Sectia Civila, lamureste caracterul
obligatoriu al dezlegarilor ramase definitive:
“Principiul puterii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces
terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si fiind purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerea
intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca
definitiva printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara, data in alt proces”.
In jurisprudenta ceva mai recenta a instantei supreme (decizia nr. 735/22.02.2008, pronuntata
de ICCJ – Sectia Comerciala in dosarul nr. 4679/44/2006) s-a aratat ca „din verificarea deciziei Inaltei
Curti de Casatie si Justitie nr. 3556 din 10 noiembrie 2006 se constata ca obiectul actiunii in anulare in
primul litigiu ca si criticile din recurs antameaza aceleasi probleme de drept, care au primit deja o
rezolvare prin chiar decizia mentionata. Drept urmare, fata de cele ce preced, Inalta Curte constatand
ca decizia nr. 3556/10 noiembrie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie are putere de lucru judecat in
raport cu obiectul actiunii in anulare de fata, configurat de art. 364 Cod Civil, va admite exceptia
invocata de intimata.”

In prezenta cauza puterea lucrului judecat a hotararii Curtii de apel in dosar nr. 48548/3/2011
nu poate fi ignorata cata vreme atat cauza, cat si obiectul cererii sale sunt identice cu cauza si obiectul
cererii ce a fost dezlegata de Judecatoria Sector 2 in dosar nr. 32168/300/2015 -devenit in apel dosarul
nr. 32168/300/2015*.
Page 7 of 13
 Or, pentru a invoca obligativitatea unei hotarari judecatoresti irivocabile privind solutionarea
unei probleme juridice nu este necesara existenta triplei identitati intre parti, cauza si obiect, ci este
necesara doar probarea identitatii intre problema solutionata irevocabil si problema dedusa judecatii,
instanta de judecata fiind tinuta sa pronunte aceeasi solutie, deoarece in caz contrar s-ar ajunge la
situatia incalcarii componentei res juridicata a puterii de lucru judecat.
In contextul preocuparilor tot mai prezente pentru unificarea practicii judiciare, preocupari
„datorate” in primul rand frecventelor condamnari ale Romaniei la CEDO, retinerea puterii de lucru
judecat a Tribunalului Constanta se impune.
Regulile de simetrie a institutiei, stravechiul principiu dupa care pentru situatii identice se aplica
solutii identice (idem ratio, idem jus) conduc la concluzia ca, odata ce a fost constat “caracterul abuziv al
clauzelor referitoare la dreptul bancii de a modifica unilateral rata dobanzii” si „restituirea sumelor
achitate nedatorat cu titlul de dobanda majorata”, cat si faptul ca „independent de cesiunea
intervenita, obligatiile financiare derivand din acest proces ce face obiectul dosarului 48548/3/2011,
revin exclusiv paratei The Royal Bank of Scotland Edinburgh (inclusiv dupa momentul cesiunii), iar nu
intimatelor Unicredit Tiriak Bank si Unicredit Consumer Financing IFN.”, aceeasi trebuie sa fie solutia si
in alte cauze, deci si in prezentul litigiu.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in mai multe randuri ca principiul securitatii
juridice constituie unul dintre elementele fundamentale ale societatii, iar incertitudinea
jurisprudentiala este de natura sa reduca increderea justitiabililor in sistemul judiciar contravine
acestuia.
Securitatea juridica a fost incalcata prin hotararea Judecatoriei Sector 2 in dosar nr.
32168/300/2015, mentinuta in apel de catre Tribunalul Bucresti (dosarul nr. 32168/300/2015* ), prin
hotararea Curtii a Apel Bucuresti, mentinuta in recurs de catre ICCJ, subsemnatul avand castigat dreptul
de a-mi recupera sumele incasate in mod nelegal prin aplicarea unor clauze constatate ca abuzive, in
sarcina unei singure parate, respectiv NATWEST MARKETS PLC (fosta The Royal Bank of Scotland Plc
Edinburgh, fosta S.C. RBS Bank Romania S.A., fosta The Royal Bank of Scotland Plc Edinburgh – Sucursala
Romania.
Mai mult

PRIN HOTARAREA PRONUNTATA S-A INCALCAT AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT fiind

incidente dispozitiile art. 509 alin 1 pct. 8 c. pr. civ.

In opinia noastra, o hotarare pronuntata de o instanta de judecata in solutionarea unei cereri de

revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 509 alin. 1 pct. 8 c. pr. civ. este de plano susceptibila de
nelegalitate pentru motivul prevazut, substanta cererii de revizuire fiind chiar analiza unei potentiale
incalcari a autoritatii de lucru judecat.
Analiza unui caz de revizuire pentru contrarietate de hotarari nu poate ocoli, in actuala
reglementare, dispozitiile art. 430 alin. 2 c. pr. civ. (autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul,
considerentele pe care se sprijina dispozitiviul, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa),
dispozitii prin care in mod expres legiuitorul a extins semnificativ efectele unei hotarari judecatoresti,
urmarind in mod direct sa preintampine rejudecarea oricarei chestiuni litigioase deja solutionate de
catre o instanta de judecata.
In aceeasi masura trebuie avute in considerare dispozitiile art. 431 alin. 2 cpc (oricare dintre
parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia
din urma), asa-numitul efect pozitiv al autoritatii de lucru judecat.
Asadar, rezulta ca in cadrul noilor dispozitii de procedura civila, aplicabile prezentei cereri de
revizuire si sub imperiul carora au fost solutionate atat dosarul nr. 48548/3/2011, cat si dosarul nr.
32168/300/2015 (devenit in Apel dosarul 32168/300/2015*), revizuirea pentru contrarietate de

Page 8 of 13
hotarari presupune o analiza mai complexa, si nu una simplista de identificare a unei potentiale triple
identitati si a unor dispozitive contradictorii.
Analiza complexa care a luat nastere in lumina noilor reglemenatari trebuie sa vizeze hotararile
contradictorii in intregul lor, nu numai din punct de vedere al dispozitivului, fiind obligatorie studierea
TUTUROR chestiunilor litigioase solutionate prin hotararile anterior pronuntate, al caror efect pozitiv
conferit autoritatii de lucru judecat a fost incalcat prin hotararile a caror revizuire se solicita.
Avand stabilite aceste aspecte de drept, instanta de fond trebuia sa analizeze daca in cauza sunt
indeplinite conditiile de admisibilitate ale executarii silite efectuate de catre reclamanti si daca modul de
calcul al sumelor este corect, si nu acela de a schimba modul de calcul al dobanzii dupa bunul plac al
unui judecator nespecializat in materia contractelor cu profesionistii si pe analiza clauzelor abuzive, si de
a stabili ca parata banca nu este obligata decat pe perioada 2010-2013 sa fie obligata la plata anumitor
sume, fapt ce a dus la o rejudecare a titlului executoriu.
Reiau inca odata cele retinute in titlul executoriu - Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata
de Curtea de Apel Bucuresti sectia a VI a, irevocabila prin Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si
Justitie in recurs in dosarul nr. 48548/3/2011:
“Curtea apreciaza caracterul abuziv al clauzelor referitoare la dreptul bancii de a modifica
unilateral rata dobanzii ¨in cazul in care evolutia pietei monetar financiare va justifica o asemenea
masura¨.
Astfel, potrivit contractului, modificarile aduse dobanzilor variabile de la credite se pot face,
potrivit legii, numai in functie de un indice de referinta verificabil. Acesta poate fi un indice monetar de
referinta Libor/Euribor/Bubor.
Astfel rata dobanzii la credit este formata dintr-o marja fixa, care se adauga la indicele de
referinta. In acest caz, dobanda la credit se modifica dor daca au loc cresteri sau scaderi ale ratei
Libor/Euribor/Bubor, MARJA FIIND FIXA PE TOATA DURATA CONTRACTULUI.
Din dispozitivul titlului executoriu reprezentat de Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata
de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a civila in dosarul 48548/3/2011, fila 54, paragraful 3, rezulta
ca numai parata (adica The Royal Bank of Scotland PLC Edinburgh) a fost obligata la restituirea sumelor
achitate nedatorat cu titlul de dobanda majorata, desi apelul subsemnatilor este admis si in
contradictoriu cu intimatele Unicredit Tiriak Bank si Unicredit Consumer Financing IFN, astfel incat
constatarea caracterului abuziv si nulitatea clauzelor contestate sa fie opozabile si acestora din urma.
De asemenea, aceeasi parata a fost obligata la restituirea comisioanelor incasate abuziv prin Sentinta
civila nr. 13767/9.10.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a civila in dosarul nr.
48548/3/2011, solutie mentinuta prin Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel
Bucuresti – Sectia a VI-a (prin care se respinge apelul declarat de catre parata)."
Inalta Curte de Casatie nu doar ca intareste decizia Curtii de Apel dar aduce si precizari cum ar fi:
"Decizia din apel este legala si din perspectiva obligarii doar a unei parate, respectiv a THE ROYAL BANK
OF SCOTLAND PLC EDINBURGH – SUCURSALA ROMANIA la acel moment, la restituirea sumelor pltite de
reclamanti in baza clauzelor constatate nule. In mod legal, raportat la contractul de cesiune depus la
dosar, instanta de appel a dispus doar obligarea paratei care a ramas obligata la suportarea
consecintelor decurgand din prezentul litigiu. O dispozitie in sensul solicitat de reclamanti ar conduce la
obligarea la plata a unor parti care au preluat prin cesiune portofoliul de clienti (de contracte), cu
conditia ca cedentul sa ramana raspunzator in litigiul de fata, ceea ce ar presupune ca instanta sa
lipseasca de efecte actul juridic mentionat.”
Hotararea Curtii de Apel Bucuresti a fost practic rejudecata in cadrul Deciziei Civile nr.
6682/22.06.2018 in dosarul nr. 32168/300/2015, Judecatoria Sectorului 2 retinand in cadrul unei
contestatii la executare, ca:
¨In privinta celui de-al doilea motiv de contestatie la executare (lipsa caracterului cert, lichid si
exigibil al creantei ce s-a executat, prin raportarea la limitele titlului executoriu sub aspectul obligatiei de
restituire stabilite in srcina sa) instanta apreciaza ca este partial intemeiat, suma datorata de
contestatoare – conform cererii de executare silita si principiului disponibilitatii este de 357906.43 euro,
Page 9 of 13
la care se adauga suma de 54757.99 lei, cu consecinta anularii in parte a tuturor actelor subsecvente,
pe,tru sumele ce exced creanta astfel stabilita, din consecintele ce vor fi expuse.
„Instanta apreciaza ca sunt vadit neintemeiate sustinerile intimatilor, in sensul ca in sarcina
contestatoarei ar exista o obligatie de restituire inclusiv cu privire la sumele percepute de cesionarele
Unicredit Tiriac Bank SA si Unicredit Consumer Financing IFN SA, ulterior datei la care cesiunea a fost
notificata intimatilor – 05.08.2013.”
„Prezenta instanta subliniaza necesitatea respectarii intocmai a autoritatii de lucru judecat de
care se bucura atat dispozitivul, cat si considerentele decisive ale hotararilor pronuntate, statului
revenindu-i obligatii pozitive sub acest aspect, in temeiul Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor
Omului – latura civila, sub aspectul securitatii raporturilor juridice. (N.B. Oare instanta este ironica sau
doar lipsita de profesionalism invocand jurist-prudenta pe care tocmai a incalcat-o?!). Prin urmare
instanta constata ca rezulta cu extrema claritate limitele obligatiei de restituire in sarcina contestatoarei,
limite care se opresc la data de 05.08.2013 – data la care cesiunea le-a devenit opozabila intimatilor,
avand in vedere ca, ulterior acestei date, este un fapt necontestat ca intimatii nu i-au achitat sume de
bani contestatoarei.
Instanta are in vedere deopotriva faptul ca modificarile dobanzilor se raporteza exclusiv la continutul
clauzelor constatate ca abuzive, astfel ca dobanda supusa restituirii intervine incepand cu cea de-a 13
luna de creditare.”
„Totodata, in privinta algoritmului de calcul, instanta va urma modul de calcul propus ca obiectiv
al expertizei din oficiu, conform incheierii din data de 14.06.2016, potrivit cu care dobanda variabila se
determina ca marja fixa – stabilita ca dobanda de la finalul primelor 12 luni minus indicele de referinta
corespunzator (12M, la finalul acestor 12 luni) si indicele de referinta corespunzator 12M, contrar
sustinerilor ambelor parti.”
Prin urmare, din cele de mai sus reiese faptul ca in prezent ne aflam in situatia, absolut
paradoxala si de neconceput intr-un sistem de drept modern, ca cele statuate de catre Curtea de Apel
Bucuresti prin declararea clauzelor privitoare la dobanda ca fiind ABUZIVE iar banca sa fie obligata sa
returneze diferenta de dobanda incasata nelegal, sa fie reinterpretate prin masuri de asemenea
abuzive (obiective proprii ale instantei, interpretari ale considerentelor clare si fara echivoc ale
titlurilor executorii – hotararea de appel si recurs).
Lipsirea de efect a hotararii puse in executare (a Curtii de Apel Bucuresti) este clara din chiar
calculul efectuat prin propriile obiective ale instantei de executare. Astfel, pe calea executarii silite mi-a
fost calculata (in cadrul expertizei efectuate in cadrul dosarul de executare silita), si achitata suma de
10.576,22 € cu titlu de diferenta de dobanda achitata nedatorat (in moneda creditului), iar prin
Hotararea nr. 6682/22.06.2018 a Judecatorei Sectorului 2 in dosarul nr. 32168/300/2015, s-a dispus
restituirea sumei de 10.503,06 €. Deci integral ceea ce s-a castigat anterior.
Asadar, ma intreb, unde se regaseste aplicarea principiului obligatiei pozitive in temeiul Art. 6
din Conventia Europeana a Drepturilor Omului , sub aspectul securitatii raporturilor juridice¨ invocate de
catre Judecatoria Sectorului 2, cand o instanta INFERIOARA calca in picioare acest principiu si incalca
autoritatea de lucru judecat a unei hotari pronuntate si confirmate de catre cea mai inalta instanta din
Romania.

CU PUTERE DE LUCRU JUDECAT, INALTA CURTE retine:

„Consecinta a constatarii nulitatii absolute a clauzelor privind dobanda majorata si comision de
acordare credit, Curtea obliga parata sa restituie reclamantilor sumele platite nelegal, cu titlu de
dobanda majorata ca urmare a evolutiei pietei monetare/financiare si cu titlu de comision de acordare,
in temeiul principiului repunerii partilor in situatia anterioara, potrivit caruia tot ce s-a executat in baza
unui act anulat trebuie restituit, de la data incasarii pana la data incetarii perceperii, plus dobanda legala
aferenta sumelor achitate in plus de reclamanti de la DATA PLATII SI PANA LA RESTITUIREA LOR
EFECTIVA.

Page 10 of 13
 Recursurile declarate de ambele parti in dosarul nr. 48548/3/2011 au fost respinse, Inalta Curte
de Casatie si Justitie mentinand solutia pronuntata prin Decizia nr. 373/27.05.2014 si retinand cu tiltu de
autoritate de lucru judecat ca :
 Este inlaturata si critica referitoare la nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva respingerii
petitului referitor la constatarea caracterului variabil al dobanzii in cazul contractelor de credit
ipotecar sau de nevoi personale cu ipoteca. Se retine ca potrivit contractului, MARJA BANCII A FOST
FIXA PE TOATA DURATA CONTRACTULUI, nedeterminand, deci, un dezechilibru semnificativ intre
drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul reclamantilor.
 Reclamantii invoca un potential abuz al paratei in sensul ca aceasta ar putea sa nu ajusteze negativ
rata dobanzii in situatia scaderii indicilor de referinta ; o asemene situatie nu determina, insa,
admiterea petitului din cererea reclamantilor, acestia putand actiona in consecinta, in masura in
care banca nu isi respecta obligatia asumata de ajustare a ratei dobanzii.”

CU INCALCAREA TUTUTOR NORMELOR SI PRINCIPIILOR DE DREPT, instanta din contestatia la

executare rejudeca practic cauza si isi ia ca masura de protectie o expertiza, cu obiective impuse din
oficiu de catre instanta, desi exista o expertiza care aplica intocmai cele stabilite prin titlurile
executorii, iar nu pe baza unei reaprecieri a situatiei de fapt de catre instanta investita cu solutionarea
contestatiei la executare care decide prin opinie personala si nemotivata legal sa rejudece cauza pe
fond.

Si pentru a duce in derizoriu autoritatea de lucru judecat, instanta ignora faptul ca din
dispozitivul titlului executoriu reprezentat de Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de
Apel Bucuresti – Sectia a VI-a civila in dosarul 48548/3/2011, fila 54, paragraful 3, rezulta ca numai
parata (adica The Royal Bank of Scotland PLC Edinburgh) a fost obligata la restituirea sumelor achitate
nedatorat cu titlul de dobanda majorata, si ca apelul subsemnatului este admis si in contradictoriu cu
intimatele Unicredit Tiriak Bank si Unicredit Consumer Financing IFN, astfel incat constatarea
caracterului abuziv si nulitatea clauzelor contestate sa fie opozabile si acestora din urma. De asemenea,
aceeasi parata a fost obligata la restituirea comisioanelor incasate abuziv prin Sentinta civila nr.
13767/9.10.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a civila in dosarul nr. 48548/3/2011,
solutie mentinuta prin Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia
a VI-a (prin care se respinge apelul declarat de catre parata).
Ratiunea pentru care numai parata The Royal Bank of Scotland PLC Edinburgh, nu si intimatele
Unicredit Tiriak Bank si Unicredit Consumer Financing IFN a fost obligata la restituire, deci fara a se tine
seama de cesiunea notificata subsemnatilor la 5.08.2013 este aceea ca din contractul de cesiune
intervenit intre parata si intimate (art. 9) a rezultat ca „SC RBS Bank Romania SA, in prezent The Royal
Bank of Scotland Edinburgh, ca urmare a fuziunii intervenite, isi asuma in continuare derularea acestui
litigiu, precum si toate taxele, costurile si cheltuielile, inclusiv onorarii de avocat (fila 120 dosar apel, vol.
II)” (aspect retinut la fila 30, paragraful 1, din Decizia nr. 373//27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel
Bucuresti – Sectia a VI-a civila in dosarul 48548/3/2011). In concluzie, independent de cesiunea
intervenita, obligatiile financiare derivand din acest proces ce face obiectul dosarului 48548/3/2011,
revin exclusiv paratei The Royal Bank of Scotland Edinburgh (inclusiv dupa momentul cesiunii), iar nu
intimatelor Unicredit Tiriak Bank si Unicredit Consumer Financing IFN.
A stabili ca parata The Royal Bank of Scotland PLC Edinburgh ar fi fost obligata la restituire
numai pana la momentul cesiunii (in conditiile in care decizia nr. 373/27.05.2014 nu face o asemenea
distinctie), coroborata,
 pe de-o parte, cu stabilirea caracterul abuziv al clauzelor in temeiul careia au fost efectuate platile,
iar,
 pe de alta parte, cu neobligarea intimatelor Unicredit Tiriak Bank si Unicredit Consumer Financing
IFN la restituirea sumelor achitate nedatorat in temeiul clauzelor abuzive,

Page 11 of 13
ceea ce ar conduce la solutia de neconceput potrivit careia, desi a fost stabilit caracterul abuziv al
clauzelor contestate, ceea ce a condus la lipsirea de fundament a platilor efectuate in temeiul lor,
nimeni nu ar avea obligatia de a restitui aceste sume subsemnatilor incepand cu data de 5.08.2013.”
Inalta Curte de Casatie si Justitie statuteaza, in motivarea respingerii recursurilor celor 2 parti
astfel: „Decizia din apel este legala si din perspectiva obligarii doar a unei parate, respectiv a THE ROYAL
BANK OF SCOTLAND PLC EDINBURGH – SUCURSALA ROMANIA la acel moment, la restituirea sumelor
platite de reclamanti in baza clauzelor constatate nule. In mod legal, raportat la contractul de cesiune
depus la dosar, instanta de appel a dispus doar obligarea paratei care a ramas obligata la suportarea
consecintelor decurgand din prezentul litigiu. O dispozitie in sensul solicitat de reclamanti ar conduce la
obligarea la plata a unor parti care au preluat prin cesiune portofoliul de clienti (de contracte), cu
conditia ca cedentul sa ramana raspunzator in litigiul de fata, ceea ce ar presupune ca instanta sa
lipseasca de efecte actul juridic mentionat.”
Deci Inalta Curte de Casatie si Justitie AFIRMA CA NU POATE SA INTERVINA INTR-UN CONTRACT
DE CESIUNE dar onorata instanta INFERIOARA de la Judecatoria Sector 2 isi permite cu larghete sa
incalce dispozitivele deciziilor si motivarile celor doua instante SUPERIOARE si sa fie suspect de darnica
cu banca.
Din pasajele anterior expuse reiese cu claritate chestiunea litigioasa solutionata in mod definitiv
in cadrul dosarul nr. 48548/3/2011, respectiv necesitatea obligarii bancii in a returna diferenta de
dobanda rezultata in urma declararii cu caracter a buziv a clauzei privitoare la dobanda de la data
achitarii acestor sume pana la data punerii i executare a sentintei definitive, acest aspect fiind deci
intrat sub autoritate de lucru judecat in conformitate cu dispozitiile art. 430 si urm. c. pr. civ.
Acest aspect a fost retinut si in cadrul Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de
Apel Bucuresti – Sectia a VI-a, si reconfirmat de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie in recurs.
In continuare “in masura in care ar exista o contrarietate intre cele doua hotarari judecatoresti
definitive pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti si Judecatoria Sector 2, s-ar impune promovarea unei
cereri de revizuire pe temeiul art. 509 alin. 1 pct. 8 c. pr. civ., revizuire a carei competenta de solutionare
ar reveni Tribunalului Bucuresti, conform art. 510 alin. 2 c. pr. civ.”.
Va rugam sa observati ca instanta de fond nu s-a raportat niciun moment la dispozitivul Decizia
civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a, sau ale Decizia Inaltei
Curti de Casatie si Justitie in recurs, in analiza contestatiei la executare, deturnand obiectul cauzei,
care era de contestatie la executare, si facand o veritabila rejudecare pe fond a cauzei, cu consecinta
anularii efectelor titlurilor executorii.

In concluzie:
Avand in vedere toate aceste considerente, va solicit admiterea cererii de revizuire cu
consecinta anularii Deciziei Civile nr. 6682/22.06.2018 pronuntate de Judecatoria Sectorului 2 in
dosarul nr. 32168/300/2015 si a Deciziei civile nr. 1847/22.07.2020 de Tribunalul Bucuresti - Sectia a
VI-a Civila in dosarul nr. 32168/300/2015*, iar in subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare, cu
obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecata.

In probatiune: inscrisurile existente la dosarul cauzei.

In drept: art. 509 alin. 8 c. pr. Civ, art. 430-432 c.pr.civ.

Anexez prezentei:
 Decizia Civila nr. 6682/22.06.2018 pronuntate de Judecatoria Sectorului 2 in dosar nr.
32168/300/2015;
 Decizia civila nr. 1847/22.07.2020 de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Civila in dosar nr.
32168/300/2015*;
 Decizia civila nr. 373/27.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a in dosar nr.
48548/3/2011;
Page 12 of 13
 Decizia civila nr. 1188/23.06.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr.
48548/3/2011.

Cu stima,
KISS-DRAGHICI RADU-ADRIAN

DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI – SECTIA A VI-A CIVILA

Page 13 of 13