Nedelcu Gabriela-Denisa

Lit. Romana

Valori creative axiologice si estetice a lit Romane, literatura este arta

cuvantului ea este creatie si valoarea ei este realizata si receptata din
perspectiva unui concept de valoare totalitatea conceptelor de valoare
alcatuiesc axiologia ca domeniu al filozofiei pt a interpreta obiectiv o opera
literara, trb sa stim sa o analizam din perspectiva a mai multor concepte de
valoare a unei axiologii a literaturii si a artei in general.
Interpretarea din punctul de vedere a creatologiei inseamna a situa opera
literara pe unul dintre cele 5 niveluri ale gandiri creative: expresiv, productiv,
inventiv, inovativ si emergent.
Criticul care nu-si exprima de la inceput conceptul din perspectiva caruia
analizeaza opera literara sau nu-si precizeaza elementele axiologiei literare
curentul literar la care adera aduce o interpretare subiectiva impresionista
sau isi declina de la inceput competenta.
1) Nivelul expresiv se caracterizeaza prin utilizarea particulara a limbii prin
calitatea limbajului folosit prin acel timbru unic de care vb Garabeti
Braileanu prin crearea de sensuri noi a cuvintelor (denumite de unii
cercetatori cuvinte modul) prin crearea de grupuri de cuvinte cu un nou
inteles (sintagme, modul) prin accentele conotative date prin semnele
ortografice, prin tehnicile de redactare utilizate de autor, prin modelele de
limba literara care se impun prin imitatie si de aceea influneta marilor
scriitori in dezvoltarea limbi este una considerabila, acest nivel expresiv al
gandiri creative poate fi bogat ilustrat cu exemple din literatura populara, lit
religioasa, lit istoriografica, cu exemple din creatia scriitorilor din 1848 a
scriitorilor clasici sau din creatia scriitorilor din sec 20.
Literatura are un rol de modelare a personalitatii, a gandiri si exprimarii prin
cuvantul convingator care patrunde prin imagini, modele, sentimente,
muzicalitate, prin functile cuvantului fiindca ne determina sa participam la
viata eroilor sa ne exprimam starile de constiinta, sa ne insusim modelele.
2) Nivelul productiv al gandirii creative incorporat in textul literar poate fi
identificat prin persoane eroi determinate de un anumit timp si spatiu adica
pronotopi reprezentand categori sociale sau eroi model pt diferitele curente
literare putem situa pe acest plan eroi ca: Stefan cel Mare din dumbrava rosie
de Alexandri/ Tudor Soimaru din neamu’ soimarestilor Mihail Sadoveanu/ O
noapte furtunoasa Caragiale/ Ilie Moromete Nila Paraschiv Vachim din
morometii Marin preda
Nedelcu Gabriela-Denisa
Lit. Romana

3) Nivelul inventiv are mai multe trasaturi caracteristice: realizarea de

prototipuri umane, crearea de noi tehnici de roman, folosirea sau crearea de
specii literare, folosirea conceptelor filozofice sau teologice in realizarea
eroilor in metafore, in structura narativa astfel in comedia “O scrisoare
pierduta” eroul Zaharia Tracanache este construit pe conceptul de putere ca
detinator al puterii el trb sa o apere si nu il intereseaza adevarul din scrisoare
tot astfel personaje ca Mara, Costache Giurgiuveanu construit pe patima
avaritiei devin prototipuri.
Tehnicile de roman inventive ca tehnica de reflectoare sau de dedublare a
eului utilizata de “Camil Petrescu in Ultima noapte de dragoste Prima noapte
de razboi” Sau tehnica de voci ideologice din patul lui Brohus, tehnica
algoritmica folosita de Liviu Rebreanu in Ion sunt semnificative in sensul
ilustrari nivelului inventiv.
4) Nivelul inovativ se caracterizeaza printr-o gandire creatoare la nivel de
principii ceea ce da eroilor caracterul de arhetipuri atunci cand “Mihai
Eminescu in Luceafarul o compara pe fata de imparat cu Luna si Sfanta
Fecioara (Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele)” el aseaza in interiorul
eroinei principiul feminin korekosmou atunci cand “ Liviu Rebreanu in
romanul Ion ne aduce prototipul taranul iar in scena cand Ion saruta
pamantul vazut ca pe o fecioara el devine mirele arhetipul construit pe
principiul masculin”. La fe “George Cosbuc in Nunta Zamfirei da eroinei
valoarea de arhetip iar nunta este unirea principiului masculin cu cel feminin
adica o imprejurare arhetipana.
5) Nivelul emergent arata o intelegere legica a universului eroi sunt construiti
pe o lege devin actanti adica ei fac actul arhetipal poruncit de o lege de o
vointa divina este structurat pe un ideologem are mai multe ipostaze si
reprezinta o dimensiune a constiintei. Actantul este structurat pe o lege: Ca
Hiperion din Luceafarul asa cum el insusi o spune primind o alta lege ca
Aganita din comedia o scrisoare pierduta de I.L.Caragiale realizat pe legea
adaptarii la mediu preluata de autor din biologie agtantul nu face voia proprie
ci o vointa din afara lui el realizeaza doar actul de aceea Hiperion face voia
Demiurgului la fel si Stefan cel Mare in Apus De Soare de Barbu Stefanescu
de la Vrancea spune ca a facut voia Molodovei. Agtantul este structurat de
multe ori pe un ideologem ca Hiperion care este exprimat prin particula luce
ce semnifica sinteza de lumina a cuvantului si care este reluata in mai multe
cuvinte ca un light-motiv (Luceafarul, straluce, lucesti...etc) ideologemul trb
Nedelcu Gabriela-Denisa
Lit. Romana

inteles ca o samanta de lumina, ca un germene generator al eroului, al actului

de creatie din care se genereaza textul. Actantul reprezinta o dimensiune a
constiintei in acest sens Hiperion este sugerat a fi o dimensiune a constiintei
universale de aceea nu poate deveni muritor, actantul poate avea mai multe
ipostaze astfel Hiperion primeste ipostazele de (Astru, lumina, gand, fulger,
inger, demon) iar Stefan cel Mare are in Fratii Jder ipostazele de (Domn,
parinte, diplomat, strateg) Valoarea estetica a actului creatiei literara ne apare
cel mai bn exprimata prin curentele literare si artistice Eminescu ramane
unul dintre cei mai reprezentativi poeti romantici ai lumii deoarece a realizat
prin luceafarul cea mai inalta exprimare la nivel emergent a programului
estetic al romantismului.
Poeziile de inceput “ce iti doresc eu tie dulce romanie...” sunt de nivel expresiv
dupa plecarea la studii nivelul de creativitate devin productiv in epigonii
imparat si pronetar venere si madola etc, in perioada ieseana atinge nivelul
inventiv prin “Dorinta, floarea albastra, revedere etc” intelegerea mai adanca
a lumii il aduce la realizarea de poezii la nivel inovativ “scrisoare I, scrisoarea
a IIIa” pt ca in Luceafarul sa atinga nivelul emergent eroul se inalta la cer are
un dialog cu dumnezeu, schimba 7 ipostaze este actant, este structurat pe o
lege, contempla eterna creatie a lumii din lumina foloseste functii din lumina a
cuv este exceptional si traieste in ipostaze exceptionale depasind toate poemele
romantice ale lumii realizate de Bairon, Hugo, Leno etc.