Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Portofoliu Teme Istoria Pedagogiei: IASI 2023
Portofoliu Teme Istoria Pedagogiei: IASI 2023
ISTORIA PEDAGOGIEI
IASI 2023
TEMA NUMĂRUL 3: Precizați și argumentați trei trăsături definitorii ale pedagogiei creștine.
Metoda socratică își are originile în Grecia Antică și poartă numele filozofului grec care a
folosit-o: Socrate (469-399 Î.Ch.). Despre viața și concepția lui Socrate putem afla din
scrierile lui Platon, Socrate nu a lăsat nimic scris. Socrate a fost un adversar al sofiștilor,
având ca filozofie unirea ideii morale cu practica virtuții., întemeierea științei morale ca știința
a valorilor universale. Pricipiile de la care pleacă Socrate sunt principiile care stau după
Decartes la baza filosofiei moderne. Prin învățământ omul își cultivă virtutea necesară omului
pentru a fi bun.
Prin maieutica sau arta moșitului Socrate, idealist, urmărește scoaterea adevărului la lumină
folosindu-ne și de ,, un tact pedagogic”. La fel ca mama lui care era moașă, mayeuta în
greacă, Socrate trebuie să ajute la adevărul lăuntric. Maieutica implică atât conștiința elevului
cât și conștiința profesorului. Educatorul după Socrate trebuie prin tact pedagogic să -l facă pe
discipol să -și cunoască capacitățile care îl ajuta să descopere adevărul. Cunoașterea pe sine
era pentru a se perfecționa în scopul benefic al societății. Metoda lui Socrate este opusă
metodei tradiționale prin care profesori expuneau informațiile. Socrate a folosit acest
procedeu a-l dialogului pentru ca o persoană să descopere adevărul așa cum Hristos în
dialogurile sale pentru a-și transmite învățăturile. Pentru Aristotel etapa maieuticii este
asimilată cu generalizarea inductivă. Maieutica socratică înseamnă a descoperi în interior nu
în exterior, iar în discuția cu celălalt nu trebuie să spui totul.
Principalul dezavantaj al convorbirii socratice este timpul. Oricât aș încerca eu să-l învăț pe
un copil înmulțirea de exemplu, nu voi reuși dacă elevul nu se implică.
Socrate considera că tot ce noi avem nevoie deja știm și este nevoie de un set de întrebări
pentru a accesa cunoștințele. Dictonul ,,știu că nu știu nimic” face trimitere la o persoană
avansată care cu cât avansează își dă seama că nu știe suficient. Educația noastră nu se
termină odată cu finalizarea școlii, ci continuă pe tot parcursul vieții.
Metoda socratică este una dintre metodele verbale utilizată în școală cu scopul de a-i
determina pe elevii să folosească gândirea, logica, de a-și completa cunoștințele. Astfel elevii
sunt concentrați în căutarea unui răspuns la întrebările adresate de profesor. Emițătorul
profesorul este cel îi conduce pe elevii să răspundă logic și nu mecanic folosindu-se de cărți.
Chiar dacă cineva dă un răspuns greșit prin întrebări potrivite cel care a greșit va descoperi
singur eroarea făcută. Prin cunoaștere putem avea o viață bună, iar prin ignoranță un
comportament rău.
Socrate acordă o importanță deosebită educației, pentru că doar prin educație se poate trata
sufletul.
În concluzie, Socrate a fost un dascăl care deși nu a lăsat nimic scris, a crezut că este de
datoria lui să moșească sufletește pe ceilalți către virtuții înalte.
2. Precizați și argumentați trei trăsături definitorii ale concepției platonice cu privire la
educație.
Platon, pe numele său adevărat Aristocles, s-a născut la Atena 427-347 Î.Hr. într-o
familie aristocrată, și a fost discipolul lui Socrate. A fost interesat de matematică, filozofie,
fapt pentru care a călătorit în Egipt, la Cirene și în Italia, în Sicilia. A deschis prima instituție
de învățământ superior Academia din Atena. Academia era o școala de studii superioare unde
se studiau filozofia, științele politice, era pusă la dispoziția suveranilor și a republicilor.
Disciplina privilegiată era geometria. Învățământul se realiza prin lecții, prin metode active
cum ar fi metoda dialectica, iar relația profesor-elev era una deosebită.
Educația pentru Platon are o artă prin care se formau bunele deprinderi și de a dezvolta
aptitudinile native.
În mitul peșterii găsim concepția filozofică a lui Platon despre educarea viziunii
viziunilor. Întunericul peșterii reprezintă lipsa de educație. Lanțurile reprezintă convingerile
personale care țin într-un blocaj, într-o zonă de confort. Umbrele sunt realitatea distorsionată.
Cel care este eliberat cel care depune un efort, iar când se întoarce pentru a elibera o va face
cu forța chiar dacă este criticat, respins. Prin demersul paideutic, prin educație putem avea
acces la lumină. Accesul la educație este reprezentat simbolic prin soare, prin foc. Prin
educație omul se poate elibera.
La baza sistemului de educație a lui Platon este adevărul, Paideia iar prin reamintirea
ideilor anamnesis omul își restabilește condiția divină. Statul ideal pentru Platon este statul în
care fiecare are rolul său precis în societate, pentru că fiecare se naște cu un talent. În stat
există o ierarhie, trei clase sociale ce corespund celor trei forțe sufletești: clasa producătorilor
( poftele în suflet), clasa războinicilor (curajul), clasa conducătorilor sau a filozofilor
( rațiunii). Pentru a domni armonia și dreptatea este nevoie ca cei care conduc să primească o
educație specifică, și se acordă o importanță deosebită educației morale a tuturor indivizilor.
Statul are nevoie de moralitate pentru a fi dreptate în cetate, iar cei doi inamici ai cetății sunt
proprietatea privată și familia, de aceea ele trebuiesc desființate. Adeptul unui comunism
aristocratic, Platon consideră că statul este cel care trebuie să hotărască cum să se realizeze
căsătoriile și cum să fie crescuți copiii, pentru ca tinerii să fie sănătoși și curajoși.
-6-10 ani: exerciții de călărie, trasul cu arcul., la 7 ani începea educația prin gimnastică și
muzică , prin care se urmărea dezvoltarea armonioasă fizică și spirituală a copilului;
-10-13 ani se învăța cititul și scrisul;
-după 35 de anii individul primea funcții în sta dar numai după 50 de ani putea devenii
conducătorul statului.
Astfel se poate observa următoarele clase în cetate: clasa conducătorilor, clasa apărătoare și
clasa producătoare. Prin educație se pregătește fiecare clasă socială pentru a se menține
ordinea și dreptatea în cetate.
Sistemul lui Platon s-a prăbușit s-a prăbușit pentru că era un sistem totalitarist , în care toate
lucrurile erau subordonate statului, în care libertatea de exprimare prin poezie era condamnată
dacă era contra zeilor sau a cetății.
Între 1634 și 1636 a tradus Didactica cehă în limba latină , și a intitulat-o Didactica
Magna , subliniind rolul major al educației pentru ființa umană. Prin cunoaștere omul poate
fi scos din decăderea originală și poate fi îmbunătățit. Comenius este adeptul cunoașterii
totale, pansofice. Cunoașterea totală presupunea cunoașterea lui Dumnezeu, cunoașterea lumii
înconjurătoare și cunoașterea de sine. Acestea trei alimentau: simțurile, rațiunea și credința.
Împreună cu 12 filosofi a pus bazele unui sistem pansofic și a scris o lucrare politică ,, Via
lucis,, în care propune iluminarea minții universal prin cărți, școli, religie și o limbă În Suedia
și Franța este chemat să reorganizeze învățământul. În 1657 apare Opera didactica omnia în
care pe prima pagină este clasa de elevi cu un învățător. Însuși Comenius explică imaginea
care face referire la arta de a preda și la arta de a învăța.
În schola vernacula sau școala populară copiii învățau să citească în limba maternă, să
scrie repede și corect, să calculeze și să măsoare. Școlile materne trebuie să fie în fiecare sat,
Școala Latină în fiecare oraș,, iar academia în fiecare provincie. Viitori educatori trebuie
educați într-un ,,collegium didactium ,, sau o școală a școlilor.
În 1977 Comenius mai adăugă alte etape ale educației: școala prenatală, sfaturi
referitoare la căsătorie și comportamentul părinților în sarcină, școala bărbaților, școala
bătrâneții, școala morții sau cum trebuie să mori.
Principiile didactice de astăzi au fost exprimate de Comenius în Didactica Magna: principiul
conformării cu natura, principiul conformării cu vârsta, principiul intuiției. Toate principiile
didactice sunt inspirate din exemplul cu natura . Comenius propune și dezvoltă nouă principii
ale unei predării și învățării sigure.
Instruirea se va face mai bine dacă va începe de la o vârstă timpurie, de la ușor la greu, de la
general la particular, ușor pentru a nu solicita mintea, predarea va fi în funcție de vârstă și
metodă.
Disciplina este foarte importantă, Comenius fiind contra pedepselor corporale, inutil folosite
în secolul al XVII-lea.
Comenius este pentru o educație a fetelor care sunt înzestrate cu aceeași ageritate și capacități
ca și bărbați. În Pandemia Comenius vorbește despre o școală a vieții, inclusiv pentru
perioada prenatală, școala copilăriei, școala tinereții, școala bărbăției, școala morții. Comenius
, supranumit părintele educației permanente, se gândește la școală încă din perioada pre
uterină până la moarte.
Caracteristici ale pedagogiei clasice sunt:
-apar primele manuale școlare, în care lumea este zugrăvită în imagini pentru a-i ajuta pe
elevi, manualele școlii primare sunt create după principiul concentric;
-la 1 septembrie se stabilește timpul bun de a începe școala oriunde în lume, pentru că atunci
încep primele lucrări ale pământului;
-Profesorul este văzut ca un grădinar care stabilește drepte în educație;
-se realizează un învățământ a maselor, un învățământ pentru toți;
-nevoia instruirii tuturor este marcată de concepția filozofică pansofia, care după Comenius
este o reflectare a lumii reale ;
-prin educația intelectuală, educația morală și educația religioasă se dezvoltă personalitatea
umană;
- apare ideea școlii universale, a învățării continue ;
-sistemul educațional propus de Comenius se aseamănă cu cele de astăzi;
-Comenius propune o structurare a lecției în trei etape: demonstrație, explicație și aplicare;
-Comenius neagă disciplina tradițională și este pentru o disciplină conștientă în care elevul să
înțeleagă greșeala și să nu o mai repete;
-manualul să fie evaluat după utilitatea lui și nu după volum;
- a inventat orarul școlar și a propus patru cicluri de învățământ în funcție de vârstă.
În concluzie, Comenius a fost părintele didacticii propunând principiile didactice , din care
principiul intuiției fiind și astăzi în forma inițială, a stabilit etapele unei lecții și sistemul
metodelor de predare.
Tema 5: Explicați conceptul de educație negativă la J.J. Rousseau. Arătați valoarea și limitele
acestei idei în plan educațional.
Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) pornește de la idea că omul este bun iar societatea
îl strică. Educația copilului este negativă dacă nu este în concordanță cu natura interioară a
copilului.