Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Independentul New 3
Independentul New 3
Sa aruncam o privire asupra celor doua figuri de mai jos. In stanga avem simbolul
"House of Theosophy" cu un Oroboros, iar in centru-sus avem zvastica. Zvastica este un
simbol stravechi gasit pe toata suprafata globului si simbolizeaza norocul si reancarnarea;
este portretizata ca rotindu-se continuu. [Dr. C. Burns, "Mystic and occult Symbols", p.
19 si 241].
Dar sa vedem cum explica J. D. Buck simbolul mentionat: "Echilibrul perfect intre spirit
si materie, este simbolizat de hexagrama, care este, de fapt, alta forma a Compasului si
Echerului, fiecare avand o linie de baza care alcatuieste un triunghi." [Mystic Masonry,
1913, p. 244-245]. Sa examinam mai indeaproape hexagrama satanica cu compasul si
echerul.
"Incercuiti steaua si veti avea simbolul fericirii, sau rascumpararea Spiritului care
deschide, si corpul, purificat, cu Divinitatea sau Sufletul - Superior" [Ibid].
"Separa limba si coada sarpelui prin "ciocanul lui Thor" (Thor = Satan, conform
"Dictionarului Satanist" al lui Anton LaVey) sau prin zvastica, incercuit(a) de un cerc si
obtii simbolul regenerarii prin victoria sensului animalic, exact cum ai invatat in Loja".
[J. D. Buck, "Mystic Masonry",p. 244-245].
3). Oameni salbatici care cu greu se pot numi oameni, fiind prosti.
Aceasta doctrina a dus la Holocaust deoarece clasa I nu putea tolera clasa III (de obicei
evrei si tigani) care erau considerati ca avand o karma inferioara dintr-o viata anterioara.
Dar ce spune A. Pike despre "Doctrina Secreta". Toti Gnosticii pretindeau ca detin o
doctrina secreta, transmisa lor direct de Iisus Hristos, sub alta forma decat in Biblie sau in
Epistole si superioara acelor comunicari, care in ochii lor puteau fi facute publice.
Aceasta doctrina secreta nu era comunicata oricui, iar in randurile marii secte a
Basilideilor, cu greu unul dintre 100 o cunosteau..."
Sunt sigur ca nu ati stiut ca aceasta "doctrina secreta" este superioara binecuvantatului
Nou Testament al Sfintei Scripturi, nu-i asa? Inca o dovada clara ca Francmasoneria nu
este crestina.
2). NAZISTII- Arienii sunt cei mai puri, iar "New Age"-ul va avea nevoie de un mutant
arian "stapanul raselor" (sursa: "The secret Doctrine", exemplificata anterior).
FRANCMASONII- A. Pike promoveaza aceeasi minciuna satanica despre arianul care "a
coborat de pe crestele Himalaya".[Moral and Dogma, p.714].
3). NAZISTII- Hitler era initiat in practicile oculte: tibetane si yoga. ["The Spear of
Destiny", Trevor Ravenscroft, Samuel Weiser, Inc., York Beach,Maine, 1973, p.25-26,
157].
b). autorul mason J. gordon Melton afirma ca americanii francmasoni au fost ghidati
in "Revolutia Americana" de Tibetani. ["The Encyclopedia of American Religions", vol.
2, Wilmington, N. C., Mcgrath Publishing Company, 1978, p.256].
FRANCMASONII - Eliphas Levi, mason de grad 33, scrie mult despre karma. Prezenta
ideii de reancarnare fiind usor de demonstrat in Masonerie: hexagrama este principalul
simbol de acest fel, iar George Oliver scrie pe larg in "Sings and Symbols", Macoy
Publising and Masonic Supply Co., 1906, p.82, despre acest lucru.
6). NAZISTII- "Soptind ca va instaora Noua Ordine Mondiala pe care rasa ariana o va
conduce. [Cumbey, op. cit., p.117].
8). NAZISTII- Singura realitate accesibila fiintei umane era punerea in practica a
Dorintelor (Ambitiei). Nu era alt cuvant mai des folosit de Hitler, decat "dorinta". Nazistii
credeau ca omul poate creea o noua realitate prin punerea in practica a dorintei.[Cumbey,
op. cit., p.31, 175].
9). NAZISTII- vedeau omul ca fiind un pod intre ceea ce este si ceea ce ar putea deveni.
[Cumbey, op. cit., p.31, 175].
11). NAZISTII- compozitorul german Wagner l-a transformat pe Iisus intr-un Iisus arian.
The New Age ("Noua Religie") l-a transformat pe Iisus intr-un "Stapan al iluminarii" care
a trecut prin toate ciclurile iluminarii devenind "complet iluminat". [Ravencsroft, op. cit.,
p.33-34].
12). NAZISTII- Domnul crestinilor era malefic, diavolul crestinilor era Dumnezeu.
[Ravenscroft, op. cit., p.37].
FRANCMASONII- A. Pike a creat cea mai absurda inversare vazuta vreodata in istoria
omenirii: "Pentru a nu permite luminii sa se piarda in totalitate, Demonii i-au interzis lui
Adam sa manance din pomul "cunostintei binelui si raului" prin care ar fi cunoscut
imparatia Luminii si cea a Intunericului. El s-a supus; un inger al Luminii l-a indus spre
pacat , dandu-i posibilitatea victoriei, dar demonii au creat-o pe Eva, care l-a sedus si l-a
slabit..." ["Morals and Dogma", p.567, 26th Degree]. Acum cred ca este clar carei
"Lumini" Masoneria slujeste.
FRANCMASONII- In prefata cartii lui Pike este scris ca si Masoneria este un proces
gradual de la "intuneric la lumina". Masoneria mentioneaza ca are 32 de grade plus inca
unul, acordat pentru merite deosebite, al 33-lea. Exista insa dovezi substantiale ca
Francmasoneria ar avea 100 de grade tinute "strict secret".
14). NAZISTII- Simbolul celui mai inalt grad era Vulturul, cunoscut sub numele de
"Vulturul German".[Ravenscroft, op. cit., p.70]. (nota:Ravenscroft era practicant al
Magiei si a scris o carte despre Hitler, de asemenea initiat in ocultism).
15). NAZISTII- credeau in "al treilea ochi". [Ravenscroft, Ibid, p. 74]. Acesta era un
"ochi spiritual" despre care ocultistii credeau ca poate fi "deschis" de "oameni superiori".
Ochiul era situat in mijlocul fruntii, de aceea femeile din India poarta acel semn pe
frunte. Se crede de asemenea ca ochiul poate fi deschis fizic atunci cand persoana
respectiva atinge un grad inalt.
17). NAZISTII- credeau in Magia Alba contra Magiei Negre. De asemenea credeau ca
fiecare om isi alege voluntar calea pe care sa o urmeze. [Ravenscroft, p.92-93].
FRANCMASONII- Iisus Hristos era un "zeu inferior" creat de Ialdabaoth, care la randul
sau a fost creat de zeul Buthos prin unirea sexuala cu Intelepciunea (sarpele). Mai mult,
Iisus nici nu era om ci avea numai infatisare umana. Prin urmare si suferinta indurata pe
cruce a fost o iluzie. [A. Pike, "Morals and Dogma", p. 563-567]. Aceasta invatatura
masonica despre Domnul Iisus Hristos implineste pe deplin definitia biblica a
Antihristului. (1 Ioan 4:1-3).
19). NAZISTII- Hitler venera zeul Thor si Odin "redenumind chiar ziua de joi (Thursday
in Thor's Day = Ziua lui Thor). Ravenscroft mentioneaza ca Hitler a oferit victimele
razboiului German zeului Odin, ca sacrificiu, acest lucru crezand ca va asigura victoria
nazistilor.
20). NAZISTII- credeau ca "masele erau pacalite sa creada ca patriotismul este cel mai
mare ideal." Cel mai mare ideal era unul care depasea granitele natiunii. Acest ideal odata
atins, toate razboaiele ar fi incetat, iar un mileniu de pace ar fi inceput (Thousand Year
Reich).
ACEST ARTICOL descrie modificările negative din educaţie, care nu pot fi explicate
prin vreo justificare profesională, competentă. Chiar dacă sunt date motive pentru a le
raţionaliza, un scurt rezumat al acestor schimbări, prezentat într-un context politic mai
larg, este alarmant. Faptul că toate au pornit după căderea Uniunii Sovietice şi toate
indică spre o singură direcţie, semnalează un sabotaj deliberat.
Al Doilea Război Mondial nu s-a sfârşit în 1945. A continuat până la colapsul Uniunii
Sovietice în 1991. Termenul “Răboi Rece” face referire nu doar la cursa înarmării, ci şi la
competiţia ideologică dintre comunism şi capitalism, în care propaganda politică a jucat
un rol major. Ca răspuns la Pactul de la Varşovia, vestul a creat NATO. Ca răspuns la
Drepturile Muncitorului, vestul a promovat Drepturile Omului. Ca răspuns la programele
sociale comuniste, vestul a înfiinţat propriile reţele de susţinere socială.
Cei care au crescut pe acest continent (America de Nord, n.t.) s-ar putea să nu înţeleagă
concluziile mele. În timp ce trăiam în Polonia, începând cu anii 1950 şi până la mijlocul
anilor 1980, am ascultat regulat emisiunile în poloneză ale Radio Europa Liberă şi Vocea
Americii. Aceste canale propagandistice, finanţate sub umbrela Congresului S.U., au
zugrăvit consistent o imagine a Americii ca un paradis în care libertatea, democraţia,
drepturile omului, asigurarea slujbelor, un înalt standard de viaţă şi programe sociale
excepţionale au permis poporului să trăiască cu demnitate. “Familii Americane Fericite” a
fost cea mai atractivă temă.
Cultura
“Corpul şi sufletul constituie omul şi tot ceea ce este uman şi poartă orice fel de relaţie cu
omul; toate acestea posedă formă şi conţinut, o latură internă şi una externă. Deplinătatea
vieţii necesită ambele, deoarece căderea uneia duce la dislocarea întregului. Părţii interne,
spirituale, a vieţii îi aparţin conceptele de Bine (moralitate) şi Adevăr; corpului, sănătatea
şi prosperitatea; suplimentar există categoria Frumuseţii, comună corpului şi sufletului.
Nu există manifestare a vieţii care să nu aibă o relaţie cu una din aceste categorii, deseori
cu două sau mai multe. Aici îşi au locul fiecare faptă şi fiecare opinie.” — Prof. Feliks
Koneczny, Pluralitatea Civilizaţiilor, 1935.
La începutul secolului al XX-lea, o nouă ştiinţă a luat naştere în Europa. Dezvoltarea i-a
fost permisă pentru trei decade, înainte de a fi clasată şi restrânsă în instituţii secrete. A
fost numită “Istoriosofie” sau Psihologia Istoriei. Unul din reprezentanţii de frunte ai
istoriosofiei a fost prof. Feliks Koneczny de la Universitate din Vilno.
Toate activităţile umane pot fi înglobate în cinci domenii existenţiale. Koneczny le numea
Domeniul Adevărului, Binelui, Frumuseţii, Sănătăţii si Prosperităţii. În acest rezumat
vom folosi termeni mai moderni:
Folosind exemple concrete, luate din surse istorice, Koneczny a arătat că multe dintre
valorile culturale fundamentale, conţinute în fiecare din aceste cinci domenii, sunt
comune diferitelor civilizaţii. De exemplu, majoritatea civilizaţiilor recunosc omorul,
furtul, minciuna şi înşelaciunea ca fiind Rele şi Greşite. Totuşi, multe alte valori sunt
interpretate diferit. Ceea ce este considerat adevărat într-o cultură, poate fi considerat fals
în alta. De exemplu, descrierile Creaţiei în diverse tradiţii religioase diferă între ele şi
diferă faţă de teoria evoluţiei. Un alt exemplu este cel al vechii tradiţii indiene a
masturbării (masculine) publice, ca o expresie a extazului religios, care cu greu ar putea fi
recunoscută ca “Frumoasă” de vreun standard cultural sau religios vestic.
Conform lui Koneczny, diferenţele în cadrul unor domenii specifice au un impact minor
asupra culturii, ca un întreg. Ceea ce este mult mai important, este ierarhia domeniilor
însăşi. Pentru a o înţelege mai bine, notaţi cele cinci domenii existenţiale în ordinea
propriilor priorităţi, de la cea mai importantă în viaţă la cea mai puţin importantă.
Observaţi că primul, domeniul de vârf, este excepţional de important, fiind cel pentru
care aţi sacrifica toate celelalte valori, oricând aţi face alegerea. Chiar dacă diferiţi
oameni vor apărea cu priorităţi diferite, şi în consecinţă vor face alegeri diferite în vieţile
lor, cultura la scara unei naţiuni poate fi definită ca un sistem prevalent al domeniilor
existenţiale, de obicei sprijinit de religiile sau ideologiile locale şi acompaniat de Legea
Triplă care guvernează organizarea clanurilor: Legea Familiei, Legea Proprietăţii şi
Legea Moştenirii. Folosind această clasificare, Koneczny concluzionează că au existat
doar între 20 şi 30 de civilizaţii diferite în toată istoria umană. Şapte dintre acestea există
încă şi astăzi.
Cât de importantă este cultura? Naţiunile care au fost şterse de pe hartă ştiu că păstrarea
valorilor culturale, când toate celelalte mijloace de rezistenţă eşuează, este singura cale de
a rămâne puternici şi uniţi. Oamenii în Quebec şi-au păstrat identitatea naţională pentru
sute de ani. Polonia şi-a recâştigat independenţa după 10 generaţii de ocupaţie străină.
Cultura este coloana vertebrală a unei naţiuni. Acesta este motivul pentru care arderea
bibliotecilor şi pauperizarea culturii acompaniază întotdeauna eforturile de ocupare şi
asimilare. Rezistenţa şi patriotismul sunt proporţionale cu gradul de identitate naţională şi
culturală.
Rolul statului
Sistemele politice devin “oficiale” şi “obligatorii” pritr-o organizaţie numită stat. Statele,
cu ramurile lor legislativă, executivă şi judiciară, oferă elitelor mijloace de control care
ţin în şah restul societăţii. Manipularea opiniei publice prin mediile “integrate” şi
puternice grupuri de presiune, prin care elitele îşi asigură sprijinul “reprezentanţilor
poporului”, completează imaginea. Acest rol al unui stat este universal şi se aplică egal
atât regatelor, majorităţii aşa-numitelor democraţii vestice, dictaturilor comuniste sau
altora totalitare cât şi statelor conduse de fundamentalişti religioşi. Denumirea nu este
importantă, ceea ce contează este mecanismul, modul său de funcţionare.
Într-o lume ideală, statul ar promova şi proteja valorile culturale dezvoltate istoric şi
acceptate tradiţional într-o societate dată. Un astfel de stat ar acţiona ca o parafă “a
posteriori”, păzind şi reflectând valorile populare, tradiţiile şi aspiraţiile majorităţii. În
majoritatea cazurilor însă, situaţia este contrară. Statul devine o unealtă “a priori” folosită
pentru implementarea politicilor care servesc cel mai bun interes al unei forţe externe (o
putere străină sau un ocupant), sau cel mai bun interes al unei minorităţi interne (elita).
Aceste politici sunt forţate asupra majorităţii fără nici o consideraţie pentru fondul istoric
şi cultural al acesteia şi deseori, fără nici o consideraţie pentru obligaţiile democratice
oficiale ale statului însuşi.
Conform multor gânditori progesişti, Noua Ordine Mondială este o încercare, a elitelor
internaţionale, de a monopoliza realitatea noastră politică şi economică la scară globală.
De asemenea, se susţine că include modificări demografice, în special politicile de
depopulare cu scopul reducerii supracreşterii populaţiei lumii. Implementarea cu succes a
Noii Ordini Mondiale ar marca sfârşitul democraţiei, sfârşitul autodeterminării naţionale,
sfârşitul drepturilor omului şi sfârşitul multor servicii publice (incluzând sănătatea şi
învăţământul).
Ca parte a planurilor Noii Ordini Mondiale, toate sursele de valori culturale independente
au fost plasate sub atac. Acestea includ instituţiile familiei şi bisericii, organizaţiile pentru
drepturile omului, muncitorilor şi legii internaţionale, cât şi multe mijloace tradiţionale de
promovare a valorilor morale (de exemplu, în literatură, artă şi mijloacele de informare).
Suntem martorii unor încercări fără precedent de “deregularizare” a modelului familial
tradiţional, a slăbirii autorităţii părinteşti şi de reducere a timpului de calitate pe care
familiile îl petrec împreună. Observăm subfinanţarea, supraîncărcarea şi zăpăcirea
învăţământului de stat şi a sistemului de sănătate de stat, în încercarea de a le distruge
eficienţa, şi pregătirea terenului pentru privatizare. Observăm închiderea posibilităţilor
recreaţionale accesibile din afara oraşelor pentru familiile muncitoare, în încercarea de a
restrânge masele din clasele de jos la ghetourile urbane. Suntem martorii eforturilor de
reducere a variatelor aptitudini de supravieţuire şi “meşteşugăreşti”, rezultând în
dependenţa mărită a publicului faţă de serviciile statului şi corporaţiilor. Observăm
creşterea costurilor vieţii la nivele nerezonabile. În consecinţă, observăm scăderea
standardului de viaţă şi creşterea sărăciei, o tendinţă care face imposibilă obţinerea
independenţei financiare pentru majoritatea familiilor muncitoare, o tendinţă care prinde
pe viaţă oamenii în capcana ipotecilor şi împrumuturilor, o tendinţă care subjugă oamenii.
Observăm creşterea sprijinului pentru multiculturalism şi deregularizarea majorităţii
standardelor culturale, morale şi naţionale. Considerând că toate aceste schimări
“restructuralizante” au început să aibă efect imediat după prăbuşirea Uniunii Sovietice,
aceasta, de asemenea, poate fi cu greu văzuta ca o coincidenţă.
Într-o ţară bogată, poporul ar trebui să fie bogat. Un sistem care creşte bogăţia elitelor pe
costul maselor, este un sistem colonial, concentrat pe exploatare. De la sfârşitul
Războiului Rece, oamenii au devenit o altă comoditate.
Familia
Mult a fost făcut în ultimii 16 ani pentru a atinge acest scop, inclusiv legi familiale
relaxate şi campanii “eliberatoare” ale mijloacelor de informare în masă. Poate cea mai
serioasă distrugere a modelului tradiţional de familie a venit urmare a noilor politici de
angajare. Mai puţine slujbe cu normă întreagă, reducerea beneficiilor şi a concediilor
plătite şi o siguranţă a slujbelor mai mică au produs supraîncărcări şi stres. Părinţii
muncesc mai lung şi deseori la ore neregulate, timpul de calitate petrecut în familie scade.
Copii sunt educaţi prin desenele animate de la televizor şi jocurile video, într-o lume
virtuală complet ireală, controlată de corporaţii. Şcolile preiau rolul părinţilor şi introduc
variate cursuri pentru virtuţi/valori/trăsături de caracter, care reduc suplimentar timpul de
predare al subiectelor de învăţat şi pentru a satisface cerinţele planului de învăţământ.
Educaţia
La scurt timp după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Canalul afacerilor publice canadiene
(CPAC) a televizat o cuvântare oferită liderilor afacerişti din Toronto de către
preşedintele unei bănci canadiene majore. Adresând necesitatea restructurării, el a
menţionat si educaţia. El a afirmat: “Educaţia noastră a depăşit capacitatea economiei
noastre în materie de angajare (a forţei de muncă).” Sensul scestei afirmaţii este clar:
aveam prea mulţi oameni educaţi, economia noastră n-avea nevoie de ei, nu trebuie să
suprainvestim în educaţie. În alte cuvinte: educaţia noastră era prea bună.
1. Sistemul de consilii şcolare a fost împuternicit sub conducerea lui Bob Rae (Ray in
textul original, prim-ministru al provinciei Ontario 1990-1995, n.t.) şi Dave Cooke
(ministru al educaţiei 1993-1995, n.t.). Cu intenţia oficială de a oferi părinţilor mai multă
putere de decizie, rolul părinţilor în consiliile şcolare a fost rapid deturnat şi limitat la
variate iniţiative de colectare a fondurilor. Aceste “taxe de utilizare” ascunse au permis
ministerului să taie fondurile şcolilor sub umbrela “contractului social” şi politicilor
consecvente.
3. Cursul de arte industriale a fost eliminat. Ca urmare, elevii nu mai învaţă cum să
utilizeze simple unelte şi maşini. Aceasta micşorează aptitudinile independente de viaţă şi
măresc viitoarea dependenţă a societăţii de serviciile corporatiste şi de stat.
4. Cursul de studii familiale a fost eliminat. Elevii nu mai învaţă aptitudini casnice de
bază, cu aceleaşi rezultate ca mai sus.
5. Clasele de educaţie specială sunt închise iar serviciile de educaţie specială limitate. Cu
doar 12 ani în urmă, aveam multe servicii de educaţie specială diferite în Ontario. Existau
clase integrale pentru elevi cu învăţare lentă, pentru retardaţi educabili (ulterior
redenumiţi elevi cu dezvoltare întârziată), servicii pentru elevi cu disabilităţi
educaţionale, clase pentru elevi cu probleme comportamentale, clase integrale pentru
elevi talentaţi, asistenţă 1-la-1 şi sprijin în clasă, cursuri de înlocuire planificată pe bază
de retragere. Elevii cu necesităţi speciale primeau cursuri şi asistenţă la nivelul abilităţilor
lor 100 la sută din timp. Elevii normali primeau cursurile şi instuirea lor 100 la sută din
timp. Gradat, serviciile de educaţie specială au fost “reorganizate” şi elevii cu necesităţi
speciale au fost mutaţi în clase normale, fără nici o asistenţă suplimentară.
Este clar, dincolo de orice dubiu, că profesorii specializaţi într-una sau mai multe materii
au mai mult timp să pregătească cursuri mai bune, materiale mai bune pentru elevi şi
mijloace de evaluare mai bune, în special dacă predau aceeaşi materie câţiva ani
consecutiv. Desigur astfel este mult mai eficient, decât să trebuiască să pregătească zilnic
şase lecţii diferite în multiple materii Predarea după materie permite de asemenea
profesorilor să-şi îmbunătăţească cunoştiinţele şi aptitudinile prin participarea la cursuri
de pregătire şi specializare, astfel dezvoltând o mai bună înţelegere a materiei predate.
Datorită timpului insuficient, o astfel de dezvoltare profesională eficientă nu este posibilă
simultan în toate materiile.
În fiecare an dintre ultimii patru de predare, am fost alocat unui nivel de clasă diferit şi
diferitor materii. Chiar dacă specialitatea mea o reprezintă matematica, geografia, ştiinţa
şi tehnologia şi informatica, în acest an predau engleza, istoria, geografia, dramaturgia şi
dansul. Fiind evident că această situaţie nu favorizează elevii, mă întreb care sunt
priorităţile. De ce consiliile şi şcolile evită să utilizeze punctele forte ale profesorilor? Ce
sens are aceasta? Cunosc mai multe cazuri similare şi acestea chiar arată ca un element
repetitiv care poate fi observat în întreg oraşul.
Ipocrizia acestui model, de altfel atractiv, îşi are originile în faptul că profesorilor nu li se
acordă timp pentru pregătirea zilnică a tuturor acestor minunate programe, ceea ce în sine
este suficient să ducă la inutilitatea modelului. Deoarece aşteptările sunt nerealiste,
întregul model nu va funcţiona, furnizând muniţie suplimentară celor care vor să
privatizeze sistemul.
În prezent, elevii care dovedesc clar caracteristici comportamentale sunt repartizaţi în săli
de clasă normale cu 20 până la 30 (de elevi) la un profesor. Urmare repartizării normale,
mulţi părinţi trag concluzia că copii lor nu mai necesită medicamentaţie. În consecinţă, în
unele şcoli şi unele săli de clasă, profesorii sunt nevoiţi să aloce până la 80 la sută din
timpul lor unui control, fără speranţă, al maselor şi cei 20 la sută rămaşi, încercării de a
preda (ceea ce nu este întotdeauna posibil). Se pare că nimănui nu-i pasă de cei 80 la sută
dintre elevi care vor să înveţe. Nimănui nu-i pasă de nivelul de stres din acest mediu de
muncă nesănătos.
10. Bibliotecile şcolare şi programele bibliotecare sunt reduse şi, în unele cazuri,
eliminate. Numărul profesorilor bibliotecari cu normă întreagă se reduce. Cantitatea şi
calitatea cărţilor în bibliotecile şcolare scad. Unii profesori cumpără personal seturi de
manuale pentru câte o clasă, la diverse nivele de dificultate, pentru elevii lor, dar n-ar
trebui să ne aşteptăm la aceasta din partea lor. Aceasta nu este corect.
11. Fără precedent şi neauzit înainte, nu există un număr suficient de manuale în şcoli.
Anul trecut, am predat ştiinţă şi tehnologie la clasa a VIII-a la o şcoală care avea 10
manuale pentru patru clase, împărţite la doi profesori diferiţi. Osutăopt elevi au trecut la
liceu “subeducaţi”, deoarece prioritatea şcolii noastre era plata unui nou laborator de
informatică şi urma ca noi manuale să fie în curând publicate. Noi manuale nu au mai
fost publicate şi cursul de informatică este ciopârţit pe ansamblu, în timp ce vorbim. În
actuala mea şcoală este o penurie de manuale de geografie şi istorie, elevii utilizează
atlase care încă arată Uniunea Sovietică (16 ani mai târziu) şi profesorii nu au destule
manuale de predare sau ghiduri tipărite de predare (BLM, blackline masters, n.t.). Când
eram elev, într-o ţară mică şi săracă, Polonia comunistă cu 50 de ani în urmă, o situaţie ca
aceasta era de neimaginat. Acestea sunt acum şi aici, secolul al XXI-lea, Canada, Noua
Ordine Mondială.
12. Vechile manuale bune sunt înlocuite cu manuale noi şi nu atât de bune. În timp ce
manualele mai vechi includeau informaţii relevante, organizată logic şi prezentată
competent, noile manuale sunt deseori confuze, includ fragmente de informaţie disparate,
cu o metodologie ineficientă şi o grămadă de imagini colorate. Ele arată bine, în special
părinţilor care nu cunosc mai bine, dar calitatea lor şi utilitatea educţională sunt
inacceptabile. Deseori este dificil să convingi cu aceaste argumente, deoarece profesorii
şi administratorii nu sunt obligaţi să se specializeze în anumite subiecte şi majoritatea
educatorilor mai tineri nu-şi amintesc vechile manuale. Oricum, diferenţa dintre vechile
şi noile manuale este observabilă şi alarmantă.
Probabil, cel mai bun exemplu de materie sabotată este matematica. Vechile manuale erau
bine organizate şi materia era prezentată într-un mod simplu, uşor de înţeles. Noi
concepte şi aptitudini erau derivate logic din concepte şi aptitudini învăţate înainte,
fiecare secţiune includea explicaţia conceptului, definiţii şi formule relaţionate, algoritmi
şi exerciţii pentru a practica aptitudinile şi teme pentru rezolvarea problemelor, pentru a
aplica noile cunoştiinţe în situaţii din lumea reală.
Noile manuale de matematică prezintă materia folosind tehnica “piramizii inversate”, în
care sunt introduse întâi problemele complexe şi se aşteaptă ca elevii să descopere
conceptele şi aptitudinile de dedesubt. Definiţiile şi formulele lipsesc de obicei, şi la fel
exerciţiile pentru practicarea aptitudinilor fundamentale. Sunt predaţi noi algoritmi,
necunoscuţi părinţilor şi inutil complicaţi. Informaţia nu este organizată logic şi
secvenţial, sunt prezentate informaţii irelevante sau de mai mică importanţă, în timp ce
elemente mai importante lipsesc. Multe exemple sunt discutate, dar conceptele şi
aptitudinile nu sunt prezentate clar. Materia prezentată astfel conduce la învăţare
întâmplătoare şi la învăţarea prin memorare a unor aptitudini izolate, în locul învăţării
prin înţelegere. Materia învăţată astfel este repede uitată. Doar un procent redus din elevi,
excepţional de talentaţi, pot de fapt beneficia de manualele moderne, cu susul în jos, în
cazul în care se acordă sprijin suplimentar pentru învăţarea conceptelor şi practicarea
aptitudinilor.
De fapt, nu cred că sunt incompetenţi. Bine aţi venit în Noua Ordine Mondială în
educaţie.
13. Numărul crescător de sarcini administrative şi alte cerinţe birocratice duce la mai
puţin timp disponibil profesorilor pentru pregătirea materialelor de studiu şi lecţiilor şi
pentru evaluarea realizărilor elevilor.
Stiri
Administratia aeroportului Chisinau sustine ca operatorii
aerieni nationali ofera bilete la preturi rezonabile
Moldova Azi
Flux Moldova
Distrugerea spatiilor verzi din ultimii ani pentru a face loc constructiilor
a dus la scaderea suprafetei de verdeata la mai putin de 10 metri
patrati pentru fiecare
Statistici
» Prea putin spatiu verde
Media de spatiu verde care revine unui bucurestean este de mai putin
de 10 metri patrati, in timp ce locuitorii din alte capitale europene,
cum ar fi Viena sau Stockholm, au aproape 70 de metri patrati. Chiar
daca toti primarii din Capitala au anuntat ca vor planta mii de copaci si
milioane de flori, spatiile verzi vor ramane tot insuficiente fata de
nevoile bucurestenilor. Zonele verzi se reduc de la an la an, iar
amenajarea de noi parcuri a ramas doar un vis frumos.
IT&C
ECONOMIE
EXPLICATII
Procesatorii nu au relatii contractuale cu producatorii de grau
Plant World
Curcuma, o plantă cu întrebuinţări multiple
Curcuma are frunze lungi în formă de lance, rigide, lucioase şi de culoare verde deschis.
Vara, în vârful tulpinilor înalte de aproximativ 60-70 de centimetri apar florile de culoare
rozalie, care au o formă particulară şi care trăiesc câteva săptămâni. În Europa, Curcuma se
cultivă în general ca plantă de apartament. În zonele cu climă blândă poate fi cultivată însă şi
în grădină, unde formează tufe spectaculoase.
Îngrijire
Curcuma preferă zonele cu temperaturi care depăşesc 12-15 grade Celsius, inclusiv în lunile
de iarnă. Planta trebuie ţinută într-un loc luminos, însă ferită de razele directe ale soarelui,
care pot provoca arsuri frunzelor. Iarna, ghivecele trebuie ţinute la adăpost de frig. Curcuma
are nevoie de un climat cald şi umed pentru a se dezvolta armonios. Din martie şi până în
septembrie trebuie udată abundent şi cu regularitate, evitând însă acumularea apei în vasul
ghiveciului. Pămânul nu trebuie lăsat să se usuce între udări. Dacă aerul este uscat, frunzele
se pot veşteji la vârfuri, de aceea este recomandată pulverizarea acestora cu apă pentru
creşterea umidităţii. La începutul toamnei, frunzele încep să îngălbenească şi, din acest
moment, planta nu mai trebuie udată sau se udă cel mult o dată pe lună folosindu-se foarte
puţină apă. Iarna, planta se păstrează în încăperi luminoase la o temperatură de 18 grade
Celsius. Poate suporta chiar şi 12 grade Celsius în situaţii extreme şi pentru perioade scurte
de timp. Se reîncepe udarea în luna martie, atunci când încep să apară noile frunze. Curcuma
se cultivă într-un teren bogat în materie organică, bine drenat şi uşor acid. Planta nu necesită
îngrăşăminte dacă pământul este bogat şi se schimbă anual.
Înmulţirea se poate face primăvara prin despărţirea rizomilor. Se recomandă divizarea plantei
o dată la doi ani, atunci când s-a format o tufă destul de bogată. Rizomii de Curcuma au
forme diferite în funcţie de specie. Fiecare rizom se plantează singur într-un ghiveci de
dimensiuni medii.
În general, Curcuma nu este atacată de paraziţi sau boli. Foarte rar se întâmplă să fie afectată
de coşenile. Dacă planta este udată în lunile de iarnă, rădăcinile pot putrezi, provocând
moartea rapidă a plantei.
Pet World
RagaMuffin, o pisică afectuoasă
RagaMuffin este o pisică superbă, masivă, cu ochi mari şi expresivi, care vă îndeamnă
să vă apropiaţi şi să o mângâiaţi. O culoare frumoasă şi blana moale de pe corpul de o
statură considerabilă sunt alte caracteristici ale acestei feline.
Pisicile RagaMuffin vin într-o întreagă varietate de culori, conform site-ului www.zooland.ro.
Părul este de lungime medie spre lungă. Deşi firele de păr sunt groase şi pluşate ca textură,
acestea sunt uşor de întreţinut.
RagaMuffin este o pisică de statură mare, femelele atingând o greutate cuprinsă între 5 şi 7,5
kg. Masculii cântăresc adesea între 7,5 şi 10 kg. Structura osoasă este foarte solidă. Se
maturizează complet la vârsta de aproximativ patru ani şi au o speranţă de viaţă mare. Ca
regulă generală, RagaMuffin sunt pisici puternice, fără probleme de sănătate genetice
specifice rasei.
Plină de candoare
Personalitatea pisicilor din rasa RagaMuffin este asemănătoare cu cea a câinilor de companie.
Această felină cerşeşte atenţia şi nu este neobişnuit să vă aştepte lângă uşă când vă întoarceţi
după o absenţă de câteva ore şi să vă urmeze dintr-o cameră într-alta, devenind companionul
dumneavoastră fidel. Sunt animale de companie minunate, având atât de multă afecţiune de
oferit membrilor familiei, dar şi celorlate animale din casă.
RagaMuffin este o pisică potrivită pentru familiile care au copii, fiind foarte blândă cu
aceştia. Temperamentul lor calm şi răbdător, precum şi personalitatea foarte maleabilă le fac
să fie uşor adaptabile la aproape orice mediu sau situaţie, atâta timp cât se bucură de atenţia şi
interesul oamenilor. RagaMuffin este o pisică foarte calmă, plăcându-i, mai degrabă, să stea
lângă stăpân atunci când acesta citeşte o carte sau se uită la televizor. RagaMuffin nu este o
pisică sedentară. Este suficient să scoateţi jucăriile şi vor redeveni gata de acţiune.
Nu se cunoaşte cu exactitate care este contextul în care a apărut rasa RagaMuffin, iar
povestea exactă va rămâne, cel mai probabil, un mister. Rasa RagaMuffin a fost acceptată de
CFA în februarie 2003.
Auto-Moto
Asa va arata noul Renault Scenic!
Ar putea fi acesta un best-seller pe piata MPV-urilor din Romania? Cei de la Renault spera ca
aceasta a treia generatie a lui Scenic sa aiba priza la public incepand de anul viitor, atunci
cand va fi lansat noul model.
Dupa cum se poate observa in aceste fotografii, noul Scenic va avea un design caracterizat de
niste linii rotunjite, care il face cel putin la fel de atractiv ca principalul rival, Citroen C4
Picasso.
La partea frontala, Scenic 2009 a preluat elemente de la viitorul Laguna Coupe, cum ar fi
farurile, logo-ul Renault si liniile profilate ale capotei motorului care se imbina in mod elegant
cu montantii A.
In schimb, la spate noul Scenic seamana cu actualul model, afisand un haion smecheresc pe
care "stau" imensele blocuri optice care includ tehnologie LED. De asemenea, se remarca si
plafonul panoramic din sticla.
Desi in imaginile de fata se pot osberva niste portiere conventionale, este posibil ca noul
Scenic sa fie oferit si intr-o varianta break cu usi glisante, insa o decizie finala in acest sens nu
a fost inca luata.
Singurul model din acest segment care ofera o astfel de versiune este Mazda5 facelift.
Oficialii francezi spun ca noul Scenic va fi pozitionat intre actualul Scenic si modelul cu 7 locuri,
Grand Scenic.
Vor fi disponibile motorizari pe benzina si diesel, cu un varf de gama pe motorina 2.0 dCi de
175 CP, iar pretul de pornire se va situa undeva in jurul a 20.000 de euro.