Modulul I: RLNM ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ȘI RELAȚIONAREA LA

CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINȚĂ PENTRU LIMBI

............................................................................................................................................
Secvența III: Descrierea minimală a limbii române.A1, A2, B1, B2 – Instrument de profilare a
interlimbii și a microlimbii

Obiective:

- să dobândească anumite cunoștințe teoretice, care le permit cursanților utilizarea Descrierii

minimale... ca instrument în identificarea și adaptarea nivelului unor texte-input.

Puncte de reflecție

1. Ați folosit până acum acest instrument?

2. Dacă da, în ce context?

Pastila de teorie

CECRL reprezintă un instrument esențial în adaptarea unui text pentru un nivel dat, precum și în
identificarea nivelului de limbă al unui individ. Totuși, acest instrument este unul general, care se recomandă
a fi completat de un alt instrument dezvoltat pentru limba română, și anume Descrierea minimală a limbii
române. Nivelurile A1, A2, B1, B2, dezvoltat de către Elena Platon, Ioana Sonea, Lavinia-Iunia Vasiu, Dina
Vîlcu.

Rezultatele și drepturile legate de suporturile de curs, inclusiv drepturile de autor și/sau alte drepturi de proprietate intelectuală, vor fi proprietatea
Universității Babeș-Bolyai, conform legislației în vigoare referitoare la drepturile de autor. Fiecare partener are dreptul de a folosi rezultatele obținute în
activitățile aferente proiectului exclusiv în cadrul și pentru realizarea proiectului, în perioada de implementare, cu acordul autorilor acestora. Dreptul de
autor aparține exclusiv persoanelor fizice care creează respectivul curs. Autori: Elena Platon (coord.), Antonela-Carmen Arieșan-Simion.

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Descrierea minimală a apărut în anul 2014, după o perioadă lungă de testare și validare (inclusiv cu
profesori și învățători), putând fi accesată gratuit la următorul link: http://video.elearning.ubbcluj.ro/wp-
content/uploads/2016/09/Descrierea-minimala-a-limbii-romane-12-IULIE-2016.pdf. Prin acest instrument se
stabilesc elementele caracteristice fiecărui nivel, oferindu-se, astfel un instrument la care pot face referire
profesorii și creatorii de curricule sau materiale de predare/învățare/evaluare, așa cum e evidențiat și în prefața
materialului (Platon et alli 2014:4).
Structura lucrării:
Lucrarea are formă tabelară, fiind, în primul rând, organizată pe cele patru niveluri comune de
referință: A1, A2, B1, B2. În cadrul fiecărui nivel, se face o nouă segmentare, în trei categorii principale:
1. Funcții comunicative
2. Construcția comunicării
2.1. Clase gramaticale
2.2. Elemente lexicale
2.3. Exprimarea circumstanțelor
2.4. Construcția enunțului
2.5. Realizarea coeziunii și a coerenței în textul vorbit/scris
3. Tipuri de texte

Urmând perspectiva comunicativ-funcțională, materialul se deschide cu secțiunea destinată funcțiilor

comunicative, prezentându-se „cât mai detaliat cu putință, [însă nu exhaustiv], „ce se poate face cu limba” în
diverse situații de comunicare” (Platon et alli 2014:7). Astfel, pentru fiecare funcție a limbii s-au selectat unele
enunțuri/replici, în scopul exemplificării reprezentării acestei funcții pe fiecare nivel.

Aplicații

Temă sincron: Ordonați structurile din Anexa 7 în funcție de nivel, de la A1 la B1!

2

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Temă asincron: Ordonați structurile din Anexa 8 în funcție de nivel, de la A1 la B1!

Pastila de teorie

În ceea ce privește construcția enunțului, s-au avut în vedere cinci aspecte: clasele gramaticale (cu
exemple relevante), elementele lexicale, exprimarea circumstanțelor („modul în care se pot exprima în limba
română noțiuni fundamentale, precum cele legate de timp, spațiu, loc, mod, cauză etc.,” (Platon et alli 2014:
8-9) lăsându-se, intenționat, pe dinafară categoria gramaticală și axându-se doar pe rolul pragmatic al acestor
structuri lingvistice), construcția enunțului („structura diferitelor tipuri de enunțuri – afirmativ, interogativ,
exclamativ etc. – pe care le pot recepta/produce vorbitorii nonnativi pe diferite paliere de învățare a limbii
române.” (Platon et alli 2014: 9)) și realizarea coeziunii și a coerenței în textul vorbit/scris (unde, din nou, nu
se face trimitere la clasa gramaticală, ci la rolul unei anumite structuri în comunicare).
În cea de-a treia secvență, Tipuri de texte, se inventariază „tipurile de texte pe care vorbitorii nonnativi
ar trebui să le poată recepta, respectiv, produce, oral sau în scris, la diverse niveluri de cunoaștere a limbii.”
(Platon et alli 2014: 9).
În ceea ce privește Exprimarea circumstanțelor, conform Descrierii minimale..., cantitatea se exprimă
prin:

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 A1
cât, mult, puţin, tot, deloc, destul

A2
atât, total, complet, un pic (de)în cantitate
mare/mică, în totalitate, în majoritate
B1

în mare/mică măsură, în proporție de, în parte, în

B2 cea mai mare parte, în procent de, parțial, integral

Puncte de reflecție

3. Considerați util acest material pentru activitatea dumneavoastră didactică?

4. De ce e important să cunoaștem structura sa?

În opinia noastră, Descrierea minimală... :

• ne ghidează în selecția/adaptarea textelor pe nivel și în adaptarea ML la IL

copiilor și la nivelul acestora de limbă;
• ne ajută să evităm să ne axăm doar asupra competenței lingvistice, având în
vedere că oferă informații legate de funcțiile comunicative, tipurile de texte,
precum și de aspecte care țin de competența pragmatică;
• ne oferă o imagine a ceea ce ar trebui să știe un vorbitor (un copil) la fiecare
dintre cele patru niveluri de competență.

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Pastila de teorie

Adaptarea pentru nivelul preA1, în funcție de descriptorii din CECRL/Companion Volume și Curriculumul pentru
educație timpurie
Așa cum am putut observa din descriptorii destinați nivelului preA1, prezentați din nou în caseta de mai jos, la acest
punct, un vorbitor poate folosi într-un mod extrem de limitat limba. Totuși, acest fapt nu exclude expunerea sa la enunțuri
și structuri de nivel A1, mai ales că nivelul preA1 este descris în CV ca aflându-se „la jumătatea drumului spre A1” (CV
2020: 24). Așadar, în opinia noastră, nu e nevoie să adaptăm conținuturile propuse în Descrierea minimală... la nivelul
A1, ci e necesar să „utilizăm întrebări și afirmații scurte și foarte simple, articulate rar și clar” (Scala globală) și, mai
mult, să fim răbdători și să dublăm mesajul cu ajutorul imaginilor sau a gesturilor, în scopul facilitării înțelegerii lor.

Poate face simple tranzacții în situații în care indicarea cu degetul sau alte gesturi pot susține ceea ce exprimă prin
cuvinte;
Poate întreba și poate spune ce zi este, ce moment al zilei e și data;
Poate utiliza câteva formule simple de salut;
Poate spune „da, nu, scuze, pardon, te rog, mulțumesc, îmi pare rău”.
Poate completa formulare simple cu detalii personale (nume, adresă, naționalitate, statut marital);
Poate scrie o carte poștală scurtă și simplă. (Scala globală)

Poate înțelege întrebări și afirmații scurte și foarte simple, cu condiția să fie articulate rar și clar, să fie însoțite de
suport vizual sau de gesturi care să ajute înțelegerea mesajului transmis și să poată fi repetate dacă e nevoie.
Poate recunoaște cuvinte sau semne cunoscute, utilizate frecvent, cu condiția să fie articulate clar și rar, într-un
context bine definit, cotidian și cunoscut.
Poate recunoaște numere, prețuri, date și zilele săptămânii, cu condiția să fie articulate clar și rar, într-un context
bine definit, cotidian și cunoscut. (Receptare orală generală)

Poate produce expresii simple despre propria persoanã, oferind informaţii personale de bazã (ex. numele, adresa,
familia, naţionalitatea). (Producere orală generală)

Poate utiliza cuvinte/semne izolate și formule de bază, cu scopul de a oferi informații simple despre sine.
(Competența lingvistică generală)

Așadar, considerăm că o diferențiere între nivelul preA1 și A1 se face, în primul rând în cazul vorbitorului
nonnativ, care va avea o IL caracterizată prin următoarele trăsături:

- complexitate redusă a propoziției, discurs extrem de schematic;

5

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 - utilizarea limitată a adjectivelor, adverbelor, conjuncțiilor și prepozițiilor (vor prima substantivele,
pronumele și verbele);
- raportare la sine, nu se va insista asupra întregii paradigme;
- receptarea mesajului va prima, reușind să înțeleagă mult mai mult (dar totuși puțin!) decât va putea
produce.

Puncte de reflecție

Bazându-vă pe experiența dumneavoastră la grupele mici, selectați din Descrierea minimală..., nivel A1,
elementele care considerați că nu sunt adecvate copiilor și care nu sunt în general utilizate de către aceștia
în prima etapă de achiziție a limbii române.

Revizuire

Concepte Înțeleg Nu înțeleg Pot raporta

conceptul destul de conceptul la o
bine situație de
conceptul predare/învățare
Funcții comunicative
Texte
Exprimarea circumstanțelor
Construcția enunțului
Realizarea coeziunii și a coerenței

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Evaluare

Completați spațiile libere cu un singur cuvânt.

1. Descrierea minimală este prezentată sub formă de …………………. .
2. Elementele din acest material sunt organizate pe cele patru ……………………., în
funcție de dificultate.
3. În cadrul fiecărui nivel, conținuturile sunt grupate în …………. categorii principale.
4. Structurile lexico-gramaticale sunt prezentate în cadrul categoriei numită
………………… comunicării.
Decideți dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F):
5. Funcțiile comunicative prezentate, la fiecare nivel, reprezintă un inventar complet al
structurilor pe care trebuie să le cunoască elevul, la nivelul respectiv. A/F
6. Elementele lexicale din Descrierea minimală... nu reprezintă singurele cuvinte pe
care le folosim la fiecare nivel, noi urmând a selecta cuvintele, în funcție de nevoile
de comunicare ale elevilor noștri. A/F

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020