,Prea adesea in predicare avem competent tehnicé, dar nu si pasiunea si ‘profunzimea date de timpul petrecut in prezenta Jui Dumnezeu gi a Cuvan- tului Sau. in cartea Predicarea profundd, Kent Edwards ne aminteste de ce predicdm gi ofera sugestii pline de infelepciune spre a crea $i dezvolta pre- dici nesuperficiale. Edwards ofera predicatorilor sfaturi practice pentru a spa mai adanc in.text, ca unii care proclama Cuvantul lui Dumnezeu, si ne aduce aminte c4, de fapt, puterea predicii depinde de lucrarea Duhului Sfant. Tofi cei ce predic& vor gasi comori in acest volum.“ Michael Duduit Editor al revistei Preaching Decan la Graduate School of Ministry si Profesor de lucrare crestin’ Universitatea Anderson din Anderson, Carolina de Sud. »M& bucur si vA pot recomanda cartea Predicarea profundé: Creeaz pre- dici care trec de suprafata. Dr. Edwards pune accent pe intoarcerea la ade- varul original cuprins de autorii biblici in textul Scripturii si ne indeamna sa practicim predicarea expozitiva, doud aspecte dragi mie si spre care indrum predicatorii gi invafétorii de astizi. Cei care practic’ indemnurile din Predi- carea profunda vor ostoi negresit foamea putemica dupa Cuvantul lui Dumnezeu a vremurilor noastre.“ Walter Kaiser, Jr. Presedinte emerit, Gordon-Conwell Theological Seminary, South Hamilton, MA a gee: Dintre toate ctrtile despre predicare cite, Predicarea profunda mi se pare cea mai practicd. Autorul isi ia cititorii intr-o calatorie care le prezinta arta exegetirii si comunicarii creative Scripturilor. Nu stiu o alt carte despre predicare care sa facd asta atat de bine. Predicarea profundd se ridicd dea- supra celorlalte.“ Dan Kimball Autor, They Like Jesus But Not the Church (Ei il iubesc pe Isus, nu i biserica) homiletica dincolo de sélile de curs din semina- giciune ale predicatorilor si in casele credincio- riei Divine de propria mea ex- »Cartea aceasta duce teoria ii, pana in cdmarutele de ru a gilor. Ea ma invata s4 leg Marile Idei ale Isto| Prea adesea in predicare avem competenté tehnica, dar nu si pasiunea si profunzimea date de timpul petrecut in prezena lui Dumnezeu si a Cuvan- tului Sau, in cartea Predicarea profundd, Kent Edwards ne aminteste de ce predicam si ofera sugestii pline de infelepciune spre a crea gi dezvolta pre- dici nesuperficiale. Edwards ofera predicatorilor sfaturi practice pentru a spa mai adanc in text, ca unii care proclama Cuvantul lui Dumnezeu, si ne aduce aminte cA, de fapt, puterea predicii depinde de lucrarea Duhului Sfant. Toti cei ce predic vor gasi comori in acest volum." Michael Duduit Editor al revistei Preaching Decan la Graduate School of Ministry si Profesor de lucrare crestina Universitatea Anderson din Anderson, Carolina de Sud. .M& bucur s& VA pot recomanda cartea Predicarea profunda: Creeazé pre- dici care trec de suprafaja. Dr. Edwards pune accent pe intoarcerea la ade- varul original cuprins de autorii biblici in textul Scripturii si ne indeamna sé practicim predicarea expozitiva, doua aspecte dragi mie si spre care indrum predicatorii si invatatorii de astazi. Cei care practicd indemnurile din Predi- carea profunda vor ostoi negresit foamea puternicd dupa Cuvantul lui Dumnezeu a vremurilor noastre.“ Walter Kaiser, Jr. Pregedinte emerit, Gordon-Conwell Theological Seminary, South Hamilton, MA oe \Dintre toate cirtile despre predicare citite, Predicarea profundé mi se pare cea mai practic’. Autorul isi ia cititorii intr-o calatorie care le prezinta arta exegetirii si comunicarii creative a Scripturilor. Nu stiu o alt& carte despre predicare care sa facd asta atat de bine. Predicarea profundd se ridic& dea- supra celorlalte.“ Dan Kimball Autor, They Like Jesus But Not the Church (Ei il iubesc pe Isus, nu gi biserica) ce teoria homileticd dincolo de silile de curs din semina- rugaciune ale predicatorilor $i in casele credincio- Marile Idei ale Istoriei Divine de propria mea ex- nCartea aceasta du ii, pana in cdmarutele de gilor. Ea ma invata sa leg" ‘entele celor ce mA ascultd in fiecare duminicd. Carte perient& fide opel fn care imi pregatesc predicile, testul suprep, a i ‘erieri despre predicare. Ea este intr-adevar un dar de la Duma! onic zu." Michael Krause nsabil cu invatatura, Southridge Community Church, Pastor respo! St. Catharines, Ontario, Canada i i ilitatile necesare predicarii, cat si sug, Predicare profundé vizeazi atat abilitatile ne 1 .- tul predicatorului. Citifi-o, la fel ca mine, cu inima si mintea deschise gi ys vefi dedica gi mai mult slujirit Cuvantului.** Brian Larsen Editor, PreachingToday.com Ancorati in Scriptura gi in istoria bisericii, si totusi atat de relevanta pentru viata de azi, Predicarea profunda nu vorbeste doar despre nevoia de a face exegezi si homiletic&, ci si despre esenta predic&rii eficiente ~ sufletul pre- dicatorului. Dr. Edwards impleteste cu maiestrie importanta muncii de pre- gitire si expunere a predicii cu ,laboratorul personal' al predicatorului, as- tfel o& textul invadeaz& si modeleaz nu doar mintea, ci si sufletul. Comuni- tifile de credinciosi ténjesc dupa predici care, in procesul pregitirii, au schimbat mai intai inima predicatorului, Aceasta carte asigura traseul clar spre destinatia respectiva.* . . ‘Alice P. Matthews, PhD Decan gi Profesor emerit, catedra Lois W. Bennett de : programe academice si lucrare cu femeile Gordon-Conwell Theological Seminary »Antrenanta carte Predicarea profunda a profesorului Kent Edwards duce cu maiestrie cititorul att spre filosofia, cit si spre practica predicarii efici- ente. Desi aceste aspecte sunt importante, contributia de seama a cartii con- Aa sfaturile specifice, practice si adanci referitoare la rolul Duhului Sfant Procesul de infelegere si predicare a textului biblic, Dac& numai pentru aceasta, si tot merit s& cititi carteal* J. P. Moreland Profesor emerit de filosofie, Talbot School of Theology Autor, The God Question\Predicarea profundé nu este o alt& carte de trucuri homileti i Jistrezi audienja. Ea vorbeste despre ranaformares castion Pane ps dicare de adancime. O astfel de predicare este ins posibild numai daca eee dicatorii sunt gata s& plateasc& marele pre} a ceea ce Kent Edwards imate ‘munca din odaifa noastra’, Studenfii mei de la cursul de exegezA vor ae urge aceast& carte, intrucdt este un ghid indispensabil trecerii spre infelege- yea profunda a textului biblic prin innoirea personald crucialé facuta de Du- bul Domnului, spre comunicarea adevarurilor fundamentale ale Scripturii, astfel incét Duhul s& schimbe cu adevarat viefile oamenilor. Avem mare ne- voie de aceasta carte in epoca predicilor superficiale." Michael J. Wilkins, PhD Profesor emerit de Limba si Literatura Noului Testament Decan, Talbot School of Theology, Biola University ,Azi, cand multe predici sunt bine pregitite si slefuite, ins& superficiale, Kent Edwards ne cheami la Predicare profundd. Capitolul despre munc# din odaita este definitia a ceea ce fnseamna a privi in adancime Cuvantul lui Dumnezeu si, la fel de profund, in inima si mintea predicatorului, pentru ne asigura cA predicam cat putem de bine.“ Dr. George 0. Wood Presedinte, Assemblies of GodCuprins Multumiri Prefafa la editia in limba romana Introducere Mai mult de nota 10 Capitolul 1 Provocirile predic&rii de azi Capitolul 2 Motivele predicarii de azi Capitolul 3 Alte motive ale predic&rii de azi Capitolul 4 fncepe cu inima ta Capitolul 5 Gaseste ideea centrala Capitotul 6 Adu-I pe Dumnezeu in odaifa ta Capitolul 7 Cuprinde-I marefia Capitolul 8 »Munca din od8ifs" incepe Capitolul 9 Muna din odaita“ continu 13 15 17 19 29 53 67 83 101 7 149 171Capitolul 10 predicarea in profunzime Anexa 1 fintrebari de pus in oda Anexa 2 Mai mult ca perfect? Anexa 3 Suflete inghetate Bibliografie 19 219 225 229 231Dedicatie Lui Haddon W. Robinson, prietenul meu, mentorul meu si cel mai profund, /predicator pe care-I cunosc.Multumiri Le multumesc indeosebi sotiei mele, Nola, si fiilor mei, Nathan gi Jonathan, acaror daruire mi-a ing&duit s4 mA concentrez asupra scrierii c&rtii de fafa. Le multumesc, de asemenea, decanilor Dr. Dennis Dirks si Dr. Mike Wilkins de la Talbot School of Theology pentru concediul de studiu care a facut posibil’ realizarea c&rtii. Le mulfumesc prezbiterilor gi credinciosilor din Biserica Woodland Hills c& au ascultat pasaje din carte sub forma de predici si mi-au dat timp si-mi desert inima in aceste pagini. Malte mulfumiri lui Teri Wareing pentru jertfa sa peste masurd, din atd- tea randuri, de a citi intregul manuscris gi a face numeroase sugestii perti- nente. Multumiri lui Jeremiah Ebeling, Daniel Eng $i Kris Cash pentru c& m-au asistentat la acest proiect. Ami ridic palria“ in fata celor de la B&H Academic. ji sunt indatorat lui Jim Baird pentru c& a crezut in valoarea proiectului (cénd altii nu au crezut) silui Terry Wilder, care I-a vazut de la inceput pnd la sfarsit! Aprecieri speciale lui Mike Krause pentru onestitatea, integritatea si pa- siunea in predicarea Cuvantului lui Dumnezeu, dar si pentru comentariile, intrebarile si sugestiile sale. Sunt onorat de tot ceea ce i-ati ingaduit lui Dumnezeu sé facd prin voi pana acum! Mai 2009, Yorba Linda, Californiaee. | Prefata la editia in limba romana Nu este usor s& fii predici care schimbé vieti, iar cei ce intrd pe acest fagag stiu c& pentru a izbuti li se cere mai mult decét pregitire teologica riguroasa. ‘Acest aspect devine clar mai ales cand vorbim despre cresterea bisericii ac- tuale. Crestinismul este religia cu cea mai mare rat de raspandire din lume: in fiecare zi devin crestini 178.000 de oameni! Totusi, 85% dintre bisericile de pe glob sunt in Sud, iar marea majoritate a conducatorilor lor nu au nici ma- car pregatire teologici de baz. Cum asta? Cum de pot acesti oameni obig- nuiti, needucafi, si schimbe radical lumea? Aceeasi intrebare le-au pus-o capeteniile religioase ucenicilor in Faptele Apostolilor 4:13. Potrivit Scripturii, raspunsul sti in dependenta smerité fata de Dubul Sfant. Apostolii isi cunosteau att de bine neajunsurile, incat nu au vrut in ruptul capului s& se ocupe de alte indatoriri, de altfel meritorii, ci s- au pus cu tot ce-au avut in slujba rugiciunii gi a lucririi de predicare (Fapte 6:4). Ucenicii stiau c& nu puteau predica profund, asa incat sa schimbe lumea, ffird ajutorul Celui ce a inspirat Scriptura. Calatorind pretutindeni cu CrossTalk Global, in medii diverse si indepar- tate, descopar c4 marii predicatori sunt de forme, mérimi si personalitati di- ferite si din culturi diferite. ins tofi marii predicatori biblici au in comun faptul c& so bazieaz4 pe Dubul Sfant din toatd inima, intens si practic. Predi- catorii mari strigi dupa calduzire divina pentru textul din care vor vorbi si pentru oamenii cérora le vor vorbi. Oricat de rafinaté ar fi educatia teologica ast&zi, tot insuficienta este. Predicatorii, chiar si cei mai inzestrafi intelectu- al, nu pot crea singuri predici care s& tansforme lumea. Bisericile ai cror pastori nu sunt de acord cu aceasté afirmatie, se sting sufocate de diplome. MG rog ca editia in limba romand a c&rtii Predicarea profundd sé insufle- feasc& predicatorii din aceasta frumoasa fara gi din diaspora roméneasca, asa incdt s& caute dincolo de diplomele obfinute si de comentariile biblice folo- site gi si-si imbogafeasca lucrarea folosind abilitatile date de Duhul.Introducere Mai mult de nota 10 A fost una dintre cele mai cumplite experiente pe care le-am avut la ore. Statea in capatul clasei, instalat comod in incdperea bine izolata fonic, ascul- ia in c&sti la unul dintre studenfii mei care finea 0 predic& in fata colegi- rr. Am predat cursuri de predicare ani la rand si am ascultat sute de predici de incepatori. Va asigur cA a asculta un predicator incepator este la fel de obositor ca vizionarea debutului cinematografic al tandrului Steven Spiel- berg. Cu siguranta c& filmele sale ulterioare vor fi mai bune, dar ce vezi acum nu-i va aduce Oscarul. Totusi, acest predicator mi-a captat atentia. Ascultand mesajul am remar- cat c& studentul urma ,,pasii pentru pregitirea predicii* pe care-i schitasem eu in acel semestru. Aveam dinainte o predicé perfect’ din punct de vedere tehnic. isi bazase mesajul pe unitatea natural a Scripturii. Avea 0 widee cen- tral, pe care 0 dedusese din unitatea Scripturii si care se reflecta intr-o schitS homiletic& limpede. Studentul meu finea o predic slefuit’, de un inalt de ,,lntroducere in predicare™. nivel, cum rar se vede la un curs Dal find prestafia studentului, v-afi aptepta ca eu, profesorul lui de ho- miletic8, 38 fi fost foarte méndru. La urma urmei, studentul urmase regulile si tiparul dat de mine. A trebuit ‘s8 recunosc c&, din perspectiva programei analitice pe care 0 Scrisesem, predica lui merita un 10. Gandindu-mé la asta mi-a venit si plang, De cc? Pentru c& predica lui, desi bine organizata si bazata pe elemente exegeti- ce fundamentale, era formal. Superficiala. Golita de emofii. Studentul meu ménuia unul dintre cele mai profunde adevaruri din Scriptura cu respectul pe care I-ai arata cosului de gunoi de la coltul strézii. Ce predica el era ade- varat, dar banal. Rumegase indelung adevarul Scripturii, fara a fi coplesit de el. Tinuse adevarul in mini, dar, spre deosebire de Jeremia, nu-| mancase. Stia Cuvantul tui Dumnezeu pe dinafard, dar nu si pe dinduntru. Predica lui era de suprafafa. ‘Asta mi-a adus aminte de un incident povestit de regretatul J. Vernon McGee gi petrecut intr-o célatorie facut de el in Africa de Sud. Trecdnd printr-un orasel a vazut un grup de baiefi strangi fn jurul unui cere desenat la marginea drumului. Faimosul predicator si-a dat seama ch baiefii jucau cevaie - ji ile C&nd s-a apropiat, a obg, ilarie - jocul cu bile. A ‘opie i a omen bile din partea locului cu pietricele de 4 cli at a de Nord, Dar, uitandu-se mat atent, McGee a in 7 ‘au pietre obisnuite. Erau diamante. ere Va. — nestematelo, ci le tratau ca pe niste pietre de i nd. loseau diaman, ile de joc. La fel facea acum student Ue tele pe post ene de la Hollywood trebuie luate in serios, dar, cing a baie la predicare, nu-mi pot scoate din minte cuvintele domnulyj Mi a din The Karate Kid: ,,Nu exista studenti slabi, ci doar Profesor slabi on cazul de fat sunt de acord. Nu studentul trebuia invinovatit, py doar pusese in practicd ceea ce il invatasem. Eu eram problema. Stradanijle mele de a-i invata pe altii s& predice dusesera la o munca superficiala, Tre. buia facut ceva. Nu puteam Isa lucrurile aga. ; , Mi-am propus sd regandesc predicarea in aceasta carte sa ajut Predica- torii sd invete s4 predice Cuvantul cu putere, aga incat Sa-si schimbe radical ascultétorii. Cand se rosteste predica, cuvintele predicatorului nu trebuie si se asteamd peste vietile ascultatorilor ca praful pe mobil&. Predicatorij pot lumina viafa ascultatorilor spundnd din nou cuvintele rostite de Dumnezeu la crearea Universului. Va invit si faceti ca mine: lasati la o parte tot ce va tine in loc; renuntati la predicile comode, de suprafata. impreund putem schimba predicile ce in- duc somnolenfa cu predici care uimesc, putem trece de la banalitate la tran- sformare. Nu va mai multumiti cu predici de nota 10. Lasati-va provocati si invafafi disciplina predicarii profunde! ce-i placuse gi hui ca baietii inlocuise: precum cele din AmeriCapitolul 1 Provocarile predicrii de azi Predicarea nu a fost nicic&nd facil. Biblia spune, gi istoria bisericii o de- monstreazi, c& oricine s-a ridicat s& predice Cuvantul inaintea poporului Jui Dumnezeu s-a confruntat cu provocari colosale. Predicatori precum Jeremia, Amos, Stefan, Augustin, Martin Luther si Jonathan Edwards nu au luat usor lucrarea aceasta. Toti cei ce au luat predicarea in serios s-au confruntat cu a provocari. Si nu subestimam obstacolele pe care si tu gi eu le intampi- Cei care vor cuteza s& proclame Cuvantul lui Dumnezeu in aceast4 sap- tamani se vor confrunta cu provocari fara precedent. S-ar putea ca azi sa fie mai greu s& predici decat oricand in istoria bisericii. De ce? Provocarea informatiei Gandeste-te la tot ce trebuie sa stii ca s4 predici bine: — Trebuie sé fii expert in textul antic. intrucat predicarea este ,,comuni- carea unui concept biblic‘, tu si eu nu ne putem pregati pentru ziua de duminicd asa cum Oprah pregateste discursurile pentru show-ul ei. Oprah le spune oamenilor parerile personale in timp ce citeste reviste sau navigheaza pe internet. Noi suntem chemafi sA Je spunem oameni- lor gandurile lui Dumnezeu asa cum sunt revelate in textul biblic. Karl Barth spunea ca predica tindnd ziarul intr-o mana — nu in ambele! Noi trebuie s& ne finem de Biblie — gi s4 infelegem ce spune ea. Trebuie sa fii expert in cultura anticd. A intelege textele biblice este minunat, dar trebuie s4-i cunosti si pe cei c4rora le-au fost destinate. De pilda, cum isi alegeau partenerul de casatorie? Cum se casatoreau? Cuim isi educau copiii? Cum se pregateau pentru batranete? Cum fi in- gropau pe cei dragi? Nu-i de-ajuns s& stif detalii despre viata evreilor si grecilor din primul secol. Trebuie si fii in stare si sé compari popo- rul lui Dumnezeu cu vecinii lor pagani. [a ee, 1 Haddon W. Robinson, Biblical Preaching: The Development and Delivery of Expo- sitory Messages (Grand Rapids, MI: Baker Academic, 2001), 21.J. KENT EDWARDS ~ Cunoasterea istoriei bisericii este, de asemenea, folositoare — de pilda, in ce mésurd s-a facut uz si abuz in cursul vremurilor de textul pe ca- re-l predici? Teologia istorica le poate fi de mare ajutor Predicatorilor contemporani. Aminteste-ti vechea zicala: a nu invata din trecut jn. seamné a te condamna s&-I repeti! Cunoasterea vremurilor de azi este si ea vital menilor de azi trebuie s8-i cunosti, Ce concepte le controleaza decizi le? De unde le vin ideile? Nu strica sA urmaresti modul in care a dezvoltat psihologia, sociologia, etica, filosofia 5i apologetica. Dar nu uita cB pentru asta trebuie s& citesti ziarele locale gi strdine (online si tiparite), precum si cele mai bune jumale. Nu uita nici de filme, MTV $i South Park. Comunicarea in masé fine tot mai mult de cea og nu se Lipareste. Nu doar c& trebuie sé citesti tot ce merit citit; trebuie $i sh vezi tot ce merit& vazut! ~ Cunoasterea zilei de maine este la fel de importanti. Dacd vrei s&-i ajutl pe oameni s& se pregéteasca pentru ce urmeaz& si pentru ce se in- ‘ampla deja, este important sé te familiarizezi cu tendinfele vremutilor de azi. Ce directie de viitor preferi? ee Predicatorii, ca tofi oamenii, au de ménuit mult mai multé informatie deat inaintasii nostri, Potrivit carfii ui Richard Wurman Information Anxiety (Teama de informatie), ,,edifiile de weekend din New York Times contin mai multé informatie decat ar fi aflat in toatd viafa un om obignuit din Anglia secolului al XVIl-lea.“? Volumul de lecturé actual este mai mare decat pe vremea lui John Owen sau John Bunyan. $i portofoliul de informatie creste. Aflim c& a fiecare 24 de ore se consemneaza aprox. 20.000.000 de cuvinte de informatie tehnica. Unui om capabil s& citeascd 1.000 de cuvinte pe minut i-ar lua 1.5 luni a cite 8 ore pe zi s& parcurga doar 1 zi de debit informational, iar la final ar ri- mane cu 5.5 ani in urma cu lectura!? Nu pofi predica bine fara s& ai cunostinfe. ins cunostinfa singura nu te va face un predicator bun. De fapt, ca iti poate vitma predicarea. Saul Wurman, Information Anxiety (New York, NY: Doubleday, 1989), 20 3 fiibat Mary, Jr, ‘oes ‘for Satisfying the Needs of the Scientist and the Engineer for Scientific and Technical Communication, comunicat de pres’, 8 martie, 1966, Washington, D.C. Citat in M. R. Nelson, “We Have the Information You Want, But Getting It Will Cost You: Being Held Hostage by Information Overload”, Crossroads: The ACM Student Magazine, http:www.acm.org/crossroads/xrds!- Vinelson.html (accesat 11/5/2007). 20 dga Predicarea profunda Cunoasterea poate fi un blestem in comunicare: cu cft stii mai multe des- pre un subiect, cu at&t mai greu este s&-I prezinti simplu gi memorabil. Cu cat acumulezi cunostinte, cu atat sporeste tentatia de a turna tot ce stii in mintea ascult&torilor. Dac& nu controlezi aceastA tentatie, predica va fi ori prea lunga, ori prea complicata, ori ambele. Cursurile la care te duci te pot stoarce de viag’ in predicare, inctrcarea creierului cu 200 de kg de informatie are acelagi efect precum cuplarea unei remorci Airstream travel de 8 metri la o masina de curse. Cunostinta poate face ca un lucru interesant in sine s& meargi lent; te poate face plictisitor. Se cere indemanare ca sa fii interesant ca expert. Dar asta asteapta fetele care te asculta in fiecare duminica dimineata. Oamenii vor sé stii la fel de multe precum cercetitorii, s& fii la fel de relevant precum gazdele de talk- show si la fel de antrenant precum comediantii profesionisti. Predicatorii buni sunt asemenea marilor bucatari-gef. Ei nu acopera ideile lui Dumnezeu cu o poleiala anost& de informatii, ci folosesc doar gamiturile care dau efect mancarii. Acesti predicatori pastreazd ideea central a textului ca idee centrala a predicii. Uzul si abuzul de cantitatea de informafii disponibila azi nu reprezinté singura provocare semnificativa pentru predicatorii actuali. O alta este mul- timedia. Provocarea mass-media Traim intr-o epocd a bombardamentelor senzoriale. Este uluitor sé vezi cum a ajuns tehnologia s& ingdduie mass-media si ne bombardeze cu mesaje in- carcate senzorial. Ati vazut filmul Jurassic Park 3? Probabil putini !-au vazut — i din mo- tive intemeiate. Acum cétiva ani, cand sofia mea era plecat’ intr-o calatorie de afaceri, am inchiriat DVD-ul si am descoperit c linia narativa a filmului este uimitor de slaba. Singurul film din seria Jurassic Park care-nu fusese regizat de Steven Spielberg, aceasta productie — precum precedentele ~ arata oameni care fugeau pe o insula urmariti de dinozauri. Scenariul era atat de predictibil, incat cu greu m-am abfinut s4 adorm. in ciuda plictiselii, ins, nu am vizionat doar DVD-ul, ci si CD-ul bonus. Din ultimul am aflat c& produ- cAtorii cheltuiserd milioane de dolari sa creeze cele mai fidele reprezentari animale captate vreodatA de pelicula. Punctul culminant a fost dinozaurul hidraulic de 13 m, incredibil de real, construit exclusiv pentru acest film. Cum poate concura predicatorul cu asa ceva? Cand pana si filmele de méfna a doua cheltuiesc milioane pe efecte speciale, cum pot rivaliza predi- catorii cu ele pentru atenfia audienfei? $i nu doar industria filmului ne face slujba mai anevoioas’. 21J. KENT EDWARDS de ecran impérfit, inifiatt de Serialy d succes "24", este azi folosité de intreaga industrie cinematografiog je mare 5 - ane-time” rte nu doar de cadre atr gato, i seri ‘ste de “prime-time” au pa re : Azi, serialele politist fe a impresionante, ¢l $1 de Saar Scene difes;. te, costume re ei jor de fundal? S-a dus vq te prezentate simultan. i ascultat muzica p rem j muzici din ae ema avem bituri rulate in Punciu ulminan al anol CS potrivesc perfect cu subiectul episodului. Toate aces, serialului CSI, care s ee mari de malt definitie gi cu sonorizarea sajlo, eae es a concurezi cu ele duminica dimineata? unele bise. ey ne fonctioneszk nici microfoanele lavaliere, iar baiatul de la sonorizare 7 Me eal cfnd aud de la unii predicatori cd sunt inovatori Sifo joint. Dac& ai impresia c& un proiector montat losesc prezentari in Powerp i i un | mai ann tine este inovator, esti mai ratacit decat crezi. ‘Sistemul Powerpo- int a iesit pe piatd in 1987! Dacd vrei sé uimesti oamenii invartind la picto. grame, esti nu numai inapoiat, dar si impiedicat sé Je vezi din locul in care Uni presupun ci oamenii care vin s& asculte predica s-au expus toati sSptiména la ultimele producti media si de divertisment pe care le poate oferi societatea, iar acum acestea sunt etalonul prin care definesc normalita- tea. Aceastd presupozitie face sa ne fie si mai greu sA concurdm cu ele, Noi, predicatorii, nu avem acces la resursele de la George Lucas’ Industrial Light & Magic si nici nu putem cere Filarmonicii din Londra s4 asigure muzica pentru predica de duminica viitoare. Asadar, cum se pot ridica pastorii locali la imposibilele asteptari ale enoriasilor? Jar-lucrurile se inriut&tesc. Nu doar ci mass-media bombardeaza simturi- le enoriagilor: tot ea le face cunostint& cu ceilalti predicatori. Mai demu, oamenii dintr-un anumit oras puteau asculta doar predicile pastorilor din zon&. Nu mai este cazul azi. Casetele cu predici inregistrate ne-au expus la alte predici, dar acum tehnologia aduce o avalansa de voci diferite. ea Sabie alti predicatori la radio, ti vad la televizor si pe in- suntem cei meal bu a pe iPod. Ne place sau nu, dintr-o dat& nu mat eae Lene icatori pe care i-au ascultat ei sptaména asta. Bi- actuali $i, aed ne aa in contrast cu cei mai cunoscuti predicaton impotmolese aaa eri de editare, acesti Predicatori inregistrati nu Ey tle 5 r8u pir, Oameni dau peste nite wag ce gt Du esti asa. Oamenii din co au peste niste comunicatori impecabili. $1 Predicatorii superstar ai v nci preferd perfectiunea electronica etalata de Temi noastre. $i noi nu ne putem ridica la nivel! V-ati uitat recent Ia televizor? Ideea lor. Mass-medi oricénd, ‘aa facut ca predicatorii $3 fie azi mai ugor de comparat © 22Predicarea profund& Precum Rodney Dangerfield, care se pléngea ci nu are parte de pic de respect din partea enoriasilor, mulfi predicatori locali intampin& greutafi mulfumit& mass-media. Provocarea adevarului Pe lang& provocarile generate de explozia de informatie si de influenta mass-media, predicatorii de azi se confrunta si cu aversiunea culturii fafa de ideea de adevar religios. Mulfi oameni nu mai cred ci adevarul religios este o realitate. . _ Tu gi eu slujim intr-una dintre cele mai schizofrenice culturi din istorie din punct de vedere intelectual. Cultura noastri se bucura s& primeascd »adevarurile absolute“ ale stiintei. Vor, de pilda, si afle daca existd vreo le- gatura, direct& intre obezitate si diabet, sau dacd a bea vin rosu $i a m4nca fasole fi va ajuta s& traiasc& pind la 98 de ani, sau cum pot stabili testele ADN adevarul a ceea ce incercém si dovedim. Oamenii vor ca cercetarea stiintificd s& le furnizeze adevarul in baza céruia sd ia decizii de viata corec- te. Singurul aspect al vietii pe care oamenii cred cA nu-I putem cunoaste si- gur este adevarul religios. in chestiuni de religie oamenii vorbesc despre ,,credin{A oarba si prefe- rine personale, iar nu despre bine sau rau. Se crede ci nu este corect din punct de vedere politic s4 spui cA principiile religioase ale cuiva sunt erona- te. Ne place sé fim incurajati s4 ne alegem credinta la fel cum alegem inghe- fata Bend&Jerry — singurul motiy este preferinta personal. Astfel, nici alege- rea inghetatei Willie Nelson’s Peach Cobbler, nici urmarea lui Mahomed $i nici satisfactia de a face alpinism duminica dimineafa nu sunt preferinte mai bune sau mai rele decat altele. Orice este adevarat pentru tine, este bine. Orice este adevarat pentru mine, este la fel de bine. E Este tot mai greu pentru predicatori s4 fac& afirmatii absolute despre su- biecte precum realitatea pacatului, unicitatea lui Isus Cristos sau ineranta Scripturii, fara a se alege cu reactii de protest. Oamenii nu sunt deranjati ca- {i dai cu parerea — in general la fel fac si gazdele emisiunilor radio ~ atta timp cét nu pretinzi cd defi adevarul absolut. a Ce pozitie ingrozitoare pentru predicator! Ca reprezentanti ai Celui ce ¢ Calea, Adevarul si Viafa, nu putem decat s& rostim adevarul. Adevarul este slujba noastra, produsul cu care lucrém. Predicarea biblica — prin definitie ~ ne constrénge si manuim adevarul absolut al Cuvantului lui Dumnezeu. To- tugi, cénd il rostim suntem numifi aroganfi si insensibili. And noi, predica- torii, ne implinim rolul legitim de purtatori de cuvant ai Domnului Univer- sului, suntem etichetafi ca extremisti, fundamentalisti, intoleranti $i pusi in aceeasi categorie cu membrii ‘Al-Qaeda. Nu este tipul de tovarasie in care am vrea sa intram! _ 23J, KENT EDWARDS Provocarea asteptarilor j destul timp S& pregatesti preg: Predicarea este gimai dificilh cfnd mu eet ral principal sau sett Fi . ti pastor, mai ales 2 pt ax. a esti pe infele coplesitoare pe care le Presupant ie experienfa cer! slujirea. $i familia ta le stie. Ce doreste biserica? . . — Un lider vizionar plin de elan, care vede viitorul gi stie pasif spre acel - O uniting personal, care te face sensibil si responsabil fafa de fa méntirile bisericii. . . . — Angajamentul clar de a te implica in viafa urmatoarei generatij de ji. tant in comunitate la modul general si 55 evanghelizarea de la om 1a om. | intelege cu, motiveaza si supraveghea deri. — S& joci rolul cel mai impo conduci prin exemplu personal — Spirit de echipa, un om care se z& comitetul bisericii. ~ Un model de ospitalitate, care-si deschide casa pentru intalnirile gu. pului de tineri ori de cate ori i se cere. — Unul care strange fonduri in mod eficient. — Un lider denominational cu mare influenfi asupra bisericii la scari larga. — Un pastor atent la nevoile bisericii locale (care fi plateste salariul). - Unconsilier de seama lui James Dobson. -~ Unom dedicat familiei, care petrece timp cantitativ si calitativ cu sotia si familia, — Si petreci timp de calitate in rugiciune, cdutand fata lui Dumnezeu. — Sa raspunzi pe loc Ja email-uri. — SA scrii din cnd in cAnd carfi cu vanzéri-record, si asta in vacant, da- ca se poate. oe lista te ingrozeste, tot o duci mai bine decdt multi dintre st dent i oe Pastorii coreeni, de pilda, trebuie si predice in fiecare a fl A bare dimineaga! De asemenea, predicd la programele de 1 de predicare, 7 pul séptiménii si de doua ori duminica! Cu un astfel de plan c& coreeand ean lucru mai greu decat a fi pastor principal intr-o biset tineri mu par a aoe Pastor asistent inr-o bisericd coreeand. Acesti pasta” sivas an 2 Putere de decizie asupra programului de predicate: $! Biot fac aproape Fant Asteptirile puse asupra lor de cdtre pastorii 8° Pe imposibila predicarea calitativa, 24Predicarea profunda Bisericile de toate etniile au asteptari mari de la pastorii lor. La fel cei ce participa la programele bisericii. Cumulate, asteptarile celorlalti ne incarc& att de mult programul, inct nu mai gisim timp s& predicim bine. Presiu- nea de a fi peste tot si totul pentru tofi n-a fost niciodat4 mai mare. Mentali- tatea de consumator ne face si cerem servicii de top de la slujitorii platifi. Ea este dusmanul predicarii bune. N-a fost niciodat& ugor de predicat, dar dificultatea este cu ataét mai mare azi. Provocarea prestigiului Altédaté, parohul era considerat omul de frunte in comunitate. Adesea ei erau cel mai bine educati, membri respectati ai comunitatii. Lucrurile nu mai sunt la fel astizi. Desi comunitatea crestin& acorda predicatorului o anumité doz de respect, in societate nu este respectat. Predicarea nu este o indelet- nicire prestigioasa cultural, Ca este, c& nu este corect, tu si eu suntem asociati cu orice predicator dis- creditat care ajunge subiect de scandal in ziare. V4 amintiti de Jimmy ‘Swaggart si Jim Bakker? Cultura si-i aminteste. Cdnd pastorul Ted Haggard — pastor principal intr-o megabiserici bine profilaté si presedinte al Asocia- fiei Evanghelice Nationale — a anunfat in toiul acuzatiilor de dependenta de droguri si legituri cu un barbat prostituat ci este ,,vinovat de imoralitate se- xual&, c& este un ingelator gi un mincinos si cd a luptat intreaga viafA cu aceasta latura a fiintei sale ,,atat de detestabila si intunecati“4, ne-a stricat bunul nume gi nou’ si lui. Chiar acum, cand scriu acest capitol, vad in New York Times o relatare despre senatoru) Charles E. Grassley, republican de frunte in Comitetul de Finanfe al Senatului, care investigheazd sase lucrari evanghelistice proemi- nente ca s& stabileasc& daca s-au folosit sau nu donafii ilegale pentru finanta~ rea unor pastori opulenti.* Cand predicatorii de marca sunt facuti de rusine in public, stralucirea slujbei noastre paleste. Cénd afi vizut ultima oar un film produs de Hollywood care s& prezinte predicatorii in lumina pozitiva? Sau in care protagonistul — paralizat de 0 problema coplesitoare — se duce la biserica si giseste in cuvintele vestitoru- Jui lui Dumnezeu cuvintele vesnice de care are nevoie? Scenaristii de la Hollywood nu si-ar putea imagina vreodat& o asemenea situatie. fn vremuri de oriza, protagonistii pot apela la consilieri, ingineri, contabili sau antrenori proprii. Alte profesii ajung in rolul eroului, nu predicatorii. Acestia din urma 4 Ted Olsen, Christianity Today, http://christianitytoday.convcv/2006/novemberweb- only/144-58,0html (accesat 11/7/07). 5 NY °Times.com, — http://nytimes.com/2007/11/07/us/O7ministers.html (accesat 1imio7. 25 anitaJ. KENT EDWARDS sunt alesi pentru roluri de n&téngi, sarlatani sau pridatori de femei slabe i ieti tineri. Nu ai vrea s& devii un astfel de om la maturitate. fntreaba-ti oo. piii gi vei vedea. a fn 2003, organizatia Gallup a chestionat 1.200 de adolescenti american cu varste cuprinse intre 13-17 ani gi i-a intrebat ce gi-ar dori si devina ca adulti.® Tinerii nostri vor si se fact medici, asistenfi, profesori, specialigti IT, orice, dar nu predicatori. Clerul nici macar n-a intrat in top 10. Suntem cotati mai jos si decét avocatii. TOPUL ALEGERILOR ADOLESCENTILOR CU VARSTE INTRE 13-17 ANI 2003 La momentul actual, ce profesie crezi c& vei imbratiga in cariera? Medic/asistent medical 10% Profesor 8% Specialist IT 6% Sportiv 5%. Avocat gi veterinar 4% Inginer 3% Bucatar 3% Muzician 3% Cadru militar 3% Mecanic 2% Daca vrei si afli parerea majoritatii despre predicatori, spune-i-vecinului din avion cd esti predicator. Sunt sanse mari s4 ai parte de ore neintrerupte, sufi- ciente cét s& citesti un roman intreg sau s& lucrezi la predica de sptimana viitoare. Predicatorul nu se bucura de popularitate. Provocarea predicirii profunde Fiecare predicator se confrunti cu provocirile pé care le-am discutat aici, dar va voi face slujba si mai grea, Nu va cer s& predicafi la fel ca ceilalfi. Va cer mai mult: s& predicafi profund! Va rog s& dafi predicarii cel mai bun timp din orar. Si dati cel mai bun timp si cea mai mare dozi de energie patrunderii $i comunic&tii creative a Cuvéntului lui Dumnezeu oamenilor. Va spun c& nu-i de-ajuns si impartisiti Ce ganditi cu ascultatorii vogtri. Trebuie si le impartisifi si ce simfiti i ce gindii. TS § Josephine Mazzuca, “Teen Career Picks", 13 mai 2003, http://www.gallup.com!- Poll/8371/Teen-Career-Picks-More-Things-Change aspx (accesat 11/7/07). 26FY Predicarea profunds Predicile profunde se nasc in suflet, dar gi in minte. Nu este suficient s& aiba confinut biblic. Predicile de calibru nu sunt ,afigate" si nici disponibile online. Reclama la MasterCard e graitoare aici. Predicile profunde sunt ne- pretuite. $i uluitor de provocatoare. Asadar, de ce si predici? Constient de provocarile enorme care te asteap- tH in aceastd siptimana, de ce si te mai deranjezi sé predici? De ce s& dai ce-i mai bun pentru proclamarea Scripturii? De ce s&-fi dai viata pentru ea? De ce s& nu te faci consilier? Sau agent de asigurari? De ce s& predici? 27Capitolul 2 Motivele predicarii de azi “In predicare, intrebarea ,De ce?" este cu mult mai important& decat intreba- rea ,Cum? ,,De ce?" Pentru ci nu ai motive s& invefi cum s& predici dac& nu tii de ce ar trebui s& predici, Daca crezi c& predicarea este componenta vitalé a chemArii lui Dumnezeu in viafa ta, vei gsi o cale s-o stépanesti. Da- cd nu esti convins de prioritatea predicarii, nu vei deveni la fel de eficient la amvon pe cat ai putea fi. Acesta este unul dintre motivele pentru care joc golf atit de prost. Motivul principal pentru care nu sunt un bun juc&tor de golf este c&, dupa prerea mea, golful nu este important. A sta gase ore ca s& nimeresti 18 gauri de trei ori pe s’ptim4n&, nefacdnd alte lucruri (precum cele legate de fami- lie), este o mare pierdere de vreme. Priorititile mele explic de ce sunt un jucktor de golf atat de neindeménatic. Joc slab pentru c& nu cred c& merité ‘si-mi irosesc timpul invatand s& joc bine golf. Daca nu esti de acord cu mi- ne in privinfa golfului, probabil esti mai bun decét mine la acest sport. Ne modelam prioritétile, si mai apoi prioritafile ne modeleaza pe noi. Cat de important este predicarea pentru tine? Este ea optionala? Este o optiune din meniul slujirii? Este 0 gamitura pe care o putem impinge pe marginea farfuriei pline de responsabilititi pastorale? Sau este mai mult de- atat? Este ea ,,felul principal" al lucrarii noastre? Prioritatea acordata predicarii va determina mai mult decat orice cat de profund predici. Dacd navighezi pe intemet s4 gasesti ceva ce te-ar ajuta sa dai 23 de minute pe o predica de 20 de minute, prioritatile tale sunt clare si te vor impiedica s& devii predicator profund. Nu vei fi disciplinat si nici nu vei face schimbarile care se impun pentru a deveni predicator profund decat dacd esti convins pind in adancul fiintei c& predicarea este chemarea ta principal. Predicarea ifi cere.cele mai bune ore $icea mai buna doz de energie. Dac pui predicarea pe locul pe care pun eu golful, vei predica la fel cum joc eu golf. Piatra de temelie a predic&rii profunde este dorinja de a fi un predicator profund, mai degrabi decat de a fi urmatorul Tiger Woods. Pri- mul pas spre a deveni predicator profund este s& pui predicarea in topul pri- oritatilor pastorale.J. KENT EDWARDS. De ce sind predicarea capul de afig printe priortajile tale? Cred cg exist& trei motive pentru care ar trebui siti investesti slujirea in Principal in |! lucrarea de predicare. Eu predic din motive teologice, din motive istorice sj din motive pragmatice. Jat de ce continuu sa predic in fiecare siptimand gi sunt convins ca fie. care biseric8, din fiecare cultura, din fiecare colt al paméntului trebuie «4 aibi o lucrare de predicare vibranta, Motivele teologice ale predicai i John R. W. Stott, unul dintre marii predicatori ai vremii noastre, dovedea o itoare i june pastoral’ cénd intreba: Cum ne putem convinge s& continuim si predicim, si sk predicam eficient? Se- cretul esenfial nn este s& stipdnesti cdteva tehnici, ci sé fi stipanit de cétevea convingeri. Cu alte Cuvinte, teologia este mult mai importanté decat metodolo- gia! Teologia este mai importanti decat metodologia. in slujire vei fi uneori ten- tat sé abandonezi predicarea. Perioadele de binecuvantare vin si se duc, si adescori sunt la fel de imprevizibile ca vremea. Singurul aspect predictibil este cé, mai devreme sau mai tarziu, vor veni secete peste predicarea ta. Saptiméni sau luni la rand vei deschide Scripturile si vei predica cu pasiune $i credinciosie, si totusi nimic sau putine vor parea c& se intampla in vietile ascultatorilor. Nu va fi ploaie de binecuvéntiri. Nu va fi rod spiritual in vie. file lor. Nu vor fi rezultate observabile, in acele vremi vei incepe, cum mi s- 2 intémplat si mie, s& te gandesti sé-ti investesti energia in alte lucruri. »Da- ci asta nu merge“, ne spuinem in sinea noastra, ,mai bine fac altceva Dar- ce anume s& fac? Scoretul perseverentei in predicare — si, in final, al excelentei in predicare ~ este si stii de ce predici. Vei continua s& predici la timp gi nelatimp dacd vei infelege imperativul teologic al proclamarii biblice. Tehnicile si gaselni- fele retorice nu te vor sustine in sluji timp de secetd. Inovatiile nu vor funcfiona, Teologia te va susfine, Sunt cel putin sapte motive teologice pentru care cred cu trie od predica- Tea este un element indispensabil al lucririi crestine, Se 1 John R. W. Stott, Between Two Worlds (Grand Rapids, MI: Eerdmans, 1982), 92. 30Predicarea profunds J. Datoritd existentei lui Dumnezeu \La inceput, Dumnezeu a creat cerurile gi paméntul.2 mentalé a Scripturii este ck Dumnezeu existd, Biblia nu incearct s& dove. deasc& existenta lui Dumnezeu; ea prezint& pur gi simplu existenta lui Dum- nezeu ca realitate — asemenea piméntului $i aerului ~ gi trece mai departe, Dumnezeu mu este ceva supus dezbaterii; El pur si simplu exist. El se ives- te deasupra viefilor tuturor oamenilor, aga cum Muntele Everest troneaza deasupra lanfului Himalaya, $i nu pofi naviga cu succes prin Biblie — sau prin viata - fara @ recunoaste prezenta lui -Dumnezeu, Vietile noastre depind de constientizarea existentei lui Dumnezeu. Cand oamenii trdiesc de parca doar realitatea fizica este constant, isi sortesc viefile esecului. A ignora existenfa lui Dumnezeu este ca si cum locuitorii Insulei Vanco- uver ar ignora faptul cA sunt inconjurati de apa. Este imposibil s& vietuiesti bine pe o insul& fara sa intelegi cd esti strajuit de apa. Ignoranta nu-i o bine- cuvantare: ea precede catastrofa. Daci nu stie c& e inconjurat de apa, local- nicul ignorant se va prabusi mai devreme sau mai tarziu cu masina in Ocea- nul Pacific gi se va ineca. Existenta incontestabila a oceanului cere ca locui- torii de pe insula sa-si modifice traiul. Existenta lui Dumnezeu cere decizii similare de schimbare a vietii. Dar nu te poti ajusta la cea ce nu cunosti. Viata de succes incepe de la cunoaste- rea lui Dumnnezeu, care inconjoara si controleaza fiecare element al existen- fei noastre. Dumnezeu existi. Precum elefantul din camera, cei ce incearca s&-L ig- nore vor fi zdrobiti de realitatea enorma a prezentei Sale. Fara cunoasterea de Dumnezeu vei lua decizii gresite si fatale, la fel ca localnicul care se va ristumna in Pacific, sau ca unii care-si deschid sufletul inaintea imoralitatii. Este imposibil si duci o viati de succes fara si intelegi c& El exist. Toti-cei ce incearca in absenta Lui, esueaza. Predic deoarece cunoasterea lui Dumnezeu este cea mai importanta cu- noastere de care poate avea parte omul. Oamenii nu pot trai fara ea. Ei tre- buie sé invete despre Dumnezeu. Presupozitia funda- 2, Pentru cé Dumnezeu nu tace Dumnezeu nu a fost nevoit s ni Se reveleze. Ar fi putut foarte ugor si ra- méAnd ascuns dup’ perdeaua ignoranfei noastre si, daca aga ar fi facut, am fi fost pierdufi. Destinul nostru nu ar fi putut fi remediat. Teologul Carl F. H. Henry explica: 2 Gen. 1:1. 31J.KENT EDWARDS ni s-ar fi descoperit, nu am fi gtiut nimic despre EL... Curio. pepe patrunde tainele ui Dumnezeu... Far& inifiativa diving, ‘omul n-ar fi putut pricepe c& Dumnezeu exist, ca s8 nu mai vorbim de atribute. le Sale perfecte si de scopurile Lui... Teologii modemi, oricata tehnologie a avea Ja dispozitie, nu ar putea crea o bazi de date despre 0 zeitate atat de reti- enti... Singurul fundament cert pentru discufiile despre Dumnezeu este revela- rea de Sine a lui Dumnezeu.? Dumnezeu stie c& pentru noi este vital si-1 cunoastem, de aceea facut ata- tea eforturi s& ne vorbeascd despre Sine. Dumnezeu stie c& vietile noastre depind de aceasté informatie, si a rispuns nevoii noastre disperate prin harul Sau coplesitor. El ni S-a comunicat prin ceea ce teologii numesc revelatie »generala™ si ,,speciala. Revelatia generalé Ce este revelajia generala? Este informatia despre Sine pe care Dumnezeu 0 face disponibila tuturor popoarelor, in toate locurile si in toate vremurile. Este cunoasterea despre Dumnezeu disponibila in mod universal. Dumnezeu a folosit o varietate de mijloace pentru a face ca informatia despre El si ajung’ la noi. De pilds, a folosit creatia pentru a ni Se revela: Flindcd ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit in ei, céci le-a fost aratat de Dumnezeu. intr-adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vegnica si dumnezeirea Lui se vad ldmurit de la facerea lumii, cénd te uiti cu bagare de seam la ele in lucrurile facute de El. Aga c& nu se pot dezvinovati.* Cerurile spun slava lui Dumnezeu si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui. O zi istoriseste alteia acest lucru, O noapte di de stire alteia despre El. $i aceasta fri vorbe, Fara cuvinte al céror sunet si fie auzit.> Oricine admira frumusefea unui trandafir inflorit sau grandoarea Muntilor Stancosi priveste deopotriva la Creatorul divin. ins’, pentru a accentua aceasté comunicare, Dumnezeu le vorbeste oamenilor si prin constiinté. Conceptele noastre de bine si rau, oricét de deficitare, sunt ecouri ale stan- eee Tons) 1g, Noms God, Revelation and Author, vol. 2 (Waco, TX: Word Books 4 =~ Rom. 1:19-20, SPs. 19:1-3, 32Predicarea profunda gardelor morale universale, ce isi au originea in Dumnezeul suveran peste toate: Cand neamurile, cu toate ca n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ci, care nau 0 lege, isi sunt singuri lege; si ei dovedesc c& lucrarea Legii este scris’ in inimile lor, fiinded despre lucrarea aceasta marturisesc cugetul lor gi gandurile lor, care sau se invinovatesc, sau se dezvinovatesc intre ele.* Unii teologi considera c& gi istoria este o forma a revelatiei generale - mai ales istoria Poporului Israel. Pe msura ce vedem scopurile venice ale lui Dumnezeu indeplinindu-se in si prin aceast natiune mica si aparent nesem- nificativa, observam mana lui Dumnezeu care fine cdrma istoriei. Istoria ni- L prezint& cu adevarat pe Dumnezeu. Cand urmarim stirile de dupa-amiaza ns, il vedem pe Dumnezeu dintr-un alt unghi. El ni se reveleaza! De ce va reamintesc aceste chestiuni teologice elementare? Pentru ca tre- puie si ni se aducd aminte cat de in serios ia Dumnezeu comunicarea de Si- ne. Dumnezeu doreste atat de mult ca oamenii sé invete despre El, incat face tot posibilul ca vestea s& se rispandeasca. Dumnezeu este obsedat de comunicarea teologic’. Douazeci si patru de ore pe zi, sapte zile pe sAptiman’, Dumnezeu foloseste toate mijloacele de comunicare pentru a vorbi despre Sine tuturor oamenilor dintotdeauna. Pen- tru a vorbi oamenilor despre Sine, Dumnezeu depune mult mai mult efort decat un candidat care incearcd s& cAstige alegerile prezidentiale. SA nu credeti ins& c& responsabilitatea noastra de a predica scade pentru cA revelatia general ar fi suficient&, fiindca nu este. Revelafia speciald ; ae Ce este revelatia special? Este o informatie suplimentar& despre Dumnezeu ~ deci nu generala — pe care El o pune la dispozifie anumitor oameni, in anumite locuri si momente din istorie. Cateva exemple de revelatie speciala: — Minunile. Desi niciunul dintre noi nu am fost martori la despirtirea Mani Rosii, oei care au fost acolo au vizut puterea, harul si judecata Jui Dumnezeu gi nu au putut uit Dumnezeu prin astfel de experiente. ~ Vizitele ingerilor. Cand ingerul Gavril a apa el, Zaharia si Mariei, acestia au crarea Lui in lume. t uita. Cei ce au trait minuni au aflat despre rut gi le-a vorbit lui Dani- invafat despre Dumnezeu si despre lu- 33i—_— ON J, KENT EDWARDS Oamenii care L-au intalnit pe Isus in timpul viefii Sale de pe py. maint au invafat la réndul lor despre Dumnezeu. Isus a spus foarte clar- Cine M-a vazut pe Mine, L-a vazut pe Tatal." Autorul c&rfii Evrej emi of Isus a fost o carte vie, o suflare de viafé a lui Dumnezeu: - Isus. infilor nostri prin proroci, in multe randuri i ful acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe ca- ilor gi prin care a facut gi veacurile.* Dup& ce le-a vorbit in vechime pari in multe chipuri, Dumnezeu, Ia sfarsi re L-a pus mostenitor al tuturor lucruri — Scriptura. Biblia este cea mai clara si cuprinzatoare sursi de informa- fii oferita de Dumnezeu, Nu tofi care au trait yreodata au avut sau va- zut 0 copie a Scripturilor, dar cei ce au avut 0 Biblie au primit, impre- ‘und cu ea, si marea sans& de a invita despre Dumnezeu. Cel mai bun mod de a ajunge s& cunosti pe cineva este s&-I asculfi. in Biblie, Dum- nezeu vorbeste si ne inviti si Iudm loc si sd-I ascultim inima. Dup& cum spunea teologul Millard J. Erickson, ,Dumnezeu nu ne-a demon- strat doar prin actiunile Sale cum este; El si vorbeste despre Sine, des- pre planurile Sale si despre voia Sa.” De ce nu S-a multumit Dumnezeu cu revelatia general? De ce a mers mai departe, ficdndu-ne s& privim in jur la creatia Sa? A fost ceva in neregula cu revelafia general&? Renumitul teolog B. B. Warfield a luat in discutie aceas- 1@ chestiune cAnd sublinia c& scopul revelatiei speciale nu este de a corecta, cu atét mai putin de a lisa la 0 parte revelajia generalé. Revelafia generala au are nevoie de corectare — Dum- nezeu nu S-a revelat in mod fals, inseltor prin ea... Dumnezeu face toate lucru- bune. Ocazia cu care s-a ficut revelatia speciala nu fine de structura revela- si, ci trebuia s& rdspunda unor schimhari de situatie." Nu este nimic inerent rau cu revelafia general, ins& ea nu poate rezolva ce- ea ce Warfield numea ,,schimbiari de situatie, acele schimbari fiind aduse de picat. Cderea in pacat a omenirii a schimbat totul, inclusiv tipul de in- formatie pe care Dumnezeu trebuia si ne-o comunice. Acum Dumnezeu tre- 7 oan 14:9, 8 Ew hl, 9 ne J. Brickson, Christian Theology, vol. 1 (Grand Rapids, MI: Baker, 1983). 10 John E. Meter, ed, Selected Shorter . Meter, ed., Writings of Benjamin B. 1 (Nut ley, NJ: Presbyterian and Reformed, 1970), 27, ae eres re 34— Predicarea profund& ‘buie sA ne spun’ cum s& fim méntuiti de pa mess pe cre revelatia general nu-l faa a enna Faptul c& ni se taie respiraia la vederea frumusetii sublit i Insula Oahu nu ne poate mantui, gi nici aplend cares MG aaa Singur’, revelatia general ‘n-a mantuit niciodats pe nimeni. Contemplarea unei flori nu ne va ajuta s& infelegem c& Isus Cristos, Dumnezeul-om, amu- rit pe cruce ca jertfi de ispasire pentru pacatele noastre. Revelatia general pur si simplu nu poate cuprinde cantitatea de informatie necesara mantuirii de pacat. Iaté de ce El ne-a dat Tevelatia speciala. Iati de ce El a infaptuit minuni, Si-a trimis Fiul si ne-a dat Scripturile. De ce a trecut Dumnezeu de revelatia generalé gi ni S-a comunicat prin revelatia special? Raspunsul este: datorita dragostei. Dumnezeu stie ca, da- cd nu am fi aflat mai multe despre El, am fi pierit. in absenta cunoasterii di- vine am muri in ignoranta si pcat. Singura miza aici este vesnicia. Noi, predicatorii, vestim altora prioritatile de comunicare a lui Dumne- zeu. Cand predicim, lucrim in armonie cu dragostea vesnica a lui Dumne- zeu si-] imp&rtésim preocuparea de a spune oamenilor despre El. Cand te vei ridica duminica viitoare si vestesti Cuvantul lui Dumnezeu, un cor imens $i vegnic fi se va altura in imnuri nesfarsite de versuri inspirate, care-i averti- zeaz& si-i inflac&reaz4 pe oameni pentru Dumnezeul plin de dragoste. Mi-am dedicat viata predicarii, pentru cé prioritatea dati de Dumnezeu comunicrii de Sine demonstreazd nevoia disperati a oamenilor de a auzi ce are El si le spuna. Dac& oamenii nu aud revelatia special a lui Dumnezeu, vor muri in pacat. Predic pentru c& vreau s& impartasesc pasiunea lui Dum- nezeu. 3. Datorité naturii Cuvantului scris al lui Dumnezeu Probabil ti se pare ci Biblia nu-i mare lucru. intrucat pare obignuiti, uni o iau ca pe orice alta carte. Dar nu este o carte obisnuitd, Biblia e o categorie aparte fafa de celelalte crti, si asta nu pentru c& Amazon o situeazi in topul celor mai bine vandute carti din toate timpurile, ci pur si simplu pentru cA nu este o carte obisnuitd. Biblia este supranaturalé, Biblia este unicd prin paternitate. Dumnezeu Insugi a scris-o. De sub condeiul autorilor umani au iesit cArtile individuale ale Scripturi, ins ei nu au fost singuri cdnd au scris, ci Dumnezeu S-a implicat in procesul scrierii in ci gi prin ei. A fost un efort comun, pe care noi il numim inspiratie. ,,In- spiratia se referd la lucrarea Duhului Sfant in procesul de scriere a Bibliei. Duhu! Sfaint a umbrit si supravegheat scrierea fiecdrui cuvant asternut de autorii umani pe hartie, astfel incat au fost cuvintele lui Dumnezeu prin in- termediul autorilor umani. 35J. KENT EDWARDS i i i iami ca si descoperi amprente deopo. Re treba a So ator Contextul gi personalitatea mien tiv umes Fo eee erfect in aceste scrieri. Totusi, lucrarea lui Dumne. Dhe a ail in egalé masur&, El S-a asigurat cd toate cele 66 eae con un mesaj consecvent, c& fiecare jot’ a textului a fost fra gre- geal& gi 08 fiecare idee transmite intocmai ceea ce poporul lui oe trebuie s& stie pana la intoarcerea Lui, Dup& cum seria Charles Hodge, re- numit teolog de la Princeton, inspiratia este pinfluenta supranaturala a Du- hului Sfant asupra unor indivizi alesi, in urma careia acestia au devenit in- strumentele lui Dumnezeu pentru comunicarea infailibilé a gandirii $i voii Sale.“"' Biblia este mai mult decét literatura ce inspira: este literaturd inspi- rat&; este Cuvantul scris al lui Dumnezeu. lat de ce spunea Petru in a doua epistola a sa: Fiindc8, mai inti de toate, s& stifi c& nicio prorocie din Scripturé nu se talcuies- te singura. Céci nicio prorocie n-a fost adusi prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, minafi de Duhul Sfant.!? wu poate fi subliniat’ in- deajuns. Inspirajia verbala si plenara a Scripturii inseamna cd tot ce a scris autorul textului biblic audientei initiale este adevarat, este absolut, total si complet credibil. Ca predicator, asta inseamna ci-mi pot baza reputatia pe ceea ce spune Biblia. inseamn& ca le vorbesc cu incredere si autoritate as- cultétorilor mei, precum si societitii in ansamblu. Inspiratia ne confera in- drézneala necesari predic&rii. Potrivit lui Donald Grey Bamhouse, fondator, editor-coordonator al pu- blicafiei Eternity si, timp de 33 de ani, pastor al cunoscutei biserici Tenth Presbyterian din Philadelphia, factorul primordial in predicarea expozitiva este convingerea c& Biblia este Cu- Vantul lui Dumnezeu. Pot vorbi despre el doar in misura in care-1 cunosc. Lu- find Biblia ip méini, mA gandesc cd isi are originea in Dumnezeu, care a dat-o omului exact in ordinea $i cu nofiunile, frazele si cuvintele dorite de EL.” Fgates Hodge, Systematic Theology, vol. 1 (Grand Rapids, Ml: Eerdmans, 1981), 12 2Pet. 1:20.21, 13 Donal Grey Bamhouse, “On Expository Preaching”, ed., We Prepare and Preach: Thy in Clarence Stonelynn Roddy, (Chicago, IL: Moody Press 19 ee of Sermon Construction and Delivery 36XL e Predicarea profunda, ina despre inspiratie garanteazd cf, atdta timp ct imi incadrez predica- reall cele spuse de Biblie, nu voi fi dat de rusine. Amfiteatrele din universi- isl experienta zilnic& nu mA vor putea acuza ci am distorsionat mesajul. Nu trebuie sd-mi fac griji c&, fara S&-mi dau seama, spusele mele i-ar putea jigni pe ascultatori. Cand sunt loial textului biblic, predica mea vorbeste vie- tilor lor. Biblia este singura carte pe care Dumnezeu, care a inspirat-o, 0 sus- fine in intregime. Biblia este la fel de adevarati pe cat este Dumnezeu de adevarat. Comelius Plantinga, Jr., exprima ideea astfel: Ceea ce Biblia afirma, Dumnezeu afirm’. lath de ce Biblia este un expert in ce . gandirea si viata. lata de ce Biblia are puterea sa influenteze gi s4 ajute. Inti de ce Biblia are dreptul si dea ordine pe care trebuie si le ascultam. Dum- nezeu vorbeste prin intermediul Bibliei. Desigur, Dumnezeu este autoritatea su- prema in Univers. La urma urmei, El |-a conceput."* Predic pentru c& oamenii au nevoie disperati de Dumnezeu, iar Dumnezeu face tot posibilul sé le spund despre Sine. El revars’ informatia generala despre Sine asupra tuturor oamenilor, din toate locurile si din toate timpuri- le, transformand informatia intr-o carte speciala — o carte unic’, numita Bi- blia, al cArei mesaj poate fi predicat cu incredere. Dincolo de faptul cA este scrisé perfect, Biblia este si incredibil de valoroasa. 4. Datorité valorii Cuvéntului lui Dumnezeu Exagera oare psalmistul cind spunea: ,,Mai mult prefuieste pentru mine le- gea gurii Tale decat o mie de lucruri de aur si de argint“?’* Merit o carte SAi dai averea ca s-o cumperi? Cine are nevoie de cartea aceasta? Toti avem. Cei nemantuiti Valoarea Bibliei trece dincolo de usa bisericii. Este 0 carte de o relevanti enormé pentru intreaga lume. Pentru neméntuifi, Biblia este extrem de valo- toasé, deoarece le spune de ce au nevoie de mantuitor si cum pot fi mantuifi de picate. Faptul cd-i conduce pe oameni la méntuire fi confera o valoare incontestabild. Pavel subliniazi importanta predicdrii pentru cei neméntuiti cand le spune crestinilor din Roma: : Fiinded ,oricine va chema Numele Domaului va fi méntuit" Dar cum il vor chema pe Acela in care n-au crezut? $i cum vor crede in Acela despre care n-au SS 14 Cometius Plantinga, Jr., A Sure Thing: What We Believe and Why (Grand Rapids, MI: Bible Way CRC Publications, 1986), 67. 1S Ps.119:72, 37J. KENT EDWARDS cum vor auzi despre El firi propoviduitor? $i cum vor propovada; auzit? Si D dacd mu sunt trimisi? Dupa cum este scris: ,CAt de frumoase sunt picioarele ce. Jor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia!‘"* Isus insusi evidentiaza valoarea predicarii, spunandu-le ucenicilor: ,Mergeti in toat’ lumea gi propovaduiti Evanghelia la orice faptura. Cine va crede si se va boteza, va fi mntuit; dar cine nu va crede, va fi osandit.“!7 Asadar, Biblia este important pentru Billy Graham si pentru misionari, Dar cum riméne cu cei ce predic in fiecare saptimana crestinilor? Are Bi- blia vreo valoare pentru cei ce L-au acceptat deja pe Cristos ca Mantuitor? Cei din poporul Domnului Biblia are importanfé vitala pentru tofi oamenii — chiar si pentru poporul lui Dumnezeu. Cuvantul lui Dunmezeu hréneste poporul lui Dumnezeu. El ne hraneste sufletele. Scriptura este pentru sufletele noastre ceea ce oxigenul este pentru trupurile noastre. Nu putem trai fard ea. Cei ce incearca, vor pieri. Dumnezeu i-a demonstrat lui Israel natura crucialé a Cuvantului Sau printr-un exemplu concret si dramatic, despre care citim in Deuteronom 8, unde Moise ii spune iui Israel: ‘Sa pazifi si s& implinifi toate poruncile pe care vi le dau astizi, ca sé traifi, 4 va nmultiti gi s& intrafi in stipAnirea tArii pe care a jurat Domnul ca le-o va da pi- rinfilor vostri. Adu-fi aminte de tot drummul pe care te-a céliuzit Doranul Dum- nezeul tu in timpul acestor patruzeci de ani in pustiu, ca s& te smereasca gi $4 te fncerce, ca si-fi cunoascd pomnirile inimii si sA vada dacd ai si pazegti sau nu po- muncile Lui. Astfel, te-a smerit, te-a lsat sé suferi de foame $i te-a hrdnit cu ma- ni, pe care nici tu n-o cunosteai, si nici plrinfii ti n-o cunoscuserd, ca si te in- voje c4 omul nu-traieste numai cu paine, ci cu orice Iucru care iese din gura Domnului traieste omul."* Dumnezeu i-a trimis lui Israel mana ca remediu pentru aroganta spiritual. ‘Actul umilitor de a strange zilnic mand trebuia st-i invete o lectie spiritual. ‘Dumnezeu voia s&-i invete c& aveau nevoie de Cuvantul Lui la fel de mult pe cft aveau nevoie de painea Lui. Isus subliniazé aceasta lectie pentru noi c&nd este ispitit in pustie, si ne aminteste c& ,Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu.“!? Lectia nu tre- Rom. 10:13-15. 38\ pried Predicarea profund& puie ratatd, Poporul lui Dumnezeu are nevoie de Biblie la fel i Poporul tu nu poate tri in acea ee Neaiceeres op Sat eID Sel st siptamand far’ Scriptura, aga cum nu Poporul lui Dumnezeu are nevoie de hrana spiritual a Scripturii creste §i a ajunge la stadiul de cregtini maturi, em fi sn hmezes, Tur nim Scriptura in i imile enoriasilor aga cum 0 mama toarnd supa in farfurii- Je copiilor. Ea le oferd ce au nevoie ca si se dezvolte si s4 ajung’ oameni mari gi sinitoyi. De aceea le spunea Petru cititorilor primei sale epistole: ca niste prunci nascuti de curdnd, s& dorifi laptele duhovnicesc $i curat, pentru ca prin el s& crestefi spre mantuire, dacd afi gustat intr-adevar c& bun este Domaul.‘2° Nu exist substitut spiritual pentru Scriptura. Da, in bucatarie poti folosi zaharind in loc de zahar sau orez in loc de paste, dar nimic nu poate inlocui Cuvantul lui Dumnezeu. Doar Scriptura fi poate ‘aduce pe oameni la maturi- tatea in Cristos. lati de ce apostolul Pavel fi reamintea tandrului predicator Timotei cA ,toat& Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca s& in- vefe, s& mustre, s& indrepte, si dea infelepeiune in eprihanire, pentru ca ‘Smul lui Dumnezeu si fie desavarsit si cu totul destoinic pentru onc® lucrare puna“?! Biblia are tot ce trebuie pentru ca poporul lui Dumnezeu s& fie cum yrea Dumnezeu. Credinciosii nu vor face $1 nu vor fi cum doreste Dumne- zeu, dac ni se hrénesc din Cuvantul lui Dumne?ens MX. se pot descurca pe Cont propriu. Prin urmare, apostolul Pavel seria bisericii din Efes c& Dum- nezeu i-a dat pe alti evanghelisti, pe alii pstori gi invati- ‘n vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea ge tof a unizea credingei si a cunostingei Fit Ja indlfimea staturi plinatapii tui Cris~ pe unii apostoti, pe altit proroci, fori, pentru desavarsirea sfin{ilor, rupului lui Cristos pana vom ajun fui Ini Dumnezeu, la starea de om mare, 2 tos. ucrarea de proclamare, pe care o presupun toate slujbele enumerate de Pavel. Observati insé accentul special pe invata- turd in dreptul pastorului. Dacé traducerea ,pastori $1 invafatori* ii poate fa- ce pe cititori sé creada ca acestea sunt doud daruri diferite, in originalul gre- cesc reprezinté un singur rol. Pavel, de fapt, vorbeste despre pastori- invafatori. Nu pofi fi pastor dac& nu esti invatator. Pastorit invata pe alfii Scripturile: Trebuie s facd asta! Doar daca pastorii indeplinesc ce a randuit Dumnezeu, adundrile lor vor fi edificate, unificate $1 mature. Maturitatea spirituala vine din h 39J. KENT EDWARDS Apostolul Pavel a practicat ce a predicat. Avem céteva indicii despre ro, lul proeminent al predic&rii in lucrarea sa din ceea ce le spune colosenilor. pe El fl propovaduim noi si sfatuim pe orice om, si invafam pe orice om in toay infelepciunea, ca sé infatisém pe orice om desavargit in Cristos Isus. lata la ce lucrez eu gi mi lupt, dup lucrarea puterii Lui, care lucreazé cu tarie in mine? Pavel trudeste in predicare pentru a contribui la maturizarea ascultatorilor in Cristos. Marele apostol isi indreapta eforturile indeosebi asupra predicarii, chiar dac& este pe deplin constient de provocarile inerente acestei sarcini, Pavel stie din proprie experienf& cat de dificilé este predicarea, In limba greac& a vremii, termenul ,,lucrez folosit de Pavel cu referire la Predicare denoté ,epuizare pind la extenuare“, de parca ar fi fost batut, si »Striduin{a sau ,,strdmtorare“, care genereaza starea respectiva. in limba vorbitd el descria ,,cuvantul adecvat pentru oboseala fizicd indusd de munca, efort sau caldura, si exprima munca anevoioasi.“”* intrucét, insi, i se pare A termenul nu cuprinde indeajuns efortul pe care-I implica predicarea, Pa- vel foloseste de asemenea sintagma ,,ma lupt“, a carei traducere literala este »Sunt in agonie™. Sintagma descrie efortul fizic depus de ,,concurenti pentru a cdstiga la jocurile publice, si a ajuns si insemne $i a-si da osteneala, a lup- ta corp la corp intr-un concurs cu premii, incordand fiecare mugchi Ja ma- ximum pentru a-si atinge felul.“?> De ce depune Pavel efort si energie maxima in slujba predic&rii? Pentru c& ea este un ingredient necesar al maturitatii spirituale. Oamenii pe care-i slujeste nu pot ajunge maturi spiritual fri lucrarea plind de credinciosie a Cuvantului. Nu m& infelegefi gresit: a asculta predici nu este suficient pentru maturi- zatea spirituali. Nu exist legatura absolut intre cunoasterea biblic& si ma- turitatea spiritual. Cu tofii cunoastem oameni imaturi spiritual, dar care au impresia cd le stiu pe toate. Fariseii, de exemplu, aveau vaste informatii bi- blice, dar erau departe de maturitatea spiritual. Cunoasterea biblic& singura ‘au garanteazd maturitatea, asa cum, dacd am faina in vas, nu inseamna ci am si terminat tortul. Dar nu pofi pregati tortul fara fain’, Nu poti fi matur spiritual fra a cunoaste Biblia. Predicarea biblic& este valoroasa pentru ci-i ajutd pe crestini si obfind cunoasterea necesar’ maturizarii, 23 Col. 1:28.29, 24 Gerhard Kittel, Geoffrey W. Bromiley si Gethard Friedrich, Theological Dictionary of the New Testament (Grand Rapids, MI: Eerdmans, 1964-1976), S. 3:827-28 25 Spiros Zodhiates, The Complete Word Study Dictionary: New Testament (Chat- tanooga, TN: AMG Publishers, 2000), S. G75. 40Predicarea profundi Motivul pentru care predicatorii au un rol atat de important in viata bise- - cii este 8, Pe misura ce predicé Cuvantul lui Dumnezeu, ascultatorii pri- mese hrana spirituala de care au nevoie pentru a deveni maturi in Cristos. icarea este pentru lucrarea bisericii la fel ca bujiile pentru motor. Bujiile nu sunt motorul in sine ~ iar lucrarea bisericii nu se reduce la predicare ~ dar, fir bujii, masina nu va functiona, nu va merge la destinatie. Fara pre- dicare, biserica nu-gi poate indeplini mandatul de a-i duce pe cregtini la ma- furitatea in Cristos. De fapt, absenta predicarii atrage consecinje mai grave decat stagnarea spirituali. Absenfa predicarii biblice este o catastrofé pentru bisericd. Intreab’-I pe Osea. Osea a slujit in regatul de nord al lui Israel chiar inainte de distrugerea lui din anul 722 i.Cr. Zilele acelea erau cele mai intunecate din istoria poporu- lui. Cu aprobarea autoritatilor se aduceau zilnic jertfe i tamfie zeilor pa- gani. imparatul Ahaz si-a omorat fiul trecéndu-! prin foc, ca parte dintr-un sacrificiu pagan, sia pridat Templul lui Dumnezeu ca si dea mit impratu- lui Asiriei. Ce a dus Ia aceasta stare spirituala tragic’? Diagnosticul lui Osea este: Poporul Meu piere din lips de cunostintd. Fiindca ai lepidat cunostinga, si Eu te voi lepida, si nu-mi vei mai fi preot. Fiindcd ai uitat Legea Dumnezeului tu, fi voi uita $i Eu pe copiii tai!?* Cfnd nu mai predicim poporului lui Dumnezeu, ne ratim scopul. Poporul lui Dumnezeu piere din lipsa predic&rii biblice. Se infometeaz si moare. Preotii tAcuti din vremea lui Osea trebuia si stie acest lucru. Trebuia sd fi fnvatat dintr-o tragedie precedent din istoria nafiunii lor. in Judecatori 2 citim ca poporul a slyjit Domautui in tot timpul viefii lui Iosua gi in tot timpul vietii ba- tranilor care au trait dupa Josua si care vazusera toate lucrarile mari pe care le ficuse Domnul pentra Israel.” fntotdeauna este greu cAnd pierzi un mare conducitor, ins& cele intmplate dup& moartea lui Iosua au fost o tragedie: Tot neamul acela de oameni a fost adaugat la parintii lui, gi s-a ridicat dupa el un alt neam de oameni, care nu-L cunostea pe Domnul, nici ce faicuse El pentru Israel. Copiii lui Israel au facut atunci ce nu-I plécea Domnnului gi au slujit baali- lor. L-au parasit pe Domnul, Dumnezeul p&rinfilor lor, care-i scosese din fara a 26 Osea 4; 2 Jud. 2:7, 41