Coperta: Georgiana Bactia Pe coperta I: Io Copyright © Toana Bot, 2005 © Casa Canfi de Stina, pentru prezenta editie Deserirea CIP a Bibliotecit Najonale a Rominict | PETRESCU, IOANA EM. Studi de iteraturi romana gi comparati / Toana Em Petrescu; et ingest pref. de Toana Bot (Gu. Napoca: Casa Cs sings, 2005 ISBN 973-686-755-2 1. Bot, Ioana (ed; pret) 821.135.1.09 Direc: Mircea Tafa Fonditor de .A. Coda Redactoe se Tena Pets statis Adan Tuahameht gor comp Tehnoredacnr computeriztic Ana Maria Negi ipa exe a Casa Ci de ti $00129 Cj Nepoct Beda Erodorne 68 Ted ia 0264-481920 rise; malt abeun(Densicariso TL. seve Uninsa Seitosor din Romi /ROL. BCR, fil sector 1, Bucuresti ECRIRTONAT] ivi eMINeSboe IPOTEST| = Ine. tnv.34 58 6 wit Joana Em. Petrescu Studii de literatura romana si comparata Cuvint inainte de Toana Bot Piitic ingrijiti, note si bibliografie de Toana Bot si Adrian Tudurachi fi de Stings fapoca, 2005Cuvant inainte Cind, in vara lui 1991, incheiam edlitanca Portretub de grup ax Toana Em, Peireso', sofol profesoarei mele, Liviu Petrescu, mi-a dat un dosar plic verzui, doldora’ de pagini dactilografiate, uncle mai vechi, altele cu pasaje manusczise adiugate pe foi mai mic, ca niste solzi. Pe copertf, scrisul cite} al Toanei Em. Petrescu notase ,Publicate, neincluse fn volume”. Li se alitura o listf a scrierlor i stiingifice, ¢ntocmité probabil in primivara Iui 1990, cu céteva lai fnaiatea ‘mori, pentru dosaral concursului de profesor universtae. Livin Petrescu credea i dintre textele acelea pufine vor fi cu adevieat ncincluse in volume, destule doar pentrs o mic edijie de postume, pe care imi sugera si o fac céndva, mai tiraiu ~Agteptatn fn vremea accea publicarea mereu amfnatului (de editor!) volum despre Jon Barbu si postea pastmedemiomubd, asteptarn acceptul Editurit Junimea de a restitui integral textul colei mai celebre ciefia autoaret, Exminesc,poot tragic (atzaté, de fapt, in conptiinsa publicului cu tithl ,ingiduit” de cenzura, Enanticu, Model i vig Poli’). Nici ev, nici profesorul Petrescu nu credeam si avera atit de mule de asteptat — pani la aparitia respectivelos cart, ca si pan cand un alt editor va accepta si publice aceastd editie crtici a postumelor. Care s-au dovedit 2 fi odatt cercetate revistele si confmntate cu dactlogramele dosarului verzui, ‘mult mai multe si mai substanjiae decit isi imaginase chiar Liviu Petrescu. intre tinnp, si studile hi isi apteapti edie cxtiee, complete, restitutive, din nefericize — Posture. Cas cam timp i conyings cultural’ a epoci noastre (ent, hao, Icanice, atrase de mirajele strlucirt meciatice si marginalizind in consecinga cexcelenga academict de tip occidental) nu az putea (gi nici au ar fi interesate) si find pasul cu viteza de coagulate constructtior teoretice pe care studille Toanci Ein, Petrescu (fi ale Iui Livia Petresca) o avuseseri, in anit dinainte, Am ales si relatez finalul acestei istodi a restinuidi postumelot pentru ci et mi se pare a completa coerent un tipar generic pentri ceea ce a josemnat receptarea tturor studilor Ioanei Em. Petrescu in cultura somfneasci receati si contemporani. Emblematicd timine, desigur, intimpinarea cu rezerve, ia 1978, la apatite, a accloiasi Exinscx. Modele casmolice si vigiune posted, yacuzat” de o densitate conceptualé care ficea aproape ilizbil (ia fara unde exegeza eminesciant © ppetceputi ca tn soi de competent general si emfatii..), pentra ca dia bilangal ‘eminescologiei pe care, zece ani mai tieziu, il realiza Castian Moraga (in Cabirs rovmains dudes knérais, 12/1989), si reins procesul de ,cinonizare Libliografici” a studiulu, in zille noastee devenit refecinsS obligati a domeniului si chiar bibliografie scolari, Istoda aceasta este de natuci sine indice o partculattate « receptisi uaor studi de geeutatea si substanya celor ale Ioanci Em. Petrescu; desi de mai mick intindece decit volumele propriu-zise, cele * Toana Bot Diana Ad (coord), Pate dea cea Bim. Pay, Ci Nanos, Dacia, 1991, Penteanite in edifia de fiji au fac except sub aspect, esential, al clit lor IMeatice. Ele apastin uni spit antemergitor, capabil si perceapi Iinille de fort tis witoarelor orzontus crtice, in formare sau sbia schiate la momentul respectiv. Mai mult, ele aparjin unvia dinve spisitele tworetice care pariciph Rfestiv la edificarea respectivelor odzonturi, Pentru ci studiile Toanei Em. Penesca nu sunt niiodat, indifecet de dimensiunle lor sau de contextul prime! Jor public (un memento eiitoreai de ai, cuia de ple ~ Trbwna ailor 703 se va pizea in mod econal, pea revisit cultural de provincie”) suns, 2p2das, Simple exerctlfermecitoace cu metode date, sav eu armele une este la modi Frumuscjes lor — incontestabii ~ au vine din strilucicea unui pena) elistic al Supeafejal scatud (gi senituca are 0 frumuseje apart), ci din inal tensiune = iddlor, din eapacitatea construcfci teoretice de a se cidica, nelinigtind. apele impului comun, acolo unde, penta injclegerea superficial «ator, cities Hterark due decit un dans de socielate, un spectacol aproape monden, in orice caz ~ Tnigttor Scriecle Toonei Em. Petrescu au fost, intordeauns, incomode. In cultura comipeasci a uldmaei jamitiqi de seco}, obipnuith si afle in cxitica litera creator de opinie politics, refugiul unei culturi altemative si supapa compensatorie pentry faci multe frustrid deceit poste spisitul duce, iatz-o lume literari foacjionind api asemenca regu, i ~ eel putin pe timpul dictanudi ~fateun context istore boleaw de propailed eopmaras, Toana Em. Petrescu ns ta supus dicttuslor mode, nic nua cfutat luminle rampelor mediatice. Privirea exitich asupra Stracturalsmulat $i decoastrcie, constracia feet conceptual in ‘odzontul ttoretizislor postmodemnismulu, de exemplu, dovedesc cit de departe se situa mizele studilor sale de fascinafia tint a uoei simple mode teoretice, ‘Acestea sunt, ezed, pitnele argumente, cele mai viibil, ale actually tuturor scretilor see, incusiv a stadiilor restituite aici. Inaintemergitoare, prea Jnovatoare, noneonfosmiste chiar, la data cind au fost scxse, ee aw fost — ca si ve 33a ~ ,ajunse din um” de teoraliterari a wltimilor cincisprezece ani, ct aa Tee dein prematurn dispariie a autoarci lor. Apo calitatea lor stiniict, portal de novtate atit la nivelul dezbatesi teoretice cat si Ia acca al exegezeh, Peessl, ca intotdeauna cind este vorba despre studile Toanel Er. Peterern, un Guloo lnat un subsecvent model de pozifionare a subiectuui extic in orizontal efi lterce contemporane. Intervenile sale pubicistice au fost simpromatic= Tpste de ecour in imei; resttuim aici cronitliterare care demasca, la viernes Ibe, plagiate incredible sao executas, ou ironia find care o earacteriza, dar si Co toishemanel etic Biri drept de ape), lipsa de profesionism a autorlor. Dac atunct sn Hea dat cur, fate timp respectivii zexegefi ai lui Eminescu” (i Hsitn “tonal surpsiza Gescoperici) sau clytgat lau peofesiel cu aceleas cle, in fees uoe! inlag de laud litera gi academici, Redescopedce, acum, « polos txptimate de Toane Tm. Petzescu cu douzeci de an in um ne poate pune, fa ip binewent, pe gindus, rifcar. Restuixea si exegeza coroplett a oper sale Seeae de relat dar pentca aceasta trebuie si purem spune, ca si Nichita Stanegce, poetal despre cate ex n-a mal apucat si serie o carte, cf toast mfrusa ode ng’ Teel sung cred, axel i ral eiror se pot grupe maze pete a textlos fpeluse in prezenta edie, ca yatliere ale unos cirfi neserise”: exegeza provet eminesciene (inclusiv proza jumalistici), poczia romfneasci a ultmului critcetiom si'a conviefuis acestuia ca postmodemisal generatcl 80 (unde a Nichita Stinescu este referint is Sones ck ys pedlecl s iton eminescologl a inorie « ac am ales si restituim stodiile din prezentul volum intr-o ordine sronologict absolut, pentra 2 diminua pe cét posibil implicazea interpreta a lu, consider in schimb ef cle pot fi clasificate — si, de fapr, cite — in patra categori, pottivit cu intentionalitatea care le fusese atribuiti de autoare. Exist, agadas, tec etise de Toana Em. Petzescu pentm publicare in periodice, dia ansamblul unor lucriti mai ample, redactate ul, a ‘aden Dio seat tego cpa, itp nd Cn eo Paranal si Un dispel pasoptist al hii WT. Rng, stadile sale de debut, : atelicrulut ocr de licen, despre Aron Purnul, redactati fn anit 1963-64. La fel, stucl gi artcole, recenzii chiar, pe tema epopeilor modem rominoyti si europene, din ani cand lucra a teza de doctors, espe Tiganada Ton Budai-Deleanu, dar care nu ay fost incluse in. versiuaca finali a cirtii Jon Bade Debar #f pas! canic (1974), In al doilea rind, multe din asticolele despre a pasoptistlor, 2 iui Eminescu, a lui Blaga sau a poefilor ultimului modemnism tominesc a fost relate in anit in care proesele majoce ale Towel Em tess mumenu Eien, fot igs Eins rail pr rominesi, san Lon Bar oie facta, dac mu au ma oat inl fa textual Sait cigtlor: unele, dia safivai de disciplini a discussului critic, altele, Pent ch em de asteptat ca ele si fe dezagreate de cenzura oftcial, in'sficsit, stele penta ob — dei apainiod geneze acdlor ei ~ deschideau evident sursul exegetic spre alte proiecte mai ample, de poetic’ feaomenologici. eAiongen cu scent cata sctierlor care anticipa proiecte neterminate. Intre ese day ele conscate prove mines, un capitol ince de sae ceminescologiei pani astizi, pentru cate ideile Loanei Em. Petrescu cartografiau fi coentaiy cea umm doa co nivelului tematic, comanti rot cg (las) pe acl al devenisi uaos forme tense (owe ‘oman textul dialogic moder etc) ca simptome ale unei mutati epistermologice. Ceca ce continua si fie de mate noutate in asia eminescologiei actuale, ceea ce poate & ee ety fa neue ideatic’ pe cate o aducenu in studiul ‘Demelo a aceiagi ani 80 ai veacului tecut, marii exegeti ai ‘i oxide de * Sala ta Primal sid Paul de Man. ‘Nang hratece dee lecturilor teoretice ale Toanei Em. Petrescu: au din ratiuni de modi osmodemt (cum se fatimmplé astizi), ci din afinitate intelectuals. O exegez a setedor ei vt trebui si restituie, cindva, atit carscterul inovator al pozigilor on Poststeucturalist te sustinute de Ioana Em. Petrescu in anii 80, cat perfecta consonanti a acestora cu ceea ce insemna, in aceinsi ani, despirfirea. ce stractutalism a teoriel literate a scolii de la Yale (aseminfuile Pot merge, ee pani la dificultatea fiecircia de a se impune in contextul ei pam, rlora Dis, cute spunea, aceasta © tose de ides meat eae Hmiae de ci Nu figura In prezent ei, dei inuegesc blo ell dea tai tego de sesieri, capitolele cirfii despre deconsteuctie pe care o sczia fn sind al de via, si pe care loam restituit antecior, in. edii apaste, A patra = insoliti (din nou, fat de obignuintele criticit noastre literare) 0 sepleiod analzl de tex, cae slopandens intean prim tinp unui impentiv ccazional (un simpozion, o lecjie de deschidere, o cronici literari la un volumrecent de poezic etc), dar eae, de fapt, secur la alegoria propre’ lectu” pentea 2 susfine pozifi teoretice esentiale ale construciei hermencutice pe cate, in mod focreat loxna Em, Petrescu nu a incetat si 0 edifice. Analizle acestea de text au precizia cristling 2 unui exerctin de geometric spisitualt (de, 0. ‘valoare. propedeuticS ceri), dar ele pun totodatl in act, ex-pun vedi cititorului, aeneater ideit in mod sugestiv, Ioana Em, Petrescu cites, de pild, astfel a Inuuprlan a poecici Moriva et) intexpretisile antedoace ale poemulal, care ‘bintind isons consacrit poeziel eminesciene de citre exegeza critic; in acelas acticol, propria’ anal devine argurpeatul ,palpabil” al unel adevisateidei fort a poetic teoretizate de autoare, $i anume injelegerea selajiet dintre figurile Jigtarsulsi poetic yi mxutailestactulué subjectulsirostitor, ea indice al despa Ge romantsm a operel lui Eminescu: ,.in report cu meditaga pagoptistt — conchide Ioana Em. Petrescu analiza, ridicind, dezbaterea la concept — meditatia eminescand se deomanticizeaz4, au prin teri, ci prin structure discarsuli, care ppune in umbel cul si devine expresia unui subject transindividual, inseriindu-se astfel pe linia de evolufie lcci modem” Desigusabsenfa unui control fina al autoarei asupra texte, caractenal lor nedefinitivat, fac ca ele si congind destule repetii ale idellor majore si chiar ale princpalelor angamente si ,probe” textuale comentate, fc of este worba despre Rexte pe scceasi tami dar cu destinaje difectl (artical de revistt vs. prelegere Gmivelstarl, cronich 2 edijiei Perpessicius vs. studiu gHingfic sunt citeva dintre feeste situs), fe ci este vorba despre, recursul la actlosi argument pent Gontexte $i mize difecte de dezbatese. Cititorul va fnfelege, sunt sigur, rafiunile Jor, descopesin totodatt intensee o modalitate (ponte, ‘ainoz’) de a reconsteui cocrenfa éseatiali a preocuptclor stn Toanei Een, Petrescu. Seu a ek ncorcsbl ca taiuack aparte a sececloe cieste tocma aceasti coerenfi fundamentali a proiectulu, indiferent de nivel ls are el este susfinut, indifeent de miza, mai maze sau mai mic, a textulsi care vine Sho edifice. Dack lusim in considerate atit vicisitudinile epocitcind au fost scese, tarsi pe acelea biografice pastcalare (multe din ele, cif sau article sau preleges, unt erase favingind boala neceafitoare, ca un mod dea spune je pase ls sor #t Se vi la most’) saa faptul cf moartea autoarei suspend pur gi simplu oper, Unputind-o, daci avern in_minte aceste contextualzisi necesare, coerengs ‘ansamblului ne va aparea cu atit roai impresionantl Store editate aici oferi cttorubui posibilitatea de a xeconsttui nasterea tunoe teme pasiculare, in contexte iasolit, teme ce pot fi uumisite apoi fn jntreaga opert. Un bun exemple i constituie Teconsilerarea operd Pamnl (gubiectul tezei de licen fi fasese impus, dupa propria miemurisixe, de ‘Coondonatoral stinffic, prof. Iosif Pervain, ca un soi de probit incomoda”) din faiitto, aga cum il vedea si il fnfelegea si Eminescu, penta care concepfis profesor siu «cronistce © dreapit si scuzati Pifoue!asupra problemel imaginaralu lingvisc al romantismalai zoménese al | ,fantasmelor linbajului ‘motivat” etc: ..fonetismul Ini Pumaul ca si intreaga sa Toncepfie de altfd, reprezinti o seactic, istorie necesari, ‘impotsiva Chmolopismulu: extremist, valorfcénd individualtates i, onginalitatea timbi Seen toate aresten, in esenta, conceptia sa lngyisticl, cx incredesea io perfectabilitatea limbii, cu libertatea lingvistului de it 3 ea li st recta limba vorbit, Flas, x pts 0 aeees onchate mpc! mii fe ps cxanpeaniaconsecent logic nestinjei de un aux pea Sa pain de ° r tate estetic& submediocré, cai pani la rezultate grotesti vicille concep. Tots, Puma ae sect de a fi creat un sistem lingvistic in care se nd specifce concepiile si aspizatile politic ale i Pe Pas ae are ee ete orc suinate de unit discipoll ai sti” (Conespyialingritict a hi. Aron Purmn, La problema imaginarului Tibi ajunge si un exercitiu obligat de istorie literaei edeenf, precum analiza’ manusceselor pamelor comedii romine unmnirind, de fapt, in ce fel ,Cumplita farsi a milei domnesti ¢ comentati i esonsle sent in temseni cre amines preoegparea autor pens ‘cexcetarea pervertite: celati cuvint-realitate. (..) Toatt accasté «bil conici la stadii de eminescologie constituie uaul din spafile cele mai voluptuos “ tonice si cele mai vivace ale studiilor. Problematica modelului cxitic revine __nsistent in reflecile autoate, preocupati de adecvarea discursului comentator la 0 dubli instangS. Pe de 0 parte, la noua cpistemi circia are certiadines cisfixgital de secol XX Hi apastine; ea salut, ase, ,incerearca de modernizare a motelalui cutic. Una diatre dicectile cele mai fertile ale acestel modemizici 0 ‘eprezintd efortl de inscriere a critict in epistema secolului XX, adicd apropiexea Gide aoul spisit stinjfic, posteiasteinian, si, consecutiv, depisires viziunil poaltiviste a astingliciafi» mostenitt din secolul al XIX-lee. Reafil antinomice Ente gindirea stinific si cea artistic tind si fe inlocuite printo zelaie de convergent.” (Eminewokgia witli decni). Pentra ca, imediat, ceazura ironic 3 sencfioneze formele Fisk fond (,oaivitiile diletante”) ale acestei adecvic: Mi fndoiese ch integeiadu pe Eminescu categorie! Jules Verne aducem argumente ‘Wabile in demonstearea valosi unui poct de talie mondial.” (iid), De de alth parte, autoarea unnizeste adecvarea metodei I obiect, pottivit nei regu vechi pe care prestunca moddlor citice are mereu tendinga de Fo suspende. Exemplele predilecte (ale ,lecfei” pe care exercitile de crined a Critic’ ale Loanei Erm, Petrescu ne-o dau) sunt constitute de inadecvarea grilelor Structucaliste gi a celor deconstructiviste la opera eminesciani, sau de limitle gi fvantajle guile bachelardiene, pe care o comenteazi cu plicere si o aplick ea fnsisi cu prodengi in analiza literatusi rominesti romantice, Exegeza Eleni ‘Taceia (Erinerac Poeia ekmenter, 981) fi pulejueste ia acest sens una din cele mai concentrate declarati de peincipii, in legtturl cu viziunea catici personal asupra operci eminesciene. Ea duce perspectiva bachelardianf mult mai departe decit se gindise Elena Tacciu si o fact, si reugeste si identifice puntea de legituri dintre acest aivel al analize si poctica istorici 2 formei: Ne indoim ci ppoezia de primf tineseje ¢ mai spontani (deci mai autentici) decit cea a Pramas ‘ni se pare, dimpotrvi, ci in etapa primi a cteatci cligecle romantismuloi pasoptist sunt mai puternice decit vocile subcongticntului si ch 0 ‘bunt pate din Simbolistica chtoniand analizati sub semnul « revesilor voinjei » ¢ tuibutar limbajuloi poetical epoci, Sonusie particule ale poezici eminesciene ar trebui ckutate in funcfionalitatea specific a simbolistciiclementelor din intreaga ss oped, cae videste,o mai genenll tendinyt de substinice, secproct aracteristiclor clementelor (..), chiar dact in poezia de maturitate simbolistica i ‘Gseufie e mai pufia evideati, chiar dact ea se tansfoxut adesca din temi (leci Gin clement material de consteuctie subiectului poetic) in tipar modelator al Smaginil (.) 6 asemenca analiza (.) ac presupuoe nu subordonares textult fa de teoria preexistenti, ci remodelarea premisclor teoretice in functie de textsl Gat” (Stull eines). Verva polemicilor, executile care imbin’ spirit ludic eu 0 tticd inaieaabit a actului critic, acest timbru distinct al voi critce 2 Toanel Em, Peresca in dialog cu cella va constitei, sunt convinsi, delici unci lectusi atente, sdind sf repiseasci aici dictiunea ei personali, diyiunea care ne lipseste De aceea cred cf serene restiuite de prezenta editie ax caltigile jue ale unui obiect al discussului. gi al dorinjei, deopotsiva: de via si Jmplineasci tabloul operei Toanei Em. Petsesce, complinind aeclo unde hasta Tiimfsese nedesenati deplin. Dar, totodati, ele ne seamintesc cit de moult ne lipeesteaceastl voce critic, arhitectara i cxstalind detaat de mucmnies din jus, despre cat de mult asemenea voci constmiese efectividel, acolo unde atele, mat ‘igor de auzit, au fac decit sf decoreze o realitate perisabl Ioana Bot i Noti asupra editier | Totenia acesteculeger de aricole gi smu «fost accen dea testo deter ‘inplicé ect publcisiea tot ena gre aceesbi a Toanei Em. Petesc, aduond lallet toate cate aepubleate antedoe fa volum. Canttates for nie niidecum noglbii. 1965, anal debunai,actvitateaToanci Em, Pereseu num peste dou sure de articol i, _dupi cum se ponte consata din bibliogetin ancrati acesel ei, pin ja 1990, nual | jute dice acest texte a fost nchse eae de cite autor in Volum. Mai eri, a fs editate din publictica Toanci Em, Petwscu inet doul thus: Lor Baresi poaca _ pater Madrnon!Pasnoenon ote In wr ceo ase volun de etch [fi pt pene er i cole lone En Peter dan cninare "faite in periodic. Recupenvea acestor texte represintk 0 parte substan a oper trial chjan, in acd np toporanl pi fonda elope soa ‘Altus de maite texte mirunte, note eres, oxen, diseurtud oewionale —inerente unel Acti publicise susfnute ~ se aft article profend semnificative, evocind proiectle Inénchciate ale ciculul Got: care volumul despee pro emineseian sau accla dedicat © opetci lal Nichia Stincsea), pazicparea sa la polomicle definitori ale not qpstome posi san probleme actual ined in spatial eminescologc cee intra loam exchs pi cept detec ticles care sub 0 fornd an alt, au fost elute fn volumelelounei Em. Trebuic sk cafionim eX modal in care autoarca sia recuperat publcistca © frame reat thongind dela teproduceeca rdativ Fidel a accolulsi ja cli untare tematic, pint la Cc cern enn eor as t es a ma oe ote nde Tae | 8 Gyndniehig, desta. inst loca Jo, en vain ale unl ext detiva ulterior de _ toate in interior uni vitoae ei ertceintegrale a oper Toanci Em, Petresco. 2. Aetcolle care, fick si fic ceproduse exact intesan volum, sunt implicate tot fo | Aezyoltarea idei, Sunt aede tere la care volumele Toanci Em, Petrescu se refed fn note, | Samal pene sein cine lo vos fie de polemic (Ne! gin niga | Pei dees conplanenace Depa umit, Scie Tgni), ede ea \ smplifcae ale acl tome (apd para” fri, nine i He, Faptl ek | utoarea a yiut si marcheze semnifiaiaacestoe arco, pri lor fa sport a foma final a ideitarati ci, dupa cristalizarea cil, cle au fost privite ca anexe ale acesteia Am: considerate at & profil ex acts aoe ef jueate Impact cutee pe eae spajni, in cadeul unci eeeditiri comentatea operci Toanci Em. Petrescu, re 3,.._Articole publicate in volume colective de refering, precum Diiionaral sitar rman, Digimnand enaltic de opere hea, oni Tria kieran rmine |o bibliografia ancratl edijii de af acne seu ® -regiscsc inrcgisteate fn sectiuncea a trcia, ,,Tratate”. [Terie hate unor cate Ina i publeate de Yoana Em. Pewcsc in page ‘sau luate ci insist Te rate tea pot ES Sem os oa Hee i de redactori ai unor reviste lterase. ‘Toate accste texte potSeer Penta doot treimi dinte aricolle cuprinse ia accasti edie se pstrasert nanusctisdle Toand Em. Petrsen. fn stair textlu, am ales si ne spiinim pe aceste manuscrise din doui motive: mai inti, penta ci, uncor, la publics sau creat ae oe mc We et lea consannat ee man cr vo soa pies sea numa il ras de pn non ez eae ene Ses increnje mas scene To al dol nd pet ct santa Ee, Penrose cevenit asupea manuscescor si dupa publicarea lor, continuind sf adauge informatie, st retracurcre eau 88 avanjeze coments. Uncle std au sufet aaa nfomat iclun saceedncprscer ann isa ee acs cori aa es ea Tea eon pet nee tex lean sr ote Chixe dae autoaren nua mai apucat si dea o versione definitvd a acestor stu, am tC eto aban tira & poet pa tc ait alo ce eet publ in pee Pani dup ee nea cond Oe advan sar ct al pep deo as versie al Fea in um der af unflin ect nore de ede a aricoldon, a ee eer tunuanete onl scity polite nie dong 4 eer Atacand samen ac fej inconplet sa cra Cis npn pl ate ara set a fol sbot ne eon pong acta adn model pce Hee aces Tea ade textes in pana nd am mace aug nloile se calc saps sommes ir ol dodea nd, am jut neil ce ERROR dpe cry tanfomaca wari ieo comuee ce feces dd am ape coe crore nail oom oc eae pine ates saben niagara pte eet in Ar can en pit tense ace go le oan Es, Posrezen ea on at de cesduice na att unui text, eft unui, laboratr",Tstatv pentns ompletiatn pore pe ee esta Te are et proria seit. n sci, am opest ecorecnle grumatiele ale atoaci, modificile siatactice, simples rextuemsi ale entlonaklorons cto, ctecpay Fatlo} oe Se aso loan Tan Petra fs sleds cx scopul de fet cereetitoriioe un insteument de lace, suplinnd absenja une edi cxice: Pucventa biogas ene wna coment, ace umn pe ngs refacece crnoloyl press a publicatilr autoace (0 ascmnca biblogafi, iacomplet, a fost incos, tne din 1980, in Noll colt Pe rp aa Bn, ie) docentaroek aorta ae tin Peta esabind aja eaentde acolo, ‘ oR a ee ea prec fn care ater ae sala Cx Tngobua uledorievakane Adrian Tudurachi Sou erate ras caparatt Conceptia lingvisticd a Jui Aron Pumnauk dn istoria lingvisticii romfinesti scoala fonetick bucovineanii s-a bucurat de pofini atentie Inifiatorul si principalul ei reprezeatant, Aron Pumnul, -apreciat laudativ — desi cu o ingelegere adesea deformati a ideilor sale~ de cite contemporani (Al. Husmuzechi, LG. Sbiera}) devine fn scuct imp, datoritt fn ‘sunt portetului caricatural pe cate i schifase Alecsands 5 judecifilor “citice severe dar justificate ale Ini Maiorescu, o figues perifercs a lingviséeil _omfnesti, cunoscut doar ca autor al unui sistem ortografic aberant.Elevul hi Pornnul, I al loi G. Sbiera, lanseazi o interprerace ~ ia maze parte inexacti ~ a | ideilor profesorului si, pe care fl vede evoluiind de la un eémologism put spre vn ,fonetism curat” in ortografie si cultivind, spre deoschire de scoala etimologic, © conceptie istorick in problemele originit si evolujii limbit “romine Cele doui idei ale li Sbiera, care dovedese o insuficieatt aprofundare sistemului lui Aron Pumnul, au fost preluate si s-au incetifenit definiiv fn ‘ston lingyisici zomanesti prin capitolul inchinat scoli fonetice bucovincac ia romdne a Iai L, Stineanu, pentru care Pumnul seadiaza limba in torict dar preseste absolutizind legile fonetice valabile into - pedoa itK din storia limbii romine$ Inte-o asemenea interpretare Pomnul, a cirut conceptie motafizic este evidenti’ au numai ia Muerte ‘Alosofice ci, a o lecturd mai atenti, sn articolele inchinate problemelor limi, devine un reprezentant inconsecvent al istorismulu fa lingvistic; sisternul sta | fs pierde severa logic intesioasi si semnificaile, ortografia pe care © propune | insemneazd doar 0 reacfic, aberanti si ea, impotaiva etimologismulul, iar = directia lingvistick pe care o teprezintt devine un moment izolat, nesemnificativ __ dllipsi de consecinge in lingvistica zomincascl. Piri indoiali, multe dintre idele si solujile profesonului bucoviness, izolat, motiveazit o asemenea interpretare. Studiat inst ia ansambla, sistemul siu dezviluie dimensiuni noi: fonetismul bucovinean insemneazA inte ‘adevir 0 zeactie iinpottiva latinismului ia aspectele sale ctimologizante; in bln Gti ei 0 (969, inked Rao dp agra pt de ‘atone “YA Homrziachi, Anne Pan onine Fy, p Pais sti ede ets ala nb Bai, |) Tip S47 sain ahi Shera Are Parmad Val apap femni I Cor. 1889, pp. 3-10 1A G. Shinn, Ary Pan ous ecmerorat, 1G. Sion re Pred Vasc p76 1S fli md hoi mpc np icra (7089) Soc eam re 1895 (op el feiToana Em Petresoa dislectica decvoltititidelloe asupea limbi, el reprezinti un stadia intermediar fntre Scoala artleank (prin conceptia tafionalistt si metafizict) si, direcsia istorich deavoltati si de discipoli Iai Pamaul (Vasile Bumbac). fn plus, fonetismul lui Purnnul e 0 conceptie lingvistici ‘militant (Gimilar’ si prin aceasti trisiur ideilor Blologice ale coli: ardelene), corclanal conceptiei sale rnafionale si politice de extractie Kantian’. Articolsl de fai jpi propune demonstrarea acestor puncte de vedere. - Primele preocupac lingyistice ae lui Pumnul dateazt din jurul anului 1845. fn 1840 Laurian scotea Ja Viena al situ Tenlanen critiown’ Societaten Romfnia juni” a studenglor romani de la Colegiul Sfinta Beh, societate cu 2 printre ai cheed membdi se muméra si Pamnul, 1 propune eee unl ono rominesti care pleca de la Tenant! teebonian, adoptind inst fai de Lausian un punct de vedere cxitc. Concluzile studentilor romini din Viena le formuleaz’ Pumnul inteun articol? apirut in 1845 in Faaie “pent mind, ini’ i leraturd, ca xeplick potemict la un alt aticol, publicat tot in Faiz pee mint... 1845, mumercle 17 si 20, sernat RumAn Macascine, cae ta pentns folosicea alfabecului chile gi a unei ortografi strict fonctice” ‘Nu alfabetul chit, ci lterele latine corespund fi limbii romine, va spune Pamnul, cici buchile chislice su pot avea decit wm sunet corespunzitor dna sen, pe cind tere ne permit notaea prin unl 3 acai Sema, 2 poziti dfente « unor sunete difeste: cta, 0,u= k, dar ote, i= €saup. Oro asemenea unifcate grafiel a alternanfelor fonetice este absolut necesari in limba romani care, altfel, sar piexde aspectal regula si ar apirea ca 0 ,adunare de contrazicen”, a: fi ,0 tate de care trebuie sf se infioreze omul”. “Afbetl lain «reveal, de, nu pe tml iri, i pent apse in evident carte es care face prin catate ane oni . ™ nes sistemulut ortografic proptiu-zis, aurorul a plecat, mirturiseste, de la Tentamenal tecbonian. Dar etimologismul excesiv al acestuia si satisfac dia mai multe motive: int, penta principal (care not cogein ee bn) ce nu eg (ite) a ns se sot con i= ah irs pring! fonetc ,,Apoi analogia inci mu poate pofti ca noi din I enema ian Jatin’” — cea ce inscamna respectarea individualist Snabii amine, si, in sfixgit, ,pentra cl age se vorbeste rumAneste de tofi” — adict principal ageelcoman al libit i ci Pumnul opteaz Sear pitea, din simpla countare @ acestor peincipi, ef Para enim sence eS Pence ts, fone ta wore cing de cle fh tr Vi | rise, Vina, 140. Tres Lit sul fr Ene! mesa ito ve, in Fae fest ain, inna Best, VTC. (UB, ne 2 43,44 5,47, 48, pp 387-399, 34-345, 353-156, 309-370, 378-380, 384386 eect fa el) epi Lar, Tene tin win, ri fran gi ra ing Dat Sui de ets ri compat _ dow cerinfe csentiale care se impun unei limbi evoluate: analgia si ngelaitatea, -Analogia — injcleasi ca analogie cu limba latin’ in primul rind — se pistrewz doar acolo unde limba 0 cete prin fizea ei jes se va scxie sm mua pentra eh provine din ltinescul fox in care x di 1s, pentru eff limba roman’ ep doar cind eurmat de si. {a schimb, ia se va serie es, nu ex, desi provine din axe, pentru cf fire limbi” no cere, Asgumentele ia favoarea analogici ne conduc spre ptincipiul fondamental al sistemului lui Pamuk: nguariaiea, ,.cici segalattatea limbii ‘siciodati mu trebue Hisati de inaintea ochilor*? Din cauza ei, fonemele limbii -oméine se vor nota prin 20 de liters; &, & % 5, f %, iu sunt decét vatiante fonctice si ele tebuic notate prin sunetul din cate deriv, stabilindw-se regula de “cre Cal umare, se va sctie forlana, montana, nga etc. — ceca ce dX limb, fn incipiului difert, un aspect etimologizant Asadas, acest prim articol di replic& teoretic ctimologismmului (de la care | pleacd sila caze, practic doar, ange intr-o oarecaze misu:t) puniind in valoare ‘aracteral india al limbii coming, independent de latin’. Das pripiu ronal al mgulaitti ix cadtul organismulni limmbii limiteae’ clmpui de actiune al ‘peincipiului fonetic enunyat dintra inceput si regulasizarea formelor fonetice difeste prin unificare grafict duce fatal Ia un aspect ortogzafic etimologizant. abil furatide acest rezubtat hibsid au afiemat prpit biogtaf lai Pumrl cf sit ontografic evolueazt de la concepfia etimologici a incepututilor ul fonetic enunjat in perioada de matuitate. Jatosrcerea in jari, Pumnal, profesor la Blaj si participant activ la 1 din. 1848, abandoneaza temporar prcocuplile lingvistice, pe care le 4eia, cu jnsistenfe sporite, la Cemfufi in 1849, cutind o fomnul definitiva 2 | sistemului cu. Caza insistentelor sale preocupicilingvistce trcbuie clutatt si _ fn atmosfera general 2 epocit, in care problemele dezvoleiailimbii roméne se | buouti de o solictudine special, dar si fa concepfia kui Pumaul in legiturl cu scopul. stadiecilimbii nationale, conceptie formulati precis in introducerea lui articol Neatdrnarea lnbié romine in degnttarea ca $é tn mode de a 0 ses” " spictul secolului emancipear individul la demaitatea sa de om si Biueeste | fesiccea nativailor, proclamind, in impesiul safiuaii eliberate, ca principii “supreme dreptatea si nafionalitatea. Fericirea aajiunilor ¢ condifionati de “ dezvoliarca lor culturali care singusi face cunoscute dreptutile naturale si | jeviolabile ale individului si ale organismului najional. Orice adn’ nationald & - posibilé doar in Amba nafionali, cici marca majotitate a natiunil, care a __cunoaste limbile stine, piesde altfel congtiinga deepaatilor sale, asa cum s-a (Thi, p 353. De la yc raga..." pt a. .iiiea eho, tex Fost ps ukesor inte MAN an 11 (80 6 7,89, 10,14 18,17, 18,29, 21, 22,20 LG. Sm, Arm ana Been TCS,»Toana Ben. Petrescu {ntimplat in pesioada barbatiei medievale, eind popor, finut depaste de ‘caltust si deci de cunoasterea adevirului sia ,dreptulut cel firese”, a fost supus robici pe baza dreptulul celui mai tare. Asadar, ipsa cultadi gi in primal ind negljarea limbii nationale cauzeaza zobia social si nationalé. Dzeptul de «si folosi limba, care ¢ ,suflerul natiuni? si dreptul de a invifa sunt primele conditit ale fericitii!? Ceca ce inseamnd ef"? preocopiile lingvistice sunt situate insk de Pumnul tot in sfera luptei politce si nationale. De aceea, preocupile sale de lingyistict generalk sunt izolate si reduse la citeva elemente absolut necesare ppentns stbilrea unei baze filosofice de studiexe pracick a limbii romfne. Limba se defineste ca mifloc de exprimate a ginditi ea ,este cuprinsul sunetelor prin care ne descoperim simpimintele si cugetele noastre”.!° wldeca limbi?” ¢ una singuci,Jimbile insi sunt numeroase, datoriti distantelor spatiale dintre popoare. Pentsa ca o limbi si corespundi in intregime ,scopului pentru ‘care au produs-o mintea omencasca”, ca se cere si indeplineasct mai multe condiis dat find faptal limba nu se naste cu omul, cise favafi, ca txebuie si fie mgulaté, organele vorbis pretind o limba wor de ost, jax auzul ii cere sh Be ‘dike sentioar’’; in sfarsit, penta a exptma exact si nuanyat ideile si Tentimentele, e necesar si cuprinds cuvinte si forme suficiente, st fe bagatd si _olirita? (precsi), Cerintele unei limbi ideale sunt deel mglantatea, — care in concep he al (,usoart de rostt”), egonia (,dulce sunktoare”), beta siprcigia Diferitele limbi indeplinesc in mitsuri difecti aceste ceringe ale seus in ea stiintee. in acest sens, dezveltarea/ perfecfionarea ei este necesar% Din punctal de vedere al ongins, formate chiar de acel popor) si donate de spas. Limba Ja Bruce-Whyte, a (@precieile lui Papi, spre vanistuli clogioase)" e una din susscle principale ale emai lingvistice a toi Purnrl Discutiad originea limbii al lui. Maiorescu $i, psn el al ui Peau Maior, HV. ola anton. Dek yenea asin. "8 Eaboran de conenssl i: Pm UG Shier, Arm Pail Voianpn..p 123, ea Vow RSD veh eB. ‘aionalisti a kai Pamnul e cetinga fondamentalt - grt! iia vided de Timbé”, ale protosipuli ideal Limba rormAn ¢, ia paving egolastipi, a upusingi ost’ si a eufoniei, o limba ideal. fn schimb, in privinta bogifici si a precizict termenilor,e foarte inapoiati penta ci ,p-a fost tratth Glosofeste” si mu sau limbile se impast in orginae (alick Cam concepe Pumnul o limbi originasy, din ce elemente sin ce mod 0 formenzk poporul respectiv, este gecu romink c o asemenea limb ,originasic” si casificarea teoretic a putes fio simpli premiskfilosofici pentnt lupta sa antietimologist. De fapt, faceeasi idee a limbilor tomanice ca origina, nedesivate adici din lating, ape si cieui opert lingyistici, foaste gostati de romani tansivaneni cxemplo, la adtesa romanistului englez, suat foarte | romfine, Pumnnul se dovedeste a fi un discipol ale cinui idei le decvolet pnd ta aa. Coxe inset fos pus lien rete.) Studi de eater ran compenatt "ultima consecing: dupit ele absued a se susine ef romana ¢ fica limbii | Romina cde apt un clalectl ans populee gc are om atta nbd romanice. Latina culti s-2 dezvoliat din latina popula, adict din limba - romind, cae se dovedoste a fi astfel au fica, ei mamalatine, Ideca e una dintee -eedingele lingyistce findamentale ale lui Pumaul gi ea revine, in diverse foumulc si cu diverse te, fn tot cursul activi sale, de la elaboratul eas din 1849 pant la Cars de Meraturd rom, a cc introducere trece in si comenteaza toate piresile care s-au emis privitor In orjginea limbii “opsine sila maporade ci ca ceealte limbi somanic, Sxdackase hotidt in continuaten Hel Ii TL. Maioresea!5 Coasiderarea roménei ca 0 limbs Sriginarie” si independenté ¢ temelia sistemubsi i Gt pBincpdl al lptei cle antictimologste. Se erste # agama | In claboratul de concurs pentra ocuparea postului de profesor Ja auf, Pamnul formuleazt penta prima dati aceasta idee. Limbile _Binanice su sunt desvate din atin, ci, dimpotsiva, latina ,s-au eat din © elelalte limbi romanice, precum s-au cultivit limba hochdeutsch din toate " dalectele poporului german”. Toate aceste limbi isi 2 izvoral in popomul Ttalid, dar au o dezvoltace istorict diferiti: prima se cultivi latina, sob infers grecel; celelalte ,,surori” ale ei se dezvolti mai ticcin. Meditind ‘ndsling Futon jung i Comrie ne an at ee fi berate Hi Menon rendneti$© ta 0 concluzie si mai bizari, modificind raporturile de infloenga greceasct. Lina ueseri nu va evolua (pentru Pon, ron lutia inseam perfectionate) nefiind supusi acestui proces de cultivare. Iar Gorse Hert romdwase}!? Puma incepe ca o lungh inttoducere care ‘scat clfertle opin asupea orginiiimbilor romance. Planul acesta mixt de ‘Galate lingyistck si litera fi e sugerat probabil de Bruce-Whyte, din care | extiage de altfl si mare parce din matecal si din atgamente Whyte, romanist 31 concepficlingvistica etexogend, zerakati din compilaren taturor cezcetizlor erioare pe ua ton de mace originate, considers limbile romanice de _~ otigine celtic si foloseste in demonstrajie ca argument principal, ca la clef _ du probléme”, limba roménd asa cum o cunoaste din gramatica Iai Alexi suctarea sa, Hisoire der langues romanes et ce kr litéralur, apare la Patis in Ia del dabortl de concur..." ext a fos: Dati, Cucina te i if ap etal Vein pp 3. sitecoe (ved). 9 Ser rsh, Cem, 1950 sea a L.G.Tana Eon, Peteseu Sidi de ert remit compara 1841 si cuprinde trei volume in care dezbaterea originii limbilor romanice € vurmat de o expunere a literatuilor lor. {fn introducerea sa, Pumnul trece in revista $i comenteaz’ toate piresile care s-au emis privitor ln originea limbii romne gi la aporturle ei cu eelelalte Jimbi romanice: teza lui Kopitar, dup’ care rominii at fi traci romanizayi, © combituti ca argumente dia Maior si Whyte; romana ou provine nici din coruperea latinei culte, ga cum susjine Lautian si Tsidor de Sevilla, nici din mesteciciunea Jatinel ca gotica”, dupi cum crede Muratosi si, parfial Castelvetro; tipul oxginar al imbilor romanilor n-a fost nici provensala, aja | ‘cam susfine Raynouard si nici celtica, asa cum credea Bruce-Whyte, Pirerea cea rai pufin greyit e aceea a hii Maior, Cipasin, Bembo, Maffei i Dic, care deduc limbile romanice dia latina popular Dar aprobatt e doar ,presupuneres ce susfine ci limba romind este onginart si are in sine semne de 0 vechictate cu mult snai mare decit latina Javijati”, presapunere susfinuti de Ion Maiorescu a i gi aprobati firk rezerve de Poranul care conchide: roména a fost ,stitortt” | at lege fonetice ale imbii roméne, dat nu le-a stadia ca legi de evoluti, i Inainte de a incepe si se scric latina cu cate era, pe atunci, identict. Latina culti _ St principil fundamental, eteone si invaciabile. va evolua fost sub influenta cetitenilor provincali si se va cultiva mai ales ‘Vorbind despre caracteristica esentialé a fici limbii xomine, Puraul Ynrort contactl co limba greact, ia timp ce dalectcle populare vor simine | Soastatl cf ea ,este intemeiati toatt pe armonia music adeck sunetele simple din pink tirzin neschimbate. _ Gaze sta se schimbit dupa locul pe cate: tin in cavaat’."* Ceca ce insearmnd “Aceasti neobignuitt p&rere despre oxiginea limbii romine isi are | Ct epile fonetice, vtzute ca simple altemante, mu sunt concepute ca forme de explicatile ci. Explicapii de otdin lingvistic mai inti (ea fiind 0 consecingi a ale Jimbiiy'ci ca © caracteristict esentiali, prima si ves concepfiei rafionaliste metafizice a lui Purl asupra cixcia von insista in cele i ce umrneaza), dar si explicai de alti naturi. fn lupta lor penta emancipares | poliick a roménilor, insintasii din timpul Scot atdelene se vedeau nevoit si Spund pretenjilor bazate pe argumente de drept istoric ale adversatilor | ccontraargumente corespunzitoare. Argumentele de Grept natural sunt invocate timid si ceea ce primeazi e demonstrarca istoral a noblejei poporului roman ca descendent din antica Rom. Conceptia lor lingvistick se va resimpi de directa activitii lor istorice si politce $i latnizarea — moderatt la incepust, excesivl mai | apoi—a limbii va fi consecinga ci directt. {in preajma anului 1848 ins, mentalititile evoluaseri. Ideile dreptului | rational se bucurau, pe plan european, de un credit sporit, devenisert elle | veacului”, Mentalitstea burghezi tiiumfa asupra celei feudale si de aceea idcile ‘unui Rotteck spre exempla, concepecea istoriei modemne ca lupta victosioasi a dreptului natural asupra trecutulu stor, sunt sclectate si asimilate gi de luptitori zomini ca argumente esenfiale ale lupted lor politic, fa care tegumentele de ordin istorie apar tot mai ar sat apat eu alte valori. Ceca ce intereseazi acum e mai pufin cartea de nobleje a unci nafiani si mai mule simphul fapt al existenge ei, al vitaliiit oxganisrnului nafional, al evolutiei el conganice, particulare. : Pumnul aduce in domeniul lingvisticit spititul acestei noi, conc politic: limba comin’ e o limbi ,orjginarie”, putemict, regulati, sub anumite | _- aporuio limba ideal. Ba nu teebuieinfeudati latne, ci trebuie viet ia sin _ spent sine. Prin exces de uel se poate deduce chia ek romina nu e 0 fied epupes clsie ine, mama cl necalva fc, cc on lesiul de putemic pentra a putea ajunge si ea, ,.tatati filosofeste”, la {nflotc la care a ajuns, en dows mileni in umf, fica sa. voter”, superba _ Galtvarea limbii se va sealza ia doud dire: tratarea ,flosofica” 2 it —céea ce echivalearl cu regularizaceaformebr i aberante — $i inal doilea tad, devolarea mui ep a a 0 face capi af expime ose idee “Se sustine indeobste, spuncam, ef Punaul a cultvat limbs i < n sian Pn a a pe temefct Stores, dara gesit exiazdad legle fonctice gi ssupra unos pesoate cand de ‘nu mai funetionau in limba. O cercetaze mai atenti a operei sale ne dezviluie (0 Concepic care mu are nimic de a face cu istorismul.E adevimat, Purnnul a - é evolufie valabil pini la un moment dat fa felul acesta limba simian fnchis, gids, xi, foarte ordonati, foarte regulatt, un dat unic si Pints remot ex & cent chi ladon prlieae si no reat I orice. Un exempli in acest sens: vorbind, fn gtamatica sa)? Bie coke Uy com fi tas oa soil ih games cept pe aca de »rumin” print alle penta ef 0” din lating Herat ‘s-un ,” latin popular. Forma originasi, veche si roméneasca este "Totus, foarte adesea apare in opera sa idea de degolare worl ita” a woe lib. B-vorka inside 0 simpli irre de teanea Gare nv trebuic si ne derateze, cici ,dezvoltarea” e pentra Pumnul ana, pefiionarea miionali a obit Mai precis: 0 limba se forrneazi pe baza unot anumite principi cae, alcituind fea ei durex ait cit dures limba. A chgalta Jima inseamni a crea, pe baza acestor priacpii, forme si materi (cuwntc) ul, enim expimarsunor nol ports = wr not i. Roa fllogula = desea de a stad rea ics pincile cide a psfecona scala lor, conind erorile uzuluicomun, si, de alti pare, mbopiind.o. np 2-343, Puree Gramma dr emiten Spe fir Miedo Pr... Wien 18.Toona Fim, Petree Sil de Hert reso i somparatt area istoxick a legilor fonetice, consider cuvintele care nu se supan los, forme degradate de limb, apirute cam de pe la anul 1824 incoace, pe cand _ jnceputt rominii a scrie rormineste mai denadinsul si, aestiind foarmele imbii Sale, cl le stersere fitilitifile timpurilor din capul lor, au inceput a hua foarme corupte” 2+ Asadar, 0 conceptic rafionalisti si metafizick si mu una istorica se va aplica si studiulu limbii zoméne. Cultivarea limbii romine tebuie deci si ummireasci dou aspecte: segulasizatea si imbogifirea ci Accastl imbogitite se realize, la indol ci, pe | doui cit ideile noi pot fi exprimate fa uncle cazusi prin cuvinte imprumutate, cu condifa ca dle simu contrazick ,,frea limbi?” (asa cum o fic cuvinte ca Dlagowestenie, slags, isnoavi) si si ,sfspice bine cugetinga” (aga cum tecmenit | tehnic nu 0 pot face. De aceea e reeomandabil si se spunk ,Jimbémane” penta grimaticl, ,vorbiimint” pentm etimologie, ,,cugetimfnt” pentru logici, | ,tiraplimane” pentru istore, ,stelimaint” pentmn astronomic s.amd). Termeni = imprumutati tous, rebuie si se supuni legilor limbii comming, drept care nu se va spune ,,nafie” ei ,nichune” peatra cf ,,fe” au e un sufix specific roméinesc si & pentnu cf,” neaccentuat se citeste roméncste , 2"; Ja fel, nm ,comunicarie” € tesmenul desiebil, ci ,,camineciciune” ete. Chiar’ asa, rominiate, cuvintele mpramutate ucbuie si fe cit mai pufine, pentru ci adoptarea lor in forme roininesti chiar dack nu supe vnitatea fomellimbii, o distrage in schimb pe aceea | 1 mater ci, E, preferabil deci sf se recurg’ la o a doua cale: crearea cuvintelor nocesaze din matedal (didcin) rominese in forme sominesti prin ,deduciciune” (@exivaze ex sufxe) si ,eompusicinne” (derivare cx prefxe)?! Un fragment de manusccis, Farmiainwa awinthr romani? stadiack = sufixele si prefixele propa limbii comane. Dia lunge lor fngiruire amintim doar pledoaria pentru folosizea sufixelor ciune”, jane”, form revendicati pe baa ‘mai multor argumente: un argument de ordiul logic expresici—compusele ca une” reprezinté ,foame pitimiive” si fnlocuitea Jor cu infiniival kung, 0 ‘foacmni lucrafiva” (activa), ¢ incorecti; apoi un argument ,,implitural” adic istoric — formele in ,,clune” sunt o propsietate striveche a limb si atestarea lot in -vechile cir biscricesti (in spel la Dosofied) e frecveruti; cufonia nu poate = pentru urechea lui Pumaul, cbisouiti cu lucrusi mai rele — un contraargament side accea, el pretinde cu convingere demonstrarea rafionalt a acestei peri 7»Ca sk ne conving’ cineva despre asta, a trebui si intre adinc in simpimiint 4 jestetica] si si ne spond ced frumosal si plicutul in sine, cf asa, aplicind acele legieteme, neschimbate, la formele , je” si,iane” sf ni se arate cf una rispunde | acelor leg iar cealalti au’ Cal de al doilea sens in care trebuie si acjioneze lingvistul in cultivarea | limbii ¢ perfectionarea ei, adick regularizarea formelor gramaticale si mai ales | = fonetice care nu se supun legilor limbii (de fapt, a cuvintelor intmate in Himba | dupt fncetatea actiunii legilor fonetice respective). Cam Pumaul au vede | colul Lite conspungioare frei limb roménet..., Purnmal opta teoretic i un principi ortografic fonetic, dar cf, imitind practic sfera de actiune a Qui prin aplicarea principiului suveran al zegulastii, se ajunge la o “aparenje etimologizante. Acelasi lucra se poate spune si despre lingvistice din petioada 1850-1856: acceasi hupti impotriva bi chili, aceleasi enunfuri fonetiste si accleasi rezultate hibride si in rare limb rorne en dexootarea ei fi en madi de a 0 sie $i tx Comorbrea ike sen ath pi nte fal ha asupra label sh Here ramet sii. Binesingahrmbei “roméneji cx liters romane®” Se pleack si acum de la forrnulti evident fonetiste: Sctsoatea ‘este fivana sorbini, pentea aceea si trebuic scris Gccare cuvant asa | se rosteste”® O grafie strict fonetici prezinti insi, datonti lor alterianje fonctice ale limbii somine, pericolul ca romana sé “Un aspect neregulat De aceea, principiul fonetic se al ‘unei sczieti regulate, notindu-se sunctele derivate, in | de bazA. Cum Pumnul ¢, la acea dati, un adversar ot dlactitice, regulile sale oxtografice ,de tot simple”, bazate ales pe notarea difestelor accente, sunt de fapt tot atit de dificle ca si acelea ale‘etimologistiloc. Spre exemplu,,#” se va nota in tre felurl cind e in orrifia Final (va caca cask 6 — 38, Kms, fi -, ,e”—me, te— ma, ut? gi Aceleas! tect felur, dar bazat pe alte reguli cénd se afli la mijlocal eavantalai Pin sllabele ca”, ,gn", , in prefival x2” sii sufi ,Atate” sia” cad e tia, tu, saa -)30 D practice pe care le ridic un asemenea sistem ottografic il letermin’ mai tiraiu sk accepte utlizarea semaclor diaeritice. Volurnal T dia i)! apirat la 1862, surptinde o faza mixti: ,2” se noteaxa ne”, 4, * A Po Lah lr in nih el nei Dain 1 (8 2p. 1 EA Rar iterate, Ae Pee tas. =p. 2020. 2 Cnn shamansToana Em, Petrie Sti de erate amd companats dae ,§", of”, 92 se noteaz * Reprezeatant desivarst al epocii pe cate a tito, aga cum il vedea sil fnjelegea $i Eminescu pentru caze concepyia profesor siu ,cronistice dreaptt s¢scazati”2* Pamoul reprezindl in istora lingvisticd zomfnesti un moment care meriti studiat. a catedia de Glosohe de la Blaj Ca si precursorii sti, Purnnul il e278 pe Kant mai ales prin intesmediul dscipofor Ini — Krug si, fa a ideologiei” politice, Rotteck -, dar semnificayile gindict sale ‘ou bles, Clutate numai in valoarea ei de indice al orientiritfilosofice a unei Fant de Cpa, fade Biz chiar, Pamoladace oma mare unitate lependenté de gindire: el nu roa xen simp ondcitr al i Krug mate adesea si-si corecteze modelul ca el A i cs pees lemente cate indict © lecturi ia locofiek sia facepueo Pomaul la Bh i sto Pam j, ca lev al Iai Bian 191, acca in Bly, invifimatl, pind staac de land t teologic, Se transform thor-un invijimdnt zominesc, fn se bucir de toatl atenfa si flosofia se fe tcolojie T. Cpa, pecaroca hi Bienuy a cat de eeputul profesonul car , se indletniceste cx filosofia caniand gi it Kea scoate clevii din cadrele rigide ale unci ecucafi exclasiv hufioncazi spiritele deschtvindule perspectivele caltueil Bimbf mostencste, odati cu catedra de filosofie, si preocupitile fui Cursil siu, recent descoperit” se dovedeste a fio traducere relat fidelt landbicb oi Krog. Recepfionarea — prin cursul lui Bamug — a idellor lai ot eri po Prec ia, ca intregi sale generat aoe i Blosofch pentns lateaga lspti politic » cles errs omit po gs pt pat A ne obligt st insistim o cipi asupra valosi istorce a sistemulul su si one sub care s-a realizat contactul filosofiei sale ca ict Sed Unters, Babe Bap”, Pil (968), Fascion cprodas rae cme Dafa”, ilologa, XUT (1968), Fasccuas 1. Reprodas capt rc in Seno 1904, 0.6. apt uo, nlouind gine (nce) Tee Gr Vi pen, D5, codon Cnty fe maar acai a i Simian atin Raita igi XO, een 39 Vale Bumbac, fl anu ie ase gq rand, in Foain sii. 1, v6 8 pps 205-218, Sing er eer Rig escapees ea cenToana Brn, Peteset Epigon Kantian, putemic influenfat de, Ficht fncearci © nowt sintez’ Glosofick intre materialism si idealism. Impistiti kantiene 2 filosofici in tearetich si practich fi adaugi un now capita! Blosofie fondamental siberhaup?” (i traducedle zomanesti ale cpoci,,flosofin pres tot), menitk | Zi puna bazele cunoastec Hlosofice, -0 defineasch si si subileasck principe, servind deept ,organon” al celoraite dow capitole, derivate din ea, De sic stractura operci sale: 0 Fimdanentakphibsphe, completatt de un Sytem der prance Phi srs Syste dr leoraiscen Phiooplt Filosofia fundamentalé © meniti si defineascé si si emanfe principle oricire’ losofi, in speff ale sistermului sifu, adiei ale _,sintetismului | transcendental’. Mateiaismul singur, ca si idealismal singur, nu pot ofesi solu viable pentru of, prin natura lor, huis idk ma se pot rape unele de altele. Dupi com congtiinga respectivi, sintexi dintre Sein” (exstengi) si “Wissen” (cunoastere, stinfi), sintetismul trebuie si cealizeze pe plan filosofie Znteza dintse matesalism si idealism, considerate ca tga si antiteg. Filosofia se lefineste ca autocanonstere in scopul de a afla pacea fa si cn tine insu Bin ‘Binkehren in sich selbst und ein Aufmesken auf sich selbst, um sich selbst za erkennen und sich selbst zu verstehen, und dadurch zum Faieden in und mit sich selbst za gelangen”*° Aceasta pentru cf singurul psincipin real suprem al flosofiei este, pe umnele lui Fichte, eul, ich”, subiectul cunoscitor, adic constinga care flosofewi”; din el se extmg principle ideale supreme: ed material ,/eu/ sunt activ’, (,/ich/ bin thitig”) si cel formal: ,,/eu/ caut ‘rmonia absoluté tn toate actiunile mele” (,/ich/ suche absolute Harmonie in | aller meinee Thitigkei??). Valoarea filosofei ¢ incalculabii: e2 € un centro, ua fandament al celoslalte stinge. Das, mai mult, scopul ei este acela de siren Jhdnptar radi. sng principle et pot ofercitesiul sigur a ceea ce © ada si Jum si te pot conduce, pein autocuncastere, la Kantian Selbstiiedigung, in area cu tine. ‘Fibsofe totic! (ogica) cerceteazt adevinul cunostinjelor noaste, iar _flefia praca ace ca obiect morala $i deepesl Systrr der prabsichn Pbilaphie ‘stadiaa’ legile voinfe, edict, pe urmele mafionslismulai Kantian, ale rai sles originara” ¢ definirea binelai bua este ceea ce se i ru sunt leg finice — f bes, pent cf, fleare individ material ~ rfional e 0 persoani’”, wn ,subect tiber™ un ,scop in sine”. Ca subiect liber, ficcare pessoanit igi pune singurl | —_— “WAU. Kea Facanenapalicbr oases Ga 8221819. ] eae ee te ene Cao 4 azote yet eile ine sinha on (nc —— Sti de etre emporat a | Scopus, pe care le urmeadi ther. Da, tind in socicate, scopuaie unci | peftoane mu tebuie sf stnjeneasct liberate celorlalte ele vor fi bune deci "doar in misura in care se vor integra in sistemul de tendinge si acfiuni armonice ¢ defineste acea sodetate. Teoria dreptului studiaz lege spintalui uman fn 0 ci actvilatea umani practi. Intreaga define a dreptului natural ¢ tink dreptul natura, unic, vesnic si imuabil e un drept al cajun, dent de expecient, detesminat excinsiv de natura moral « orm de derbi fhe lec amin vor seater fount bili, eu o mai serverk organiza a matesalului i cu un mai pronuntat ida 1h Hand dr Pbpb und de piompbicd Litter tn fori ceramativi pitrond idelle iui Krag la noi. Este probabil ci feat filosofia dup’ Hanabuabul hii Krug; cursul siu nu se pistrexzi, rancrex noastl se bazeazt pe faptul ei Edman de fibsfe duped WAT. wblicate de Ciparia la Blj in 1861, la reluarea cursus de flosofie cript dup 1848, ¢ de fapt waducerea tclatv fide (-au omis capitolele iografice prea incireate) 2 Hlandbuhului. Traducerea, in aceeasi misurd acti, a accleiasi cRiji constituie materia cursului finut de Bisnut. $i, in sfiyit, ail de ils gi de Berar fla de W. Knee publicat de Laurian, in 1847, reprezinti cea de a teia taducere romineasci a Handbushului. sof geman a fours Posibil ni se pare c stabilit cusul ui Ciparin. Dar esenial imine le intelectuale maghiare circall aceste idei, canoscute agi side romani si ct ele vor constinai o componeati de prima 13 a ideologjei pasoptiste ardelene. Cate suat fask motivele pentes care fn flul acest i constiinga unei epoc? imal rind, Kmg a fost secepfionat ca o sursi indicecti de Jui Kant $i despre fetal cum a fost injeles Kant de Iuptitod 1848 ne poate da o idee Gatinty academia rostt Ja 1845 de i ,,abia h =) Datos ne ete ost acum sine flosim de alonece ce a0 si si adiugim partea noastr la cultura total a umanititi” ® cea ce primal rind o cultusi flosofici oxginalt. inw-o sumasi trecere in (4 istorii flosofii, Lausian desprinde dows momente crucale: ural at fa antchitate prin Socrate, alta in timpusile modeme, prin Kant, Bi ci iin meu aii Sine nat pp, 144-149. 2a Lp 822 le en cn a ei re tee Gi a