MICROCERCETARE

COLEGIUL NAIONAL DOAMNA STANCA SATU MARE

PROF CONSILIER ANIOARA IRIME

2010-2011

Fenomenul fumatului n rndul elevilor de la Colegiul Naional Doamna Stanca

I.MOTIVAIA CERCETRII
Conform unui raport al OMS, cca 30% din tinerii cu vrste ntre 15 i 18 ani sunt fumtori. n plus, ncepnd cu 1995, numrul tinerilor care fumeaz a crescut. n Romnia, se constat aceeai accentuare a deprinderii de a fuma n rndul tinerilor i chiar a minorilor. Spre deosebire de populaia adult, n care prevalena tabagismului este mai mare la barbai dect la femei, n rndul tinerilor prevalena este egal ntre sexe. Marea majoritate a fumtorilor ncep s consume tutun nainte de a ajunge la vrsta adult. Printre tinerii care fumeaz, aproape un sfert au fumat prima igar nainte de 10 ani. Mai muli factori cresc riscurile de iniiere a fumatului la tineri. Printre acetia se numr campaniile publicitare, accesul facil la produsele din tutun i preurile sczute. Un rol important l joac presiunea exercitat de fraii sau colegii mai mari care fumeaz. Ali factori de risc asociai cu consumul de tutun la tineri sunt imaginea de sine slab i impresia c fumatul este normal sau "cool". Numeroase studii arat c fumatul prinilor este un factor de risc pentru iniierea fumatului la tineri. Dei efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simite dup cteva decenii, exist i efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fumtori devin dependeni de nicotin nc din adolescen. Cu ct iniierea tabagic are loc mai devreme, cu att riscurile de apariie a unei boli corelate cu fumatul sunt mai mari. Copiii i tinerii ncep s fumeze dintr-o varietate de motive, printre care: - senzaia de apartenan la un grup de prieteni - asemnarea cu adulii - dorina de a experimenta - revolta mpotriva autoritii prinilor - pentru a atrage atenia asupra lor - pentru a face fa stresului sau depresiei - pentru a slbi Anturajul joac un rol determinant n comportamentele tinerilor cu privire la consumul de tutun. Persoanele importante n aceast privin sunt prietenii, fraii sau surorile mai mari i prinii.Tabagismul prietenilor apropiai joac un rol important. n general, o treime din minori au cel puin un prieten care fumeaz. Cu ct numrul prietenilor care fumeaz este mai mare, cu att cresc riscurile ca tnrul s le urmeze exemplul. Tabagismul prinilor are de asemenea o influen determinant. Dac unul dintre parini fumeaz, tnrul va fi mai nclinat s fumeze la rndul su. Atunci cnd ambii prini sunt fumtori, riscul este cu att mai mare. 3

Atitudinea prinilor privind iniierea fumatului la tnr nu este lipsit de consecine. n general, o atitudine permisiv va ncuraja fumatul. Cu toate acestea, majoritatea tinerilor afirm c prinii lor nu stiu ca ei fumeaz. Cu ct numrul persoanelor care fumeaz acas este mai mare, cu att cresc riscurile ca tnrul s fumeze la rndul su. n medie, 30% din tineri triesc ntr-un mediu n care cel puin o persoan fumeaz. Datorit faptului c bolile cauzate de consumul de tutun sunt prima cauz evitabil de deces n ntreaga lume, fcnd 5 milioane de victime n fiecare an dar i pentru faptul c n urma campaniilor de prevenire realizate la nivel de coal , nu s-a diminuat numrul elevilor fumtori, am considerat oportun a intervieva fumtorii , a-i monitoriza, a implementa un program mai eficient de prevenire i intervenie, pornind de la datele obinute n prezenta cercetare.

II.OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETRII 1 . OBIECTIVELE CERCETRII

Identificarea elevilor fumtori din coal i a cauzelor pentru care acetia fumeaz Monitorizarea fumtorilor din coal ; Stabilirea unei legturi ntre fumat i lipsa unor alternative n ce privete petrecerea timpului liber; Identificarea unor msuri eficiente de diminuare a fenomenului fumatului;

2. IPOTEZA CERCETRII
Ipotezele acestei microcercetri sunt formulate astfel: 1. Elevii din Stanca fumeaza din aproximativ aceleasi motive ca si alti tineri care au fost supusi unor studii pe aceasta problematica 2. Intensificarea aciunilor de monitorizare a fumtorilor din coal i oferirea de alternative pentru petrecerea pauzelor n coal, pentru diminuarea stresului, ar putea reduce numrul elevilor fumtori.

3. DESIGNUL CERCETARII a) EANTIONAREA

La acest studiu au participat 47 de elevi din coal, fumtori.

b) DESCRIEREA PROCEDURII DE INVESTIGARE

Am utilizat un chestionar cu un numr de 13 itemi , n care am folosit preponderent ntrebri nchise. Chestionarul (vezi anexa 1) urmrete evidenierea urmtoarele aspecte: Identificarea persoanelor cu care elevii au discutat despre efectele nocive ale fumatului Reliefarea motivelor principale pentru care elevii fumtori s-ar lsa de fumat Evidenierea principalelor efecte negative ale fumatului n rndul tinerilor dar i asupra altor elevi din coal, nefumtori Existenta sau nonexistenta legturii existente ntre elevul fumtor i familia fumtoare Recomandri ale fumtorilor pentru nefumtori Identificarea unor msuri care ar putea mpiedica extinderea numrului de fumtori la nivel de coal

4. REZULTATELE STUDIULUI INTERPRETAREA CANTITATIV

Se constat faptul c elevii consider c fumatul i ajut s aib mai muli prieteni (28 elevi). Doar 6 elevi dintre cei intervievai se simt confortabil iar un singur elev a menionat c l ajut s se ngrae.

33 dintre elevi precizeaz faptul c au discutat n familie despre efectele fumatului, lucru mbucurtor, ns se pare c fr mare influen, din moment ce elevii au ales s continue s fumeze.

O mare majoritate a elevilor chestionai consider c fumatul duneaz grav sntii (37 elevi) comparativ cu 8 elevi care consider c nu e un pericol pentru sntate s fumezi.

Cei mai muli elevi aleg s fumeze n locuri publice (24 elevi), iar 19 fumeaz n coal, n timpul pauzelor. Acest din urm aspect este ngrijortor, cu att mai mult cu ct elevii aleg s fumeze ntr-un spaiu, context care ar putea atrage sanciuni, pedepse. Nevoia de a fuma i de a fi mpreun cu ali fumtori depete teama de o sanciune.

20 dintre elevii chestionai rspund c majoritatea elevilor din clasa din care provin, fumeaz. Ali 11 elevi au menionat c aproximativ jumtate dintre ei.Acesta este unul din motivele pentru care am iniiat aceast cercetare. Dei nu toi elevii fumeaz la coal,muli elevi fumeaz n afara colii. 7

Rspunsurile date de fumtori, despre ce cred fumtorii despre ei sunt urmtoarele: 16 elevi cred c se afirm faptul c sunt lipsii de ncredere, 10 elevi c sunt proti. Cu toate c percep astfel prerea celorlali despre ei, continu s fumeze. Doar 8 elevi cred c nefumtorii i consider inteligeni.

23 elevi dintre cei intervievai afirm c acas se fumeaz aproximativ n fiecare zi, 6 elevi spun c se fumeaz uneori. Aadar 29 de elevi, adic jumtate din cei intervievai, au acas un model n ceea ce privete fumatul. Restul elevilor au deprins fumatul din afara casei.

Apreciabile sunt rspunsurile elevilor la ntrebarea 8. Mai mult de jumtate dintre elevi au rspuns c s-au gndit s se lase de fumat n viitorul apropiat (33) aspect pe care l voi fructifica n programele de intervenie urmtoare.

Pentru jumtate din elevii intervievai ar fi greu sau destul de greu s se lase de fumat iar pentru ali jumtate ar fi uor sau destul de uor. Interesant este rspunsul unuia dintre elevi care a ales s scrie a muri dac ar fi pus n situaia s se lase de fumat.

Cel mai invocat motiv pentru care elevii s-ar lsa de fumat ar fi economisirea banilor (21), apoi pentru a-i mbunti sntatea (12) pe ultimul loc plasndu-se motivul: nu le place prietenilor mei. Se remarc faptul c nu sntatea este pe primul loc pentru elevi.

Referitor la sfaturile, ajutorul primit de ctre elevi pentru a se lsa de fumat, sunt menionai , n aceast ordine - specialitii, familia, prietenii.

10

Pentru ca ali elevi s nu fumeze, n coal ar trebui ca profesorii s fie mai nelegtori (18 elevi au ales acest rspuns), pauzele s fie mai distractive (11) i s nu se exercite presiuni din partea elevilor mari asupra celor mici n ceea ce privete fumatul (8).Pe acelai loc se situeaz mbuntirea comunicrii, realizarea unui numr mai mare de activiti extracolare, interzicerea fumatului n coal. (cte 6 elevi).

Cele mai frecvente recomandri ale fumtorilor pentru nefumtori sunt urmtoarele, aa cum reiese din graficul de mai sus: s nu cedeze presiunii grupului (38 %), s aleag sntatea nainte de orice obicei nesntos (19%), s aleag comportamente mai sntoase pentru relaxare (15%). Pe ultimul loc se afl informarea cu privire la riscurile fumatului. 11

III. CONCLUZII I RECOMANDRI 1. Persoanele cu care elevii au discutat despre fumat sunt: specialitii, familia, prietenii. 2. Motivele principale pentru care elevii s-ar lsa de fumat ar fi: economisirea banilor i mbuntirea sntii. 3. 37 dintre elevii chestionai sunt absolut siguri i contieni de faptul c tutunul duneaz grav sntii. 4. Pentru majoritatea elevilor chestionai (29 elevi) n mediul din familie, acas, se fumeaz. 5. Elevii din Stanca fumeaz din aproximativ aceleai motiv aceleai motive ca i ali tineri care au fost supui studiilor: din dorina de a fi mpreun cu ali prieteni, etc. fapt prin care se confirm prima ipotez a cercetrii. 6. Recomandrile fumtorilor pentru nefumtori sunt: s nu cedeze presiunii grupului i s aleag comportamente sntoase pentru relaxare. 7. Msurile care ar trebui luate n Stanca pentru ca ali elevi s nu fumeze sunt: schimbarea atitudinii profesorilor acetia s fie mai nelegtori, pauzele s fie mai distractive, elevii mari s nu-i influeneze pe cei mici n ce privete fumatul. Recomandri: Interzicerea prin Regulamentul de Ordine Interioar a fumatului n coal Planificarea unor aciuni pe durata pauzei mari (atractive, interesante) Monitorizarea mai strict a relaionrii elevilor mari cu cei mici Consiliere preventiv privind fumatul an de an, la clasa a V-a i a IX-a

12

Anexa 1 1. Crezi c fumatul te ajut... a) s te ngrai b) s slbeti c) s fii mai atractiv d) s te simi mai confortabil e) s ai mai muli prieteni f) nici o diferen g) altele.............................................. 2. A discutat cineva din familia ta cu tine despre efectele nocive ale fumatului_? a) da
13

b)

nu

3. Crezi c fumatul duneaz sntii tale? a) cu siguran nu b) probabil c nu c) probabil c da d) cu siguran da 4. Unde obinuieti s fumezi? a) la tine acas b) la ocazii speciale c) acas la prieteni d) la coal, n timpul orelor e) la coal, n timpul pauzelor f) n afara colii, n timpul orelor g ) n locuri publice, ex: pe strad. n cafenele, parcuri, magazine h) altele 5. Aproximativ ci elevi din clasa ta fumeaz? a) majoritatea b) aproximativ jumtate dintre ei c) unii dintre ei d) nici unul dintre ei 6. Ce crezi c gndesc nefumtorii despre fumtori? a) b) c) d) e) f) sunt lipsii de ncredere sunt plini de succes sunt ratai sunt proti sunt cool sunt inteligeni

7. Ct de des i vezi pe prinii/fraii ti fumnd acas? a) nu se fumeaz acas b) aproxinativ n fiecare zi c) uneori d) niciodat
14

8. Dac fumezi n prezent, te-ai gndit s te lai de fumat n viitorul apropiat? a) nu b) da 9. Ct de uor sau greu i-ar fi s nu fumezi timp de o sptmn? a) foarte greu b) destul de greu c) destul de uor d) foarte uor 10. Care ar fi motivul principal pentru care te-ai hotr s te lai de fumat? (NCERCUIETE DOAR UN SINCUR RSPUNS) a) nu-mi mai place s fumez b) s-mi mbuntesc sntatea c) s economisesc bani d) pentru c nu i place familiei mele e) pentru c nu le place prietenilor mei f) pentru ca am suportat consecinte grave ( ex. amenda, pedepse la scoala si acasa) g) altele

11. Ai primit vreodat ajutor sau sfaturi pentru a te lsa de fumat? (NCERCUIESTE DOAR UN SINGUR RSPUNS) a) da, de la specialiti b) da, de la un prieten c) da, de la un membru de familie d) nu 12.Ce ar trebui s se ntmple n coala ta pentru ca ali elevi s nu se apuce de fumat ? a) s se comunice mai mult, cu calm i rbdare b) s existe mai multe activiti extracolare c) profesorii s fie mai nelegtori d) s nu se exercite presiuni asupra celor mici, asupra altor elevi privind fumatul e) s se discute mai mult despre efectele fumatului f) pauzele s fie mai distractive
15

g) s se interzic cu desvrire fumatul h) s se dea amenzi mari pentru fumat i) altele 13. Ce recomandai unui nefumtor privind fumatul ? a) s nu cedeze presiunilor grupului sau a unui fumtor, pentru a ncepe s fumeze b) s gseasc alte ci de a deveni parte a unui grup ( ex. atitudine, caracter, performane, comunicare) c) s aleag comportamente mai sntoase pentru a se relaxa ( de ex. sport, alimentaie echilibrat, comunicare asertiv, excursiietc) d) s aleag sntatea nainte de orice obicei nesntos e) s se informeze temeinic cu privire la riscurile fumatului f) s-l ajute pe un fumtor s se lase de fumat g) altele

16

INTERPRETARE CALITATIVA
Valorile individuale foarte importante pentru elevi sunt competenta ( 496 p ) respectul (443 p) si modestia ( 423p) iar cele mai putin importante succesul ( 369p ) , independenta (342p) si banii (315p) . Se poate observa faptul ca nu sunt diferente semnificative intre punctele acordate celor 10 valori fapt ce inseamna ca elevii constientizeaza importanta lor, ramane ca mediul sa le ofere prilejul sa le respecte . Legat de valorile grupului cele mai multe puncte au fost acordate de catre elevi respectului (735 p), distractiei (577), cooperarii (542) si mai putine prieteniei , tolerantei , competitiei In ce priveste formarea sistemului de valori elevii au amintit in primul rand contributia familiei , a grupului de prieteni si doar pe locul 3 contributia scolii. Majoritatea elevilor ( 70 %) sustin faptul ca a existat conflict al valorilor intre ei si parinti iar acesta a fost in ce priveste mai ales valorile spirituale ( 58 %). Referitor la motivele pentru care unii elevi considera drept valori pozitive unele valori negative si invers se enumera: - dorinta de a iesi in evidenta - faptul ca nu se face suficienta educatie morala -ca se ignora importanta lor si mai putin mentionat faptul ca nu cunosc continutul lor, ceea ce intareste ideea ca in principal pentru a iesi in evidenta procedeaza astfel. Cel mai des sunt considerate pozitive : extravaganta,aroganta,teribilismul,indiferenta. De remarcat faptul ca in ce priveste valorile materiale elevii : - prefera masina straina ultimul tip, contul in valuta, castiguri mari dintr-o afacere ( desi au mentionat , majoritatea ca doresc un stil de viata modest) - nu prefera sa fie miliardari ci sa aiba bani suficienti pentru o viata obisnuita , nu prefera o vila cu piscina ci un apartament confortabil. 17

V. CONCLUZII
In urma efectuarii microcercetarii pe tema Importantei valorilor morale, spirituale si materiale in randul adolescentilor, se poate remarca faptul ca ipoteza cercetarii se confirma, astfel incat, tinerii din ziua de azi cunoasc adevaratele valori morale, stiu sa le respecte, sa se raporteze la ele si mai ales sa repudieze nonvalorile. Este de remarcat faptul ca cea mai importanta valoarea pentru tineri o reprezinta respectul, intr-un moment in care am crezut ca s-a diminuat importanta lui pentru adolescenti. Accentul care cade pe anumite valori materiale(in special dorinta de avea o masina foarte buna) cred ca se datoreaza influentei societatii capitaliste in care traim, lucru de altfel normal pentru acest tip de societate. Oarecum ingrijorator pare aspectul referitor la factorii care contribuie la formarea sistemului de valori al individului, in sensul ca, in viziunea adolescentilor, rolul scolii se pare ca este diminuat, iar grupul de prieteni considerat cu influenta mult mai puternica, ceea ce inseamna ca scoala ar trebui sa puna mai mult accentul pe educatia morala a tinerilor, atat in vederea formarii constiintei, cat si a conduitei morale a acestora.

VI. RECOMANDARI
Cum adolescena este o vrst de permanente i istovitoare urcuuri i aparent inexplicabile coboruri, de dorine i alegeri continuie, de renunari la un sistem axiologic (etic, estetic, epistemologic, religios, ideatic etc) n favoarea altuia, instrucia i educatia axiologic apare ca o necesitate de prim rang pentru dezvoltarea ulterioar corespunztoare a personalitii tnrului adolescent. In acest sens, propun o intensificare a activitatilor, la orele de consiliere, pe tema valorilor, precum si prezentarea rezultatelor microcercetarii, atat in Consiliul Profesoral cat si la sedinta Consiliului Elevilor pe scoala, pentru constientizarea necesitatii unei educatii axiologice in randul tinerilor.

18

Anexa 1
Colegiul National DOAMNA STANCA SATU MARE CHESTIONARUL ELEVULUI (2009) Acest chestionar face parte dintr-un studiu care se realizeaza la nivelul liceului din care faci parte, asupra importantei valorilor in viata adolescentilor. Chestionarul este anonim, deci nu va include numele tau sau o alta informatie care te-ar putea identifica. Pentru ca studiul sa aiba succes,este important sa raspunzi la fiecare intrebare cat se poate de sincer. Retine!Raspunsurile tale sunt confidentiale. Sexul * Masculin Varsta ________ani. 1.Cat de importante sunt aceste valori pentru tine?(acorda un punctaj intre 1-mai putin important si 5 puncte-foarte important, marcand cu un X in casuta corespunzatoare,pentru fiecare valoare) VALORI 1p 2p 3p 4p 5p Independenta Bani Respect Adevar Succes Cariera Prietenie Competenta Religie Modestie 2.Cat de importante sunt urmatoarele valori pentru grupul tau de prieteni?(acorda un punctaj intre 1-mai putin important si 5 puncte- foarte important,marcand cu X in casuta corespunzatoare,pentru fiecare valoare) VALORI 1p 2p 3p 4p 5p Cooperare Prietenie Distractie Respect Toleranta Adevar Competitie 3.Cine si-a adus cel mai mult contributia la formarea sistemului tau de valori?

* Feminin

19

a) familia b) scoala c) grupul de prieteni d) mass-media 4.A existat vreodata un conflict al valorilor intre tine si prietenii tai? a) da b) nu 5.Daca da,intre ce tip de valori? a) materiale(bani,casa,masina) b) spirituale(respect,modestie,generozitate) 6.De ce crezi ca unii adolescenti iau drept positive unele nonvalori si negative unele valori? a) pentru ca nu cunosc continutul lor b) pentru ca unii elevi minimalizeaza importanta lor c) pentru ca doresc sa iasa in evidenta d) pentru ca nu se face educatie morala si este putin mediatizata 7.Ce nonvalori sunt cel mai des luate drept pozitive de catre adolescenti?(acorda un punctaj intre 1-foarte rar si 5 puncte foarte des,marcand cu un X in casuta corespunzatoare,pentru fiecare nonvaloare) NONVALORI 1p 2p 3p 4p 5p Zgarcenie Aroganta Teribilism Ingamfare Duplicitate Indiferenta Extravaganta 8.Ai prefera un stil de viata: a) modest b) extravagant 9.Ti-ai dori sa ai: a) o vila cu piscina b) un apartament modern si confortabil 10.Ti-ar placea: a) sa fii miliardar b) sa ai bani suficienti pentru o viata obisnuita 11.Ai prefera in viitor: a) sa fii om de afaceri cu castiguri mari b) sa ai afaceri mici,dar sigure si profitabile c) sa ai un job care sa-ti asigure traiul decent 12.Ce ti-ai dori mai mult? a) sa ai un cont considerabil de valuta in banca b) sa ai un cont de lei in banca 13.Ai prefera: a) o masina straina,ultimul tip

20

b) o masina,indiferent de marca si anul fabricatiei

21