Cahol faced (CerfroG1) este SErHtOs cineast, jurnalist si trades, Ator seumentare i Cecenia, Mganistan, Pakistan, k, Romania, a fent parte = impreund cu Dan pe, nde Calineseu, Sorin Antohi, Liviu Antone Dan Alexe (0 lizat filme docu Asia Centeald. in Alexa “grup de La last, a regimului comunist. A parasit Roman), Lua Pit. aga-numitul . care in anii "80 a cAutat si facg Ao oy tie culrurala structurat ; vogs, in momenta! publicarié tm revista Agora de la New York 1... sale de teatru Rd sidieni, despre ravagiile protocronismului. A ae simul documentar Dezastrid 105 (Belgia, 1988), care demunta rey mul lui Ceausescu. Stabilit in Belgia, a colaborat, ca ziarist freelance cu BBC si Europa Libera, iar ulterior cu publicatiile grupului germay WAZ. A trait lun} 4 predat jurnalismul; facut un film despre cAntaret Khan. Specializat in jslamul mistic contemporan, a participat la volu- mul colectiv Géopolitique du Caucase (Ed. La Découverte, Paris, 1996) cu capitolul despre islamul cecen si cel nord-caucazian. Anterior, acti- vitatea lui publicisticd inclusese traduceri din latina renascentista (in yolumul colectiv Poetica Renasterii, Bucuresti, 1986) sau studii despre tigani si Joyce (Les Tsiganes et le jazz dans le Finnegans Wake“, in Etudes Tsiganes, Paris, 1989). Filmul sau Howling for God / Iubitii Domnului, despre dervisii urlatori din Balcani care practic’ un foarte violent ritual de yoga islamica, a obtinut Premiul Criticii Internationale le Festivalul din Amsterdam (1998) si Premiul Ministerului Francez al Culturii la Festivalul Musée de Homme (Paris, 1998). Cu acelasi film 2 participat la festivalurile de la Cannes si Hollywood (1999). Ta decernat Marele Premiu al Musée de ’Homme pentru Cabal it Kabul (2007), film despre ultimii evrei din Afganistan, urmat in acelasi an de cele mai mari distinctii la festivalurile Flahertiana din Rusia (Moscova si Perm, 2007), Astra (Sibiu, 2007) si de Premiul Publicului la Nyon (Elvetia, 2008). A publicat teatru in volumul ingrijit de Luca Pitus Lumea ca spoiald si impovdrare (Edivura Opera Maga, lagi 2012 povestiri (Miros de rogcata amard si alte povestiri scandaloase, HUN. nitas, 2014, reed. 20215 In punctul lui rebbe G., Polirom, ror), escutl culturale (Dacopatia si alte rdtaciri ronuinesti, | bumanitas, 2021) siun roman (Pantere parfumate, Polirom, 2007) Blogul sauy ea peed Flea Market (https:/fcabalinkabul.com), este foarte urmaric it mediile culturale din Romania. i perioade in Caucaz, Balcani sau Afganistan, unde a cunoscut razboaiele din Cecenia si Bosnia si a tul mistic pakistanez Nusrat Fateh Al LOLSsDo A) fe incepil “if (CrucifiedRedactor: Georgeta-Anca Ionescu Coperta: Ioana Nedeleu Tehnoredactor: Manuela Maxineanu DTP: Iuliana Constantinescu, Veronica Dinu Tiparit la Bookart Printing © HUMANITAS, 2022 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Alexe, Dan Babel: La inceput a fost Cuvantul / Dan Alexe. ~ Bucuresti: Humanitas, 2022 ISBN 978-973-50-7750-1 bs EDITURA HUMANITAS. Piata Presei Libere 1, 013701 Bucuresti, Romania tel. 021/408 #3 50, fax o24/4oH 43 51 wwwhumanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenai prin e-mail: vanzari@libhumanitas.co Comenai telefonice: 0723 684 194Cuprins Pro-Logos sau Cuvant-inainte — 11 Prolegomene la o filozofie romaneasca a limbajului — 13 Idei false si, mitologii urbane“ in lingvistica — 17 Limba nu este influentata de geografie — 17 Nu exist trasaturi ,,unice“ intr-o limba —19 Nu exist nimic logic, natural sau firesc in inlantuirea elementelor unei fraze. Nu exista ,normalitate* in gramatic’ —20 Psihologia populara: limbile cu verbul la urma nu sunt absurde si oamenii care le vorbesc nu gandesc mai lent — 21 Dar exist oare limbi ,,frumoase* gi limbi ,urate“? —24 Continuumul sonor articulatoriu si perceptia subiectiva —>7 Toata lumea are un accent —29 Accentul lui Putin — 31 Ce este o limba? — 33 Ce limba vorbea Stefan cel Mare gi ce-a vrut st spund Lucian Boia — 346 Cuprins Continuuniul dialectal slay — 37 Exige) oare glimbi superioare® si olimbi inferioares Levicut! gsuperior®: 0 iluzie — 40 09.6 41 iibii unice, universale — 42 Fader’ Obsesia li Idei preeoncepute: nu stim cum suna latina — 44 Quod scripsi, scripsi™ ... —45 Ce fel de latina se vorbeste in serialul , Barbarians — 4, Alte dovezi ale latinitdtii noastre gdsite in bordelul lui Petronius —49 ete“, .na", pai" si alte particule ,,vulgare“ —50 Pericolul etimologiilor populare: de unde vine cuvantul femeie“ si cum s-a inselat Grigore Ureche — 51 De cee important sa stim ca forma veche e ,famie", iar nu ,,femeie* —53 .Famia“/,,femeia* si numele casei“ —54 La inceput a fost Cuvantul... sau structura? —55 Logosul: masculin, neutru, sau lipsit de gen? —56 Personificarea Logosului — 58 ...Dar majoritatea limbilor planetei nu au genuri gramaticale —58 Tata] Nostru gi ,,limbile proto-capitaliste“ —61 Cate tipuri de limbi exista. Diversitatea lingvistica, »Familiile* de limbi gi feluritele tipologii — 63 Teoria Johannci Nichols gi limbile ,,dificile* — 64 Pict Plicticoasa flexiune: conjugari gi declinari — 66 Cate limbi se vorbese pe planet? — 69Cuprins . Limba este structura si tipologie, iar nu o acumulare de cuvinte —71 Exemplul unei teorii abandonate: limbile ,uralo-altaice* —72 Teoria clasic& a feluritelor tipologii lingvistice — 79 Limbile analitice —85 Familia indo-europeand —90 Limbile semitice —93 Familia limbilor turcice —94 Limbile ,,fino-ugrice“ —95 Familia limbilor dravidiene —95 Limbile caucaziene —96 Limbile ,.negro-africane“ —97 Limbile tonale ale Asiei de est —99 Limbile amerindiene — 101 America de Nord —1o01 Limbile amazoniene — ror Limbile malaio-polineziene (Indonezia—Malaezia— Filipine) si malgaga (Madagascar) — 102 Limbile australiene si din Noua Guinee —102 Australia — 102 Noua Guinee — 103 Daca Americile ar fi vorbit limba basca — 103 Ciudatenii basce: saptamana de trei zile —105 Ce trebuie sd retinem? — 106 Limbile artificiale — 107 Ce limba a grdit Daenerys catre Unsullied si Dotbraki? — 107 Mai putem oare s c4ut4m originea limbajului? — 1098 Cuprins Misterul originii limbajului — 114 Cum a inceput limbajul? — 115 Recursivitate: ,mergem, dar nu-i spunem prostuly)) pTantot® si ,acusi® — 118 Dezmierdari: au fost oare tatele, moagele si bunicile la originea limbajului uman? — 19 Ce limba vorbea Adam: ,,nostratismul*, sau cum lingvistica de azi e invadata de 0 pseudostiinga — 120 Turnul Babel: mitul limbii initiale, primordiale, si cum o stiinta precum lingvistica poate regresa —121 Sistemele de scriere — 125 De ce romana nu datoreaza nimic limbii ruse — 125 Alfabet si politica —127 Chirilice, latine sau arabe? Sistemul de scriere e deseori un act politic — 131 Determina oare alfabetul o limba? — 132 Cum alfabetul ales politic poate fi uneori nepotrivit limbii — 133 »Algabetyl de tranzitie* —137 Cum transcriem numele si cuvintele din rus’ — 137 Sarba si bulgara —141 »Ipak dau stire*... Dupa jumatate de mileniu, Neacsu de la Campulung — 141 Serisuarea ui Neacyu din Campulung — 142 Problema Jui e- initial — 143 Crest enti van ofientali gi-au creat sisteme de scriere Proprii (nu ins $i romanii) — 144 Umpic de fonologie sanscrita — 148Cuprins oj Internetul si emoticoanele ca noi ,jdeograme — 154 pana la urma: care este cea mai bund metoda ya fnvaga o limba? —152 pentrt Mofluzealt —154 _Venigi s8 ne facem un oras gi un turn al cari varF ga ajunga la cer” 155 Anexa I. «Ganduri despre problema indo-europeana“: ‘in text fundamental al lui Nikolai Trubetzkoy — 157 Ganduri despre problema indo-europeand N.S. Trubetzkoy —159 Nove la textul lui Trubetzkoy: Anatolia si Caucazul ~ ieaginul originar al indo-europenilor —179 Contra teoriei kurganelor. Pentru ce limbile indo-europene nu se puteau naste in nordul Mari Negre —183 © comparatie intre limbile indo-europene gi cele din Daghestan — 186 Cele trei genuri gramaticale — 188 Anexa II. Hungaro-Alania: de unde vine limba maghiara? — 194 Mitul: maghiarii = descendentii hunilor — 194 Mitul: limbile fino-ugrice, sau uralo-altaice — 195 Ce separa complet maghiara de finlandez& sau turcA — 196 Cumanii si alanii/iagii — 198 Cu gazda pe pod - termeni de civilizatie ce au migrat din indo-iraniana in maghiara —200 In chip de capiste si idolatrie — confluente maghiaro-cecene — 202 Bibliografie — 205Pro-Logos sau Cuvdnt-fnainte orden Wey yy VS wy AD AD ,Veniti s4 ne facem un orag gi un turn al carui varf sd ajunga la cer.“ —Facerea 11:4 Ev apyit Hy 6 Abyos, Kai 6 Adyos Hy Mpdg tov Gedv, Kai Bed¢ fv 6 Adyos. sgLa inceput a fost Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu.“ —Evanghelia dupa loan 1:1-2 Torah, Tora, ,Biblia ebraicd“, devenita pentru crestini Vechiul Testament (desi este doar Pentateuhul, cele cinci carti ale lui Moise), propune de trei milenii incoace mitul Turnului Babel pentru a explica diversitatea limbilor. Acolo, in Babilon, de unde ne vin atat numele, cat gi le- genda ,,Babelului*, fiii lui Israel tarati cu forta in exil nu doar intraseri in contact cu giganticele constructii care aveau sd le starneasc imaginea Turnului menit sa se inalte pana la cer, dar se izbisera gi de multitudinea nesfargita si aparent inutila a limbilor. Obsesia colectiva cu forta misterioasa gi creatoare a Cuv4ntului urma sa le sugereze evreilor imaginea plasmui- rii universului prin vorba, prin indemn divin formulat ver bal si sonor, porunca rostita simplu gi solemn in ebraicd la inceputul cArtii Facerii (Geneza), ca apoi, secole mai tarziu, Evanghelia lui Joan s4 anunte, in greacd (dar tradus din aramaica, cel mai probabil), c4 ,,la inceput a fost Cuvantul.12 Babel: La inceput a fost ( nedntul nY si Corannt avea si puna mare pret pe Vorba iv a sfints a musuln,, + hej at din carte: cea mai veche sin, capitol are ti ordong nilor incepe cu ingerul Gabriel (Jibrail), ¢ Ma Ny ccite’: “Ty Mahomed si citeasea, saree a ba mitied de la care ave chiar numele Corany|), ADA St sel es A cu i Tot un recurs la Vorba asada, ral (de la radaciy, Our an = Lectura, Recitarea)- au sa numeasca Logos, tey precrestina, ,pagana » urmare, nu intamplator reunirea Torei ebraice (Vechiu| ent) cu Noul Testament redactat in greacd a fos: umira de erestini Biblia, adica, pe greceste, simplu: Cartile | cum imaginea Cartii sia Cuvantului avea sa sugereze labirintica Biblioteca Babel a lui Borges). / Originea limbajului a fascinat intotdeauna omenirea, in toate culturile, Cu toate astea, misterul acelei origini mane total, ceea ce nu ne va impiedica sa-l abordam in prezenta carte, care nu este altceva decat o initiere ludica in stiinta lingvisticii si in care vom incerca sd curatam aceasté taina a originii limbajului uman si a clasificarii limbilor de vegetatia luxurianta a miturilor populare si a ideilor preconcepute. rastire, la ceea ce erestinit aves men preluat de ci din filozofa grea T Aceasta este si o carte care te va invata ca, daca aga ai procedat, ai facut rau abandonand, la o varstd inc fra- geda, studiul limbii franceze ( al alteia pentru care simteai c& ai fi avut 0 vocatie, dar te-au descurajat profesorii rigizi, care la randul lor fuseserd traumatizati de predecesorii lor tiran care n-au facut decat sd-() transmit: sitatea nesf sau ruse, germane etc.) ori ici gi disprequitori gi : A convingerea ca diver : arsit4 $i aparent inutila a limbilor este o per deapsa $i un chin. Aceasta carte mai ofera, pentru prima oara 7 by sae a oara in limba romana, traducerea unui te xt al lingvistului unic care aPro-Logos | qq Nikolai Trubetzkoy, ba chiar e vorba de un text fun vamental ned nedepasit, ramas pana damental, analizat (Anexa I). ae ti mai afla aici si care ¢ cea mai buna metoda pentru ao limba str4ina (sau mai multe, oricate astazi insuficient inva ae le ce “mana nu datoreaza& nimic limbii ruse; sau care este cea tisfacdtoare clasificare a limbilor vorbite pe planeta, sau posibile. ror mai sal imaginabile ae . simplificarile inevitabile pe alocuri in prezentare nu -quti decat sa inlesneasca imaginea de ansamblu si abor- 4 domeniului lingvistic sub un unghi ludic si mai pu- dares . A 7 . demic decat se obisnuieste. fin greoi-aca Prolegomene la o filozofie romaneasca a limbajului Structurand-o pas cu pas, in fraze simple, aceasta initiere in lingvistica ar putea incepe cu: Nu exista o filo- zofie romaneasca autentica, pentru ca n-a existat niciodata o reflectie romaneasca autentica asupra limbajului. Istoria filozofiei universale nu este altceva decat o suc- cesiune de incercari de a raspunde dilemei rezumate de Platon in dialogul Cratylos: sunt oare elementele limbaju- lui uman necesare si create constient de vorbitori, sau, dimpotriva, sunt ele aleatorii si lipsite de sens in sine? Raspunsul modern, incepand cu Ferdinand de Saussure (1857-19133 cf. Bibliografia la sfarsitul volumului), este cel de-al doilea, cu completarea adusa de revelarea functio- nari limbajului ca structurd, iar nu ca o simpla acumulare ¢ cuvinte, de concepte gi actiuni exprimate sonor. Cu toate astea, chiar giin secolul XX, in paralel cu struc- turalistii si precursorii lor (Saussure, Trubetzkoy, Jakobson),14 Babel: La incepnt a fost ( ‘wndntnl © structura compusa diy, care au analizat limbajul ca pe cum un ansamb)), and pre semantice), imensiune on clemente aleatoriy, insd functions gramatic ale, dat limbajulut 0 d un gandity de opozitit (tonetice, E Or ca Martin Heidegger a re tologicd, cvasi-msticd st occulta. in Romania st in cadrul limbit romane, SINBY Ps ¢ abordat chestiunea limbajului dintr-o perspectiva 1 lozofics si metatiziea, pe urmele lui Heidegger, a fost Constantin Noica, despre ale cirui reflectii asupra limbit (deformate tnst heideggerian) am mai scris in Dacopatia si alte réitaciri romnesti (editia a doua, revazuta si adaugita, Humanitas, Bucuresti, 2021, pp- 108-116). Cautand sa puna bazele unei re! (limbaj in sensul dat de Saussure termenului), prezenta deconstruiasca si si demonteze, fie singurul care a flectii asupra limbajului carte cauta asadar sa si sumar, o serie de mituri lingvistice, teorii urbane false si convingeri populare indepartate de realitate. Multi profani se arata de altfel convingi cd suntem cu totii indrituiti s4 avem opinii lingvistice pentru c4 — nu-i asa? — cu totii vorbim, iar lingvistica n-ar fi, oricum, o stiinta adevarata“. Ca toate aceste idei sunt false si ca lingvistica este o stiinta precisa am aratat-o deja in mai multe capitole din Dacopata, la care voi trimite in repetate randuti. in prezenta carte extind parte din demonstratiile de acolo, dar propun si o metoda de initiere in lingvistica pentr w il profanului. O introdu a ere neconventionala in li stica ala in lingvistica, agadar. (Jintre cele scris . anterior, 0 ca : except onala c vramaticd comparala a limbilor intercon Sneak Gh. Ivanescu $i Theofil Simenschy, este practic u ' al universitar, fiind prea complicata pentru cititorul obign it) Scopul fiecarei cart de initiere intr-o gtiinga sel dea oferi profanului cheile unei discipline sours, cll axPro-Logos y, store 3 ctimologic, .profan: cam aplului’® (pro + fanwm) nse a | ui’ (pro + fanunr aremplu jn fat? este agadar un terme} protan” « te agadar un termen tehnic si de scripti cel care se alls “ontine in sine nimic iNjositor, ci doar rezuma 6 stare ' tape col aflat in fata (pro )templulai (fame) ny posed4 de sed eeu moment cheia tainelor, El are nevoie sa fie inigy pent that EL ’ iy limba, tipologii si structuri care, cum vom16 Babel: La inceput a fost Cuvantul yedea, sunt in realitate 10 numar relativ redus. Expliy simpla: numirul tipologiilor lingvistice este restrans, | identitatea tipologica nu implica neaparat rudenie, inrtc), a dou’ limbi pe care incercam sa le apropiem sau 54 compari. fnainte de a intra, ins, in chestiunea clasific; riilimbilor sia feluritelor tipologii posibile, poate c4 nu § inutil s8 ne ocupam de cateva dintre cele mai iritany mituri lingvistice $1 preconceptii despre limba, vorbire, lim aj, accent, etimologii populare si alte derive urbane.Idei false si ,mitologii urbane“ im lingvisticad Limba nu este influengata de geografie Sa incepem cu aceasta: limba nu e catusi de putin influentata de geografie. Ea este un pur produs al interac- tiunii sociale gi al evolutiilor si accidentelor culturale si politice si se invata din nastere, fara efort constient, in cadrul grupului social. Trebuie asadar sa opunem un refuz total ideii foarte populare ca anumite transformari au loc in limba ,pentru ca“... Nu exista ,,pentru ca“... Mis-a intamplat de mai multe ori ca cineva s& incerce si ma conving’ cd olandeza a ca- patat acel sunet uvular continuu, notat fonetic g si identic cu gamma grecesc de astazi, Fy, sau cu jota spaniol pro- nunfat sonor, pentru ca in Olanda bate tot timpul un vant foarte puternic gi olandezii sunt obligati si pronunte tare si hardit, ca s& se fact auziti. —La fel si arabii — mi-a zis persoana respectiv sunetul exist gi in araba. $i la ei e vant in degert. _ Dar grecii? am intrebat. — Sila greci e vant, mi-a raspuns dupa o pauza. A, caelJ La incepta fost Cuvantal te stupida, aceia at vorbi Numa) 18 Babel ; incat am simei¢ a Ideca ¢ atat de fantastic ¢ yoamentt it pre! De pare? mi taic resprrata Sle ge in vant... Dar femeile lor? Dar COF CASA ci la fel? MOET ista nicl 0 explicatie $1 justificary lor fonetice ce survin intr-o limbs, plica prin geografie si relief. Ele se petrec insesizabil si inconstient- Uneori moda sau aie un capitale pot aduce 0 nuanta noua, 0 pronuntie Merita, ‘4 crede c& vantul modifica © pronuntie saul un accente la fel de absurd ca a spune cA tibetanii vorbesc o limby monosilabica pentru c& traiesc la mii de metri altitudine si trebuie s pronunte cuvinte scurte, din pricina aerului ra- refiat... dar vecinii lor de la sud gi vest, care vorbesc limbi neinrudite cu tibetana, cei din Nepal sau vorbitorii de bu- rushaski din nordul Pakistanului de azi, traiesc la aceeasi altitudine, ins vorbesc limbi cu cuvinte la fel de kilome- trice ca germana. Tibetanii in schimb vorbesc limbi la fel de monosilabice ca i chinezii, vietnamezii si thailandezii din mlastini si de pe malul marii... Este vorba acolo de influente areale. Mode gi influente reciproce intre popoare care vorbesc limbi diferite, dar isi modifica pronuntia # vocabularul sub influenta vecinilor, aga cum s-a intamplat in Balcani sau in Cauca eu gure ce ghaghaie st jn realitate, nu eX! constienta a modificart Acestea mu se eX lant ons es pornind de la clima penttt devenit §-: char, limbi romanice a caine, camp. Indiferent ce modificare poate avea decat explicatii cu logice sau pornind de la clima h latinese in pozitie inigiald 4 hei ote u a champ etc., acolo unde celelalte Pastrat carro, cane sau campo - cah Mtervine intr-o limba, ea % furl si sociale, iar nu fizio” ~ Sutele (da, literalmente sutel?)[dei false si ,mitologii urbane" in lingvistica ci ts Africii tropicale prezinta cele mai diverse tip Se tipo- de limbi ale prcal fonetice imaginabile, desi toti cei de acc I slo logit lingvistice si netic i trait vreme de milenii in aceleagi colibe inecate Jie acolo ge an sub plot torentiale; dar diversitatea intre limbile a goua sate tropicale separate de un parau cu crocodili poate de mare precum cea dintre romana gi araba, Jungla az diversitatea (ca si muntele sau litoralul, de altfel). invers, acolo unde s-au raspandit bine organizatii vorbitori de limb bane acestia gi-au impus uniform dialectele si- milare in tot Africa centrala gi australa, de la fluviul 4 in Africa de sud. fila fel stimule: Congo pan Nu exist trasaturi ,,unice“ intr-o limba Orice trasitura a unei limbi date se regaseste in alte limbi. Astfel, e deseori prezentat ca o mare minune faptul ci in romAna articolul hotarat este postpus, enclitic, vine la urma. Dar la fel se intampla si in alte limbi balcanice cu care romana a fost istoric in contact: albaneza, bulgara sislava macedoneand. Este limpede ca avem aici o trasatura areala, ceva impartasit de mai multe limbi care s-au influ- entat reciproc fara a proveni din aceeasi subfamilie lingvis- ticd (romana, albaneza si bulgara reprezinta trei subfamilii indo-europene diferite, dar toate trei au in comun exact acelasi mecanism al articolului hotarat agezat la urma). Dar la fel e gi in toate limbile germanice de nord, cele scandinave. Acolo unde in olandez& avem: het huis (casa), substantiv neutru cu articolul pentru neutru het (etimologic, b- nu se pronunta in acest articol hotarat, mai ales in dialec- tele flamande; el este pur grafic, het fiind echivalentul lati- escului id); in suedeza in schimb articolul se pune la urma,fost Cavan 20 Babel: La inceput 4 f Articolul ¢ la inceput jy adeza: hus-et. colo unde araba ‘i sa acolo: buset = aga ca avem te la final in sue olandeza: het huis - ee - gemitices @ lin cadrul Jimbilor sem ae eee artical initial (al-, ha-),aramaica $1 etiopiang la urma. Tot asa, limbi neinrudite una de alta, precum armeana gj ebraica au un (amharica) au articolul si extrem de indepartate rarat la urma. j logic a pune articolul la urma gj demn de atentie. Nimic nu indicg olului la inceputul sau la fina- basca, pun articolul hot Nu este cu nimic ma nu e deloc ceva rar sau vreo explicatie logic’ a artic h jul cuvantului, aceste mecany accidente lingvistice. Daca ne amintim ca articolul hotarat provine dintr-un demonstrativ, de pilda din latinescul ille, “acela%, atunci stim, evident, ca in latina era absolut ire- levant daca se spunea ille homo sau homo ille: omul acela = acel om. E lesne de reconstituit cum in limbile romanice occidentale ille homo a dat: it. ’uomo, fr. l'homme, pe cand in latina rasariteana: homo ille > omul. Nici 0 forma nu € mai logic decat alta si acestea sunt pure accidente survenite in erodarea sistemului gramatical al latinei. sme gramaticale sunt pure Nu exista nimic logic, natural sau firesc in inlanquirea elementelor unei fraze. Nu exista ,normalitate in gramatica Heer nuarea concluziei de mai sus: nu exist ¢ into anumita sus: Suvi struct a Cuvintele-fraza ale uctura gramaticala data. limbilo: i ¥ polisintetic ‘ - c i ce amaz sunt cu nimic mai ilogice decat an amazoniene MU am parti ‘ atica noastra in care ntcle separate au flexiune interna si intl terminatii personale, $i verbele prezintdei false gi wtmitologii urbane" tn lingvistiea * an Nu exist) agadar, cum an aratat, nimic firese in aceea eyo limba posed) un articol hotarat gi nici in pozitia hui Majoritated limbilor de pe planeta de fapt nici nu posed nn articol. La fel, nu existd nimic firese in existenta genus -ymaticale. Majoritatea limbilor de pe planeta nu rilor le, nu-si imagineaza ce sunt ele eumose genurile gramati «i nu le vad sensul. : Tot asa, nu exist nimic firese in terminatiile personale ale verbelor. Limbile asiatice cele mai diverse (si neinrudite intre ele) cum sunt chineza, japoneza, coreeana, vietna- meza ete. (nu vom repeta niciodata indeajuns: complet neinrudite intre ele) nu au terminatii personale ale verbe- lor Nu au, desigur, nici genuri gramaticale gi nici articol hotdrat. Ba chiar nu au nici forme de plural. Nici chineza si nici japoneza nu marcheaza pluralul. Ele functioneaz’ doar prin adaugarea numeralului, cum spunem si in unele limbi indo-europene, de pilda: a six-pack of beer. in germana: zebn Mann. in rusa: necaTb YesmoBeK. Psihologia populara: limbile cu verbul Ja urma nu sunt absurde si oamenii care le vorbesc nu gandesc mai lent Tot aga, unul dintre cele mai raspandite si false mituri populare despre functionarea limbajului uman este cel care imagineaza absurde corelatii intre anumite limbi 3 psihologia sau comportamentul vorbitorilor lor. Vom auzi deseori, expus doct, cd eschimogii traiesc clasificatoriu, Pentru ca limba lor ar avea nu stiu cate cuvinte pentru 24pada aflata in diferite stadii si capricii de topire (dar sia fost ¢ swdntul 22 Babel: La tnceput neat, some st purderie de regi, fo strangem intr-un lexic Prin ca de aceea ny romana are: «2pada“ onalisme pe care am pure: mn dovedi c& dacit 14" neologice de sate ¢ asil arin ighvurt st fe la ci, pentru cA s-au topit) gi teoria cclor care pretind c& ger. sone cl, vorbind ou tine, g ; cx... ascultatorul trebuie a intelege despre care av avem urme 2 La fel de naiva este manii, de pilda, sunt lentt pun yerbul la s situl frazet st C4 si astepte sfargitul unet propozitil pentru ce e vorba! Bun, bine, mai ales, sau discipolul sau ele acum: lingvistii adevarati (Noam Chomsky Steven Pinker) au aratat de un seco] incoace ca receptarea lingvisticd a mesajului se pe- crece holistic, global, instantaneu, jar nu bucaticd dupa bucatica de fraza, pe silabe, dar adeptii absurdei teorii evocate aici ignora cd o bund parte a limbilor planetei daci nu chiar majoritatea limbilor) plaseaza verbul la Snalul frazei. Farsi astazi (persana din Iran), de pilda, dar «i latina odinioara prefera verbul la finalul frazei: Homo homini lupus (est). ; Sigur, din ragiuni stilistice, verbul putea fi pus oriunde pod ne fiind o limba sintetica, cu flexiune interna: 2 < - . perfec aco ed pomini sau Lupus est homini homo sunt i eptabile si difera de clasicul homo homini lupus est doar prin emfaza pusa pe unul j i Ne pe unul sau altul din termentt . apt, pentru antici (greci gi i - Th i si romani), totul se petrecea invers in Jiteratura: cel mai ades ee 5 al frazei era cel care dédea tonul sau emfna Prim i a tonul sau emfaza ansamblului. Astfel, primul vers din Iliada, care e: ansamblu! Mivw Gee Vea Mndnidseo, Axirijo: » Canta, zeita, mania ce-apri s > ‘a ce-aprinse pe-Ahile Peleianul* incepe in realitate cu ,,mania“ ‘ n 7 ja“!... Este de fi. i 7 — A apt: Mania nta, Zeito etc...“, punand astfel din start, de hh in eputul + de la ineIdei false si «mitologii urbane™ in lingvist istic 23 accentul pe ,manie“, pe furia nest: panita f ‘hile, care domina intreaga Hiada (Ahile hacuind a b I" ampreitt fara si-si piarda din demnitate, desi purta Ff wre cum bine ne-a aratat Brad Pitt in filmul Troy). Aga at din perspectiva retorilor antici, verbul la final nici _ conta, atentia fiind distribuita pe structura intreaga a fra in functie de inceputul ei, dar perceputa a epopeiis zel ca un intreg. Daaa, asa e! au si miorlaie cei care tin la nevolnica teorie care spune ca nemtii sunt lenti pentru ca pun verbul ja urma. Dar sustinea totusi asta si Mark Twain in The Awful German Language, unde el schimonosea engleza dupa modelul sintactic german, cu verbul la final: ,,I¢’s awful undermining to the intellect, German is.“ ‘Asta e ins& ca si cum am crede cA versul lui Eminescu Find baiet paduri cutreieram“, unde verbul principal e pus la urma, ar deveni mai usor si mai rapid de inteles daca am impinge verbul in fata. in realitate, varianta ,,Cutreie- ram paduri, baiet fiind“, in care toate cele patru cuvinte au fost puse in pozitie opusa celei din versul initial si care acum incepe cu verbul, este exact la fel de usor de inteles, dar nu mai mult, si nu ne transmite informatia mai repede pentru ca incepe cu verbul, ci doar devine poezie proasta. Nu exista asadar nimic firesc in pozitia verbului sau in terminatiile sale personale. Pozitia verbului in fraza nu are nimic necesar sau natural. Limbile moderne indo-europene (IE) folosesc in general structura subiect — verb (predicat) ~ obiect. Germana are ins verbul la urma si, iat’, multe teorii stupide circula despre cum germanii asteapta sfargi- tul frazei ca sa inteleaga despre ce e vorba. Teoria e la fel de absurd precum afirm: care au verbul la inceputul frazei (irlandeza, a atia ca limbile Itfel zis gaelica,i et Cuvantul 24 Babel: La inceput 4 fost Cure . agtepte sfarsitul frazei Pentn, yorbitori 84 ti ; i |. in realitate, in toate sau araba) fi fac pe a, subiect! a intelege cine face act limbile fraza ¢ inteleas: : omen loc prin toatd structura frazei deg. 7 siin bl 1 ; ai vorbim de faptul ca limbile TE aveay la urma: $i latina, si sanscrita, dar i Jimbile iraniene de azi, precum farsi sau pastuna. ‘Asta ne aminteste de 0 poezea a lui Hoffmann von Fallersleben, poetul care a sctis versurile din imnul Das Lied der Deutschen: Deutschland, Deutschland iiber alles“, dar care ne-a mai dat si cheia reala a caracterului germanilor, in acele versuri frumos traduse de Eminescu: tiunes yea un tot, instantaneu, tar comunj. carea se face difw data. Ca sA num initial toate verbul Germanu-i foarte tacticos Neamtul cerceteazd lucrul, tacticos, pe dos, pe fata La surtuc de are pata, el chemia o invata. Ani intregi mereu citeste, spre a sti cum se cuvine Cu ce chip, din cit si land, iese petele mai bine. Dar cand stie toate celea - cu ce scop le stie toate Cand surtucul cu pricina e o zdreanta fard coate? ot umor si blanda autoderiziune intrd aici! lati 0 urd care, desi pune verbul la urma, nu percepe orice ironie ca pe un atac i nie ca pe un atac la identitatea nationala, chiar daca nol gasim cd limba lor € greoaie $i urata Dar exist oare limbi are limbi ,,fr i li Z » TU se* si limbi urate“? » rumoase 4 Inca din noaptea timpurilor, totdeauna de limbile vecinilor, p ‘ vecine erau barbari (BapBapor, oamenii au ras it pane greci, toate natiile arbaroi) lipsiti de /6go5[dei false si .mitologii urbane" in lingvistica stica 25 deoarece NU vorbeau, ci doar baraiau (bar-bar) silabe fyrd sens. Romanii au preluat la randul lor eat jar fenomenul este universal (cuvantul herber e ji desemneaza pe noma: si pre. barbarus, 4 de pilda, ca i non-arabi ai de- gerturilor Africii de Nord, vorbitori de limbi de neinteles — jimbi hamitice, cum se spunea odinioara, in opozitie cu gele somitice care sunt araba gi ebraica gi cu limbile iafetice indo-europene (IE), de la numele celor trei fii ai lui Noe: Sem, Ham st lafet -, ei bine, berber vine tot de acolo, de Ja bar-bar). Dictionarele etimologice nu ne-o spun, ins este extrem de plauzibil ca $i termenul peiorativ romanesc gdgdufd sa vind pur si simplu de la gdgduz, de la acea populatie vecina, gagauzii, care vorbeau o limba cu totul de neinteles (despre gigduzi am scris mai pe larg in Dacopatia, ed. a 2-a, pp. 382-387). Nu altceva au facut slavii numindu-i pe vecinii Jor germani nemfi: *némece de la *néms (,,mut“, ,idiot®) (in rusi wemoii (nen6j) = mut, idiot si Heme = neamf, ger- man). Alunecarea semantica depreciativa de la gagauz la pagauta este asadar banal, avand multe paralele in ling- vistica. Invers, dintotdeauna oamenii si-au considerat propria lor limba ca fiind cea mai frumoasa, sau mai dulce, mai logica sau mai melodioasa. N-a existat niciodata o cultura in care oamenii sa fi decis cd ei vorbesc 0 limba oribila, inutila, si ca ar prefera sd vorbeasca alta. in schimb, unii au putut s4 considere cA vorbesc o limba complicata® gi sd se mandreasca cu asta (anumigi nationalisti romani, de pilda), Sau au decis cd Dumnezeu le-a dat limba grea, gi C4 asa se explica de ce nimeni printre straini nu se caznegte So invete, De altfel, invatarea limbilor straine a fost intot- deauna vazuta ca un chin, in toate culturile, De unde sivantul Babel: La fnceput 4 fost Cuvant precum cel biblic al Turnulut habelin jurul cary, asta carte, me in care diversitatea lingyig 7 y ca o pedeapsa divina. Nostalgia unej limb este vazut? wa o revenire la Varsta de Aur, continu, ‘i a plica incapatanarea cu care uni ti amatori patrunsi de fiorul utopiel continua gy pabile si inutile limbi artificiale de tip and nu este vorba de limbi total inven, Na’vi in filmul Avatar sau graiurile din 26 miturile, e construita ace: tied unice, planetare, azi (vezi mal jos) si ex! ling nascoceasca Impro esperanto (atunci tate, precum limba serialul Game of Thrones). ae Convingerea ca exista limbi ,,frumoase“ si limbi ,,urate« dainuie insd si va dura in continuare cata vreme vor traj oameni pe planeta. Cunoastem cu totii oameni care au si spund cd rusa, germana sau araba sund cumplit, rebarba- tiv; sau ca franceza are o sonoritate romantica (sau ridi- col’) etc. etc., fara s4-si dea seama ca perceptia lor fonetici este determinata de la inceput de limba pe care ei 0 vor besc din nagtere. De aici - impresia de ridicol sau jena pe care multi o incearc& atunci cand aud un strdin care se strdduieste s4 vorbeasca in limba lor matern4. S4 ne amin- tim cum, in Domnul Vucea, Delavrancea reda (fara mare har de altfel, doar suntem noi complezenti cu incercarile literare ale trecutului) urmatorul sibolet: »— Cum deosebeste romanul pe grec de roman? — II pune sa zicd: «retevei de tei, — Si cum zice grecul? , — Pitiga -§i ici ? ne indy i buzele, pelticind si stropind, el zice: retavela tela tin de la miliste mela.» “ la.» Sigur, daca incercam D 4M sd punem niste i ste greci sA spuna asta aa va fi probabil: »Retevei de tej miliste ile meine” »Miliste“ iste“ : x e° Pentru ,miriste“, da, cAci acolo Delavrancea 8° miriste de mei».[dei false st .mitologti urbane" in lingvistica . apropie oarecum de realitatea fonologica. Nimeni tn shin, Att va vice misteriosul «tela tin, am verificat eu deja suf. cient, chiar daca empiric Delavraneea a inventat, agadar: Singurul punct unde oe dreptate este cA grect intr-adevar igi pitigaie buzele, se pelticesc si stropesc- Dar de ce, oh, de ce a trebuit sa ne tela tin“? mined cu Continuumul sonor articulatoriu si perceptia subiectiva in realitate, continuumul sonor articulatoriu, su- netele care pot fi scoase din gat de vorbitor (locutor) si sunt procesate de ascultator depasesc cu mult inventarul fonologic al oricarei limbi vii luate separat. Daca nu este antrenata prin invatarea unor limbi straine, urechea noas- tra nu va distinge anumite foneme sau opozitii sonore fundamentale in alte limbi: de pilda, in araba, opozitia dintre kaf (4, redat prin & in transcriere latina) si gof (4, redat prin q). Distinctia este fundamentala in araba, deoa- rece permite sa deosebim, de exemplu, kalb (caine) de qgalb (inima). Pentru un vorbitor de romana sau engleza, cele doua cuvinte vor suna la fel. In schimb, invers: un arabo- fon neantrenat lingvistic nu distinge intre p si b, ceea ce il poate face sa considere ca pill si bill in englezA (sau paie gi baie in romana) suna exact la fel si sunt identice sonor. In Caucaz, pentru a da un exemplu-limita, toate cele ttei familii de limbi indigene caucaziene chiar au 0 fonetica extraordinar de complexa. Pe langa o gramatica gio tipo- logie ce nu au nimic de a face cu cele ale marilor familii de limbi eurasiatice pe care le cunoastem gi le studiem,swvdntul 28 Babel: La inceput a fost Cuvdn oralul Mart Negre, precum Cerche, m el mal con e kabarda sau abhaza mai posed si cel mai complex sig abarda sau a AZ Ay . . ‘ din lume, practte imposibil de reprodus Penta, d arele lingvist care a fost Conte, : t limbile de pe lit fonetic o M anenascut acolo. ( a ya avut sansa unica dea ctey milic de nobili cerchezi, ing ciney rus Nikolai Trubetzko: copil si adolescent, intt-o fa mod natural.) a (disparuta in urma genocidului comis dy rusi in Caucaz in secolul al XIX-lea) avea circa 70 (spre. zeci, da!) de consoane. Limbile cercheza gi kabarda dispy, si astazi de un consonantism halucinant de complex, fic. care dintre ele depisind 60 de consoane, dar sunt in schimh foarte sarace in vocale. Limba kabarda nu are, astfel, decit tnd limba in 1 Limba ubih dou’ vocale: a si a. Ba chiar un lingvist olandez, Aert Kuipers, a scris 0 in- treaga inspdimantatoare lucrare cdutand si arate ca este vorba de fapt de o singura vocala, intrucat a gi d se disting doar pozitional, in functie de accentul tonic (cam la fel cum vocala -a- din romanescul mamd se inchide in -d- atunci cand nu mai este accentuata, ca in diminutivul mdmicd). Aga incat, daca limba kabarda poate fi considerata a find un one vowel system, un sistem lingvistic cu o singurt vocala, a-d, putem spune in mod logic ca, de fapt, ea nuart vocale, fiind singura limba de pe planet in aceasta situat Aga se explicd reactia acelui ofiter rus care, auzind pentru prima oar limba abhazd, a scris tulburat: »Mist parea ca aud harsaitul unos | r furnici gigantice care igi frac mandibulele sau articul gigantice care ig! atiile cheratinoase* Pentru a inchide i , ene i ua inchide (Provizoriu) acest capitol, nu exista limb! »frumoase* gi limbj schiul p -Precum gi frumusetea cate * i, armonia unei limbi oarec™ Fin urechea ascultatorului. : P urate tupileaza in ochiul Privitorul se declanseava si rasuna doaIdei false si .rmitologii urbane" in linevistica cd 29 Toata lumea are un accent poi, printre cligeele lingvistice cele mai raspan- dite pe planeta, un altul extrem de iritant este cel privind caccentul®. Locuitorit capitalelor, in general, tind sa pri- vease) cu superioritate orice ,provincial*, deoarece are un accent. Tendinta este flagrant mai ales in culturile extrem de centralizate, precum cea francez& sau cea romana, unde accentul capitalei a fost impus ca norma, strivind variantele regionale. De cand exista scoala moderna, obsesia multor profesori cu accentul ,,corect“ a putut distruge nenumarate vocatii lingvistice. Generatii de copii au fost descurajate si gu abandonat studiul limbilor din pricina insistentei ero- nate si nepedagogice pe pronuntia ,,corecta“. in loc sa le transmit copiilor logica gi structura unei limbi, acei pro- fesori insist pe un soi de talent muzical cu totul inutil. ‘Adevarul este cA exist’ unele limbi, precum franceza, engleza sau chineza (sau mentionata cercheza a lui Trubetz- koy), a caror schelarie foneticd face cA putini vorbitori ne- nascuti in mediul respectiv ajung sa le stapaneasca intr-atat incat s4 treaca drept localnici. Dar exista gi predilectii in- nascute in functie de aparatul fonator al fiec&rui vorbitor. Pentru un roman, de pilda, limbile balcanice, precum sarba sau bulgara, ca s4 nu mai vorbim de slava macedoneana, ba chiar $i turca sau — ceva mai departe geografic — persana, farsi, nu vor prezenta vreo problema fonetica, deoarece au exact acelagi inventar de consoane gi vocale ca romana, inclusiv vocalele inchise -#- gi -d- (desi nu toate limbile po- menite le au pe ambele). Un roman neantrenat lingyistic si/ Sau netalentat va invata inst mult mai greu si pronunte engleza cu accentul de la BBC, cu toate acele -th-uri, surdeoF | 30 Babel: La inceput a fost C uvantul al vocalelor britanice si jocul delicat al vocalelo anice, 14 «| May © diy, sau sonore \ a in cazul extrem de fntampla in cazu np uu i T ca si nu mergem pana la tonuril complicatului sistem al lelor din franceza, chine’. _ . -j ca partea fonetica sa ra Solutia este atunci ca partea fo MANA into, a secundara in predarea limbilor. La urma urme; deaun: . Sst - c mare lingvisi | © consolare si citim cum acelasi ma BVISt CUS care fost Nikolai Trubetzkoy (mai multe despre el de-a lungy cArtii si in Anexa I) se plangea, intr-o scrisoare catre Celalal | mare lingvist rus care a fost Roman Jakobson, de dificu}. tatea lui de a se exprima liber in franceza. Iar Trubetzkoy nu se referea, desigur, la partea gramaticala, care fi era my limpede decat oricdrui vorbitor ,,nativ“ francez, ci la Posi- bilitatea fiziologica de a pronunta exact ca ei, de a yorbi »ca francezii*. Numai c& putini nenascuti acolo pot vorbi ca francezii. Si asa revenim la pronuntia imperialista a capitalei ¢ la obsesia celor de acolo ci »Provincialii au un accent‘. Numai ca realitatea este cA de fapt toatd lumea are ut accent. Cei din capital vorbesc cu accentul centrului ad- ministratiy, pe care Provincialii il pot gasi la randul lor cu totul ridicol. Cel mai adesea, doar un accident istoric a dus p alegerca unui oras anume ca centru politic, ceea ce # “ Arbitael a a area de acolo asupra altora. at de accidentele istorice se mai vede si in aceea cA cei capi a a cA cei din capitala, care decid »norma™, mai st esc $10 Scard a ridicolulei os iey der ca este acceptabil in accente gasesc accentul ardelenese mai . 1, decat cel moldovenese, Asta, cultural si social al unor orage nu mai vorbim de Timisoara, ‘arhie a ceea ce ei cons Bucuregtenii, de pild’s snobil® gi mai acceprabil esigur, gratie prestigiult! Precum Cluj gi Sibiu, caIdei false si witologii urbane" tn lingvistica 3r in schimb, in cazul oltenilor, nu accentul va star | starni ila- ritatea bucurestenilor, ci folosirea sistematica a unor fo a : orme gramaticale neuzuale, dar altminteri cat se poate de co- recte istoric, cam este perfectul simplu (ew fusei, tu fusesi) Accentul lui Putin Si asa ajungem la aceea — pentru a da un exemplu side prin alte parti —c& Vladimir Putin, de pilda, vorbeste cu accent peter(s)burghez (adica din Sankt Petersburg), iar nu cu accentul capitalei. Nici nu e de mirare, dat fiind ca Putin s-a nascut gi a crescut in Leningrad, vechiul nume al vechii capitale a Rusiei, ctitorie a lui Petru cel Mare. Este doar un detaliu, insd merita stiut cd accentul de ,,Piter“ (Sankt Petersburg) e considerat de rusi mai nobil, cultivat si elevat decat vulgara pronuntie moscovita. Mutarea capitalei la Moscova a vulgarizat limba rusa de-a lungul secolului XX. Accentul si pronuntia de St. Petersburg au ramas mai melodioase si mai conservatoare, batranii de acolo pastrand de pilda pronuntia completa a grupului consonantic scris Ll (-sci-), pe cand la Moscova — si de aici in limba literara — Ha devenit un soi de [-ssi-] lung. La fel, cei din St. Petersburg, ca Putin, pronunta [--] in a0%5 (ploaie), care la Moscova e [dossi], si tot aga cur (socoteal4), inc& articulat corect fonetic gi istoric de cei ca Putin, a devenit la Moscova identic in pronuntie cu fran- fuzescul chiotte. _ Sa intémplat cu rusa exact ce s-a intamplat cu roméana: Urania capitalei si a accentului narcisistilor de acolo, care bau impus ca norma gi care rad cu ingamfare de »provin- Cali, a dus la o cumplita vulgarizare a limbii. |wa fost ( ydntul anceput « inc Rabel: 1a a ab eapng animal TNE ica cai enul impe daris, Moscova sa Fenoment! ye vorba de I cova “Te 7 aliana $1 Croata vas universal. fe not yhile italiana $| —- a nl la hazs in... cu doud except ne care nu au la baza dial ran... ¢ ee Jirerare cure ana s-a format ; 1 lite italiana s at pe ~ fncoace “Ls n = Ja Dante e oribil ns el din Florent, iar nu p ul ialey jh tascan. ¢ abil exploatat de Fellini in filmele sale), : literara a fost croita pe un dialect diy ce croata ah» cmai tr i mee propiat de sarba, tocmai pentru a da ily, celor doud limbi, cvasi-idennitan . daca sarba e relativ unitara, croata ey, Asta pentru ca, . A i i i sn schimb impartitd in trei mari grupuri de dialecte, iar cg ales pentru limba literara a fost in mod intenfionat cel ma apropiat de sarba, un dialect din Bosnia, mai Precis cel vorbit la Sarajevo. Asta a facut c intotdeauna atat sarbii, cat si croatii au fost de acord, chiar macelarindu-se rec- proc, c cea mai frumoasa limba ,,sarbo-croata“ este cer vorbita de musulmanii din Bosnia! In schimb dialect capitalei croate, cel din Zagreb, a fost influentat de ger mané (austriaca), iar cele de pe coasta Mari Adriatice, de pe insule si din peninsula istriacy — profund influentate ¢ venetiana. Un dialect cum e cel de pe insula croatX Hvas de pilda, ar fi complet de net itor dit Zagreb, ca s4 neinteles pentru un locuitor dit e S4nu mai vorbim de un sarb vale acestea : : . : Pantry 4 reveni la punctul de plecart: acces 3 1 be i de Sankt Petersburg, ceea ce ii! “Cala, mai ale. . a a gover al hi ile $ Pentru cei care ined mM! PFECUM (rani §i Caza | Gorbacioy, care bodogatt! . Ul din S;. A ! rau: Gorbacioy Vorbea cq din Stavropol, ba chiar m ** Ucraineniit gurele him capital dialectu roman (atat de vrel Bosnia. cel mai 4 Putin vorbeste cy automat 0 aurg 5 aud cumplitul »Idei false si wmitologti urbane® in lingvistica 33 Ce este o limba? -Ceeste 0 limba? Raspunsul clasie al unui ling. iar (Mas Weinrich, care armas in istorie doar pentra asta) cate C10 limba nue altceva decat un dialect cu armata si steag national... subintelegand ca orice dialect ar fi putut avea sansa de a deveni limba oficiala. Am avut personal, in vremea lui Vladimir Voronin in fruntea Moldovei, 0 disputa la Bruxelles, terminata in con- flict fizic (din care am iesit invingator prin tehnici necon- yentionale), cu un ziarist englez care imi explica arogant ca nu am dreptate in privinta pretinsei ,,limbi moldovene® si cade fapt o limba poate fi si un grai local care devine cod oficial si regula impusa prin simplul fapt ca vorbitorii lui au decis si-i dea alt nume... precum in Republica Moldova. Un asemenea exemplu pare a intari cele ce am spus mai sus in legatura cu sarba, croata, s»bosniaca“ si muntenegrina. Este vorba acolo de fapt de aceeasi limba, la nivel oficial, cea predata in scoli, numai ca scrisa la unii in chirilice gi la alti in caractere latine. Ei bine, aceea este exact diferenta dintre romana din Romania gi cea din Republica Moldova, din perioada cand se scria cu chirilice. Sau diferenta majora dintre hindi (India) si urdu (Pakistan), limba numit3 odini- oara hindustani, care in India (hindi) se scrie in alfabetul traditional al sanscritei, devanagari, iar in Pakistan (urdu) - intr-o forma modificata a alfabetului arab. 9i,cum am mai spus, in definirea unei limbi ar mai trebui vorbit $i despre imperialismul cultural al capitalelor, care isi ‘mpun dialectul lor ca limba literara: Paris in Franga, sau Bucuresti in Romania, de pilda. In Romania a devenit un cligeu ieftin a rade de accentul moldovean, Dar in realitate accentul bucuregtean (cu toatevintul Babel: La inceput fost Cut dint pa jos" st od Pa masy, arfiant si MCUETU, Male py, aj esc, care este, dintre accente 34 cain » ) i le puri in loc de “e+ pentru un Tit joven spiat de latin? | bucurestean 4 inchis toate aut ], din lat. sanitatem). Moldy, netica curatas [sanatagi la fel de larg ca $! gura si mai apropiate le bucurestene.-- Bucurestenii ar treby; alitatii lingvistice, Ca... toary acele ar fide fapt. deviant dee’ esti, cel mai apr’ alectu neaccentuate (¢f- [sa-na-ta-te d n schimb, a pastrat for evist m4 t cel mold: roman Mai la sud. di veneasca cu a-uri deschise de latina decat @-ur! asadar sa stie, conform re: jumea are un accent! Ce limba vorbea Stefan cel Mare si ce-a vrut sa spund Lucian Boia Aici, ca intotdeauna cand e zdruncinat un pic unul din scenariile mitice ale Romaniei moderne, se sare cu vociferari si acuzatii de vanzare si tradare fara a face efortul de a intelege realitatea istorica, sau macar ce a vrut sA spund persoana aflata la sursa scandalului. Ce spune Lucian Boia? Ca pana la 1859 moldovenii dn Moldova igi spuneau simplu ,,moldoveni“ gi c& Stefan cel Mare vere poate aceeasi limba cu cea care se iat Stefan i ve . Ppa sunt prudente si exacte, fispuscae oman on fost nedumerit daca cineva i-at caruia, la Unire, i se spune roman indignarea acelui boiet zice Alecsandri in initia lng po aes Negruzzi: ,Nu-mi spune mic ‘ala Serierile lui Constantin eu a boier moldovan“, Sooe Eo nomanl raranvh om intelege si mai bi despre volun dvemenct a vrut sa spuna Lucian Boia » dar oprita prin presiuni politicedei false si wmitologii urbane" tn lingvistica 35 eulinrate a-dialectelor limbii romane dacé tusm caval 4 tuAm cary sal latintagit iberice, unde cele trei mari | ari limbi rom a- yrale sce locale (heeare cu dialectele ei), spaniola (castilian prineheca si cataland, a gramatich identice si mee celasi lexte, dar se disting in primul rand prin modul di- rit in care sa produs eroziunea latinei populare. Nu exista mic 0 diferenta importanta intre sintaxa sorfologia si tipologia gramaticala ale spaniolei si portu- Ele sunt surori gemene, care s-au tocit fonetic di- eezel. crit, desi gramatica lor a ramas aceeasi. Lingvistul urmareste fara probleme acele procese para- ele care au facut ca un f- latinesc initial s4 ramana f in sortugheza, dar sa devina prin lenitie b- in spaniola, care »- apoi dispare in spaniola, ramanand doar in scris, asa 4t latinescul facere devine fazer in portugheza (pronuntat ‘3zer], dar hacer [aér] in spaniola. Pentru vorbitorul de and, cele doua vocabule nu au nimic in comun, dupa cum egreu de vazut cA spaniolul hermano gi nazalul portughez iemao sunt acelasi cuvant (= frate, din lat. germanus). La fel, portugheza a impins procesul erodarii mult mai departe decat spaniola, inghitind vocalele neaccentuate $i ‘cand uncori cuvintele de nerecunoscut: general a devenit portugheza geral, pronuntat cu j, pe cand in spaniola accel g- initial e fricativa dura pe care 0 numim jofa. Cum scrierea este etimologizanta in ambele limbi, spa- old si portugheza (mai pugin insa in catalana), fraze in- regi sau pagini intregi pot arata aproape identic pe hartie, Jar vor fi pronuntate total diferit. Nu altfel s-a intamplat intre diferitele manei inainte de centralizarea politica si cu in unele dialecte un v- initial devenise j-, ducdnd la Huntii pastrate pana azi precum jim gi jite pentru vin gi dialecte ale ro- Irurala. Astfel, pro- vite.vintul Babel: La ineepit a fost ( nd initial 4 mere jue St IOS pentr, 170A SUCEVEI, dap 36 1 palatalizat, dy, nele dialecte un / gio Pe' | Moldoveisi A gomano-baleanicy Precurn jy sud (dialectul tosk, pentr, « fenomenul rotacismy La tel, ina cand la pronunti preea™ jos. Tot aga, in Campulungy ale areal aneza de produ si in alte zone istro-romana sau in alba a iesi din ¢ rene ue " Jui. Altfel zis: orice 74 devenit r- Bire se spune si asta in istro-romana (inca yorbita in cateva sate din Secs) pen. ntru a cita dintt-o scrisoare de la anul 1600 a ciobanilor din C al Moldovei citre Dbiraul de Bistrita: .Eu, Gheorghe de ulung, scriu inchiraciuri ‘i siritati [inchinaciuni si sandtate]..- eC. Aceasté carti si si deia mira [in mana] birdului de Bistriti* (Nicolae lorga, Scrisori de negustorl, stranse de el din arhive si publicate in 1925, scrisoarea XXX). ului a afectat in paralel albaneza Fenomenul rotacism' de sud si unele dialecte romanesti, facand ca anumite forme cu rotacism sa ramana pana azi in cele doua limbi, precum veré in albaneza (de la vin) $i fereastra in romana (fenestra). Putem chiar urmari procesul unei hipercorecti- tudini care a facut c4, dupa ce latinescul corona a devenit kuroré, cum e pana astazi in albaneza si cum in mod cert a fost curord in unele dialecte roménesti, constiinta $1 convingerea ca acolo trebuia s4 fie un n au transformat la Joc cuvantul curord in cunund, care a rimas in romani alaturi de re-imprumutatul coroand (sicu verbul derivat a cununa: a incorona). La fe S Sil 7 so dis hee fel au amas simultan in romana, probabil din dia- te diferite, corectul istoric canepa { amps eanmal) oric cdnepd (albanezad de nore : abis) $i rotaciz . ss A is) gi rotacizatul cdrpa (albaneza de sud kérp). cum devine limpede ca dialect z ar alleen a dialectele romanegti care rin Ce stra 2 : . . prin constrangeri politice gi culturale St tru bine. Sau, pe Ampulung