StatiuneaCalimanesti Caciulata

Cap I Consideratii Generale

1.1 Pozitie Geografica si accesibilitate Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei, pe malul drept al Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie de 8.633 locuitori Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea CalimanestiCaciulata, statiune deschisa in tot cursul anului. Calimanesti-Caciulata se ntinde de-a lungul drumului european E81, pe DN7, la 18 km nord de municipiul Rmnicu Vlcea, la 81 km sud de Sibiu i 187 km distan de capitala Bucureti. Acces rutier: - prin DN7 (E15) de la Bucureti, Sibiu, Rmnicu Vlcea sau Piteti. Extremitatea nord-vestica a judetului este strabatuta de soseaua alpina Novaci-Oasa-Sebes. O importanta aparte a transportului rutier o are segmentul soselei nationale, Ramnicu ValceaSibiu, ce trece prin defileul Oltului, si parte integranta a drumului european E81, Halmeu Satu Mare - Giurgiu Acces feroviar: - prin gara Climneti pe linia Podu Olt - Piatra Olt sau gara Rm. Vlcea i hala Pausa. Transportul feroviar prezinta o densitate slaba datorata acccidentarii reliefului dar este strabatut de doua magistrale: Bucuresti-Arad si Bucuresti-Timisoara, facand jonctiunea la Caracal. Transport aerian: Prin aeroporturile din Bucureti sau prin cel din Sibiu si de acolo cu mijloace auto sau feroviare. 1.2 Infrastructura 1.3 Cadrul Natural 1.3.1 Relieful Este dispus n trepte, ce coboar de la nord (Munii Fgra, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentai prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impuntor cu un relief variat i atractiv, Cpnei, n care predomin calcarele jurasice, Lotrului, masiv i monoton, Parng, Dealurile Getice-Podiul Getic i depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri i coline piemontane Cotmeana, Olte, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Cmpia Romn). 1.3.2 Clima Statiunea Calimanesti Caciulata are o clima continental temperata, fara schimbari bruste de temperatura. Clima este caracteristica depresiunilor subcarpatice. Media anuala este de aprox 10 grade C; cea mai mare temperatura se inregistreaza in iulie, cu o medie de 20 grade C, iar media lunii ianuarie fiind de -1,5 grade C.

1.3.3 Vegetatie si fauna Vegetatia In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate monumente ale naturii. Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de munte. La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m, predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul. Fauna Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in functie de relief si conditiile climatice. In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean. 1.3.4 Natura protejata Rezervaiile naturale din Munii Coziei, Munii Buila - Vnturaria i Munii Cpnii, constituie o alt component de mare importan a resurselor turistice naturale, cea mai reprezentativ fiind Parcul Naional Cozia. Acesta se ntinde pe o suprafa de 17.000 hectare i include spaii importante din Masivul Cozia i din nord-vestul Munilor Cpnii. Parcul reprezint o arie cu o valoare peisagistic deosebit, n care mediul natural nu a suferit modificri nsemnate i n care se menine un echilibru ntre factorii de mediu i activitatea uman. Aici sunt ocrotite ca monumente ale naturii o serie de specii rare din flora i fauna Romniei, ca: iedera alb, floarea de col, laleaua pestri, rsul, capra neagr, cerbul, cocoul de munte. n cadrul grupei montane Parng - Cindrel ntlnim peisaje alpine deosebite: forme glaciare slbatice, asemntoare cu cele din Alpi, defileul i cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obriei Lotrului, lacurile de la Galbenu i Petrimanu. 1.4 Cadrul Social-Economic 1.4.1 Populatia Populaia oraului a crescut n primii ani dup Revoluia din 1989, dar a sczut mai trziu datorit migraiei n special in Spania i Italia. Momentan Caciulata are in jur de 8.605 locuitori. In ceea ce priveste situaia demografic, se observ urmtoarele: * distribuie relativ echilibrat pe sexe, respectiv 49,0% populaie de sex masculin i 51,0% populaie de sex feminin; * numrul celor care se stabilesc cu reedina n Climneti este mai mic dect al celor care

prsesc localitatea; * sporul natural este negativ, respectiv 2,8 ; * populaia oraului Climneti se confrunt cu probleme sociale mari datorit faptului c n zon nu exist industrie, agricultur se practic pe zone restrnse avnd un relief de deal i munte, n genere fiind un ora unde predomin turismul. 1.4.2 Economia

Gradul ridicat al srciei n oraul Climneti (aproximativ 40% din totalul populaiei oraului Climneti se confrunt cu aceast problem) a dus la apariia urmtoarelor aspecte : - lipsa locurilor de munc au generat omaj, dar i migrarea forei de munc tinere; rata omajului a fost de 14% in 2002 ; - completarea veniturilor din munci agricole nu acoper necesitile unei familii pentru cheltuielile zilnice, suprafeele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de cretere a nivelului de trai. - cei mai muli copii instituionalizai provin din familii dezorganizate, unde se ntlnesc foarte des cazuri de violen familial, prini alcoolici sau privai de libertate i/sau prini analfabei