Sunteți pe pagina 1din 3

CATULLUS

-cca 84 a.C., se naste la Verona intr-o familie importanta, care avea legaturi politice cu Cezar, Caius (se citesteste Gaius) Valerius Catullus -66 a.C., la 18 ani vine la Roma, unde erau si alti tineri talentati din aceeasi provincie cu el, Galia Cisalpina, cu care se imprieteneste -62 a.C., la 22 de ani incepe marea sa dragoste, iubirea pentru Lesbia, asa cum o denumeste in amintirea marii poete din Lesbos, Safo - pe cea care a fost identificata drept Clodia, sora tribunului P. Clodius Pulcher si sotia consulului Q. Metellus Celer, asadar provenind din vechea familie patriciana a Claudiilor -58 a.C., se pare ca ii moare un frate in Troada -57 a.C., pleaca impreuna cu prietenul sau, poetul C. Helvius Cinna, in cohorta propretorului C. Memmius Gemellus in Bitinia, dar nu reuseste sa se imbogateasca -56 a.C. Catul se intoarce la Roma, unde constata ca iubita lui ducea o viata de desfrau si porneste o serie de atacuri foarte crude impotriva ei si a celor care o inconjoara, adevarate mostre de spirit rustic roman in mijlocul unei poezii care pornise sub egida rafinamentului alexandrin si a lui Calimah -55-54 a.C. Catul isi traieste ultima perioada a vietii atacand, pe langa Lesbia, si pe partizanii lui Cezar si Pompei -54 a.C.se pare ca Lesbia a incercat o impacare, dar a fost refuzata; in acelasi an poetul moare, lasand in urma sa o opera de mici dimensiuni, in care coexista rafinamentul alexandrin cu ecouri din poezia arhaica elina, dintr-un Alceu sau din Safo si poate si de la Arhiloh in accentele crude ale poeziilor din ultimii ani, asta pe langa, poate, un acetum italicum, foarte posibil. Cert este ca el a fost un deschizator de drumuri in poezie, cel care a creat primul un vocabular adecvat pentru poezie in limba latina, cel care a turnat cel mai bine pana la el in cuvinte latine metrii elini: hexametrul si pentametrul, dar si metri lirici ca hendecasilabul lui Alceu si Safo. In ciuda laudei de sine a lui Horatiu (Carmina III, 30), Catul a fost acela care a adaptat limba latina versului grecesc, caci incercari se vor mai fi facut si inainte de el. Catullus este un poet neoteric (de mod nou); este, deci, adeptul alexandrinismului, cu o viziune nou asupra creaiei literare. Cultiv epigrama, poezia scurt, cu ritm variat. Opera sa cuprinde peste o sut de creaii grupate ntr-un volum sub numele de Carmina.

Tematica lui Catullus este variat, n general de factur erotic, dar i politic, social, precum i cteva poeme de inspiraie mitologic nunta lui Peleu cu Tetis -, cntece de peit etc., scrise n hexametri, cu o ntindere mai ampl. Se poate afirma c n creaia neotericului Catullus se pot gsi apropieri cu creaia lui Lucretius, mai ales n poemul care prezint nunta dintre Peleu i Tetis, unde se observ chiar expresii preluate din De rerum natura. n poemele erotice apare figura iubitei, Lesbia. Putem vorbi de un regim amplu de triri, extaz, agonie, gelozie, dezamgire, optimism, pesimism etc. Aadar, Lesbia, care avea o mare influen asupra poeziei neotericilor, l inspir pe Catullus n creaia sa, Poemele hrzite Lesbiei nsumeaz 250 de versuri, dintr-un ansamblu de peste 2000 de stihuri. De fapt, cum demonstreaz i pseudonimul acordat iubitei poetului, Catullus situeaz poemele sale erotice sub semnul unei referine culturale, n spe la Safo, poeta insulei Lesbos. Primul poem scris sub influena Lesbiei, poemul seducerii (cum l-a numit Pierre Grimal), este o traducere fidel a unui poem scris de Safo Mi se pare deopotriv unui zeu cel care, dac este ngduit, poate s ntreac zeitile, cel care eznd n faa ta te privete i te ascult fr ncetare" (51, v. 1-4). Totui, Catullus intervine n strofa din final, renunnd la traducere i i exprim simirile generate de o dragoste care, chiar lui nsui i se pare insolit i, oarecum, bizar. Dup ce cnt n versuri frivole vrbiua Lesbiei, vrbiu a crei moarte apoi o deplor jelii, o Venere i Cupidoni", (Lugete, o Veneres Cupidinesque), adresndu-se direct psrii - (o, nenorocire! o srman vrabie!", poetul i exprim satisfacia fa de cucerirea Lesbiei, pasiunea sa arztoare, care sfideaz normele romane de via ale tradiionalitilor, ntr-un poem celebru: s trim, Lesbia mea, i s ne iubim: s preuim toate murmurele btrnilor, prea severe, ct face un singur bnu. Soarele poate s se sting i s renasc, pentru noi, cnd se stinge odat scurta lumin a vieii, trebuie s dormim o singur noapte venic. D-mi o mie de srutri, apoi o sut, apoi alte mii, apoi o a dou sut, apoi nc alte mii, apoi sute. Cnd vom fi fcut multe mii, le vom nvlmi, ca s nu le mai tim socoteala, ca nici un ru s nu poat s ne deoache, cnd va ti cte srutri au fost. Ulterior, cnd Lesbia a devenit vduv i i-a luat un alt amant i prea c s-a plitisit de Catullus, ncep n creaia acestuia din urm s apar invectivele mpotriva iubitei. i ureaz Lesbiei s strng n brae trei sute de ibovnici i fr a iubi cu adevrat pe vreunul dintre ei. n aceste poeme Catullus se distaneaz de orice model i vehiculeaz tonul unei poezii personale. Este ciudat c nu descrie aproape deloc fizicul Lesbiei probabil o dragoste att de mare pentru o femeie cu zece ani mai nvrst nu putea fi inspirat dect de un fizic deosebit. Dei mai apar i alte pasiubi trectoare, Lesbia rmne centrul de greutate, influeneaz cea mai mare parte a creaiei marelui poet.

Bibliografie Istoria literaturii latine Eugen Cizek Literatura latin Pierre Grimal Carmina Catullus Catullus, Carmina, editie bilingva, Universitas, Teora, Bucuresti, 1999