Sunteți pe pagina 1din 22

An III

Stagiar :

CONTABILITATE 1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii; ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital; ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni; managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut. Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? Raspuns Recomandat ar fi sa intram in posesia unor informatii suplimentare cum ar fi: care a fost modalitatea de crestere a capitalului social ( aport in numerar, in natura, operatii interne, conversia unor datorii) care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare existenta obligatiunilor convertite va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si prin urmare diminuarea dividendului aferent unei actiuni ,cum a evoluat renumeratia managerilor deoarece acestea pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului. 2. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmtoarele informaii: a fost achiziionat la nceputul exerciiului N, la costul de 50.000 u.m.; durata de utilitate a fost estimat la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare i de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.; rata dobnzii de pia a fost N estimat astfel: Ani Rata dobanzii 10% N+1 12% N+2 15% N+3 17%

la sfritul exerciiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului i de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m., iar rata dobnzii de pia a fost reestimat la 14% pentru N+3. nregistrrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciiului N+2 sunt: a) 666 = 1513 223

105 = 1513 200 6812 = 1513 283

b) 666 = 1513 223 105 = 1513 229

c) 2131 = 1513 229 666 = 1513 29

d) 666 = 1513 223 2131 = 1513 200 6812 = 1513 29 e) 105 = 1513 452 3. Nu intr n aria de aplicabilitate a IAS 36: a) investiiile n filiale; b) investiiile n ntreprinderile asociate; c) ntreprinderile n asocierile n participaie; d) imobilizrile corporale; e) investiiile imobiliare evaluate la valoarea just, potrivit IAS 40. 4. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat, potrivit IAS 36: a) unitile generatoare de trezorerie care conin fond commercial sunt testate pentru depreciere atunci doar cnd exist indicia de depreciere; b) fiecare UGT sau grup de UGT crora le este locat fond comercial reprezint cel mai redus nivel la care fondul comercial este monitorizat n scopuri manageriale; c) unitile generatoare de trezorerie ce conin fond commercial pot fi mai mari dect segmentele utilizate n raportarea pe segmente, conform IAS 14; d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport; e) fondul comercial trebuie alocat fiecrei UGT indentificate 3

5. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deinut n vederea vnzrii: a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea recuperabil; e) va continua s fie amortizat. 6. Pierderea din depreciere pentru un grup de active deinut n vederea vnzrii este alocat: a) tuturor activelor grupului proporional cu valoarea contabil; b) tuturor activelor necurente ale grupului proporional cu valoarea contabil; c) nti fondului comercial i apoi celorlalte active ale grupului proporional cu valoarea contabil; d) nti fondului comercial i apoi celorlalte active necurente ale grupului ce intr n aria de aplicabilitate a IFRS 5 proporional cu valoarea contabil; e) niciuna din variantele de mai sus. 7. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat, potrivit IAS 36? a) o UGT este cel mai larg grup de active cruia i aparine activul n cauz; b) valoarea contabil i valoarea recuperabil ale unei UGT sunt determinate grupnd aceleai active i datorii; c) o UGT este aceeai indiferent dac testul de dereciere se face la nivelul filialei (n vederea ntocmirii situaiilor financiare individuale) sau la nivelul grupului; d) o UGT conine doar imobilizri corporale; e) UGT-urile care conin imobilizri necorporale cu durat de via nedeterminat sunt testate pentru depreciere doar cnd exist indicii de depreciere. 8. Societatea ALFA deine un utilaj ce urmeaz a fi abandonat i un grup de active deinut n vederea vnzrii care conine un echipament, o cldire, un stoc de marf i un activ de impozit amnat. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat? a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;

b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; c) utilajul abandonat are valoare contabil nul i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante; e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante. 9. ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat, la data achiziiei, la 50 de ani. n exerciiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societatea BETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situaie, durata economic de via a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locaie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia? Raspuns Conform art. 110, alin (4) din reglementarea contabil conforma cudirectiva a IV-a a comunitatilor economice europene i cu directiva a VIIa a comunitatilor economice europene, din 29.10.2009: oamortizare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare.in functie de conditiile de functionare a cladirii, a previziunilor economice pe termen lung, de starea cladirii, etc, se poate decidedaca conditiile de utilizare s-au modificat semnificativ, astfel incat sa se decida modificarea sau nu a duratei economice de viata. In cazul in care raspunsul este negativ, durata economica de viata nu se modifica, cota de amortizare ramanand aceeasi cu cea anterioara ( 2%). In cazul in care raspunsul este pozitiv, durata economica de viata va face obiectul ajustarilor. Avand in vedere durata contractului de locatie, logic ar fi ca ajustarea perioadei economice de viata ramasa sa fie egala cu perioada contractului, procedandu-se la recalcularea cotei de amortizare pentru aceasta perioada. Durata economica de viata a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie, este durata economica de viata ramasalainceputulcontractului . Deci managementul societatiitrebuiesacomparecei 15 ani cu 20 ani ramasi(50-30),pentr u a incadracontractul intr-unul din cele 2 categorii: locatie sau locatie-finantare. Standa rdul nu trebuie aplicat stocurilor, activelor rezultate dincontractele de constructii, activelor reprezentand impozite amanate,activelor rezultate din beneficiile acordate angajatilor sau activelor clasificate ca fiind detinute pentru vanzare (sau celor incluse intr-ungrup care este clasificat ca fiind detinut pentru vanzare) deoarece standardele existente aplicabile acestor categorii de active contincerinte specifice de recunoastere si evaluare a acestora .

10. O ntreprindere fabric echipamente speciale dup necesitile clienilor. Acestea, fie sunt vndute clienilor, fie sunt oferite n locaie pe o perioad de 10 ani, cu opiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de via util cuprinse ntre 12 i 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate i vndute altuia. n ce categorie pot fi ncadrate contractele de locaie care au ca obiect un astfel de echipament, din perspectiva locatorului? Raspuns : Contract de locatie finantare pentru ca: activele primite in locatie au onatura specifica, astfel incat numai locatarul poate sa le utilizeze farasa le aduca schimbari majore. 11. O societate preia n locaie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje n centrul capitalei pe o perioad de 20 de ani. Durata de via util a cdirii este estimat la 20 de ani, chiria anual pltit este de 100.000.000 lei. Aceeai societate preia n locaie pe 20 de ani parterul unei cldiri similar din Constana cu o durat de via de 20 de ani, pltind o chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul s considere c obiectul contractelor este reprezentat doar de cldiri? Raspuns Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere,locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente,similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii .De asemenea, se supun, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere.La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii.In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare AUDIT 1. Ai constatat c n costurile de transformare a stocurilor ntreprinderea auditat a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentnd costurile unui mprumut aferent stocurilor. Cum reinei aceast constatare cunoscnd c, potrivit Standardelor Internaionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente mprumuturilor n costul de transformare a stocurilor este: a) obligatorie; b) opional; c) interzis. 2. La auditul stocurilor avei n vedere c, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs: a) valoarea deeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv; b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricaie; c) cheltuielile de comercializare. 3. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu 6

aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. Rezolvare

EXPERTIZ CONTABIL 1. Ce conine dosarul expertului contabil privind documentarea n expertiza contabil? Raspuns Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare Raportul de expertiza contabila - exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.

2. Ce conine capitolului I al Raportului de expertiz contabil ? (Introducere) Raspuns Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiz contabil trebuie sa cuprinda cel puin urmtoarele paragrafe: a) Paragraful de identificare a expertului(ilor) contabil(i) nominalizat(i) pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informaii cu privire la: numele i prenumele expertului(ilor), domiciliul acestuia (acestora), numarul carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili; b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. In acest paragraf se menioneaza: in cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(ilor), respectiv Incheiere de edin (in cazurile civile) sau ordonan a organelor de urmarire penal (in cazurile penale), cu menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau penal); in cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numarul i data contractului in baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat; c) Paragraful privind identificarea imprejurarilor i circumstanelor in care a luat natere litigiul in care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul in care a fost contractat expertiza contabil extrajudiciar; d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului(elor) expertizei contabile. In cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestuia (acestora) in Incheierea de edin (in cauze civile), respectiv in ordonana organelor de urmrire i cercetare penal (in cauze penale). In cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor) acestora trebuie sa fie cea din contract; e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i a locului in care s-a efectuat expertiza contabil. In cazul expertizelor contabile dispuse de organele in drept, in cauze civile, data i locul inceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz de primire; f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu obiectivul(ele) expertizei contabile i care a stat la baza intocmirii raportului de expertiza contabil. Materialul documentar nominalizat in acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare; g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei in care s-a redactat raportul de expertiza contabila, cu menionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand acelai (aceleai) obiectiv(e). De asemenea, in acest paragraf trebuie mentionat dac s-au folosit lucrrile altor experi (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de prile interesate in expertiz i explicaiile date de acestea in timpul efecturii expertizei;

h) Paragraful privind identificarea datei iniiale pan la care raportul de expertiz contabil trebuia depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial. 3. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)? Raspuns: Capitolul II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiz contabil trebuie s conin cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) al (a) expertizei contabile care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate in expertiza contabil au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu in considerare in formularea concluziilor sale. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ingreuna inelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora.Fiecare paragraf din Capitolul II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie s se incheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis(), concis(),fr echivoc, redactat() intr-o maniera analitica, ordonata i sistematizata, fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative, a reprezentrilor (inregistrrilor) contabile, a expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare, i nici asupra incadrrilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii, i nu incadrarea judiciar a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu intrunesc condiiile legale, care exprim situaii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie s le ia in considerare in stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta in raportul de expertiza contabil.Dac raportul de expertiz contabil este intocmit de mai muli experi care au opinii diferite, intr-un paragraf al Capitolului II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, in expertizele judiciare trebuie motivat separat opinia expertului recomandat de parte in raport cu opinia expertului numit din oficiu. 4. Ce conine un Raport de expertiz calificat? Raspuns : Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct. 5. Enumerai destinatarii expertizelor contabile?

Raspuns: Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari de specialitate cu obiective precizate, solicitate expertilor contabili nscrisi n partea activa a Tabloului Corpului. Solicitantii expertizelor contabile judiciare sunt si destinatarii acestora: a. b. Organele de instrumentare (urmarire si cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Politie si Parchet. Instantele de judecata a cauzelor penale si civile. Indiferent ca expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuitilor sau partilor, implicate n procesul judiciar, acestia (nvinuitii sau partile implicate n proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.

Solicitantii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate n contractarea unor astfel de lucrari cu expertii contabili, nscrisi n partea activa a Tabloului Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitantii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrari, n concilierea intereslor lor n relatiile cu partenerii comerciali si de afaceri, organisme administrative etc., pot fi si acestia considerati destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare. 6. Care este finalitatea expertizelor contabile? Raspuns: Caracteristica esentiala a expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare este ca acestea au un scop definit n momentul solicitarii si acceptarii lor de catre experti. Acest scop definit se concretizeaza n obiectivele, respectiv ntrebarile la care trebuie sa raspunda expertul contabil. Scopul expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare mai este si utilizarea acestora dar numai n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil si exprima fundamentat raspunsul la fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit(a), naintea efectuarii expertizei contabile, aceste raspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici n timp si nici n spatiu. Ele sunt specifice expertizei respective. O consecinta a faptului ca raspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare si extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lamuriri, consultante de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justifica un interes material si/sau moral n consultarea si utilizarea lor. EVALUAREA NTREPRINDERII 1. Se dau urmtoarele elemente de bilant: total activ = 425.000 mii lei; cheltuieli constituire = 2.500 mii lei; cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

10

brevete proprietate = 125.000 mii lei. Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; (2.500+15.500+125.000) c) 118.000 mii lei. 2. Bilantul economic se prezint cu un: a) activ net corijat de 23.000 mii lei; b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei. Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de: a) 18.000 mii lei; (23.000-5000) b) 20.000 mii lei; c) 19.000 mii lei. 3. Se constat c o hal industrial, n valoare rmas de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzarea terenului nc liber de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeaz obtinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilantul contabil: a) 265.000 mii lei; b) 75.000 mii lei; c) 220.000 mii lei. ADMINISTRAREA I LICHIDAREA NTREPRINDERILOR 1. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel: 1 Echipamente tehnologice 30.000 lei 2 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei 3 Mrfuri 900 lei 4 Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei 5 Conturi la bnci n lei 2.000 lei 11

6 7 8 9 10 11 12

Cheltuieli n avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri n avans 1.250 lei Capital subscris vrsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa cum urmeaz: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%; c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori; f) Achitarea datoriei fa de furnizori. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai. Raspuns : a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare A.Intocmirea bilantul initial al soc. X A.ACTIVE IMOBILIZATE I.IMOBILIZARI CORPORALE (30.000-15.000) = 15.000 ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL = 15.000 ACTIVE CIRCULANTE I.STOCURI (900-100)= 800 II CASA SI CONTURI LA BANCI = 2000 ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL = 2.800 CHELTUIELI IN AVANS = 1.000 DATORII CURENTE = 12.000 ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (active circulante total+cheltuieli in avans-datorii curente-venituri in avans) = -9450 TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (active imobilizate total+active circulante nete = 15.000-9.450) = 5.550 VENITURI IN AVANS = 1.250 CAPITAL SI REZERVE I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT = 2.500 II.REZERVE (200+4.000) = 4.200

12

REZUTATUL REPORTAT (pierdere) = 1.150 TOTAL CAPITALURI PROPRII (2.500+4.200-1.150) = 5.550 TOTAL CAPITALURI = 5.550 a). Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale): 461 = % 8.330 7583 7.000 4427 1.330 -scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice %= 2131 30.000 2813 15.000 6583 15.000 -incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice 5121 = 461 8.330 - inchiderea contului 7583 7583 = 121 7.000 - inchiderea contului 6583 121 = 6583 15.000 b).Valorificarea marfurilor: 4111 = % 1.428 707 1.200 4427 228 - incasarea contravalorii marfurilor vandute 5121 = 4111 1.428 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute 607 = 371 900 -anularea provizionului 397 = 7814 100 - inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.300 707 1.200 7814 100 - inchiderea contului 607 121 = 607 900 c)incasarea chiriei platite in avans: 5121 = 471 1.000 d)restituirea chiriei incasate anticipat: 472 = 5121 1.250 Regularizarea si plata TVA 4427 = 4423 1.558 4423 = 5121 1.558 Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

13

b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.

1).Determinarea capitalului propriu (activului net): CP(AN) = 9.950 12.000 = -2.050 lei Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul net) este insuficient. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor. Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.

14

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende: 2.1)Decontarea rezervelor legale 1061 = 456 200 2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%) 456 = 441 32 2.3)virarea acestuia 441 = 5121 32 2.4) Decontarea altor rezerve 1068 = 456 4.000 2.5). Impozit pe dividende (4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%) 456 = 446 667 446 = 5121 667 3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :

4.)Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor: a)capitalul social de restituit asociatilor 1012 = 456 2.500 b) pierderea curenta si pierderea din lichidare 456 = 121 8.750 (1.150+7.600) c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456) 5121 = 456 2.749 Asociatul A 1.924 Asociatul B 825 Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924 15

Asociatul B: 2.749 x 30% = 825 d) achitarea furnizorilor 401 = 5121 12.000 e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel:

2. Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bilaului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: 1 Cldiri 20.000.000 lei 2 Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei 3 Materii prime 2.000.000 lei 4 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei 5 Clieni 2.500.000 lei 6 Clieni inceri 500.000 lei 7 Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei 8 Conturi la bnci 600.000 lei 9 Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei 10 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei 11 Capital subscris vrsat 5.000.000 lei 12 Rezerve 1.000.000 lei Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului.

16

Raspuns : Inregistrari privind operaiunile contabile 1. Valorificarea cldirii: 461 = % 10.710.000 7583 9.000.000 4427 1.710.000 2. Incasarea debitorului: 5121 = 461 10.710.000 3. Scoaterea din eviden a cldirii sczute: %= 212 20.000.000 281 12.000.000 6583 8.000.000 4. Vanzarea materiei prime: 371 = 301 2.000.000 411 = % 1.713.600 707 1.440.000 4427 273.600 5. Descrcarea de gestiune a mrfurilor vandute 607 = 371 2.000.000 6. Anularea provizionului 391 = 681 400.000 7. Incasarea cv mrfurilor vandute 5121 = 411 1713.600 8. ncasarea parial a clienilor inceri 5121 = 4118 240.000 9. Trecerea pe cheltuieli excepionale a clienilor inceri 671 = 4118 260.000 10. Anularea provizionului constatat pt deprecierea creanelor 491 = 781 200.000 11. ncasarea clienilor ceri 5121 = 4111 2.450.000 12. Acordarea scontului 667 = 411 50.000 13. Plata furnizorului de imobilizri: 404 = 5121 5.800.000

17

14. nregistrarea scontului primit 401 = 467 200.000 15.Cheltuieli ocazionate de lichidarea societii 628 = 5121520.000 16. Anularea provizionului pentru riscuri si cheltuieli 151 = 7812 1.000.000 D 121 C 8.000.000 9.000.000 2.000.000 1.440.000 260.000 400.000 50.000 200.000 520.000 1.000.000 10.830.000 1 2.040.000 17.Inregistrarea TVA-ului 4427 = 4423 1.983.60018. Plata TVA-ului 4423 = 5121 1.983.600 19. nregistrarea platii profitului din lichidare: 12.040.000 10.830.000 = 1.210.000 1.210.000 *16% = 193.600 441 = 5121193.600 D 5121 C 600.000 5.800.000 10.710.000 520.000 1.713.600 1.983.600 240.000 193.600 2.450.000 15.713.600 8.497.200 Bilanul de lichidare A Disponibiliti bneti 7.216.400 5.000.000

P Capital social Rezerve 1.000.000 Profit din lichidare 1.210.000 18

ANALIZA DIAGNOSTIC A NTREPRINDERII 1. S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i cel disponibil n cazul unei ntreprinderi pentru care se cunosc urmtoarele elemente: cifra de afaceri 4000 u.m., cheltuieli materiale 1500 u.m., cheltuieli salariale 1000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 300 u.m., Impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 200 u.m. venituri din vnzarea mijloacelor fixe 50 U.m., creterea activului circulant net 100 u.m. (Cf IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie) metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (4000-1500)-1000 -300-200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 50-200=-150 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 0 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-150-0=850

CONSULTAN FISCAL ACORDAT CONTRIBUABILILOR 1. Un agent economic prezint n anul 2009, conform datelor din bilan, urmtoarea situaie: 1 capitaluri proprii la nceputul anului 20.000 lei; 2 capitaluri proprii la sfritul trimestrului I 21.000 lei; 3 capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la nceputul anului 50.000 lei. 19

4 capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la sfritul primului trimestru 100.000 lei. Pe 1 februarie a contractat un mprumut de la o banc n valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rat anual a dobnzii de 25% (dobnda fiind pltibil lunar, iar mprumutul rambursabil la scaden). Tot pe 1 februarie a contract un mprumut de la un acionar n sum de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anual a dobnzii fiind de 20% (mprumutul se restituie integral la scaden, iar dobnda se pltete lunar). Rata de referin a BNR pentru luna martie este de 10%. S se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile. Raspuns.Cheltuieli cu dobanzi = 20.000 x 25% / 12 x 2 = 833,33 lei In ceea ce priveste imprumutul de la banca, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile conform art. 23 alin. 4 din Codul Fiscal. Cheltuieli cu dobanzi = 30.000 x 20% / 12 x 2 = 1.000 lei In ceea ce priveste imprumutul de la actionar, avem in vedere doua aspecte: 1) Cheltuielile cu dobanzi ce depasesc rata de referinta a BNR 500 lei sunt nedeductibile si nu se reporteaza in perioadele urmatoarele. 2) Cheltuielile cu dobanzi care se incadreaza in rata de referinta BNR 500 lei sunt posibile deductibile. Grad indatorare capital = (Capital imprumutat 01.01 + Capital imprumutat 31.03) (Capitaluri proprii 01.01 + Capitaluri proprii 31.03) Grad indatorare capital = 3,66 > 3 => cheltuielile cu dobanzile sunt integral nedeductibile si se reporteaza in perioadele urmatoare pa la deductibilitatea lor integrala. 2. O persoan fizic obine n anul 200X urmtoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor: - 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare; - 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale; - 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind motenite. Societatea care gestioneaz aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei. S se stabileasc impozitul datorat n cursul anului sub form de pli anticipate, scadenele de plat i diferena de impozit de plat sau de recuperat ca urmare a regularizrii din anul urmtor realizrii veniturilor. Raspuns: Cf Cod Fiscal, veniturile din cesiuni de drepturi de autor au dreptul la o deductibilitate limitata a chelt ocazionate astfel: 1. drept autor opera literara- 40% ch ded din total venit 2. drept autor op monumentala 50% ch ded din total venit 3. drept autor din op literara mostenita ch ded admisa este doar comisionul celui care administreaza drepturile de autor.Tot cf Cod Fiscal, aceste plati in contul beneficiarului de venituri se fac prin retinerea la sursa aunui impozit pe

20

venit de 10%, diferenta pana la 16% achitandu-se la regularizare. Cei 10% se declara si achita pana la 25 a lunii urmatoare celei in care s-a incasat venitul din drepturi de autor.astfel, impozitul declarat si virat in contul PF de catre beneficiarii de opere va fi : 2.05.200x 9000 lei*10% = 900 lei declarat si achitat pana la 25.06.200x 15.08.200x 12.000lei* 10%= 1200 lei declarat si achitat pana la 25.09.200x 13.09.200x 3000*10% = 300 lei declarat si achitat pana la 25.10.200x total impozit datorat sub forma de plati anticipate: 2400 leiRegularizarea:V totale= 24.000leiCh ded= (9000*40%)+(12.000*50%) +500=10.100 leiprofit impozabil= Vtot-Ch ded= 24000-10100=13900 impozit datorat pt anul 200x 13900 *16%=2224 lei,dar platile anticipate depasesc datoratul, deci impozitul prin regularizare este impozit de recuperat de 176 lei. AUDIT INTERN 1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern. Raspuns Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii 21

conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate. 2. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala.- Studiu de caz: Societate de prestari servicii Raspuns Informatia contabila este cea mai reala, precisa, completa si operativa informatie reprezentand suportul procesului managerial.Cea mai mare parte a deciziilor care se iau in procesul de conducere au la baza informatiile obtinute din contabilitate.Inseamna ca informatia contabila ocupa un loc important in cadrul sistemului de evidenta economica in general si in cadrul sistemului informational economic in special.informatii furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala a unei societati de prestari servicii: situatiile financiar-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriala :Contul de Rezultate, Bilantul Financiar, Fluxul de numerar - diagnosticul financiar pe baza de indicatori - analiza veniturilor, costurilor si profitului - determinarea pragului minim de rentabilitate - analiza incasarilor si platilor ; - analiza debitorilor si creditorilor - codificarea clientilor si furnizorilor - politicile interne ale firmei - sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

22